Bizant curs

Clerul de la Bizant IN PERIOADA COMNENILOR:

Odata cu inaugurarea noii capitale, pentru episcopul din C-pol nu au avut loc schimbari majore. In 380, Teodosie I cel Mare, DA EDICTUL “Despre credinta crestina cea adevarata” in care declara ca singura religie invatata de papa Damansus de la Roma si de Patr Petru al Alexandriei este cea conforma cu Trad Apostolica si invatatura Evanghelica, adica Alexandria si Roma erau egale. In 381 la Sinodul de la C-pol se hot ca scaunul de la C-pol este urmatorul in rang dupa Roma. Acest lucru a provocat nemultumirea Alexandriei care avea un renume intellectual in Biserica Orientala.

In momentul in care autoritatea Patr se afirma, ea se extinde si jurisdictional mai ales in Asia mica unde in sec 7 avem 371 de episcopii sub jurisdictia C-polului iar 53 erau numai in Europa. perioada iconoclasta creste ponderea mitropuliilor din Europa prin faptul ca Patriarhia Iliriei de C-pol I se adauga cele 8 mitropolii ale Iliricului: Tesalonicul, Macedonia,,Creta, Corintul, Regium, Nicopole, Atena sau Patrasul, aceasta trecere fiind sub motivatia ca papa de la roma se afla sub stapanire Barbara.

Cuceririle din vremea lui Vasile Bulgaroctonul a largit si mai mult jurisdictia C-polului, astfel incat cele mai multe sufragane la avem in sec 11, iar dupa 1071 patriarhia va renunta nevoita la cele mai bogate eparhii din Asia Mica, lucru continuat si in timpul cruciateilor cand se va face impartirea intre franci si venetieni dupa cucerirea C-polului.. Patriarhul era numit de imparat de pe o lista de 3 nume. Din 122 de patriarhi, 36 au fost depusi de catre imparat, 17 au abdicat.In vremea lui Emanuel Comnenul in 38 ani de domnie au fost 10 patriarhi, 10 au abdicat sau au fost exilati de imparat. Investirea part era facuta de Imparat conform unui protocol valabil si pentru laici.

Patriarhia era sediul administratiei patriarhale dar si sediul patriarhului, astepta o saptamana si era consacrat in biserica si in prezenta imparatului. Dupa ce era investit, patriarhul trebuia sa se ocupe de problemele bisericii “ prin voia lui D-zeu arh al C-polului, al noii Rome si patr ecumenic” , misiunea sa era pastrarea credintei crestine, dand socoteala doar lui D-zeu, dar in realitate depindea f mult dde imparat ca un “ ministru al cultelor”. Ca si sef al bisericii avea in subordine intregul cler al patriarhiei ecumenice. Acsest rol de administrator il conducea pe detonator sa aiba o misiune de apostolant militant. Apar si figure marcante : Sf Ioan Gura de Aur, Fotie, Mihail Celularie. Resedinta patriarhala intr-un palat lipit de Sf Sofia printr-o nisa facandu-se direct legatura cu palat. Mai existau si unele case de odihna, o biblioteca numeroasa, bucataria patriarhala renumita, iar sub catedrala si palat era o pivnita f mare ptr provizii.

Personalul f numerous, 45 de conducatori administrative, cei mai apropiati 4 care dirijau toate problemele patriarhiei, cel mai imp “marele hartofilax” director al bibliotecii patriarhale si al arhivelor, dar cu timpul functia sa se transforma in cea de mare cancelar al patriarhiei.Tot el se ocupa de disciplina clerului si de preotii in trecere prin capital.Mai conducea o comisie speciala care judeca cazurile de indiscipline su stabilea pedepse oana la excomunicare. “Marele sachelar” avea cam aceleasi atributii, apoi “marele iconom” care e ocupa de administrarea veniturilor si domeniilor patriarhale, se ocupa de chirii, apoi se mai ocupa de sugventiile primate de la stat. “marele schevofilax “ care se ocupa cu tot ceea ce era necesar ptr slujbe: ulei, grau, vin, miere, tesaturile ptr vesminte, vasele sfinte. Arhidiaconul care era cel mai vechi diacon hirotonit care il asista pe patriarch la Sf Altar. Castrisiosul care il ajuta pe Patriarh sa se imbrace si ii punea si insemnele patriarhului. Referendumul tinea legatura intre patriarh si imparat. Protonotarul care primea cererile adresate patriarhiei. Un pelerin rus Antonie in 1201, spune ca in urma

recensamantului facut de imp (Emanuel comnenul) putem socoti in Bis de la C-pol pana la Pontul Euxin - 56 000 de preoti, dintre care 2000 erau doar la Sf. Sofia. Un alt cruciat franc Robert de Clairy care da 30.000, jumatate numai in capital. 600 de episcope in timpul primului Imp Comnen, cei mai multi in Asia mica Efes 34, Mira Lichiei 33, Sardes 25, Antiohia 21, Atena 10, Filipi 6, tesalonic 5. Episcopul era ales de mitropolit din 3 candidati, propusi de un colegiu al clerului si de notabilitatile orasului.

Clerul era scutit de impozite. Unii imparati ca Justinian a hotarat doar 500 de clerici, dar in vremea lui Emanuel erau 1500 care asteptau sa fie titularizati. In cazul preotilor de parohie, situatia era diferita ei traind din veniturile bisericii, care proveneau din daniile credinciosilor, cinstirea Sf. Moaste, dar altii faceau si altceva: negot, lucru la camp. Aveau o serie de privilegii (scutiti de armata). Dezvoltarea funciara din a 2-a jum a sec 12 ameninta pe micii proprietari, de aceea Nechifor Focas interzice intemeierea de noi manastiri, iar donatiile erau facute spre alte manastiri care aveau probl financiare 964- legea provocand nemultumiri si abrogata in 988. Isac Comnenul isi propune chiar sa confiste din averile manastiresti, ramanand doar cat sa duca o viata decenta.

Alti imparati aveau de dus campanii militare f costisitoare si faceau rost de fonduri (Alexie Comnenul care angaja mercenari straini) cu orice prêt, facandu-se apel la Biserica care a donat statului o serie de obiecte de valoare ptr aceste campanii – metale pretioase. Printre membrii inaltei aristocratii byzantine exista o concurenta in ceea ced privea daniile facute manastirilor si de aceea exista in Evul Mediu bizantin biserica langa biserica si manastire langa manastire. Manuel I Comnenul nu era de accord cu acest lucru si isi critica tatal sau bunicul ptr daniile facute Bisericii. Istoricul Nichita Coniates care spune ca ar fi fost bines a se construiasca ptr calugari cabane in locuri in desert pe crestele muntilor si el il cit ape Ulise care a fugit din lume de cantecul sirenelor, deci se revine la legea lui Nechifor Focas, adaugand si confiscarea unor averi.

Trei cat de manastiri : stavropighii (depindea de patriarhie) , imperial (depindeau de imparat), manastiri autonome. Chiar si copiii de 10 ani sau sclavii scapati de sub stapani mergeau in manastirei.Fondatorul manastirii: imparatul, membru al aristocratiei biz, civil sau cadru al armatei. Se punea o cruce pe terenul pus la dispozitie, dar inante se dadea o regula ce ura sa fie respecatata in acea manastire(tipicon). Egumenul manastirii era impus de multe ori de catre ctitor si confirmata de Patriarhie. Egumenul cand se simtea slab se gandea la urmasi, propunea 3 candidati iar 1 era ales de soborul manastirii. Egumenul s-a intamplat sa fie chiar analfabet, de aceea NIcolae Gramaticianul in sec 11 a dat o dispozitie ca staretul sa fie scolit. Dupa staret urma iconomul manastirii care avea intreaga administratie a manastirii, apoi era epistemonarhul care se ocupa cu disciplina in manastire si avea ca ascultare sa treaca pe la usile calugarilor sis a ii trezeasca la rugaciune, iar cei care nu veneau primeu canon. Ecleziarhul batea toaca, tragea clopotul, pastra cu grija toate vasele sfinte, sfintele icoane. Taxiarhul – se ocupa cu ordinea la slujba. Hartofilaxul se ocupa cu arhiva manastirii, iar pe langa acestia erau infirmierii, usieri, croitorii, lampagiii.

Baza materiala a manastirilor: ctitorul intretinea manastirea toata viata, sau erau lasati calugarii sa se descurge singuri. La recrutare puteau fi de mai multe neamuri. Dieta alimentara: posture cu dezlagari la peste

Palatul imperial

Se intindea pe 2 km patrati, incinta find construita in secolul 10, avea 8 curti interioare, 10 apartamente rezervate imparatului si familiei sale, 5 Sali de audienta si de receptii, 4 biserici, 9 capele, 3 Sali mari in care se dadeau receptii, o biblioteca, o galerie de arme, o sala de trofee, mai multe bai, un maresh, 3 terase si 6 inchisori, astazi nemairamanand nimic.

In sec 15 -1442, un calator venetian spunea ca din faima aceea astazi se vede numai ruina. Era compartimentat astfel incat la intrare era o poarta mare de bronz, deasupra imaginea Mantuitorului, apoi era un hol de intrare, si un culoar f larg ce conducea spre “Palatul lui Dafne” (din epoca Constantiniana), iar in centru acestuia se afla sala principal de receptii si tronul imparatului, sala in care era o cupola cu 16 m diametru, cu 16 ferestre, cu un mosaic cu Mantuitorul pe tron, iar Imparatul tot pe tron. Apoi era sala de ceremonii cu 19 canapele ( pe una, incapeau 12 invitati) , iar una mai inalta era a imparatului, apoi urma o curte interioara f mare construita in vremea lui Teofil (iconoclast) care era pasionat de arta araba, dupa planurile palatului din Bagdad, nascandu-se astfel planul tri-conc!, apoi un alt hol care ducea catre palatal Magnaura unde erau primiti ambasadorii din alte tari, tronul imperial pe care era situate imparatul era uract pe 16 scari, iar in jur erau Frunze de platan din aur, iar pe acestea erau pasari din aur, iar la picioare erau 2 lei din aur iar in lateral erau “grifoni” (jumate leu-jumatate vulture) din aur erau 2. In ziua in care erau primiti acesti ambasadori, imparatul isi etala o buna parte din insignele sle imperial si bijuterii, iar cand acesta intra in sala toate acestea se puneau in miscare iar tronul se ridica usor pana la tavan ( pe cand se inchinau ambasadorii). Marturie sta un episcope al papei.

O alta perioada din vremea imparatilor macedoneni care dupa asasinatul lui Mihail III impodobeste mai mult palatal cu inca o sala cu 16 coloane din marmura, iar lumina era naturala provenund din ferestre plasate prin tavan in forma de cupola, unde erau reprezentati in mosaic Vasile si generalii sai (Constantin VII sta ca marturie). Camera in care dormea imparatul, in mijloc fiind o fantana la care avea un vulture de argint care era intr-o disputa cu un sarpe pa care sugera ca il omora. Tavanul era placat in aur iar in mijloc avea o cruce din mosaic verde, in jur fiind reprez familia imperial si imparatul cu mana ridicata in sus ca multumire si evocare a lui Dumnezeu. Peretii camerei erau placati cu marmura policroma, dominand motivele florale. Dar solul incaperii era din mosaic in care domina un paun, iar aproape de camera era o baie, un vestiar, doar ca aceasta constructive incepe sa se ruineze inca din vremea Comnenilor, Alexios I petrecand mai mult in palatal Blacherne.

Nepotul sau, Manuel I, va construi un nou palat care se dorea si mai fastuos. Deasupra era o coroana din aur masiv care venea deasupra capului care se punea in miscare la asezarea pe tron, asa incat Veniamin de Tutena – un rabin care asista la acest fenomen vorbea de nenumaratele pietre pretioase incat, se lumina incaperea in timpul noptii. Andronic I va pastra vechiul palat ca resedinta oficiala, dar incepuse a se ruina.

Sfanta Sofia. Marturii ale calatorilor din Ev mediu Odon – calugar benedictin, Veniamin de Tutela, sau un diplomat spaniol Ruy Gonzales, Robert de Clary - franc. Intemeietorul unei prime constr pare a fi Constantin cel Mare, dar se pare ca (dupa Socrate) lui Constantiu i se atribuie, in 360 fiind sfintirea. In 404, adeptii Sf Ioan Gura de Aur, care au fost si ei supusi exilului, au dat foc bisericii, si este reconstruita in 414 in vremea lui Teodosie al II-lea. Marea catedrala de astazi este din vremea lui Justinian. Au fost folosite coloane din vechile monumente antice, Durand 5 ani, 10 luni si 10 zile iar in 537 a fost inaugurate, iar in 558 a fost ultima sfintire de dupa cutremur. In perioada iconoclasta a fost devastate,iar in sec 9 are nevoie de reparatii la care se angajeaza Vasile I Macedoneanul care o consolideaza, ii face noi mozaicuri, iar in vremea Comnenilor deasemenea au loc lucrari importante. Odata cu venirea cruciatilor , Nechita Coniates ne vb ca au fost aruncate moastele in locuri rusinoase, au luat Sf Potire, de pe care au luat pietrele

pretioase, iar cu potirele au baut bauturi. Au spart masa Sf Altar, au intrat cu caii in biserica ptr a cara toate bogatiile, timp de60 de ani, totul incheindu-se cu caderea C-polului.

Catre mijlocul sec 19, sfanta Sofia este refacuta de Gaspar Posati un Italian, iar in sec 20 cercetatorii americani voravea aviz de cercetare, iar apoi transformata in muzeu.Se intra intr-o curte 50 lungime 30 latime- o curte, si mai erau 24 de porti de acces care reprezentau cele 24 de ore din zi, dup ace trecea o ora poarta se inchidea si se deschidea urmatoarea, apoi in pronaus cu inaltimea de 39 de metri apoi de jos pana la cupola 56 de metri, coloane de marmura din templul Dianei din Efes, sustinand balconul dinspre spatial femeilor, erau 40 de ferestre la cupola si altele in rest. Seara se aprindeau lampi si un lampadar central (Robert de Clary), cam 100 de lampadari in biserica cu cate 25 de candele fiecare. Sfanta Sofia introduce un nou stil, mai regasit la biserica Sf Serghie si Vah din C-pol cu semicupole laterale si o cupola central. Cupola central reamintea tuturor de bolta cereasca.

Hipodromul. A trebuit sa faca fata conditiilor de teren, care nu intrunea conditiile de 520 metri lungime. Fatada era indreptata spre piata central, iar la intrare erau Castor si Polus. Constantin va fi cel care va termina tribunele inaugurate in aceeasi zi cu inaugurarea orasului. Erau tot felul de incaperi pentru cai, aici erau cei 4 cai din bronz furati la 1204 de venetieni, apoi fuarati de Napoleon si apoi adusi inapoi la Venetia. ARENA avea 450 m lungime, 80 latime, un obelisk din Egipt din vremea lui TEODOSIE I , placat cu bronz de c-tin 7 porfirogenetul. Mai erau 40 de scaune din marmura ptr personalitati, iar deasupra tribunelor era un culoar de plimbare si in care erau tot felul de statui. Loja imparatului – KATISMA care lega palatal direct de hipodrom. Erau curse: protocolare, dimineata, legate de o data fixa- aniversarea imparatului sau erau cele cu data imprevizibila, legate de anumite moment de bucurie in viata imparatului, sau de un ordin al imparatului. Un rol important l-au avut albastrii si verzii mai bogati 3000-4000 in vremea lui Justinian, erau din randul cetatenilor romani.Rosii si alibi absolviti la mijl sec 7. Cursa avea 7 tururi de pisda, opuse 4 dimineata si 4 de dupa-amiaza, unde se odihnea, iar cei din hipodrom primeau ajutoare de hrana.Distractia a tinut pana la caderea C-polului. In vremea Comnenilor programul se modifica aparand si circ, spectacol coral, mai aparand si practica turnirului.