Pentru a putea să răspundeţi la aceasta întrebare, în primul rând, trebuie sa va interesaţi, să citiţi cărţi…etc….

Şi eu m-am interesat şi am aflat destule lucruri încât să vă explic mai pe înţelesul vostru…

Am citit articole din site-urile:

http://ue.mae.ro/index.php?lang=ro&id=31&s=5157&arhiva=true

http://viorel.opiniontek.com/index.php?s=declarativ%C4%83

http://energeticnr1.wordpress.com/consiliul-elevilor/

http://commons.wikimedia.org/wiki/Atlas_of_Romania

http://www.revistamurmur.info/vechi/nistea.html

În anul 1918 s-a înfăptuit marea unire dintre statele: Transilvania şi România. Data de 1 Decembrie 1918 a fost cea mai importantă în istoria României, Marea Unire de La Alba Iulia!!!

Asta in câteva cuvinte…

"...Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. [...]

La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul intră triumfal în Alba-Iulia. Un martor ocular, descrie cu amănunte intrarea lui Mihai prin poarta Sfântului Gheorghe în Capitala principilor Transilvaniei: ,,Mihai era călare pe roibul său de sânge nobil, plin de demnitate, mândru şi îmbrăcat împodobit, în sunetele goarnelor, a tobelor şi al altor instrumente; pe unde mergea, călăreau în urma sa şi alţi nobili renumiţi, însoţiţi de şiruri lungi de oşteni înarmaţi. În urma Voievodului se aduceau steagurile princiare ale Bathoreştilor, ornate cu blazonul cu dinte de balaur, cucerite în război.” Mihai se intitula locţiitor al împăratului în Transilvania: ,,Noi, Mihail, Voievodul ţării Româneşti, sfetnicul Maiestăţii Sale Sfinte împărăteşti şi crăieşti, locţiitorul său în Ardeal şi căpitan suprem al oştilor sale din hotarele ţinuturilor împrejmuitoare şi supuse Ardealului.”

Consolidarea Unirii

Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie de măsuri:adoptă aceeaşi stemă pentru toate teritoriile, construieşte o biserică ortodoxă la Alba Iulia, acordă anumite înlesniri preoţilor şi iobagilor români,numeşte ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop.

Alexandru Ioan Cuza, (Alexandru Ioan I) - (născut 20 martie 1820 în Bârlad, judeţul Vaslui, România - decedat 15 mai 1873, Heidelberg, Germania), a fost fondatorul României moderne, domnul Unirii, primul domn al României (1859 - 1866).

La 5 ianuarie, la Iaşi, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei. La 24 ianuarie, la Bucureşti, tot el este ales domn al Munteniei. Astfel românii, deşi nu au călcat dorinţa marilor puteri de a avea două ţări cu doi domnitori, două conduceri, două parlamente, profitând de absenţa precizării ca aceşti domnitori trebuie să fie persoane diferite, au ales deliberat şi calculat pe unul şi acelaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza, care va efectua, de fapt, unirea efectivă a Principatelor Române.

Regele Ferdinand (n.1865 - d.1927)

Hohenzollern. Carol I (1866-1914), Ferdinand I (1914-1927) şi Carol al II-lea (1930-1940), trei regi români ai unei dinastii de sorginte germană

Ferdinand I – Regele Marii Uniri Mihai La 20 iulie s-au împlinit 86 de ani de la moartea Regelui Ferdinand I. Carol I l-a desemnat moştenitor al tronului în 1889. Românii l-au primit cu simpatie pe chipeşul ofiţer prusac care părea mai puţin distant şi autoritar decât unchiul său. În timpul domniei lui, începute în 1914, s-au realizat Statul Naţional Unitar, reformele electorală şi agrară şi s-a dat ţării Constituţia din 1923. Mărturiile contemporanilor descriau un rege bun, patriot, însă timid şi uşor influenţabil.

Cetatea bastionară de la  ALBA IULIA - Edificată la scurt timp după instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania, actuala cetate (1715-1738) este cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip "Vauban" din ţara noastră. În totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastică figurativă barocă din Transilvania. Între zidurile ei s-au desfăşurat evenimente de cea mai mare importanţă pentru istoria poporului roman: epilogul răscoalei lui Horea, Marea Unire a Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918.

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. [...]

Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional.[...]

O necesitate istorică - naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional - s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional."

Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român, ed. Univers Enciclopedic, 1997, p. 301-302

La La 1decembrie 1918, 1decembrie 1918, deputa deputaţii decid în unanimitate unirea ţii decid în unanimitate unirea Transilvaniei Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu Transilvaniei Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naţionalităţilor şi a religiilor. La Alba Iulia, aşa cum fusese înainte şi la naţionalităţilor şi a religiilor. La Alba Iulia, aşa cum fusese înainte şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor românilor Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunării, se constituie din Austro-Ungaria. Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunării, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, format din 200 de membri aleşi şi 50 Marele Consiliu Naţional Român, format din 200 de membri aleşi şi 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu numeşte un guvern de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul trimite o delegaţie la Bucureşti, condusă de episcopul Maniu. Consiliul trimite o delegaţie la Bucureşti, condusă de episcopul de Caransebeş, Miron Cristea (viitorul patriarh al României), care, la de Caransebeş, Miron Cristea (viitorul patriarh al României), care, la 1/14 decembrie, înmânează regelui Ferdinand I declaraţia de la Alba 1/14 decembrie, înmânează regelui Ferdinand I declaraţia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulgă decretul de Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulgă decretul de sanctionare a UNIRIIsanctionare a UNIRII (totodată şi a Bucovinei şi Basarabiei). Protestele (totodată şi a Bucovinei şi Basarabiei). Protestele guvernului Károlyi la Budapesta sunt inutileguvernului Károlyi la Budapesta sunt inutile. .

După Ion Bulei, Scurtă istorie a românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 1996, pp. 104-107.