Transcript
Page 1: Anamneza În Afecţiunile Cardiace

Anamneza în afecţiunile cardiace

Vârsta- după naştere şi în copilărie: cardiopatiile congenitale- prescolari si scolari: bolile infectocontagioase, virale, bacteriene şi RPAcu complicaţiile lui: cardita reumatismală şi valvulopatiile- la adulţi şi la vârstnici: HTA, cardiopatia ischemică acută şi cronică,cardiomiopatiile, cordul pulmonar cronic, insuficienţa cardiacă.Sexul

-la femei: cardiopatiile congenitale, a cardita reumatismala, stenoza mitrală, prolapsul de valvă mitrală, cardiotireoza; lupusulul eritematos sistemic, poliartrita reumatoida cu determinări cardiace, HTA şi cardiopatia ischemică.

La barbati: valvulopatiile aortice, de etiologie reumatismală sau luetică, cardiomiopatia etanolică, cardiopatia ischemică, HTA.Antecedentele heredo-colaterale

Există afecţiuni cardiovasculare care pot avea determinism genetic: HTA, cardiopatia ischemică, cardita reumatismală. Antecedentele personale A. Fiziologice : în perioada activă ciclurile menstruale pot fi decompensate unele

cardiopatii iar sarcina le poate agrava (stenoza mitrală, HTA); femeile sunt protejate de instalarea cardiopatiei ischemice (dacă nu sunt diabetice, nu folosesc anticoncepţionale, dacă fumează)

B. Patologice:- Bolile infecţioase ale copilăriei: scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate, RPA , pot

determina apariţia în timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite.- Virozele , gripele pot da miocardite.- Febra tifoidă, difteria pot da miocardite.- Luesul determină la adulţi apariţia aortitelor, a insuficienţei aortice- BPCO, astm bronşic, cordul pulmonar cronic: hipertrofia ventriculară dreaptă - Hipertiroidismul determină tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. - Hipotiroidismul favorizează apariţia cardiomiopatiei.- Diabetul zaharat: ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (infarct miocardic).- Bolile renale cronice determina HTA şi a insuficienţei cardiace stânga. - Feocromocitomul este asociat cu HTA paroxistică.- Obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficienţa

respiratorie cronică, cordul pulmonar cronic, sindromul Pickwick.- Anemiile severe trenante pot duce la insuficienţă cardiacă, aritmii- Poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice.- Pacienţii cu hemopatii maligne tratate cu citostatice pot face secundar tulburări de

ritm, angină pectorală iar cu radioterapie pot face pericardite constrictive.

Page 2: Anamneza În Afecţiunile Cardiace

Condiţiile de viaţă şi muncă- Stressul:cardiopatie ischemica dureroasa şi HTA, mai ales dacă se asociază şi fumatul.- Sedentarismul şi alimentaţia hipercalorică: obezitate, ateroscleroză- Fumatul şi consumul de alcol: sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm.Simptomele din bolile cardiaceSimptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau pot fi nespecifice. Durerea precordialăDurerea precordială - cardiaca: cord sau de afecţiuni cardiovasculare: aortite, pericardite, miocardite- extracardiaca: afecţiunile parietale, mediastinale sau pulmonare: pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, zona zoster, nevralgii intercostaleDurerea precordială de origine coronariană- determinata de dezechilibru între necesar şi aportul insuficient de oxigen (hipoxia) determinând ischemia miocardului. - originea ischemiei este: ateroscleroza, spasm coronarian, coronarite reumatismale sau infecţioase, anemii severe, insuficienţa sau stenoza aortică, etc. - obstructia coronarei apare un teritoriu miocardic determinand necroza lui: infarctul miocardic.- durerea de natură ischemică este angina pectoralăClasificarea anginei pectorale: a. de efort (dată de coronare stenozate)- spontană (dată de stenozări mai accentuate cu aport insuficient de oxigen chiar şi în repaos)- variabilă, prin spasm coronarian, al cărui prototip este angina nocturnă Prinzmetal - instabilă, când stenozarea este peste 85%, la limita stenozei- completă, prin tromb sau hemoragie subintimală: infarctul miocardic.Angina pectorală are următoarele caractere:- Localizare : tipic are localizare retrosternală, de tip constrictiv; localizări atipice: în

hemitoracele drept, epigastru în infarctul postero-inferior, interscapulovertebral- Iradiere : tipic în umărul şi membrul superior stâng pe marginea cubitală până la

ultimele două degete; în mandibulă şi la nivelul gâtului; ambii umeri, în regiunea posterioară a toracelui, epigastru.

- Caracterul este constrictiv, ca o gheară precordială; uneori o apăsare sau arsură.- Intensitatea durerii depinde de gradul de percepţie al pacientului al durerii ea variind

de la intensitate mare până la atroce.- Durata durerii este de la câteva secunde până la 15 minute sau chiar, 30 minute în

angina instabilă.- Frecvenţa este destul de rară în angina stabilă şi frecventă în angina instabilă- Condiţii de apariţie : la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaos, în angina

spontană; după mese copioase, stress intens, fumat excesiv, expunere la frig, etc.- Condiţii de dispariţie a durerii : angina de efort se reduce sau dispare în repaos; în

angina stabilă se reduce după administrarea de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă, nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce.

- Semne de acompaniament : transpiraţii, anxietate marcată (senzaţia morţii iminente), dispnee inspiratorie, etc.

Page 3: Anamneza În Afecţiunile Cardiace

Durerea în infarctul miocardic: - Localizare frecvent precordial- Intensitate atroce, şocogenă- Durează peste o oră (ore sau zile)- Apare după stress, eforturi mari, nocturn- Nu dispare la nitroglicerină ci doar la opiacee- Este însoţită de paloare, transpiraţii, agitaţie psihomotorie dată de senzaţia morţii iminente, anxietate extremă, tulburări de ritm, greţuri şi vărsături (mai ales în cel inferior), stare de colaps cardiogenUneori, la pacienţii diabetici, durerea din infarct poate fi atenuată sau poate lipsi; în formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominent digestive.Durerea din aortite- dureri presternale, interscapulovertebrale- în anevrismul disecant de aortă durerea este atroce, apare brusc şi e greu de diferenţiat

de durerea din infarct (clinic)Durerea din pericarditeEa apare insidios, este ca o arsură, iradiază spre gât, umeri sau fosele supraclaviculare, însoţită de frecătură pericardică şi cedează la aplecarea toracelui anterior.Durerea precordială de natură extracardiacăDurerea de natură nevralgică este continuă, apare de obicei la persoane tinere fiind arătată de bolnav cu degetul.Durerea de natură parietală este continuă, se accentuează la presiune, nefiind influenţată de efort; celulite, nevralgii intercostale, plexite cervicobrahiale,Durerea de natură pleuropulmonară apare în context clinic infecţios, neinfluenţată de efort.Afecţiunile esofagului (esofagite, diverticoli) dau disfagie, eructaţii, arsuri retrosternale. Hernia hiatală dă dureri retrosternale care imită angina pectorală, se ameliorează în ortostatism şi poate ceda la nitroglicerină. Gastrita, ulcerul, pancreatita, hepatocolecisstopatiile pot da dureri cu iradiere precordială.DispneeaDispneea reprezintă totalitatea modificărilor de frecvenţă, intensitate şi ritm a respiraţiei, reprezinta primul simptom care trădează reducerea rezervei miocardului. Dispneea de cauză cardiacă este de tip inspirator şi este însoţită de polipneea care este cu atât mai intensă cu cât hematoza este mai afectată. Dispneea cardiacă se prezintă sub următoarele forme clinice:1. Dispneea de efort este primul semn de insuficienţă cardiacă, cedeaza sau se amelioreaza la întreruperea efortului; poate apare la efort şi la persoanele sănătoase; examenul clinic: tahipnee şi reducerea amplitudinii mişcărilor respiratorii.2. Dispneea de repaus cu ortopnee este o formă mai gravă de insuficienţă cardiacă stângă, debitul cardiac neputând fi asigurat nici în repaus. Bolnavul stă în poziţie şezândă cu capul pe două, trei perini, prezentând polipnee inspiratorie.3. Dispneea paroxistică nocturnă reprezintă o formă acută de insuficienţă cardiacă stângă, care poate să apară în infarct miocardic acut, stenoza mitrală, stenoza aortică, hipertensiunea arterială, aritmii paroxistice (tahicardie ventriculară, fibrilo-flutter atrial).

Page 4: Anamneza În Afecţiunile Cardiace

Acest tip de dispnee este mai frecventă noaptea, dar poate apărea şi ziua şi poate fi declanşată de eforturi fizice, regim hipersodat,etc. Se manifestă sub două forme:Astmul cardiac se manifestă prin dispnee marcată, frecvent nocturnă, însoţită de anxietate marcată. Pacientul prezintă tuse, expectoraţie, transpiraţii care se ameliorează prin poziţia ortopneică. Uneori apariţia fenomenelor de bronhospasm determină instalarea unui tablou clinic asemănător astmului bronşic cu wheezing, greu de deosebit de astmul bronşic.Edemul pulmonar acut este o formă agravată de dispnee paroxistică determinat de apariţia unui transudat hematic care inundă alveolele şi căile respiratorii determinând apariţia unor secreţii nazale şi orale de tip serosanguinolent, aerate. Edemul pulmonar acut necesită tratament de urgenţă bolnevul putând deceda prin asfixie datorită invadării pulmonare cu aceste secreţii.Dispneea Cheyne-Stokes poate apărea uneori la bolnavii cu insuficienţă ventriculară stângă prin lipsa apneei, constând din alternanţe de tahipnee cu bradipnee. Apare frecvent nocturn, bolnavul trezindu-se în perioada de apnee ceea ce determină o insomnie rebelă. Dacă dispneea apare în timpul zilei, ea determină întreruperea vorbirii, pacientul putând chiar să-şi piardă cunoştinţa.PalpitaţiileConditii de aparitie: indivizi normali după eforturi fizice mari, emoţii, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Factorii responsabili de apariţia palpitaţiilor sunt creşterea forţei de contracţie a inimii, creşterea frecvenţei şi perturbarea ritmului cardiac, excitabilitate crescută a sistemului nervos.Cauze: - cauze cardiace de palpitaţii sunt aritmiile paroxistice: extrasistolie, tahicardie

ventriculară, fibrilaţie atrială, flutter atrial - cauzele extracardiace care produc palpitaţii sunt: neurozele, hipertiroidismul,

anemiile, stările febrile,etc.Simptome extracardiace:

1. Simptome pulmonare – tuse, dispnee, sputa spumoasă, rozată- edemul pulmonar 2. Simptome digestive –inapetenţă, greaţă, meteorism, constipaţie, dureri hepatice.3. Simptome urinare –oligurie, anurie 4. Simptome cerebrale – sincopa (pierdere tranzitorie a cunoştiinţei) determinată de scăderea fluxului sanguin cerebral, secundar scăderii debitului cardiac; emboliile inimii stângi din stenoza mitrală, fibrilaţia atrială, cardiomiopatiile dilatative pot duce la ameţeli, cefalee şi până la accidente vasculare cerebrale.Sincope de cauză cardiacăAcestea apar în: - tulburările de ritm şi de conducere: tahicardii paroxistice, valvulopatii aortice (stenoză aortică); hipertensiunea arteriala cu valori crescute si ateroscleroză cerebrală datorită modificărilor vasculare locale pot apare hipoventilaţie sau anoxie, ce pot determina uneori sincopa.