ZONELE POLARE

  • View
    76

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ZONELE POLARE. Realizare Prof.Bodriheic Denisa Emilia Sc.Gen.,,Enea Grapini,, Şanţ, Bistriţa-Năsăud Bibliografie: Zonele polare ale Lumii, Ed.Aquila www.images.google.com. Cele două zone polare, Arctica şi Antarctica sunt cele mai reci de pe întreg Pământul. - PowerPoint PPT Presentation

Text of ZONELE POLARE

  • ZONELE POLARERealizareProf.Bodriheic Denisa EmiliaSc.Gen.,,Enea Grapini,,an, Bistria-NsudBibliografie: Zonele polare ale Lumii, Ed.Aquilawww.images.google.com

  • Cele dou zone polare, Arctica i Antarctica sunt cele mai reci de pe ntreg Pmntul.Rareori temperatura se ridic peste punctul de nghe, astfel c pmntul i marea sunt ngheate aproape tot timpul anului.Vara, soarele nu apune niciodat.Iarna, soarele nu rsare deloc, aa c e ntuneric i ziua i noaptea.n ciuda acestor condiii, multe specii de animale reuesc s supravieuiasc n zonele polare; printre ele se numr: ursul polar, pinguini, reni, lupi, foci, morse, elefantul de mare, psri arctice i antarctice .a.

  • Urii polari triesc n Arctica, fiind cei mai mari uri polari din lume. Au aproape de doua ori nalimea unui om i de zece ori mai grei dect acetia.Se hrnesc cu foci, pasri, peti i plante.

  • Urii polari aduli i petrec cea mai mare parte a vieii singuri. Puii stau cu mama lor atta timp ct sunt mici.

  • Blana groas i un strat de grsime sub piele le in de cald.

  • Pinguini sunt pasri de mare care nu pot s zboare. Ei traiesc doar n jumatatea sudic a pmntului, iar apte specii traiesc n Arctica.

  • Pinguinilor le in de cald cele doua straturi de pene scurte i ndesate i stratul de grasime de sub piele. Sunt foarte buni notatori i scufundtori.

  • Grupurile de masculi se apropie unul lng altul pt. a se nclzi, aezndu-se cu spatele la vnt.

  • Pinguinii din Antarctica i petrec mare parte din via notnd n O.ngheat, vnnd

  • Puii mai mari stau n grupuri numite cree. Prinii lor i hrnesc toat iarna, dup care i las s-i poarte singuri de grij.

  • Morsele triesc n Arctica i sunt nrudite cu focile. Att femela ct i masculul au doi coli lungi, ascuii i uor curbai.

  • Morsa se trte afar din ap, ajutndu-se de coli.Se hrnete n ape puin adnci, adulmecnd molutele cu nasul ei sensibil.

  • Balene

  • Focile sunt mamifere care triesc n ap. Primavara ele urc pe pamnt sau pe ghea, pt. a nate puii. Se hrnesc n special cu pete, krili i calamari. Puii de foc se nasc cu blana alb i pufoas, iar mamele lor i hrnesc timp de 10 zile.

  • Karibu i pierde coarnele o dat pe an i i cresc altele. Este singura specie de ceb la care i femela are coarne.

  • Caribu este un fel de cerb, care n Asia i Europa este numit ren. Se hrnete cu plante (licheni), iar iarna triete la marginea zonei arctice. Primvara, cltorete n grupuri uriae cam 1.000 km nspre nord.

  • Pescrui

  • Albatroi sunt cele mai mari psri oceanice din lume.Au aripile (3,5m distana de la vrful unei aripi la vrful celeilalte aripi) mai mari dect orice alt pasre.

  • Oamenii din inuturile polareOamenii, cum sunt cei din populaiile Inuit i Sami, au locuit n Arctica timp de mii de ani, fr s duneze mediului nconjurtor.Inuiii triesc n America de Nord i n Groenlanda. Vntorii obinuiau s sculpteze diverse obiecte din colii i oasele animalelor. Ei locuiesc n case n orae i merg zilnic la munc.Inuiii i mai construiesc mici igluuri,atunci cnd merg la vntoare.Populaia Sami triete n Scandinavia i Rusia, supravieuind prin creterea renilor. Pilea renilor o folosesc pt. a face haine i corturi de locuit.

  • Igluu

  • Populaia Sami

  • Inuii