PowerPoint Presentation

Zonele libere: instrumente importante de promovare a comerului internaional.Cavcaliuc Lucia2MCI1Procesul de integrare economic internaional a determinat formarea unor noi centre de putere economic care exercita o influen tot mai mare asupra raportului de for din lumea contemporan. La etapa actual exista cteva centre integraioniste de putere economic care influeneaz real asupra tuturor regiunilor si economiilor rilor lumii. Aceste grupuri de state s-au unit n dependen de mai multe criterii: situaia geografic, nivelul de dezvoltare economic, interese comune, resurse naturale, etc. O forma a integrarii economice internaionale este reprezentat de Zona de liber schimb.O zona de liber schimb este un ansamblu geografic si economic in care nu exista nici un obstacol al schimburilor de marfuri si servicii, nici taxa vamale, nici obstacole tarifare. Formarea unei zone de liber schimb poate sa fie considerata ca un prim pas spre unificarea economica a regiunii respective. Zona libera reprezinta portul , aeroportul sau o parte a teritoriului national, in care comertul, in special cu produse industriale este liberalizat prin desfiintarea oricarei restrictii cantitative sau taxe vamale. Crearea zonelor economice libere (ZEL) este facuta cu scopul de a favoriza dezvoltarea si integrarea economica in zona respectiva.

Prima zona economica libera au infiintat-o englezii in Gibraltar (1705) apoi, in secolul trecut au aparut alte zone libere create tot de englezi in sud-estul Asiei: Macao (1849) si Hong-Kong (1860). Cea mai mare parte a zonelor libere au fost realizate insa in ultimul deceniu printre acestea numarindu-se cele din insula Cipru, Ins. Man - Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite.Accesul liber al marfurilor in ZEL, care este un perimetru bine delimitat al unui teritoriu national, permite totodata atragerea de investitii de capital strain, datorita facilitatilor respective acordate. Organizarea ZEL are la baza legi si diferite alte acte normative ce stabilesc regulile de functionare, conducere, precum si modul de comunicare cu interiorul si exteriorul tarii care le realizeaza. Pe baza acestor acte juridice este permis accesul marfurilor in regim vamal liberalizat si fara restrictii de cantitate, cu conditia ca acestea sa nu fie prohibite de legislatia tarii respective. Marfurile sint introduse in interiorul unei ZEL de regula, in scopul prelucrarii lor, din care sa rezulte alte marfuri de export.

ZEL sint amplasate pe suprafete de teren ce apartin statului respectiv sau au fost expropiate legal, limitele de frontiere naturale sau artificiale (este obligatoriu a fi imprejmuite), situate in imediata vecinatate a unei cai de transport (nod de cale ferata, port fluvial sau maritim, aeroport) si prin care se tranziteaza astfel un volum mare de marfuri. Suprafata ZEL difera, de regula, ca marime. Acestea pot fi clasificate astfel:foarte mici, pina la 10 ha (Singapore-4 ha, ins. Man-8 ha);mici, pina la 100 ha (Baguio, ins Filipine-62 ha; Curacao, in Antilele Olandeze-64 ha; aeroportul Larnaca, Ins. Cipru-80 ha);mijlocii, intre 100 si 300 ha (Panama-120 ha;Mactan, ins. Filipine-119 ha; Shannon, port+aeroport in Irlanda-120 ha; Liberia, capitala Monroviei-200 ha; ins. Bahamas-220 ha; golful Aquaba, Iordania-300 ha);mari, intre 301 si 1000 ha;foarte mari, peste 1000 ha (Bataan, In Filipine-1300 ha).

Caracteristicile actuale ale ZEL servesc integrarii economice in zona si sint urmatoarele:dezvoltarea cu precadere a activitatii de depozitare a marfurilor in defavoarea celor de prelucrare industriala;proliferarea ZEL in toate zonele mapamondului, chiar si in cele apartind unor tari sarace;diversificarea activitatilor specifice.O tipologie ad-hoc a ZEL poate lua in considerare urmatoarele criterii:tipul operatiunilor executate: a) teritorii libere, ale caror functii se limiteaza la operatiunile de pastrare, sortare, impachetare, transbordare, fara o prelucrare suplimentara a marfurilor; b) zone in care se desfasoara si o activitate productiva, de prelucrare primara sau secundara a marfurilor depozitate, ceea ce permite asa-numita atragere activa a capitalului strain; c) alte activitati: cercetare-dezvoltare;influenta (reciproca) la nivelul economiei nationale respective: a) zona inchisa in care activitatile desfasurate nu influenteaza economia tarii aflate in apropiere; b) zona deschisa sau integrala, care intretine legaturi economice directe si reciproce cu statul pe teritoriul caruia se afla;modul de administrare: a) de catre organele locale ale puterii de stat abilitate in acest scop (cea mai mare parte a ZEL); b) administrate de statul rspectiv;

4. particularitatile organizatorice: a) zone libere de taxe vamale; b) zone de comert liber; c) zone economice libere etc.;5. locul de amplasare: a) porturi; b) aeroporturi; c) alte locuri;6. dimensiunea suprafetei acoperite de stocare, in mp. ;7. dimensiunea suprafetei ocupate in ha; 8. zona de integrare economica aflata in apropiere: a) zona europeana, care cuprinde sase mari ZEL cunoscute: aeroportul Larnaca, Gibraltar, ins Man, Shannon, Elvetia. Procesele economice si politice din ultimii ani au generat incercarea de creare a unor noi ZEL in zona central-europeana (Polonia, Ungaria, Slovacia) si este-europeana (Romania, Iugoslavia, Bulgaria); b) zona asiatica, ce cuprinde sapte mari ZEL, primele trei apartinind lumii arabe ( portul Mina Sulman, in Bahrein; Jebel Ali Free Zone Authority din Emiratele Arabe Unite si golful Aquaba din Iordania) iar celelalte patru, sud-estului asiatic (Hong-Kong,Macao, Ins. Filipine si Singapore). Un reviriment il inregistreaza in acesti ani China continentala, cu 19 ZEL; c) zona americana, poseda cinci ZEL; d) zona africana-Monrovia, capitala Liberiei.

Avantajele si eficienta zonelor economice libere. Dupa experienta in timp si-n spatiu realizata in ZEL, cel mai important avantaj al activitatilor desfasurate consta in scutirea de impozit pe venitul obtinut din operatiunile desfasurate in interiorul ZEL. Perioada minima este de 5 ani iar cea maxima de 20 de ani, pentru care se acorda scutiri de impozit. De asemenea, se mai practica reducerile asupra impozitului pe venit, reducerea totala sau partiala de la impozitare a bemneficiilor reinvestite (de regula, pe 5 ani), iar investitorii straini sint scutiti de plata impozitului pe proprietate, a impozitului pe circulatie, etc.Alte avantaje importante oferite de ZEL constau in: importul de marfuri cu scutire de taxa vamala, anulareacontrolului asupra preturilor, angajarea libera a resurselor umane, oferirea unor avantaje suplimentare privind marimea chiriei solicitate, stabilirea termenelor de plata etc.In unele zone, pentru atragerea de capital strain nu se efectueaza controlul asupra schimbului valutar, iar operatiunile valutare se realizeaza, de regula, la cursurile pietei libere. Toate operatiunile de export-import, inclusiv cu producatorii nationali se efectueaza in majoritatea cazurilor in valuta liber convertibila. Prestarile legate de aprovizionarea cu apa si energie, transporturile, telecomunicatiile sint efectuate pe baza de taxe mai avantajoase in zonele respective.

ZEL au ca efecte privind eficienta economica adevarate salturi spectaculoase ale indicatorile economici; apropierea unor tehnologii moderne care pot fi folosite, dezvoltarea operatiunilor de import-export, iar in unele cazuri, producerea unor marfuri in conditii mai avantajoase datorita diminuarii unor impozite si taxe.Asezarea geografica este principalul factor care determina aparitia si dezvoltarea unui ZEL. Panama si Hong-Kong sint exemple aproape perfecte ale unei situatii ideale pentru comoditatea transporturilor si comunicatiilor. Chiar si Elvetia, care este o zona economica libera aproape in intregul ei, desi nu are iesire la mare, poseda in schimb mijloace de transport si comunicare excelente, terestre si aeriene.Avantajele si eficienta demonstrata de ZEL fac din acestea un factor propice de realizare a integrarii economice. Interesele diferite ale partenerilor economici influenteaza procesul insa.

In afara ZEL, propriu-zise, este la moda si crearea unor zone comerciale libere, numite fie zone economice speciale sau zone libere deschise (ca in China), fie zone economice internationale (cum ar fi cea propusa de Suedia intre Marea Nordului si Marea Neagra). Unele dintre ele se intind pe regiuni continentale, cum sint zonele propuse pentru statele din CSI, SEE, NAFTA, PEC.Marea majoritate a actualelor ZEL, mult mai mici ca dimensiuni geografice decit zonele comerciale libere sint amplasate in apropierea unor noduri de comunicatie terestre, fluviale si maritime, aeriene.

in Europa. Irlanda poseda una din cele mai mari Zel. Primul aeroport cu regim vamal complet liberalizat din lume a fost Shannon care, prin reteaua sa de facilitati (parcuri pentru mica industrie, afacerile din turidmul international, etc.) a facut ca zona respectiva, impreuna cu portul liber Shannon sa inregistreze o alta rata a profitului: 29-33 la suta.La Cardiff, in Scotia exista o alta ZEL eficienta.Gracia poseda zone libere intinse, prevazute cu depozite si instalatiimindustriale usoare la Pireu si Tessalonic.Elvetia a incheiat la 22 iunie 1972 o conventie de creare a unei ZEL cu EE pentru produse industriale. Zonele libere sint mai numeroase in Elvetia decit in oricare alta tara de pe mapamond: pe teritoriul elvetian, relativ mic exista 19 ZEL, acestea fiind distribuite astfel: 4 la Bale, 3 la Geneva, cite doua la Zurich si St. Margarethen si cite una in orasele Aarau, Chiasso, Lausane, Saint-Gall, Brigue, Buchs si Codenazze. Alte 8 orase si aeroporturi internationale din Geneva si Zurich poseda asa numitele magazine federale, scutite de taxe vamale.

La inceputul anului 1993, Suedia a solicitat crearea unei zone comerciale libere, pan-europene, care sa se intinda de la Londra pina la Sofia, incluzind si statele din centrul si estul Europei, precum si tarile baltice. De la 1 mai 1993 a intrat in vigoare Acordul privind zona de comert liber al SEE. Suedia a ratificat prima acest acodr cu Romania.Slovacia a avut la 21 decembrie 1992 prilejul de a semna primul acord international din noua sa existenta, atunci cind a participat alaturi de Cehia, Polonia si Ungaria la incheierea Acordului privind comertulliber in Europa centrala (CEFTA). Principalele prevederi ale acordului sint: indepartarea pregresiva, pina la eliminarea completa in urmatorii 5 ani, a tarifelor si cotelor pentru produse cu grad redus de prelucrare, liberalizarea, pentru inceput a 50-60 % din schimburile de produse industriale intre tarile regiunii; protejarea, in continuare a productiei agricole interne fata de concurenta externa; posibilitatea pentru fiecare semnatar de a promova o politica agricola proprie, independenta. Acordul privind comertul liber in Europa Centrala a intrat in vigoare la 1 martie 1993.

Dintre tarile europene, Polonia a decretat portul Scetin ca ZEL si se desfasoara o activitate intensa pentru declararea si altor zone libere. In Ungaria, din 1982 statutul de ZEL se acorda intreprinderilor si nu unui anumit teritoriu, cum se obisnuieste, de regula. Budapesta are, de asemenea, o ZEL. Din 1989, Bulgaria a decretat ZEL portul Burgas la Marea Negra si porturile fluviale dunarene Vidin si Ruse. Orasele Belgrad si Pancevo din Republica Federativa Iugoslavia sint si ele zone libere.Realizarile tarilor dunarene in acest sens, inclusiv proiectele romanesti de ZEL pledeaza in favoarea posibilitatii de a crea de-a lungul intregului curs al Dunarii a unor zone cu regim economic special, care ar putea deveni veriga colaborarii intre tarile din acesta parte a continentului nostru, capabila sa creeze perspectiva legaturilor integrationiste dintre estul si vestul Europei. Se studiaza, de asemenea, propunerile de creare a unui ZEL in statele riverane Marii Negre. Intentia guvernului Federatiei Ruse este de a crea un cadru favorabil investitiilor straine si de a stabili o zona de liber schimb care sa incurajeze comertul dintre statele membre ale acestora, aici incluzindu-se daca va fi posibil si statele din Europa centrala si de Est.

b) in Asia. Iordania este tara araba cu cele mai multe zone libere: Zakra (la 30 km nord-est de Amman), Ramtha (linga frontiera cu Siria), inchisa din 1985 pentru ca sirienii au renuntat la folosirea ei in comun si golful Aquaba, din golful cu acelasi nume, deschisa in 1979, dar care nu s-a dezvoltat atit cit fusese prevazut initial.In emiratul Sharjah, al treilea ca marime din Emiratele Arabe Unite se construieste in prezent cel mai mare port artificial din lume, menit a realiza in jurul sau o ZEL pe marime.In timpul guvernarii lui Ferdinand Marcos, insulele Filipine aveau 12 zone libere; in 1986 doar trei dintre ele mai erau operationale: Bataan, cea ami mare ZEL din lume, aflata la 160km de Manila, capitala Filipinelor; Baguilo, situata la altitudinea de 1500 m, linga o statiune climaterica, este specializata in montaje electronice si Mactan, pe ins. Cebu, posedind 119 ha spatii de depozitareoperational pe trei nivele.

O alta ZEL importanta a continentului asiatic si a planetei este portul liber Singapore, care deserveste aproape intreg sud-estul Asiei, precum si comertul de tranzit intre Japonia si cele doua Americi, pe de o parte, si Europa, pe de alta parte.China detine in sudul tarii cinci zone economice speciale in care functioneaza 5,4 mii obiectve cu participarea a 9,4 miliarde dolari SUA, capital strain care produc o zecime din exportul total al tarii si au inregistrat in 1989 o crestere de 4,4 ori fata de 1988, iar in 1992 un ritm de crestere de 23%. Alte 14 orase de coasta au fost declarate zone libere inchise, oferind o serie de avantaje vamale si fiscale intreprinderilor locale si straine; schimburile lor comerciale externe au crescut cu cca 60% in1992 fata de 1991. Impreuna cu cu cele 5 zone economice speciale,aceste joint-ventures sint socotite in prezent motoarele economiei nationale chineze.In insula Taiwan s-a realizat o alta zona economica speciala - Parcul industriei stiintifice de la Honichu, menit sa sustina intre altele si imbunatatirea structurii industriale nationale a firmelor specializate in cercetare-dezvoltare.

Reprezentantii guvernelor de la Moscova, Beijing si Phenian au convenit la inceputul anului 1993 asupra infiintarii unei zone economice internationale ce se va extinde pe o suprafata de 100 mii kmp de-a lungul fluviului Tiumen, aflat la granita dintre cele trei tari, pentru care studiile de fezabilitate arata ca ar fi necesare investitii de cca 30 miliarde dolari SUA, esalonate pe parcursul a doua decenii.ASEAN a creat incepind cu 1 martie 1993 propria sa zona a liberului schimb, intre cele sase tari membre. Acordul Liberului Schimb Asiatic (ALEA) prevede reducerea progresiva, intr-un interval de 15 ani a taxelor vamale pina la cel mult 5% pentru toate tarile membre ASEAN.Un oras chinez si un oras rusesc au convenit sa creeze o zona economica si cimerciala libera de-a lungul frontierei chino-ruse. Acordul, incheiat la sfirsitul anului 1993, intre orasele Heihe, din provincia chineza Heilongjang si Blagovescensk, in extremul orient al Rusiei a fost facut public in China, la un seminar cu tema Zone economice speciale speciale pentru dezvoltarea regionala, organizat in colaborare cu ONU.

in Africa. Principalul port liber african la Oceanul Pacific este Monrovia, capitala Liberiei, construit in 1948 cu ajutor american. In 1975, portul liber a fost transformat in ZEL, care acopera 200 ha si poseda suprafete de stocare de 14 864 mp.

d) in cele doua Americi. Zona economica libera Colon, situata in istmul Panama, este prin dotarile si rezultatele sale - conform statisticilor - cea mai complexa si eficienta din lume. Functioneaza ca o institutie autonoma: peste 800 de intreprinderi care utilizeaza cca 11 mii lucratori fac afaceri anuale de peste 2,2 miliarde $ SUA.Costa Rica are, de asemenea, o legislatie care permite crearea ZEL inca din 1978. Astfel au aparut: Main, aproape de Port Limon pe coasta atlantica; portul nou Caldero, linga orasul Puntarena, pe coasta pacifica; Cartego, in apropierea aeroportului international Juan Santamaria.Presedintii Mexicului, Columbiei si Venezuelei au convenit sa elimine barierele comerciale spre sfirsitul acestui an, masura constituind un pas hotaritor spre crearea unei zone interamericane de comert liber. Grupul celor trei, un organism al tarilor mentionate existent din anul 1989 a anuntat ca de la inceputul anului 1993 functioneaza partial zona de comert liber dintre ele. Sint in curs de desfasurare tratative pentru extinderea acestei zone, la ea urmind sa participe si state central-americane: Costa Rica, Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua si Panama; nu este exclus sa li se alature si tarile Pactului Antin (Bolivia, Ecuador si Peru) si chiar tarile membre ale Acordului Comercial Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay si Paraguay). Exceptind statul Chile, intreaga America Centrala si de Sud ar putea deveni o uriasa zona de comert liber; in cele din urma, procesul de integrare economica trebuie sa cuprinda si continentul nord-american, unde SUA, Mexic si Canada au semnat acordul NAFTA.