Download pptx - Apnee Si Boli Asociate

Transcript
Page 1: Apnee Si Boli Asociate

Spitalul Clinic de Pneumologie Iasi – D.Boisteanu

SINDROMUL DE APNEE IN SOMN

(SAS)

AFECTIUNI ASOCIATE

Page 2: Apnee Si Boli Asociate

APNEEA DE SOMN - DEFINITII

Apneea de somn este oprirea repetata a fluxului aerian naso-bucal > 10sec insotita de sforait, hipoxie si somnolenta diurna excesiva (treziri frecvente).

Aceasta terminologie implica 2 probleme distincte

– apneea obstructiva (colapsul CRS la nivelul

faringelui); cea mai frecventa forma de apnee

de somn; persista efortul respirator

- apneea centrala este determinata de alterarea controlului respiratiei → oprirea efortului ventilator si a fluxului aerian

→ se asociaza cu insuficienta cardiaca si respiratia periodica Cheyne-Stokes

- apneea mixta – incepe ca fenomen central si se

termina obstructiv

Page 3: Apnee Si Boli Asociate

APNEEA DE SOMN - DEFINITII

Hipopneea = scaderea fluxului aerian cu 30-50% din valoarea initiala,

asociata cu desaturare de min. 3%

Indexul de apnei-hipopnei (IAH sau RDI)

SAS = IAH > 5 /ora de somn

Aprecierea severităţii SAS

• uşor: IAH = 5- 15/oră

• moderat: IAH = 15 – 30/oră

• sever > 30/oră de somn

RERA (respiratory event related arousal) = scaderea fluxului aerian la

nivelul nasului si gurii mai mult de 10 sec. insotita intotdeauna de o

microtrezire.

Page 4: Apnee Si Boli Asociate
Page 5: Apnee Si Boli Asociate

OBEZITATEA

Ample studii populaţionale au evidenţiat corelarea SAS cu

obezitatea, dovedind o relaţie directă între severitatea SAS

(apreciată prin indexul de apnee–hipopnee) şi indicele de masă

corporală (BMI).

Asocierea între obezitate şi apneea obstructivă de somn este

mai frecventă la pacienţii care prezintă creşteri ale

circumferinţei taliei şi gâtului, însoţite de sforăit.

Obezitatea este principalul predictor al apneei de somn.

Page 6: Apnee Si Boli Asociate

OBEZITATEA

Obezitate – majoritate cazuri

Circumferinta gatului

> 44cm

Anomalii cranio-faciale

(micro/retrognatie,

acromegalie, bolta palatina

ogivala)

Malocluzie maxilo-mandibulara

Page 7: Apnee Si Boli Asociate
Page 8: Apnee Si Boli Asociate

APNEEA DE SOMN (SAS)

SI SDR. PICKWICK (SOH)

Majoritatea dar nu toti pacientii cu SOH au SAS Perez de Llano (Chest, 2005): 87% cu ambele

afectiuni. Prevalenta Sdr.Pickwck la pacientii cu apnee

- 8 – 10% cand IMC = 30-34 kg/m²

- 18 – 25% cand IMC = 40 kg/m²

Mokhlesi B, Kryger M, Grunstein R. Assessment and

management of patients with Obesity Hypoventilation Syndrome. Proc Am Thorac.Soc 2008;5:218-225.

Page 9: Apnee Si Boli Asociate

Mark Anthony Powers.The Obesity Hypoventilation Syndrome. Respir Care 2008;53(12):1723–1730.

Page 10: Apnee Si Boli Asociate

ROLUL LEPTINEI

Leptina = proteina endogena derivata din adipocite

Participa la reglarea metabolica a greutatii corporale

Feed-back negativ care activeaza receptorii ce suprima

apetitul.

Stimuleaza centrii respiratori si pare sa aiba un rol protector

impotriva complicatiilor respiratorii la obezi;

La obezi, nivelul leptinei este mult , ceea ce implica o

posibila rezistenta la leptina.

Nivelul seric al leptinei este un predictor mai bun al SOH

decat IMC, independent de IAH.

VNI reduce nivelul leptinei in SOH.

Page 11: Apnee Si Boli Asociate

ROLUL LEPTINEI

Claudio Rabec. Leptin, obesity and control of breathing : the new aventures of mr pickwick Rev Electron Biomed / Electron J Biomed 2006;1:3-7

Page 12: Apnee Si Boli Asociate
Page 13: Apnee Si Boli Asociate
Page 14: Apnee Si Boli Asociate
Page 15: Apnee Si Boli Asociate
Page 16: Apnee Si Boli Asociate

TRATAMENT

Mark Anthony Powers.The Obesity Hypoventilation Syndrome. Respir Care 2008;53(12):1723–1730.

Page 17: Apnee Si Boli Asociate

COMORBIDITATI

HTA (risc x 2)

Boala coronariana (risc x 3)

Tulburari de ritm cardiac

Insuficienta cardiaca

Accidente ischemice cerebrale (risc x 4)

Trombembolism pulmonar

Sdr. metabolic (diabet, dislipidemie,

hiperuricemie)

Hipotiroidie, acromegalie

Afectiuni in sfera ORL

Page 18: Apnee Si Boli Asociate

APNEEA DE SOMN POATE DETERMINA APARITIA URMATOARELOR AFECTIUNI

• Hipertensiune arteriala

• Boala coronariana

• Tulburari de ritm cardiac

• Accidente ischemice cerebrale

• Embolie pulmonara

Spitalul Clinic de Pneumologie Iasi – D.Boisteanu

Se poate asocia cu sindromul metabolic: diabet zaharat, dislipidemie, hiperuricemie, obezitate, HTA

Page 19: Apnee Si Boli Asociate

APNEEA DE SOMN SI HTA

SAS – factor de risc independent pt. HTA

la pacientii cu SAOS, TA nocturna – profil non-dipper

la bolnavii cu HTA rezistenta la trat. se recomanda screening pt. apnee de somn

la aceasta categorie de pacienti (cu HTA rezistenta la trat. si SAS), folosirea nCPAP min. 5 ore/noapte duce la imbunatatirea controlului TA

Page 20: Apnee Si Boli Asociate

APNEEA DE SOMN SI HTA

Wisconsin Sleep Cohort Study:

• SAOS – factor de risc independent pt. HTA• TA nocturna – profil non-dipper• TA diurna, sistolica si diastolica, > la cei cu SAOS

Efectul tratamentului nCPAP (Becker, 2003)

• nCPAP timp de 9 sapt. scade TA (sist.+diast.)• la pacienti cu HTA rezistenta la trat. si SAOS, folosirea nCPAP min. 5 ore/noapte duce la ↓ TA

Page 21: Apnee Si Boli Asociate

CONSECINTELE CARDIOVASCULARE ALE APNEEI DE SOMN

Page 22: Apnee Si Boli Asociate

PREVALENTA TULBURARILOR

RESPIRATORII DE SOMN

LA PACIENTII CU BOLI CARDIOVASCULARE

30% din pacientii cu boli cardiovasculare

Schafer, et al. Cardiology 1999

50% din bolnavii cu insuficienta cardiaca cronica

Javaheri, Circulation 1998

60% dintre supravietuitorii unui AVC

Bassetti, et al. Sleep 1999

83% din pacientii cu HTA rezistenta la tratament

Logan, et al. J Hypertension, 2001

Page 23: Apnee Si Boli Asociate

SAS SI MORBIDITATEA CARDIOVASCULARA MECANISME BIOLOGICE

Alterarea endoteliului vascular, aterogeneza

Cresterea activarii plachetareActivarea factorilor proinflamatori Stres oxidativ

Legatura intre aceste modificari biologice si datele clinico-experimentale nu este complet stabilita

Page 24: Apnee Si Boli Asociate

Boala coronariana Apneea de somn

HipoxieHipertensiune (nocturna)

Treziri

ObezitateHipercolesterolemie

HiperuricemieDiabet zaharat

Hipertensiune (diurna)

PROFILUL FACTORILOR DE RISC

+

Spitalul Clinic de Pneumologie Iasi – D.Boisteanu

APNEEA DE SOMN SI BOALA CORONARIANA

Page 25: Apnee Si Boli Asociate

MODIFICARI CARDIACE IN TIMPUL APNEEI DE SOMN

Spitalul Clinic de Pneumologie Iasi – D.Boisteanu

Page 26: Apnee Si Boli Asociate

EFECTELE MECANICE ALE APNEEI Hipoventilatia(CO2) determina ↑ efortului

inspirator impotriva cailor aeriene inchise (manevra Mueller) => activare vagala => bradiaritmie.

Dupa 10-60 sec respiratia se reia, manevra Mueller inceteaza, scade tonusul vagal si creste activitatea simpatica => potentand efectul aritmic.

↓ compliantei VS = disfunctie diastolica,

↑ dimensiunea ADJournal of Cardiovascular Electrophysiology Vol. 18, No. 9, September 2007

Sleep Medicine Reviews, Vol, 2, No. 1, pp 45-60, 1998(7)

Page 27: Apnee Si Boli Asociate

RESPIRAŢIA CHEYNE-STOKES ASOCIATA IC

Page 28: Apnee Si Boli Asociate
Page 29: Apnee Si Boli Asociate

DIAGNOSTIC SAS : SINTEZA Apneea de somn este subdiagnosticata Suspiciunea de diagnostic poate fi emisa de

pacient, familie sau medic. Confirmarea SAS se poate face in etapa

actuala numai de catre pneumolog prin polisomnografie sau poligrafie.

Screeningul preliminar poate fi realizat prin chestionar Epworth si o anamneza orientata pe tulburarile somnului.

La pacientii obezi cu afectiuni cardiovasculare, poligrafia de somn pentru depistarea SAS ar trebui sa devina un test de rutina.

Page 30: Apnee Si Boli Asociate

TRATAMENTUL CU PRESIUNE POZITIVA NAZALA (CPAP)

Cea mai eficienta metoda terapeutica pentru apneea de

somn moderata si severa

Page 31: Apnee Si Boli Asociate

Titrarea polisomnografica a presiunii CPAP

Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi

Page 32: Apnee Si Boli Asociate

nCPAP elimina OA & CA si reduce postsarcina ventricolului stang prin scaderea presiunii arteriale.

INFLUENTA CPAP ASUPRA APNEILOR (OBSTRUCTIVE SI CENTRALE)

(Yan AT. Et al. Chest 2001;120:1675-1685)

Page 33: Apnee Si Boli Asociate

AUTO-CPAP ESTE FOLOSIT ATAT PENTRU TRATAMENT

CAT SI PENTRU TITRAREA PRESIUNII EFICIENTE

Avantajele auto-CPAP fata de CPAP cu presiune fixa:

1. Evita titrarea.

2. Poate face titrarea automat.

3. Simplifica modul de aplicare a tratamentului, economisind o

noapte de

polisomnografie astfel incat pot fi tratati mai multi pacienti.

4. Detecteaza deficientele de complianta, defectele mastii si apneile

reziduale.

Ca eficienta, auto-CPAP nu este mai bun

decat CPAP cu presiune fixa.

Page 34: Apnee Si Boli Asociate

CPAP ASOCIAT CU OXIGEN

Adaugarea oxigenului la CPAP sau BiPAP

– la pacienti cu SAS care sunt hipoxemici in

stare de veghe (ex. sdr.Pickwick)

- boli coronariene

-accidente vasculare cerebrale

- trombembolism pulmonar

Page 35: Apnee Si Boli Asociate

VPAP : ADAPT SERVO-VENTILATIA

Trateaza toate formele de apnee centrala, mixta si respiratie periodica.

Este dotat cu un sistem inteligent de calcul care

determina continuu suportul de presiune necesar pentru a aduce ventilatia pacientului la un nivel-target.

In ansamblu, realizeaza sincronizarea intre presiunea furnizata de aparat si respiratia pacientului.

Page 36: Apnee Si Boli Asociate

CORECTIA CHIRURGICALA A FARINGELUI

Uvulo-palato-faringoplastie (UPPP)

Laser-UPPP

Rigidizarea valului palatin cu radiofrecventa

Page 37: Apnee Si Boli Asociate

AVANSAREA MAXILO-MANDIBULARA

Obiective Cresterea

diametrului caii

aeriene superioare

Diminuarea

tendintei la colaps

al faringelui

Page 38: Apnee Si Boli Asociate

PROTEZELE MANDIBULARE

Dispozitivele pot fi:

- neajustabile

- partial ajustabile

- total ajustabile – mandibula este

avansata progresiv pana ajunge

in pozitia utila terapeutic.

KLEARWAY

Page 39: Apnee Si Boli Asociate

OVERLAP SYNDROME

Concomitenţa BPOC şi SAS

Frecvenţa apneilor la bolnavii cu BPOC ~ 4%

Frecvenţa BPOC la bolnavii cu apnee în somn ~ 11%

Prezenţa celor două afecţiuni la acelaşi bolnav duce la:

Agravarea desaturărilor nocturne Permanentizarea hipoxemiei Instalarea HTAP – PAP se corelează cu

PaO2 şi nu cu severitatea SAS

Page 40: Apnee Si Boli Asociate

PATOGENIA OVERLAP SYNDROME

Rolul hipoxemiei diurne prin obstrucţie bronşică este primordial în determinismul HTAP permanente.

Hipoxemia nocturnă datorată apneilor are un rol secundar în instalarea HTAP permanente şi apariţia cordului pulmonar cronic.

HTAP este corelată cu severitatea obezităţii şi consecinţele ei asupra ventilaţiei.

Page 41: Apnee Si Boli Asociate

PATOGENIA OVERLAP SYNDROME

Factori predictivi pentru hipercapnie în overlap sdr. – PaO2 (38%)

- VEMS (15%) - BMI (12%)

Hipercapnia din overlap sdr. are etiologie plurifactorială, fiind numai parţial explicată de asocierea obezităţii cu apneea de somn şi cu deteriorarea funcţiei respiratorii.

Page 42: Apnee Si Boli Asociate

TESTE PRELIMINARE DE DEPISTARE A APNEILOR NOCTURNE LA BOLNAVII CU

BPOC

o Asociază simptomele/semnele BPOC şi ale

SAS

o Înregistrarea nocturnă continuă a saturaţiei

arteriale a O2

o Înregistrarea zgomotelor respiratorii traheale

o Chestionare (evaluarea somnolenţei diurne:

scala Stanford sau Epworth)

Page 43: Apnee Si Boli Asociate

TRATAMENTUL OVERLAP SYNDROME

Oxigenoterapia la domiciliu – SpO2 < 88% Creşte durata de viaţă Ameliorează calitatea somnului Previne creşterea PAP în somnul paradoxal

Ventilaţia nocturna pe mască nazală:- cu auto-titrare sau- cu doua nivele de presiune (bi-PAP) asociata

la nevoie cu oxigen Efect de “atelă pneumatică” menţinând

permeabilitatea CRS Se aplică pe toată durata nopţii Previne instalarea HTAP permanente Previne complicaţiile cardiovasculare

Page 44: Apnee Si Boli Asociate

Spitalul Clinic de Pneumologie Iasi – D.Boisteanu

APNEEA DE SOMN SI TULBURARILE DE RITM

• alternanta bradicardie (in apnee) – tahicardie (la reluarea respiratiei)

• hipoxia prelungita poate declansa aritmii supraventriculare sau ventriculare cu risc de moarte subita in somn

Page 45: Apnee Si Boli Asociate

Bradicardizarea indusă de hipopnee cu tahicardizare la trezire Variaţia ciclică a frecvenţei cardiace – predictor dgn. SASO

Page 46: Apnee Si Boli Asociate

 Prevalenta Estimata a Apneei Obstructive de Somn la pacientii cu afectiuni cardiovasculare

Hipertensiune arteriala 50%

Boala coronariana 33%

Insuficienta cardiaca cu disfunctie sistolica 30-40%

Atac cerebral 50%

Fibrilatie atriale ce necesita cardioversie 50% Circulation  2004; 110:364

Fibrilatie atriala izolata 33%chest  2004; 125:879  

Braunwald’s heart disease 8th ed

Page 47: Apnee Si Boli Asociate

Aritmii supraventriculare;

Aritmii ventriculare; Moartea subită

cardiacă; Bradicardia şi

tulburările de conducere;

Pacing cardiac .

Mehra R, Am J Respir Crit Care Med. 2006,15

Aritmiile cardiace din SASO (Sdr. Apnee in Somn Obstructivă)

Page 48: Apnee Si Boli Asociate

Sindromul de apnee obstructiva de somn

Hipoxie intermitenta/ Reoxigenare

Inflamatie

Disfunctie endoteliala

Ateroscleroza

Obezitate

Stres oxidativ

Activare simpatica

Somn fragmentat

Activarea factorilor de transcriptie (HIF-1, NFkB)Citockine proinflamatorii:

IL-1, IL-6, IL-8, TNF-α

Activarea Ly, monocitelorCelulelor endoteliale

Adaptare Eur Respir J 2009; 33: 1195–1205 VOLUME 33 NUMBER 5,

Page 49: Apnee Si Boli Asociate

Obstructive sleep apnea and cardiac arrhythmias Ahmad Salah Hersi, King Fahad Cardiac Centre, Saudi Arabia Ann Thorac Med. 2010; 5(1)

Aritmiile sunt mai frecvente la pacientii cu SASO care au hipoxemie severa in timpul somnului REM (Shepard et al,Chest. 1985)

La pacientii cu SASO netratat si cardioversie reusita pentru fibrilatie atriala, s-a constatat o recurenta a aritmiei de 82% dupa primul an, comparativ cu 42% la cei cu SASO tratati cu CPAP.

(Kanagala et al., Circulation. 2003)

In concluzie, se poate afirma ca pacientii cu apnee severa au un risc de 2-4 ori mai mare pentru aritmii complexe decat cei fara apnee.

Page 50: Apnee Si Boli Asociate

Low efficacy of atrial fibrillation ablation in severe obstructive sleep apnoea patientsMatiello M, Nadal M, Tamborero D, Berruezo A, Montserrat J, Embid C, Rios J, Villacastín J, Brugada J, Mont L

Oxford Journals, Europace (2010) Scopul a fost urmarirea efectului SASO asupra

rezultatului pe termen lung al ablatiei ca tratament pt.

fibrilatia atriala

174 pacienti monitorizati timp de 1 an dupa ablatie,

42 au prezentat apnee de somn

Dintre cei cu apnee usoara si moderata, 30,4% nu au

prezentat recurenta fibrilatiei dupa un an, fata de

numai 14% dintre cei cu apnee severa.

Concluzie: apneea severa este un predictor al

recurentei fibrilatiei atriale dupa ablatie.

Page 51: Apnee Si Boli Asociate

Obstructive Sleep Apnea Is Common and Independently Associated With Atrial Fibrillation in Patients With Hypertrophic Cardiomyopathy

R.P. Pedrosa, L.F. Drager, P.R. Genta, A.Amaro, M.O.Antunes,

A.Y. Matsumoto, E.ArteagaChest 2010;137;1078-1084

Ipoteza de studiu: apneea de somn se asociaza frecvent

cu fibrilatie atriala si remodelare miocardica la pacientii

cu cardiomiopatie hipertrofica

80 pacienti diagnosticati cu CMH au fost investigati

poligrafic pentru apnee nocturna (AHI>15/ora)

32 au fost diagnosticati cu SASO (40%); varsta lor (56 vs

38.5, P=001) si BMI au fost semnificativ mai mari decat in

lotul fara SASO (28,2 vs 25,2).

Diametrul atriului stang (45 vs 41 mm) si diametrul aortei

(34 vs 29 mm) au fost semnificativ crescute la pacientii cu

apnee.

Page 52: Apnee Si Boli Asociate

Obstructive Sleep Apnea Is Common and Independently Associated With Atrial Fibrillation in Patients With Hypertrophic Cardiomyopathy Chest 2010;137;1078-1084

AHI si BMI au fost asociate cu diametrul atriului stg. AHI a fost singura variabila asociata cu diametrul aortei.

fibrilatia atriala a fost prezenta in 31% cazuri la pacientii cu SASO vs 6% la cei fara SASO

Apneea si diametrul atriului stg. au fost singurii factori asociati independent cu fibrilatia atriala.

CONCLUZII: apneea sde somn are o prevalenta crescuta la pacientii cu CMH si se asociaza cu hipertrofie atriala stg.si cresterea diametrului aortei.

Page 53: Apnee Si Boli Asociate

Obstructive Sleep Apnea in Patients

Admitted for Acute Myocardial Infarction*Prevalence, Predictors, and Effect on Microvascular Perfusion

Chi-Hang Lee, See-Meng Khoo, Choo Tai, Eric Y. Chong, Cindy Lau, Yemon Than

(CHEST 2009; 135:1488–1495)

105 pacienti cu varsta medie 53+/-10 ani, 103

barbati

Spitalizati pt. IMA necomplicat

Nediagnosticati anterior cu SASO

AHI>15 a fost pragul de diagnostic pt SASO (s-a

exclus apneea usoara)

Diabetul zaharat a fost asociat semnificativ si

independent cu SASO, fiind considerat factor de risc

pentru apnee

(OR 2,86, 95% CI, p=0,033)

Page 54: Apnee Si Boli Asociate

Obstructive Sleep Apnea in PatientsAdmitted for Acute Myocardial Infarction*

Concluzii Apneea de somn de tip obstructiv (moderata si

severa) are o prevalenta crescuta la pacientii cu IMA

DZ se asociaza independent cu SASO, pentru care este considerat un important predictor.

Nu s-au constatat modificari ale perfuziei microvasculare dupa interventia coronariana percutana la pacientii cu apnee fata de cei fara SASO.

Autorii recomanda investigarea somnului la toti pacientii cu IMA si DZ asociat.

Page 55: Apnee Si Boli Asociate

Grup I 151 pac. FA vs. Grup II 373 pac fără FA SASO : 49% (grup I) vs. 32% (grup II);

SASO unic predictor de FA Independent vârstă, sex, HTA, IMC;

Prevalenţa FA la pac cu SASO severă X 4;

Incidenţa recurenţelor FA după ŞEE scade la cei cu CPAP.

Gami A. et al. Association of atrial fibrillation and obstructive sleep apneea.

Circulation 2004;110:364-367.

Fibrilaţia atrială

Page 56: Apnee Si Boli Asociate

Apoor S et al, J Am Coll Cardiol, 2007

Obezitatea

SASO

Factori de risc independenţi !

Probabilitatea incidenţei FA la pac.< 65 ani

Page 57: Apnee Si Boli Asociate

TERAPIA CU CPAP

Deschide CRS si previne colapsul acestora. Ischemia nocturna este ameliorata si

activitatea

simpatica este ↓. Imbunatateste controlul HTA nocturne si

diurne. Ameliorand ischemia, imbunatateste FE &

statusul functional in SASO asociata cu insuf. cardiaca.

Scade postsarcina Studiile observationale au aratat ↓

evenimentelor cv

Mayo clinic cardiology 3rd edBraunwald’s heart disease 8th ed..

Page 58: Apnee Si Boli Asociate

CPAP SOLUŢIE ÎN ARITMII CARDIACE BENIGNE ŞI MALIGNE

Prin eliminarea pauzelor respiratorii, CPAP reduce activitatea simpatica si s-a demonstrat ca astfel creste fractia de ejectie a VS cu 8%.

CPAP: poate determina reversia opririi sinusale si a blocului AV

Reduce recurenta fibrilatiei atriale postcardioversie

dilatarea si disfunctia VD in concordanta cu severitatea apneei s-au ameliorat cu CPAP

FA poate persista datorita unei compliante inadecvate

la CPAP.

JACC Vol. 47, No. 7, 2006(1)

Sleep Medicine Reviews, Vol, 2, No. 1, pp 45-60, 1998(7)

NEJM  2003; 348:1233

Page 59: Apnee Si Boli Asociate

High prevalence of cardiovascular events in patients with OSA

risk of a cardiovascular events higher in patients with untreated OSA

Treatment can lower risk of cardiovascular events in sleep apnea patients

CONCLUSION

Page 60: Apnee Si Boli Asociate

In ansamblu, studiile recente demonstreaza utilitatea tratamentului cu presiune pozitiva si rolul compliantei la CPAP in imbunatatirea controlului medicamentos si ameliorarea prognosticului pacientilor cu apnee de somn si afectiuni cardiovasculare.

Page 61: Apnee Si Boli Asociate

APNEEA DE SOMN SI DIABETUL

ASOCIERE BIDIRECTIONALA

1. Apneea de somn poate contribui la aparitia DZ 2 Sleep Heart Health Study – relatie independenta

intre SAS si DZ 2

2. Pacientii cu diabet si neuropatie autonoma (vegetativa) au mai frecvent – apnee de somn care poate fi consecinta neuropatiei locale.

Diabeticii cu neuropatie au sensibilitate modificata la CO2, fiind predispusi la respiratie periodica.

Page 62: Apnee Si Boli Asociate
Page 63: Apnee Si Boli Asociate

Downloaded from: Principles and Practice of Sleep Medicine (on 30 September 2006 01:37 PM)

© 2005 Elsevier

SAOS poate contribui la aparitia DZ 2

Page 64: Apnee Si Boli Asociate

III. APNEEA DE SOMN SI BRGE

SAOS = obstructia repetata a caii aeriene superioare in timpul somnului, soldata cu scaderea saturatiei oxigenului arterial si numeroase treziri.

Pacientii cu apnee de somn prezinta o incidenta crescuta a BRGE.

Factori de risc comuni : obezitatea, consumul de alcool si benzodiazepine, hernia hiatala.

Apneea favorizeaza refluxul prin contractiile repetate si ample ale diafragmului si prin oscilatiile presiunii intratoracice.

Graf KI, Karaus M, Heinemann S, et al: Gastroesophageal reflux in patients with sleep apnea syndrome. Gastroenterol 1995; 33:689-693

Page 65: Apnee Si Boli Asociate

APNEEA DE SOMN SI BRGE

Tratamentul apneei cu presiune pozitiva pe masca nazala aduce un beneficiu terapeutic suplimentar, ameliorand semnificativ refluxul nocturn.

In sens invers, refluxul poate favoriza producerea apneei prin iritatia si inflamatia produsa la nivelul mucoasei cailor respiratorii superioare.

S-a demonstrat ca trat. cu esomeprazol timp de o luna a dus la reducerea semnificativa a numarului de apnei pe ora de somn.

Green BT, Broughton WA, O'Connor JB: Marked improvement in nocturnal gastroesophageal reflux in a large cohort of patients with obstructive sleep apnea treated with continuous positive airway pressure. Arch Intern Med 2003;163:41-45


Recommended