1. Cadrul conceptual al analizei cheltuielilor publiceNotiunea de cheltuiala publica s-a conturat pe fundalul aparitiei si evolutiei consumului de resurse, in forma baneasca, pentru satisfacerea de nevoi publice, fiind utilizata cu mai multe acceptiuni, atat in teorie, cat si in practica, dintre care se invoca cel mai des sensul juridic si cel economic. In sens juridic, mai larg cheltuiala publica semnifica o plata a unei sume de bani din fonduri publice, legata de crearea si functionarea entitatilor publice, si in general, de infaptuirea activitatilor cu character public, inclusiv a celor derulate prin intreprinderile cu capital de stat. In aceasta prima acceptiune, apare in prim plan faptul ca cheltuielile publice se realizeaza intr-un cadru juridic dat, printr-un complex de organism sau entitati publice, cu competente si raspunderi prestabilite prin reglementari, cu privire la angajarea si, in final, efectuarea operatiunilor de plati (pe seama resurselor financiare publice), ceea ce implica si aspecte ale gestionarii, de ansamblu, a banului public, potrivit normelor legale.In sens economic, insa, cheltuiala publica semnifica relatiile si procesele economice de repartitie a produsului intern brut, concretizate in alocarea si utilizarea resurselor banesti (financiare) pentru realizarea de obiective/actiuni considerate de interes public, fie la nivel national, fie la nivelul colectivitatilor locale, inclusive al entitatilor publice operative (institutii, intreprinderi, etc.). Aceasta a doua acceptiune include in sine si continutul de procese economice de consum public al unor resurse, ce se efectueaza in legatura directa cu satisfacerea nevoilor de utilitati publice asumate spre a fi finantate de catre autoritatile publice.Asadar, sub aspect economic, conceptual de cheltuiala publica exprima o anumita categorie de realatii si procese economice (financiare), care se manifesta intre autoritatile publice (de stat), pe de o parte, si persoane fizice sau juridice, pe de alta parte, cu prilejul alocarii (destinatii) si utilizarii resurselor banesti, pentru infaptuirea obiectivelor/actiunilor de interes public.

Tipologia cheltuielilor publice

1. Cheltuieli publice bugetare pentru actiuni social-culturale

Cheltuieli bugetare pentru invatamant (educatie)Constituie o componenta principala a cheltuielilor cu caracter social-cultural, ocupand un loc central intre actiunile finantate de catre stat, si mai ales, in cadrul acestei categorii de cheltuieli, in actual etapa a evolutiei societatii, confirmand cresterea rolului invatamantului ca factor de progres si civilizatie. Recunoasterea contributiei decisive a scolii (ca lacas de cultura, instruire si formare profesionala), la propasirea societatii modern, cu deosebire in conditiile revolutiilor stiintifice contemporane, a impus dezvoltarea si modernizarea retelelor scolare, si implicit, alocarea din bugetele publice a unor sume tot mai mari pentru finantarea invatamantului.

Cheltuielile publice pentru cultura si artaRealizarea diferitelor obiective ale politicilor privind serviciile culturale, artistice, sportive, etc. impune autoritatilor statului sa utilizeze o parte din resursele financiare publice pentru organizarea unor asemenea actiuni, respectiv crearea si functionarea de institutii specializate in aceste domenii. In principiu, se porneste de la premisa ca resursele financiare destinate culturii contribuie la cresterea capacitatii creatoare si, in general, a calitatii factorului uman, inclusive prin actiuni, care isi aduc aportul la formarea personalitatii umane. In consecinta, si aceste cheltuieli sunt assimilate celor ce reprezinta investitie in resurse umane, ele avand un character general indirect, de crestere a PIB prin influentarea pozitiva a celorlalte activitati economico-sociale, dar si prin producerea directa de bunuri si servicii specifice ce se valorifica pe piata, contribuind astfel la dezvoltarea societatii.

Cheltuieli publice pentru ocrotirea sanatatiiStarea de sanatate a populatiei unei tari reprezinta unul din cei mai importanti factori, care asigura desfasurarea normal a vietii oamenilor si a tuturor activitatilor realizate de acestia. Din acest motiv, protejarea sanatatii este o preocupare permanenta, nu numai pentru fiecare membru al societatii, ci si pentru autoritatile statale, care trebuie sa intreprinda actiuni cu caracter public in scopul prevenirii si combaterii factorilor daunatori ai acesteia. Actiunile intreprinse pentru ocrotirea sanatatii colectivitatilor umane de tip statal sunt considerate parte integranta a politicii sociale promovate de catre guverne, iar pentru infaptuirea lor, in lumea contemporana, se efectueaza cheltuieli publice din ce in ce mai mari, in conditiile confruntarii cu amplificarea continua a a nevoilor de acest tip. Cheltuieli publice pentru securitate socialaSecuritatea sociala cuprinde ansamblul actiunilor intreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale, care repercuteaza negative asupra vietii si nivelului de trai al cetatenilor. Riscurile vizate sunt: de natura fizica, prin care este afectata, partial sau total, capacitatea de munca; riscuri economice, a caror producere genereaza pierderi, prin impiedicarea persoanelor sa exercite o activitate aducatoare de venit; riscuri sociale, ce se manifesta pe plan social mai larg, ca urmare a diminuarii substantiale a veniturilor obtenabile si afecteaza viata persoanelor respective.Cheltuielile cu securitate sociala se structureaza, la randul lor, pe mai multe componente, ce presupun forme si tehnici distinctive de concretizare, si anume: a) cheltuieli pentru asigurarile sociale sunt finantate din fondurile asigurarile sociale constituite pe seama contributiilor salariatilor, a liber-profesionistilor si a patronilor, la care se mai pot adauga subventile de la bugetul de stat. b) cheltuieli pentru asistenta sociala sunt finantate, in principal pe seama resurselor allocate din bugetul statului, dar si din fonduri speciale, precum si a resurselor provenite din donatii sau contributii voluntare etc. c) cheltuieli pentru protectie sociala, sistemele de finantare din diferite tari se caracterizeaza prin folosirea a doua tipuri de surse, si anume: contributive si noncontributive. Primul tip se bazeaza pe plata de contributii sau cotizatii sociale, iar cel de-al doilea pe finantari din bugetul statului, intre ele neexistand o linie de demarcatie stricta. Formele cele mai cunoscute sub care se realizeaza cheltuielile publice pentru asigurari sociale de stat sunt: pensiile, indemnizatiile sau ajutoarele, compensarile costurile de odihna si tratament balnear, medicamentelor si serviciilor medicale.a) Cheltuieli pentru acordarea de pensii se diferentiaza, la randul lor, pe tipuri de pensii practicate in mod obisnuit: pensia pentru limita de varsta, pensia pentru pierderea capacitatii de munca sau invalidate, pensia de urmas, pensia suplimentara.Pensia pentru limita de varsta, denumita si normala, se acorda, in principiu, daca sunt indeplinite doua conditii, si anume: sa fie implinita varsta pana la care se considera prin lege ca exista capacitate normal de munca; sa se presteze o activitate un numar minim de ani, adica sa acumuleze o vechime minima in munca.

2. Cheltuieli pentru servicii publice generale, ordine publica si siguranta nationalaCheltuielile din aceasta categorie se structureaza, in primul rand, in raport cu insasi structura organizatorica a autoritatilor si institutiilor publice centrale, cuprinzand: Cheltuieli pentru organele puterii si administratiei publice, in cadrul carora se includ, cele privind: administratia prezidentiala si organele executive centrale si locale (govern, ministere, prefecture, primarii si alte institutii); puterea legislative central si locala (parlamente, consilii sau autoritatile locale); puterea judecatoreasca si procuratura, etc. Cheltuieli pentru organele de ordine publica, intre care se disting cele pentru: politie, jandarmerie, securitate nationala, servicii de informatii, servicii special de protective si paza, etc.

3. Cheltuieli pentru apararea nationalaApararea nationala este considerata o componenta importanta a strategiei fiecarui stat pentru asigurarea suveranitatii si sigurantei nationale, in acelasi timp fiind o concretizare a functiei externe a statului. In acest scop, se aloca importante resurse financiare care servesc intretinerii si si mentinerii in stare operationala a armatelor nationale, participarii la diferite aliante militare, purtarii de razboaie sau inlaturarii urmarilor acestora, mentinerea unei baze militare pe teritorii straine, ajutoare militare acordate altor tari.Cheltuielile publice exprim relaii economico-sociale n form bneasc, care se manifest ntre stat i persoane fizice sau juridice, cu ocazia repartizrii i utilizrii resurselor financiare ale statului, n scopul ndeplinirii funciilor acestuia.n cadrul cheltuielilor publice includem cheltuielile publice efectuate de administraiile publice centrale, locale, cheltuielile finanate din bugetul asigurrilor sociale de stat, precum i cheltuielile organismelor internaionale efectuate din prelevri de la membrii acestora.Pentru analiza cheltuielilor publice se dimensioneaz o serie de indicatori. Aceti indicatori se refer la volumul, structura i dinamica cheltuielilor publice.

Indicatori privind nivelul cheltuielilor publice Volumul cheltuielilor publice, acest indicator reprezint o nsumare a cheltuielilor publice, la nivelul tuturor bugetelor. Suma cheltuielilor publice ale tuturor bugetelor mai este cunoscut i sub denumirea de cheltuieli publice totale neconsolidate (CPTN). Dac eliminm transferurile (T) din cheltuielile publice totale neconsolidate obinem cheltuielile publice totale consolidate.CPTC = CPTN - TVolumul cheltuielilor publice neconsolidate sau consolidate se poate exprima att n preurile perioadei curente (n mrimi nominale), ct i n preurile unei perioade de baz, adic n preuri constante (n mrimi reale). Ponderea cheltuielilor publice n produsul intern brut.

n comparaii internaionale l reprezint cheltuielile publice medii pe locuitor exprimate n moneda naional sau ntr-o moned de circulaie internaional, n general USD.

Indicatori privind structura cheltuielilor publiceAceti indicatori exprim ponderea fiecrei categorii de cheltuieli publice n total cheltuieli sau ntr-o anumit grup de cheltuieli. Indicatorii privind structura cheltuielilor publice se calculeaz pe baza clasificrii cheltuielilor publice.

, unde:= ponderea cheltuielii i n total cheltuieli sau ntr-o anumit grup de cheltuieli; = cheltuiala a crei pondere se calculeaz;C = cheltuiala total sau volumul cheltuielilor unei anumite grupe de cheltuieli.Cheltuielile publice ale bugetului de stat al Romniei, spre exemplu, se clasific dup dou criterii: economic, respectiv funcional. a) Conform clasificaiei economice avem:Cheltuielile totale ale bugetului de stat = Cheltuieli curente + Cheltuieli de capital + mprumuturi acordate + Rambursri de credite, pli de dobnzi i comisioane la credite externe i interneCheltuielile curente = Cheltuieli de personal + Cheltuieli materiale + Prime + Subvenii + Transferuri + Dobnzi aferente datoriei publice + Rezerveb) Conform clasificaiei funcionale avem:Cheltuielile totale ale bugetului de stat = Servicii Publice generale + Aprare, Ordine public i siguran naional + Cheltuieli Social-Culturale + Servicii i Dezvoltare public, locuine, mediu i ape + Aciuni economice + Cercetarea tiinific + Transferuri + mprumuturi acordate + Dobnzi aferente datoriei publice + Fonduri de rezerv

Indicatori privind dinamica cheltuielilor publicePentru a cuantifica modificrile survenite n timp se folosesc o serie de indicatori: -modificarea ponderii cheltuielilor publice n produsul intern brut; -modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor, exprimate n USD; -modificarea ponderii cheltuielilor publice; -elasticitatea cheltuielilor publice n raport cu produsul intern brut.

Modificarea ponderii cheltuielilor publice n PIB se determin pe baza urmtoarei formule:

Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor exprimate n USD se determin pe baza urmtoarei formule:

Modificarea ponderii cheltuielilor publice se determin pe baza urmtoarei formule:Elasticitatea cheltuielilor publice n raport cu PIB se determin dup formula:

O elasticitate supraunitar ne indic o cretere a ponderii cheltuielilor publice n PIB. Dac elasticitatea este subunitar este reflectat o tendin de restrngere a ponderii cheltuielilor publice n PIB. Dac elasticitatea este unitar are loc o meninere n timp a ponderii cheltuielilor publice n PIB.

Capitolul 2.Analiza comparativa a marimii si dinamicii cheltuielilor publice in Romania si Belgia

Cheltuieli totale ale administratiei publice din Romania si BelgiaTabelul nr.1: Cheltuieli publice ale administratiei publice din Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din PIB)Perioada/SectorAdministratia publicaAdministratia centralaAdministratia localaFonduri de securitate

RomaniaBelgiaRomaniaBelgiaRomaniaBelgiaRomaniaBelgia

200038.649.127.329.34.46.511.717.7

200136.249.126.129.76.46.511.118.2

200235.049.825.327.86.56.811.018.3

200333.551.024.928.56.77.09.918.9

200433.649.224.827.47.06.610.019.3

Sursa, Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do (consultat la 26.11.2013)

Cheltuieli publice in marime absolutaTabelul nr. 2: Cheltuieli publice in marime absoluta in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (mil. Euro)Tara/Perioad20002001200220032004

Belgia123,943.2127,601.1133,703.9140,953.5143,228.2

Romania15,674.116,424.717,020.017,588.720,489.7

Sursa, Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do (consultat la 24.11.2013)

Cheltuieli publice in marime relativaTabelul nr. 3: Cheltuieli publice in marime relative in Romania si Spania in perioada 2005-2009 (% PIB)Tara/Perioada20002001200220032004

Belgia49.149.149.851.049.2

Romania38.636.235.033.533.6

Sursa, Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do (consultat la 24.11.2013)

Cheltuieli publice pe locuitorTabelul nr. 4: Cheltuieli publice pe locuitor in Romania si Spania in perioada 2005-2009 (euro/locuitor)Tara/Perioada20002001200220032004

Belgia12,096.712,411.412,943.313,588.513,749.5

Romania698.6733.0780.9809.3945.4

Sursa, Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do (consultat la 24.11.2013)

Capitolul 3.Analiza comparativa a structurii cheltuielilor publice in Romania si Spania

3.1. Analiza cheltuielilor publice in structura economica

Cheltuieli cu salariatiiTabelul nr. 5: Cheltuieli cu salariatii in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din PIB)Tara/Perioada20042003200220012000

Belgia11.9001412.2514212.1106211.6727611.49866

Romania8.1362998.1729718.5129958.2978797.879646

Sursa: Ameco: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm (consultat la 26.11.2013)

Cheltuieli publice privind subventiileTabelul nr. 6: Cheltuieli publice care vizeaza subventiile in Romania si Belgia (%PIB)Tara/Perioada20042003200220012000

Belgia1.16611.3325781.1944771.2318561.216983

Romania 1.5056111.39951.6084391.2673621.789847

Sursa: Ameco, http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm (consultat la 26.11.2013)Din tabelul nr.6 privind cheltuielile publice cu subventiile in Romania si Belgia in perioada 2000-2004(% din PIB) putem constata o serie de fluctuatii la nivelul fiecarei tari, iar comparand cheltuielile cu subventii din cele 2 tari putem deduce ca in perioada 2000-2004 in Romania cheltuielile cu subventiile sunt mai mari fata de cele din Belgia.Cheltuielile cu subventiile sunt necesare pentru acoperirea pierderilor inregistrate la nivelul intreprinderilor publice sau private; acestea contribuind la dezvoltarea unor ramuri economice si in general a economiei prin asigurarea consumului bunurilor si serviciilor necesare populatiei sau stimularea exporturilor, pe cand scaderea acestor cheltuieli au contribuit la diminuarea dezvoltarii anumitor ramuri. Astfel, cu cat procentul din PIB rezervat cheltuielilor privind subventiile este mai mare cu atat se realizeaza o sustinere mai potrivita a cresterii economice, bunastarea populatiei si chiar obtinerea unui profit a producatorilor.

3.2. Analiza cheltuielilor publice in structura functionalaA. Cheltuieli pentru actiuni social-culturale Cheltuieli publice pentru sanatate

Tabelul nr. 7, Cheltuieli pentru sanatate in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din PIB) Tara/Perioada20002001200220032004

Belgia6.36.56.57.06.9

Romania4.24.14.13.52.5

Sursa: eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do, (consultat la 26.11.2013)Din Tabelul nr 7 referitor la cheltuielile pentru sanatate in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din PIB) putem deduce ca acestea sunt mai mari in Belgia decat in Romania, in Belgia presupun o oarecare crestere a acestora, crestere obtinuta in urma actiunii unor factori precum: cresterea nevoii de ocrotire a sanatatii, cresterea numarului populatiei, cresterea costului prestatiilor medicale, cresterea numarului de personal medical, pa cand in Romania se realizeaza in aceasta perioada o scadere a procentului detinut in PIB de aceasta categorie de cheltuieli, lucru ce impiedica functionarea optima a sistemului sanitar. Aceasta scadere se realizeaza prin actiunea urmatorilor factori: ponderea ridicata a resurselor din bugetul sanatatii pentru ingrijirea spitaliceasca, progresele tehnologice si terapeutice in domeniul medical ce presupun costuri ridicate, asteptari tot mai mari din partea populatiei si lipsa unei discipline financiare in sistemul medical.

Cheltuieli publice pentru educatieTabelul nr. 8: Cheltuieli publice pentru educatie in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din PIB)Tara/Perioada20002001200220032004

Belgia5.65.85.96.05.8

Romania3.23.94.03.53.6

Sursa: eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do, (consultat la 26.11.2013)Din Tabelul nr.8 in care sunt prezentate cheltuielile publice pentru educatie in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 se poate observa in primul rand ca acestea sunt mai mari in Belgia decat in Romania. In al doilea rand, putem spune ca se realizeaza o oarecare crestere a procentului privind aceasta categorie de cheltuieli in PIB, crestere obtinuta pe fundalul actiunii unor factori precum: cresterea populatiei si totodata a numarului de elevi, cresterea numarului de cadre didactice si a profesionalismului, sporirea cheltuielilor materiale, a energiei s.a.

Cheltuieli publice pentru protectie socialaTabelul nr. 9: Cheltuieli publice pentru protectie sociala in Romania si Belgia in perioada (% din PIB)Tara/Perioada20002001200220032004

Belgia17.017.217.718.018.1

Romania10.911.110.110.011.0

Sursa: eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do, (consultat la 26.11.2013)Cheltuielile pentru protectie sociala, cele mai practicate, sunt cele care imbraca forma ajutorului de somaj si a alocatiilor de sprijin.

B. Cheltuieli publice pentru servicii publice generale, ordine publica si siguranta nationala Cheltuieli pentru servicii publice generaleTabelul nr. 10: Cheltuieli pentru servicii generale in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din PIB)Tara/Perioada20002001200220032004

Belgia10.810.510.19.99.0

Romania7.96.55.44.13.9

Sursa: eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do, (consultat la 26.11.2013)

Cheltuieli pentru ordine publica si siguranta nationalaTabelul nr. 11: Cheltuieli pentru ordine publica si siguranta sociala in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din PIB)Tara/Perioada20002001200220032004

Belgia1.51.61.71.71.6

Romania2.21.62.01.91.8

Sursa: eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do (consultat la 26.11.2013)

C. Cheltuieli pentru apararea nationalaTabelul nr. 12: Cheltuieli pentru apararea nationala in Romania si Belgia in perioada 2000-2004 (% din PIB)Tara/Perioada20002001200220032004

Belgia1.21.21.21.21.1

Romania2.21.92.22.52.2

Sursa: eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do, (consultat la 26.11.2013)