ZIUA MONDIALA A APEIAPÃ PENTRU ORAŞE

RASPUNSURI LA PROVOCARILE URBANE

ZIUA MONDIALA A APEIAPÃ PENTRU ORAŞE

RASPUNSURI LA PROVOCARILE URBANE

Schimbarile climatice siSchimbarile climatice siServiciile de alimentare cu apa in mediul Serviciile de alimentare cu apa in mediul urban: provocari si oportunitatiurban: provocari si oportunitati

SERVICIUL G.M.P.R.ASERVICIUL G.M.P.R.AIng. Gheorghe TIGARET Ing. Gheorghe TIGARET

SCHIMBARI CLIMATICESCHIMBARI CLIMATICELegislatie si reglementareLegislatie si reglementare

Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea ConvenţieiLegea nr. 24/1994 pentru ratificarea Convenţiei C Cadru a Naţiunilor Unite asupra adru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;;Legea nr.3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia Cadru Legea nr.3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997; a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997; HG NR. 645/2005 HG NR. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale a României pentru aprobarea Strategiei naţionale a României privind schimbările climaticeprivind schimbările climatice;; HG NR. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naţionale privind Schimbările HG NR. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice (CNSC) Climatice (CNSC) ;;HG NR.1570/2007 privind înfiinţarea Sistemului naţional pentru estimarea HG NR.1570/2007 privind înfiinţarea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyotode la Kyoto;; Ordinul Ministrului nr.1170/2008pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea Ordinul Ministrului nr.1170/2008pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC (publicat în M.O. nr. 711/20.10.2008)la efectele schimbărilor climatice – GASC (publicat în M.O. nr. 711/20.10.2008);;

Prin Protocolul de la Kyoto pentruPrin Protocolul de la Kyoto pentru Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, semnat in decembrie 1997, Romania, ca semnatara a schimbarilor climatice, semnat in decembrie 1997, Romania, ca semnatara a Anexei 1 s-a angajat sa-si reduca emisiile de gaze cu efect de sera in medie cu Anexei 1 s-a angajat sa-si reduca emisiile de gaze cu efect de sera in medie cu 8% (la fel ca statele membre U.E.) pana in 2012, in raport cu nivelul emisiilor 8% (la fel ca statele membre U.E.) pana in 2012, in raport cu nivelul emisiilor inregistrate in 1989 (anul de referinta). inregistrate in 1989 (anul de referinta).

Ordinul Ministrului nr.1170/2008pentru aprobarea Ghidului privind Ordinul Ministrului nr.1170/2008pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC (publicat în adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC (publicat în M.O.nr.711/20.10.2008)M.O.nr.711/20.10.2008) Încãlzirea globalã este un fenomen unanim acceptat de comunitatea ştiinţificã Încãlzirea globalã este un fenomen unanim acceptat de comunitatea ştiinţificã internaţionalã, fiind deja evidenţiat de analiza datelor observaţionale pe internaţionalã, fiind deja evidenţiat de analiza datelor observaţionale pe perioade lungi de timp. Simulãrile realizate cu ajutorul modelelor climatice perioade lungi de timp. Simulãrile realizate cu ajutorul modelelor climatice globale au indicat faptul cã principalii factori care determinã acest fenomen globale au indicat faptul cã principalii factori care determinã acest fenomen sunt atât naturali (variaţii în radiaţia solarã şi în activitatea vulcanicã), cât şi sunt atât naturali (variaţii în radiaţia solarã şi în activitatea vulcanicã), cât şi antropogeni (schimbãri în compoziţia atmosferei din cauza activitãţilor antropogeni (schimbãri în compoziţia atmosferei din cauza activitãţilor umane). Numai efectul cumulat al celor 2 factori poate explica schimbãrile umane). Numai efectul cumulat al celor 2 factori poate explica schimbãrile observate în temperatura medie globalã în ultimii 150 de ani.observate în temperatura medie globalã în ultimii 150 de ani.Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de serã în atmosferã, în mod special a Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de serã în atmosferã, în mod special a dioxidului de carbon, a fost cauza principalã a încãlzirii pronunţate din ultimii dioxidului de carbon, a fost cauza principalã a încãlzirii pronunţate din ultimii 50 de ani ai secolului XX, 0,13°C, de aproximativ douã ori valoarea din ultimii 50 de ani ai secolului XX, 0,13°C, de aproximativ douã ori valoarea din ultimii 100 de ani, aşa cum este prezentat în AR4 al IPCC (http://www.ipcc.ch). Toate 100 de ani, aşa cum este prezentat în AR4 al IPCC (http://www.ipcc.ch). Toate concluziile la nivel global, prezentate în cele ce urmeazã, provin din AR4 al concluziile la nivel global, prezentate în cele ce urmeazã, provin din AR4 al IPCC.IPCC.

    Temperatura medie globalã a aerului a crescut cu aproximativ 0,74°C în     Temperatura medie globalã a aerului a crescut cu aproximativ 0,74°C în ultimii 100 de ani (1906-2005) comparativ cu 0,6°C în perioada 1901-2000. 11 ultimii 100 de ani (1906-2005) comparativ cu 0,6°C în perioada 1901-2000. 11 din ultimii 12 ani au fost cei mai calzi din şirul de date înregistrate dupã anul din ultimii 12 ani au fost cei mai calzi din şirul de date înregistrate dupã anul 1850.1850.    Clima Europei a înregistrat o încãlzire de aproximativ un grad C în ultimul     Clima Europei a înregistrat o încãlzire de aproximativ un grad C în ultimul secol, mai ridicatã decât media globalã. Cantitãţile de precipitaţii au crescut secol, mai ridicatã decât media globalã. Cantitãţile de precipitaţii au crescut considerabil în nordul Europei, în timp ce în sudul continentului perioadele de considerabil în nordul Europei, în timp ce în sudul continentului perioadele de secetã au devenit din ce în ce mai frecvente. Temperaturile extreme secetã au devenit din ce în ce mai frecvente. Temperaturile extreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculã din vara anului 2003 şi mai ales înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculã din vara anului 2003 şi mai ales cel din 2007, au fost relaţionate cu creşterea observatã a frecvenţei cel din 2007, au fost relaţionate cu creşterea observatã a frecvenţei fenomenelor extreme din ultimele decenii, ca o consecinţã a efectelor fenomenelor extreme din ultimele decenii, ca o consecinţã a efectelor schimbãrilor climatice. Deşi fenomenele meteorologice singulare nu pot fi schimbãrilor climatice. Deşi fenomenele meteorologice singulare nu pot fi atribuite unei singure cauze, analizele statistice au arãtat faptul cã riscul atribuite unei singure cauze, analizele statistice au arãtat faptul cã riscul apariţiei unor astfel de fenomene a crescut considerabil din cauza efectelor apariţiei unor astfel de fenomene a crescut considerabil din cauza efectelor schimbãrilor climatice.schimbãrilor climatice.

Ordinul Ministrului nr.1170/2008pentru aprobarea Ghidului privind Ordinul Ministrului nr.1170/2008pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC (publicat în adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC (publicat în M.O.nr.711/20.10.2008)M.O.nr.711/20.10.2008)

Sectoarele afectate de creşterea temperaturii şi modificarea regimului de Sectoarele afectate de creşterea temperaturii şi modificarea regimului de precipitaţii, precum şi de manifestarea fenomenelor meteorologice extreme precipitaţii, precum şi de manifestarea fenomenelor meteorologice extreme sunt: biodiversitatea, agricultura, resursele de apã, silvicultura, infrastructura, sunt: biodiversitatea, agricultura, resursele de apã, silvicultura, infrastructura, reprezentatã prin clãdiri şi construcţii, turismul, energia, industria, reprezentatã prin clãdiri şi construcţii, turismul, energia, industria, transportul, sãnãtatea şi activitãţile recreative. De asemenea, sunt afectate în transportul, sãnãtatea şi activitãţile recreative. De asemenea, sunt afectate în mod indirect sectoare economice precum: industria alimentarã, prelucrarea mod indirect sectoare economice precum: industria alimentarã, prelucrarea lemnului, industria textilã, producţia de biomasã şi de energie regenerabilã.lemnului, industria textilã, producţia de biomasã şi de energie regenerabilã.    De exemplu, în sectorul energetic ar putea apãrea probleme mai ales la     De exemplu, în sectorul energetic ar putea apãrea probleme mai ales la producerea de energie în hidrocentrale, ţinându-se cont de faptul cã sudul şi producerea de energie în hidrocentrale, ţinându-se cont de faptul cã sudul şi sud-estul Europei şi, implicit, România sunt mult mai expuse riscului de sud-estul Europei şi, implicit, România sunt mult mai expuse riscului de apariţie a secetei. Creşterea temperaturilor de iarnã va duce la o scãdere cu apariţie a secetei. Creşterea temperaturilor de iarnã va duce la o scãdere cu 6% - 8% a cererii de energie pentru încãlzire în perioada 2021-2050. În schimb, 6% - 8% a cererii de energie pentru încãlzire în perioada 2021-2050. În schimb, pânã în anul 2030, consumul de energie pe perioada verii ar putea creşte cu pânã în anul 2030, consumul de energie pe perioada verii ar putea creşte cu 28% din cauza temperaturilor ridicate.28% din cauza temperaturilor ridicate.

RESURSELE DE APA IN CONCEPTUL SCHIMBARII CLIMATICERESURSELE DE APA IN CONCEPTUL SCHIMBARII CLIMATICE

Repartizarea neuniformã a resurselor de apã pe teritoriul ţãrii, gradul Repartizarea neuniformã a resurselor de apã pe teritoriul ţãrii, gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apã, poluarea insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apã, poluarea semnificativã a unor râuri interioare reprezintã principalii factori care semnificativã a unor râuri interioare reprezintã principalii factori care determinã ca zone importante ale ţãrii sã nu dispunã de surse suficiente de determinã ca zone importante ale ţãrii sã nu dispunã de surse suficiente de alimentare cu apã în tot cursul anului, mai ales în perioadele de secetã sau alimentare cu apã în tot cursul anului, mai ales în perioadele de secetã sau în iernile cu temperaturi scãzute.în iernile cu temperaturi scãzute.    O caracteristicã foarte importantã a resurselor de apã de suprafaţã ale     O caracteristicã foarte importantã a resurselor de apã de suprafaţã ale României o reprezintã variabilitatea pronunţatã a regimului hidrologic de la României o reprezintã variabilitatea pronunţatã a regimului hidrologic de la un an la altul.un an la altul. Astfel, în perioada 1881-2000, de când existã observaţii sistematice asupra Astfel, în perioada 1881-2000, de când existã observaţii sistematice asupra vremii şi apelor, au fost înregistrate în România 4 perioade secetoase vremii şi apelor, au fost înregistrate în România 4 perioade secetoase importante (1894-1905, 1918-1920, 1942-1953, 1982-2000), 3 perioade importante (1894-1905, 1918-1920, 1942-1953, 1982-2000), 3 perioade ploioase (1881-1893, 1931-1941, 1969-1981) şi douã perioade normale ploioase (1881-1893, 1931-1941, 1969-1981) şi douã perioade normale (1906-1917, 1954-1968). Menţionãm cã ultima perioadã secetoasã s-a (1906-1917, 1954-1968). Menţionãm cã ultima perioadã secetoasã s-a manifestat în special în sudul şi estul ţãrii. Lungimea perioadelor secetoase manifestat în special în sudul şi estul ţãrii. Lungimea perioadelor secetoase a crescut de la 12-13 ani, în trecut, la 22 de ani în perioada 1982-2003 a crescut de la 12-13 ani, în trecut, la 22 de ani în perioada 1982-2003 datoritã schimbãrilor climatice.datoritã schimbãrilor climatice.

ACTIUNI LA NIVEL NATIONAL SI LOCAL

La nivel naţional, au fost iniţiate acţiuni concrete în vederea creşterii capacitãţii de a acţiona, în special în problema inundaţiilor, şi în general, asupra fenomenelor meteorologice periculoase. Astfel, sistemul meteorologic naţional a fost modernizat, iar sistemul hidrologic este în curs de modernizare (SIMIN, WATMAN şi DESWAT).    Ca urmare a inundaţiilor catastrofale înregistrate, la sfârşitul anului 2005 a fost elaboratã Strategia naţionalã de management al riscului la inundaţii, în care sunt stabilite atribuţiile ce revin fiecãrei structuri implicate în gestionarea riscului la inundaţii, structurate pe acţiuni şi mãsuri preventive, de intervenţie operativã, precum şi cele pentru reabilitarea şi revenirea la starea de normalitate. S-a demonstrat astfel cã vechile modele nu mai sunt de actualitate în noile condiţii climatice, iar o parte dintre lucrãrile de protecţie existente nu mai sunt eficiente, deoarece condiţiile de mediu s-au schimbat dramatic. Strategia are drept scop reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei şi a bunurilor printr-o planificare adecvatã şi printr-o politicã care sã corespundã standardelor şi aşteptãrilor comunitãţilor umane, în condiţiile protecţiei mediului.    Pentru a creşte eficienţa privind managementul inundaţiilor la nivel local, au fost elaborate Manualul prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţã în caz de inundaţii, precum şi Manualul primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţã în caz de inundaţii. De asemenea, sunt stabilite la nivel naţional, regional şi local procedurile necesare gestionãrii situaţiilor de urgenţã generate de secetã hidrologicã.

Gospodarirea durabila cantitativa şi calitativa a apelorGospodarirea durabila cantitativa şi calitativa a apelor

Gospodarirea durabila cantitativa şi calitativa a apelor, managementul Gospodarirea durabila cantitativa şi calitativa a apelor, managementul catastrofelor naturale generate de prezenţa în exces sau de lipsa apei, catastrofelor naturale generate de prezenţa în exces sau de lipsa apei, conservarea biodiversitaţii mediului acvatic se realizeaza prin planuri conservarea biodiversitaţii mediului acvatic se realizeaza prin planuri directoare realizate la nivelul bazinelor hidrografice.directoare realizate la nivelul bazinelor hidrografice.

    Potrivit Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile şi completarile     Potrivit Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile şi completarile ulterioare, ulterioare, s-aus-au elabor elabortt scheme directoare pe bazine sau grupe de scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice, bazine hidrografice, in anulin anul 2009, pentru stabilirea direcţiilor de 2009, pentru stabilirea direcţiilor de dezvoltare a bazinului hidrografic în vederea gospodãririi durabile, dezvoltare a bazinului hidrografic în vederea gospodãririi durabile, unitare, echilibrate şi complexe a resurselor de apa, a ecosistemelor unitare, echilibrate şi complexe a resurselor de apa, a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protejarea zonelor umede.acvatice, precum şi pentru protejarea zonelor umede.

    Schema directoare de amenajare şi management a bazinului     Schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic este instrumentul de planificare în domeniul apelor pe hidrografic este instrumentul de planificare în domeniul apelor pe bazinul hidrografic şi este alcãtuita din doua parţi: Planul de amenajare bazinul hidrografic şi este alcãtuita din doua parţi: Planul de amenajare a bazinului hidrografic (PABH) şi Planul de management al bazinului a bazinului hidrografic (PABH) şi Planul de management al bazinului hidrografic (PMBH). Acesta planificare este adecvata noilor condiţii hidrografic (PMBH). Acesta planificare este adecvata noilor condiţii induse de schimbarile climatice.induse de schimbarile climatice.

    Schemele directoare fixeaza într-o maniera generala şi armonioasa     Schemele directoare fixeaza într-o maniera generala şi armonioasa obiectivele de calitate şi cantitate a apelor, urmarind sa se asigure:obiectivele de calitate şi cantitate a apelor, urmarind sa se asigure:    ● o stare buna a apelor de suprafaţa sau, pentru corpurile de apa     ● o stare buna a apelor de suprafaţa sau, pentru corpurile de apa artificiale ori puternic modificate, un bun potenţial ecologic şi o stare artificiale ori puternic modificate, un bun potenţial ecologic şi o stare chimica buna a apelor de suprafaţa;chimica buna a apelor de suprafaţa;    ● o stare chimica buna şi un echilibru între cantitatea prelevata şi     ● o stare chimica buna şi un echilibru între cantitatea prelevata şi reîncãrcarea apelor pentru toate resursele de apa subterana;reîncãrcarea apelor pentru toate resursele de apa subterana;    ● realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu     ● realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producţia de apa scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producţia de apa destinata consumului uman.destinata consumului uman.

        Mãsuri pentru reducerea riscului şi adaptarea la efectele Mãsuri pentru reducerea riscului şi adaptarea la efectele schimbãrilorschimbãrilor climatice pentru sistemele de alimentare cu apã şi canalizare:climatice pentru sistemele de alimentare cu apã şi canalizare:

    ● crearea de surse de siguranţã alternative pentru cazuri extreme (în     ● crearea de surse de siguranţã alternative pentru cazuri extreme (în straturile de profunzime 150-300 m);straturile de profunzime 150-300 m);    ● dezvoltarea unor capacitãţi de înmagazinare a apei potabile     ● dezvoltarea unor capacitãţi de înmagazinare a apei potabile (acoperirea necesarului pentru 1-2 zile);(acoperirea necesarului pentru 1-2 zile);    ● sectorizarea reţelelor de distribuţie pe elemente componente comune;    ● sectorizarea reţelelor de distribuţie pe elemente componente comune;    ● reducerea pierderilor în reţele de distribuţie (de la 50% în prezent la     ● reducerea pierderilor în reţele de distribuţie (de la 50% în prezent la 20% în 2025);20% în 2025);    ● atragerea utilizatorilor în eforturile de economisire a apei, prin sisteme     ● atragerea utilizatorilor în eforturile de economisire a apei, prin sisteme educaţionale;educaţionale;    ● introducerea tehnologiilor performante în procesele tehnologice pentru     ● introducerea tehnologiilor performante în procesele tehnologice pentru producţia de apã potabilã şi epurare a apelor uzate;producţia de apã potabilã şi epurare a apelor uzate;    ● reutilizarea apelor epurate şi transformarea acestora într-o importantã     ● reutilizarea apelor epurate şi transformarea acestora într-o importantã sursã pentru acoperirea necesarului industrial şi public, având calitate sursã pentru acoperirea necesarului industrial şi public, având calitate nonpotabilã;nonpotabilã;    ● informatizarea şi conducerea automatã a sistemelor;    ● informatizarea şi conducerea automatã a sistemelor;    ● introducerea planurilor de management de risc (implicarea tuturor     ● introducerea planurilor de management de risc (implicarea tuturor factorilor interesaţi - consumatori, operatori, autoritãţi);factorilor interesaţi - consumatori, operatori, autoritãţi);    ● introducerea unor mecanisme economice stimulative pentru     ● introducerea unor mecanisme economice stimulative pentru economisirea apei, precum şi mãsuri coercitive pentru depãşirea economisirea apei, precum şi mãsuri coercitive pentru depãşirea consumului specific de apã, la toate tipurile de utilizatori;consumului specific de apã, la toate tipurile de utilizatori;        

Mãsuri pentru reducerea riscului şi adaptarea la efectele Mãsuri pentru reducerea riscului şi adaptarea la efectele schimbãrilorschimbãrilor climatice pentru sistemele de alimentare cu apã şi climatice pentru sistemele de alimentare cu apã şi canalizarecanalizare

● elaborarea de norme-cadru (ghiduri, normative) pe baza cãrora sã se ● elaborarea de norme-cadru (ghiduri, normative) pe baza cãrora sã se elaboreze planurile de management de risc pentru fiecare sistem;elaboreze planurile de management de risc pentru fiecare sistem;    ● asigurarea finanţãrii pentru implementarea planurilor de siguranţã la     ● asigurarea finanţãrii pentru implementarea planurilor de siguranţã la marile aglomeraţii urbane (peste 100.000 de locuitori);marile aglomeraţii urbane (peste 100.000 de locuitori);    ● pregãtirea de studii şi cercetãri aprofundate pentru realizarea     ● pregãtirea de studii şi cercetãri aprofundate pentru realizarea tehnologiilor necesare reutilizãrii integrale a apelor;tehnologiilor necesare reutilizãrii integrale a apelor;    ● elaborarea planurilor integrate pe bazine (alocarea resursei,     ● elaborarea planurilor integrate pe bazine (alocarea resursei, utilizarea apei, starea restituţiei);utilizarea apei, starea restituţiei);    ● elaborarea unor studii alternative în cadrul serviciilor de alimentare     ● elaborarea unor studii alternative în cadrul serviciilor de alimentare cu apã şi canalizare (aducţiuni, interconectãri) şi întãrirea platformei cu apã şi canalizare (aducţiuni, interconectãri) şi întãrirea platformei tehnologice.tehnologice.

    În cadrul programelor de investiţii trebuie asigurate:    În cadrul programelor de investiţii trebuie asigurate:    ● surse strategice de rezervã;    ● surse strategice de rezervã;    ● lucrãri care sã diminueze riscul asigurãrii cantitãţii şi calitãţii apei     ● lucrãri care sã diminueze riscul asigurãrii cantitãţii şi calitãţii apei livrate;livrate;    ● sisteme şi soluţii care sã reducã la jumãtate pierderile (tehnologice     ● sisteme şi soluţii care sã reducã la jumãtate pierderile (tehnologice şi în reţea);şi în reţea);    ● tarife sociale, stimulative şi coercitive.    ● tarife sociale, stimulative şi coercitive.

• Bazinul hidrografic Olt, cu o suprafaţă de 24.050 km.p reprezintă o pondere de 10,1% din suprafaţa totală a ţării. Râul Olt străbate regiuni fizico-geografice diferite având un regim hidrografic complex.

• Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Olt ocupa integral sau aproape integral judetele Valcea (100%), Brasov (93%), Covasna (81%) si partial judetele Harghita (39%), Sibiu (48,4%), Olt (60,3%), Dolj (11,9%), Gorj (1,6%) , Arges (11%) si Teleorman (0,7 %).

• Populatia acestui bazin totalizeaza circa 2.132.070 locuitori din care circa 1.132.492 locuitori (53%) in mediu urban si circa 999.578 locuitori (47%) in mediul rural. Densitatea populatiei este de cca. 87 loc/km2 (tabelul 2.1).

• In bazinul hidrografic Olt sunt 34 de municipii si orase din care 6 sunt municipii resedinta de judet si 307

comune.

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA OLT

ORASE ABA OLT SISTEME DE ALIMENTARI CU APA SI CANALIZARE

SGA Harghita

Nr.Crt.

Denumirea orasului Sursa de captare Volumecaptate

Volume evacuate

Numar locuitori

1 M. CiucStatia de tratare a apei are termen PIF 2013Statia de epurae si extindere canalizare realizat 2011

Acumulare Frumoasa

842 3503 42085

Subteran Olt 1079

2 BalanS-a realizat extinderea retelei de alimentare cu apa si s-a reabilitat statia de tratare a apei in procent de 90%,grad de racordare93%

Suprafata Olt 1061 960 8025

3 VlahitaS-a realizat extinderea de retele si retehnologizarea Statiei de tratare a apei in anul 2007

Suprafata Varghis 704 300 7030

4 Tusnad Bai 83% din lucrarile la Statia de tratare a apei sunt executate

Subteran Olt 262 140 1698

SGA Covasna

1 Sf. GheorgheLa Statia de epurare s-a pus in functiune instalatia de deshidratare a namolului

Subteran Olt 5497 4110 61547

2 Tg. SecuiescLucrari in curs de promovare pentru extindere retele de apa si canalizare

Subteran R. Negru 1407 1426 20049

3 Covasna Suprafata Covasna 294 1890 11439

4 Baraolt Suprafata Cormos 454 429 9526

Nr.Crt.

Denumirea orasului Sursa de captare Volumecaptate

Volume evacuate

Numar locuitori

SGA Brasov

1 Brasov(Sacele,Rupea Ghimbav)Reabilitarea Statiei de tratare a apei este realizata in proportie de 81%

Subteran Ghimbasel 4245 43347 305871

suprafata ac. Sacele 43394

2 Zarnesti Subteran V.Prapastiilor 1360 756 25743

3 CodleaReteaua de distributie a apei realizata 100%.Statia de tratare a apei are o capacitate de 120l/s.

Subteran Vulcanita 647 1104 24618

Suprafata Turcu 283

4 Rasnov Subteran Pr Mic 858 652 16332

5 FagarasGradul de racordare 81%

Suprafata Hurez,Breaza

1688 1507 38050

SGA Sibiu

1 SibiuS-a pus in functiune statia de epurare Mohu, si 90% reabilitare Statia de tratare a apei

Subteran Cibin 558 20640 154452

Suprafata Cibin +Sadu 26393

2 Cisnadie Suprafata Sadu 4330 3297 16075

3 AgnitaS-a amenajat o noua captare a apei si s-a inlocuit si extins aductiunea de apa, reabilitare Statie de tratare. 95% racordati

Subteran Hartibaciu 66 677 11380

Suprafata Laita 936

4 Saliste Suprafata Tilisca 916 350 5830

5 Talmaciu Subteran Sadu 908 176 11380

6 Avrig Suprafata Avrig 3813 2240 14104

Nr.Crt.

Denumirea orasului Sursa de captare Volumecaptate

Volume evacuate

Numar locuitori

SGA Valcea

1 Rm. Valcea +adiace Suprafata Lotru 12393 11566 107726

Suprafata Olanesti 2587

Subteran Olanesti 814

2 Dragasani Subteran Olt 729 560 20798

3 Horezu Suprafata Ramesti +Bist

341 203 8605

4 Olanesti Suprafata Olanesti 312 265 6807

5 Govora Subteran Otasau 317 109 4610

6 Babeni Subteran Bistrita 147 105 9764

7 Brezoi Subteran Lotru 117 82 2868

8 Berbesti Subteran Taraia 79 27 5666

9 Balcesti Subteran Oltet 93 35 5610

SGA Olt

1 SlatinaGradul de racordare este de 78%

Subteran Olt 5270 3943 77082

2 CaracalGradul de racordare 88,5%

Subteran Olt 4070 3203 34735

3 BalsGradul de racordare este de 70%

Subteran Oltet 330 272 20992

4 Corabia Subteran Dunare 447 246 19470

5 Draganesti Olt Subteran Olt 218 138 12190

6 Piatra Olt Subteran Olt 139 6116

Apa reprezintă o sursă regenerabilă, vulnerabilă pentru societate, materie primă pentru:

• activităţile productive, sursă de energie şi cale de transport, precum şi factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.• Utilizatorii de apă sunt obligaţi să folosească judicios apa, să asigure întreţinerea instalaţiilor proprii şi a celor din sistemele de alimentare cu apă şi (după caz) a celor de canalizare şi• epurare a apelor uzate.• Dreptul de folosinţă a apei şi obligaţiile corespunzătoare se exercită în conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare care are ca scop principal protejarea şi conservarea resurselor de apă. POLUAREA APELOR• Activitatea omului se răsfrange şi asupra calitaţii apelor prin “murdărirea” sau poluarea acestora. Fenomenele de poluare sunt de origini multiple si diferite: poluări casnice (deversarea pe sol sau în apele de suprafaţă a apelor de spălare, a dejecţiilor, acolo unde nu există fosă septica), poluări urbane (ape uzate menajere neepurate sau insuficient epurate), poluări industriale şi

agricole.• Toate acestea introduc, direct sau indirect, un agent fizic (materii in suspensie), chimic (elemente chimice sau compuşi ai acestora), sau biologic (germeni bacterieni), nedoriţi şi nocivi pentru apă sau pentru utilizarea acesteia. Această poluare poate fi continuă sau accidentală, punctuală în timp şi bine localizată, sau poate fi difuză şi cu origine greu de localizat.• Astfel putem exemplifica: poluarea cu nitraţi proveniţi din agricultură a apelor subterane şi poluarea cu fosfaţi a apelor de suprafaţă. Ca urmare, sursele de apă devin improprii pentru folosirea lor ca apă potabilă.• Dacă asociem impactul omului asupra resurselor de apă cu noţiunea de ciclu al apei, cu unicitatea apei şi cu noţiunea de bazin hidrografic, la care ne-am referit mai sus, constatăm că se impune un consum judicios al apei, precum şi protecţia calităţii acesteia.• Folosirea cursului apelor generează, pentru toţi utilizatorii dintr-un bazin, restricţii solidare, nu numai din amonte către aval dar şi din aval către amonte. Deci bazinul hidrografic prezintă în funcţionarea sa o mare coerenţa, care trebuie să servească ca ghid in gestionarea apelor.

APA – CONSUMUL UMAN Apa pentru consumul uman pune cele mai mari exigenţe în calitate, în special în ceea ce• priveşte produsele toxice şi germenii bacterieni. De aceea se impune crearea de sistemecentralizate de alimentare cu apa şi canalizare.• Pe de o parte, prin sistemul centralizat de alimentare cu apă populaţia primeşte o apă decalitate corespunzătoare, controlată atât de furnizor cât şi de beneficiar, iar pe de altă parte,prin sistemul de taxe pentru tratarea apelor, cetăţenii sunt constranşi să consume judicios

apa.• Din cauza lipsei de apă şi a costurilor alimentării cu apă, devine din ce in ce mai importantcontrolul risipei, la fel ca şi pierderile de apă datorate utilizărilor ineficiente:a. pierderile din reţelele de distribuţie a apei potabileb. comportamentul iresponsabil al unor consumatori.• In ceea ce priveşte sistemul centralizat de canalizare, acesta oferă posibilitatea colectăriituturor apelor uzate, cât şi tratarea acestora înaintea evacuării în mediul înconjurator. Astfel

seelimină o serie de poluanţi (aluminiu, azot, substanţe toxice, microorganisme) care conduc laboli hidrice precum: febra tifoidă, dizenteria, hepatita, giardia, etc.• Totodată, in acest fel se poate face urmărirea limitelor poluanţilor la evacuarea în mediulînconjurător a apelor uzate şi respectiv aplicarea unui sistem de penalităţi, descurajator

pentrucei care nu protejează resursele de apă.• Poluarea apei folosite la preparea apei potabile generează pentru societate, un cost ridicatatunci cand apa este supusa unei tratări inainte de a fi utilizată sau restituită.• Consecinţele poluării apelor sunt foarte diverse.Astfel, deversările de ape uzate menajere, cu conţinut ridicat de compuşi conţinând fosfor şiazot pot provoca fenomenul de eutrofizare.Fenomenul se caracterizează prin înmulţirea excesivă a algelor, respectiv prin scădereaconcentraţiei de oxigen, reducându-se capacitatea de autoepurare a râului, şi ajungându-sepană la virarea proceselor biochimice spre anaerobioză, cu producerea de substanţe toxice şimoartea vieţuitoarelor, cu consecinţe indirecte grave (economice, ecologice...) asupracomunitaţilor umane.• La nivelul instalaţiilor de tratare se produce corodare, colmatare sistematică a filtrelor,precipitarea fierului şi manganului şi alterarea proprietătilor organoleptice.

• Influenţa altor modificări ale calitaţii apei:• Suspensiile (organice si anorganice), chiar şi în absenţa unei acţiuni negativedirecte asupra sănătăţii umane, tulbură major folosinţa respectivei ape(potabilizare, îmbăiere, utilizare in industrie, irigaţii şi agrement etc.), colmateazăacumulările, etc.• Poluarea cu substanţe în suspensie plutitoare (ţiţei) şi cu substanţe tensioactive(detergenţi, alte substanţe spumante) se interpun la suprafaţa liberă a apei şiimpiedică oxigenarea acesteia, rezultând efectele anterior amintite.• Coloranţii afectează şi ei fotosinteza si autoepurarea, alături de prejudiciul estetic.• Duritatea mare a apei duce la depuneri în conducte şi multiple alte efecte nedorite,făcând apa adesea improprie utilizării fără dedurizare.• Substanţele puternic acide sau alcaline afectează pH-ul apei, cu consecinţenegative multiple. Peştii mor de regulă la pH 4,5.• Calitatea apei potabile, în România, este reglementata de Legea nr. 458/2002

(modificata de Legea nr 311/2004) , care transpune Directiva 98/83/CEE privind apa potabilă.

• În această lege sunt preluate toate prevederile Directivei, inclusiv anexele:• este definită apa destinată consumului uman – apa potabilă;• este introdusă cerinţa de apă curată si sanogenă;• sunt stabiliţi parametrii de calitate, valorile acestora şi metodele de analiză şi criteriile• de validare a metodelor;• sunt stabilite autorităţile competente pentru monitorizare;• sunt stabilite autorităţile si responsabilitătile lor privind informarea populaţiei;• sunt stabilite responsabilităţile si cerinţele de elaborare a raportului periodic.

• CANALIZAREA

• Deşi apele uzate menajere sunt deversate în cursurile de apă, râul nu trebuie considerat ca• fiind destinat acestei utilizări, chiar dacă respectivele ape sunt epurate. Totuşi, cursul de apă la• o astfel de utilizare se comportă bine, pentru că este folosită capacitatea sa de autoepurare.• Nu toate zonele locuite au sau este economic sa aibă un sistem colectiv de canalizare. În• zonele mai puţin dense, sistemele de canalizare autonome sau semi-colective sunt preferate• reţelelor foarte întinse (şi deci foarte costisitoare) pentru un număr mic de populaţie deservită.• Apele uzate domestice sunt compuse din ape menajere (provenite de la lavoare, duşuri, băi• si spalatoare de vase) şi din ape provenite de la WC-uri. S-a estimat că o persoană care• consumă 150 litri de apă zilnic elimină 70 gr. materii in suspensie, 60-70 gr. materie organică,• 15-17 gr. azot şi 4 gr. fosfor.• Serviciul de canalizare este asemănător serviciului de distribuţie a apei, prin urmare un• serviciu comunal, care poate fi exploatat asemănător serviciului de distribuţie a apei. Reţelele• se construiesc după două principii: sistemul separativ si sistemul unitar.• Sistemul unitar – este bazat pe principiul evacuării într-o canalizare unică a apelor pluviale şi a• apelor uzate menajere. Principalele avantaje ale acestui sistem sunt simplitatea concepţiei şi• funcţionării şi a economiei realizate. În schimb, acest sistem generează debite de intrare în• staţia de epurare, foarte variabile.

ReducereaReducerea poluăriipoluării

construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor şi

reziduurilor, pentru a împiedica deversarea directă a acestora în

apele de suprafaţă; construcţia de zone de protecţie a apelor; epurarea apelor reziduale prin intermediul staţiilor de epurare,

cu ajutorul filtrelor, a unor substanţe chimice sau a unor bacterii

biodegradante etc. evitarea aruncări şi depozitării pe maluri sau în albiile râurilor

deşeuri de orice fel etc.

Cauzele poluCauzele poluăării apei:rii apei:

aruncarea gunoielor în ape;

scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse

fabrici;

administrarea în lucrările agricole a îngrăşămintelor

chimice care se deplasează prin sol fiind transportate de

apa de ploaie sau de irigaţii până la pânza freatică;

În râurile poluate, plantele sunt primele care dispar, apoi încep să moară şi animalele, cum ar fi peştii. Uneori, în urma unor greşeli, se evacuează în ape reziduuri în cantităţi foarte mari, ceea ce provoacă poluarea apei.

POLUAREA POLUAREA APELORAPELOR

Apa din natură trebuie să fie curată,

adică să nu conţină substanţe

toxice, dăunătoare vieţii.

POLUARI ACCIDENTALEPOLUARI ACCIDENTALE

In anul 2010, pana in luna noiembrie au avut loc 4 poluari accidentale. Toate cele patru poluari au avut loc in judetul Valcea, natura poluantului fiind, la toate, produs petrolier. Prima a avut loc pe r. Lotru, loc. Malaia, unde, in urma scaparilor de ulei hidraulic tip TBA 57 de la grupul care se afla in retehnologizare al SC Hidroelectrica SA, acesta a ajuns in lacul Malaia. S-a intervenit prin montarea de baraje absorbante de colectare a uleiului, si prin imprastierea de material absorbant de tip Casorb. S-a colectat intreaga cantitate de ulei tehnologic amestecat cu material absorbant, si a fost depozitata in recipienti metalici in spatii special amenajate.

Urmatoarea a avut loc pe pr. Mamu, loc. Madulari. Poluatorul a fost SC Conpet SA Ploiesti, sector Orlesti Ghercesti. Au avut loc scurgeri de titei care au fost cantonate sub zapada, si, odata cu topirea acesteia, titeiul a fost antrenat in pr. Mamu. Pentru reducerea si stoparea poluarii s-a intervenit cu baraje din baloti, baraje absorbante si material absorbant tip Spillsorb. S-a monitorizat in permanenta modul de evolutie al poluarii pe tot parcursul acesteia.

O alta poluare a avut loc pe r. Ot, lacul Zavideni, unde au fost observate irizatii pe luciul apei. Poluatorul nu fost identificat. S-a intervenit cu material absorbant de tip Casorb pentru stoparea propagarii undei de poluare.

In data de 24.03.2010 in timpul inlocuirii unui tronson din conducta de pompare titei a OMV Petrom grup zacaminte Mamu – Otesti – parc Stoilesti, nu s-a blindat capatul liber al vechii conducte, astfel incat la cuplarea noului tronson s-a scurs zestrea conductei vechi in pr. Staneasca (300 l apa sarata si titei). S-a intervenit cu 6 baraje absorbante si 50 Kg de absorbant Spillsorb biodegradabil.

ZIUA MONDIALA A APEI 201ZIUA MONDIALA A APEI 20111