Download pdf - Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

7/24/2019 Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

1/30

Cefaleea cluster si hemicrania paroxismala sunt forme de cefalee

primara.

Cefaleea cluster: Manifestari-paroxisme dureroase ce survin zilnic

intro serie de durate variabile(30-120min) timp de citeva saptamini urmatede un calm total.Durerea este brutala, sfredelitoare si penetranta, centrata pe o

orbita, aparind des noaptea la acceasi ora (cefalee de tip destepptator). Semne

vegetative din partea durerii-ochiul devine rosu si lacrimeaza, nara este

obstructionata sau apare rinoree apoasa.Poate aparea ipsilateral semnul Horner-

Claud Bernar, edemul pleoapei si hipersudoratie.

Tratamentul atacului dureros: spray nazal(dihidroergotamina),

triptane, inhalatia oxigenului pur timp de 10 min.

Tratamentul profilactic:litiu carbonat, antagonisti ionilor de

calciu(verapamil)

Hemicrania paroxismala cronica este identica dupa aspectle ei clinice cu cefaleea

cluster, doar ca are o durata mai scurta si nu evoluaeaza in ciorchine.

Tratament: indometacina

Lobul frontal. Semne de afectare

Deosebim 3 zone distincte a lobului frontal:

zona motorie,premotorie,prefrontala.

Afectarea ariei motore determina o simtomatologie paroxistica (epilepsie

motorie partiala-jacksoniana) sau motrica deficitara.

Zona prefrontala responsabila de functiii cognitive superioare ;planificare,organizare,solutionarea problemelor,atentie selectiva,

personalitate.Afectarea careia determina pierderea uniaterala a mirosului,apatie

si inertie motorie, comportament dezinhibat,pueril,schimbari de

directie,schimbari de dispozitie, tendinta spre

calambura,hipersexualitate,tulburarri de atentie,memoriesi invatare,tulburari

vegetative(tahicardie,contractii intestinale sau urgente medicale),dificit al gindirii

abstracte si functiilor executive(functii de alegre a solutiilor pentruu a ajunge la

un efect,de planificare, control si evaluarea rezultatelor)


2/30

Zona premotorie- de modificarea miscarilor.La afectarea ariei premotorie-

lipsa initiativei de a vorbi si fluiditatii limbajului, apraxia mersului:lipsa initiative

pentru mers, mersul in foarfece,reactii de magnet(apraxia Denny-Brown),

reflexe de prehensiune si tatonare a miinilor si picioarelor

Sindromul afectarii maduvei spinarii in semisectie transversa

S. neurologic determinat de leziunea unei jumatati laterale a maduvei spinarii,

prin traumatism, hemoragie, tumora, hernie , mielite. Se caracterizeaza prin

pareza centrala si anestezie profunda de tip conductor (leziunea fasciculelor goll si

Burdach) de partea leziunii si abolirea sensibilitatilor termica, dureroasa si uneori

tactila a jumatatii contralaterale a corpului.

1. Cile conductive ale sensibilitii superficiale. Felurile de dereglare asensibilitii. Examenul neurologic.

Sensibilitateaproprietatea organismului de a recepiona excitrile provenite din

mediul extern sau organe i de a rspunde prin diverse reacii.

Sensibilitate superficialsenzaiile provenite de la receptori externi (durere,

termic i tactil). Este sensibilitate epicritic, fin.

Calea sensibilitii superficiale:

Este format din 3 neuroni.

Primul neuron se afl n ganglionul spinal. Axonul acestuia trec prin radiculele

posterioare n mduva spinrii, n cordonul posterior, formnd sinaps cu al

doilea neuron n cornul posterior. Dendritele pleac spre dermatomul

corespunztor nervului spinal (dermatomul este zona inervaiei cutanate a unui

ganglion intervertebral).

Axonul neuronului doi trece prin comisura anterioar, de partea opus, n

cordonul lateral. Aceast trecerese face oblic, cu 1-2 segmente mai sus. Axonul se

ridic n sus, trece prin trunchiul cerebral pn la nucleii ventro-laterali ai

talamusului, constituind al treilea neuron. Aceast cale constituie tractul spino-

talamic.

n bulb, tractul se afl dorsal deolive, iar la nivelul punii i mezencefalului, dorsal

de lemniscul medial.


3/30

Axonul neuronului trei urmeaz spre cortex, trecnd prin braul posterior al

capsulei interne, posterior de tractul piramidal. Aceasta constituie tractul talamo-

cortical, care se ramidic formnd corona radiata, i ajunge la circumvoluiunea

postcentral a lobului parietal. n ariile senzoriale corticale, are loc repartizarea

somatotopic a cilor conductive, astfel n partea superioar avem sensibilitateamembrului inferior, iar n partea inferioar pentru fa, membrul superior, cutia

toracic i abdomen.

Feluri de dereglare a sensibilitii:

- hiperestezie: recepie mai intens

- hipoestezie: recepie mai slab

- anestezie: lipsa recepiei

- hiperpatie: modificarea pragului recepiei

- dizestezie: dac este aplicat cldur, bolnavul percepe rece, i invers

- poliestezie: o senzaie dureroas nglobeaz mai multe excitaii

- parestezie: senzaii anormale precum amoreal, nepturi, furnicturi

- algie talamic: durere cu caracter special, spontan, cu hiperpatie. Se intensificla orice excitaie n jumtatea corpului opus leziunii

- algie fantom: la excitarea talamusului optic, apar dureri n membrul amputat

- cauzalgie: dureri difuze vegetative fr a cunoate cauza

3.2.1. Examenul sensibilitii algicese realizeaz n mod ideal cu un dispozitivde unic folosin produs n mod industrial special pentru acest scop, care are un

capt ascuit metalic i unul neascuit (bont) confecionat din plastic. n practica

de

rutin se folosete acuorul asociat la ciocnaul neurologic. Important este s nu

se admit lezarea tegumentelor pacientului, n acelai timp aplicndu-se o

excitaie


4/30

suficient de dureroas, dar nu tactil. n cercetrile tiinifice se folosete

dispozitivul

propus de savantul fiziolog din Wrzburg/Germania Max von Frey, cunsocut sub

denumirea de Filamentul (Prul)-Von-Frey. La compartimentul de verificare se vor

aplica

pe suprafaa eventual sntoas excitaii att cu captul ascuit ct i cu cel bont

al

dispozitivului pentru a verifica gradul de nelegere i veridicitate - cooperativitate

a

pacientului. Examenul propriu-zis sau regulile de control a sensibilitii algice,

respectarea crora contribuie la detectarea att a felurilor, ct i a tipurilor de

dereglare,

sunt urmtoarele:

1. Excitaia se aplic n direcie cranial - caudal;

2. Excitaia se aplic n mod simetric (stnga dreapta);

3. Pe extremiti excitaia se aplic pe perimetru;

4. Pe extremiti excitaia se aplic (compar) proximal distal (umr, antebra -

mn propriu-zis; coaps, gamb talon, plant).

3.2.2. Examenul sensibilitii tactileal pielii se efectuaz cu pernuele

degetelor sau cu o bucic de bumbac. Pe mucoasa buzelor examenul se face cu

un

bastonanvelit cu bumbac la capt. La compartimentul demonstrarepacientului ise

explic s rosteasc interjecia Da! atunci cnd nemijlocit simte atingerea.

Regulile

controlului sensibilitii tactile includ urmtoarele compartimente:

1. Excitaia se aplic n direcie cranial caudal, ncepnd de pe frunte;

2. Excitaia se aplic n mod simetric (stnga dreapta);


5/30

3. Pe extremiti excitaia se aplic pe perimetru;

4. Pe extremiti excitaia se aplic (compar) proximal distal (umr, antebra -

mn propriu-zis; coaps, gamb talon, plant).

3.2.3. Examenul sensibilitii termice urmeaz a fi realizat cu ajutorul a dou

eprubete umplute cu ap de temperaturdiferit. La compartimentul

demonstrareal examenului clinic pacientul va fi instruit la aplicarea eprubetei cu

ap cald s spun Cald!, la aplicarea eprubetei cu ap rece Rece

Astfel regulile de control se reduc doar la urmtoarele:

1. Excitaia se aplic n direcie cranial caudal, ncepnd de pe frunte;

2. Excitaia se aplic n mod simetric (stnga dreapta).

2. Mezencefalul, nervii oculomotori III, IV: particularitile anatomo-fiziologice,

semnele de afectare.

Mezencefal

Face parte din trunchiul cerebral. Este continuarea punii. Format din 2 pedunculi

cerebrali. Faa anterioar este o zon triunghiular cu vrful spre caudal, fosa

interpeduncular. Faa posterioar este substana perforat posterioar, zon

perforat de arterele cerebrale posterioare. Faa medial este locul originii

nervilor oculomotori. Pe faa lateral este ncruciat nervul trohlear.

Nervul oculomotor III

Inerveaz muchii externi ai g.o, cu excepia extern drept i oblic superior,

ridictor al pleoapei superioare, sfincterul pupilei, muchi ciliar.

Este alctuit din 2 neuroni. Neuronul central este n regiunea inferioar a

circomvoluiunii precentrale, axonii acestuia intr n tractul cortico-nuclear.

Neuronul periferic este reprezentat de 5 nuclei, care sunt localizai n pedunculi

cerebrali, la nivelul tuberculilor cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului.

Semne de afectare


6/30

Semnul clinic principal care permite diferenierea leziunii nucleare de cea a

nervului, este starea de inervaie a ridictorului pleoapei superioare i a dreptului

intern al g.o.

Strabism divergent -n leziunea nucleului sufer toi muchii externi pe partea

afectat, cu excepia dreptului intern, care se deconecteaz pe partea opus.

Respectiv g.o din partea opus este deviat n afar pe contuldreptului extern.

Oftalmoplegie externdereglarea funciei muchilor externi.

Sindrom altern Weberatunci cnd n afeciunea nuclear se include i

pedunculul cerebral, este o afectare a nervului III de tip periferic pe partea

respectiv i hemiplegiecentral pe partea opus.

Sindrom Benedictfocarul patologic este n partea dorso-medial amezencefalului, leziunea nervului III tip periferic, aezat pe partea respectiv a

focarului, coreoatetoz cu tremor intenionat n extremitile din partea opus.

Oftalmoplegie intern: midriaz (dilatarea pupilei, n urma paraliziei

iridoconstrictorului), se deregleaz reacia i acomodarea la lumin, anizocorie

(papile de diferite dimensiuni).

Ptoz(pareza muchiului ridictor al pleoapei superioare).

Nervul trohlear IV

Inerveaz muchiul oblic superior (ntoarce g.o. n jos i n afar).

Este alctuit din 2 neuroni. Neuronul central este reprezentat de celule corticale

din partea inferioar a circomvoluiunii precentrale, axonii crora fac parte din

calea cortico-nuclear, i ajung la nucleul perechii a IV pe ambele pri. Apoi

axonii se plaseaz n pedunculii cerebrali la nivelul tuberculilor cvadrigemeniposteriori ai mezencefalului, constituind neuronul periferic. De aici fibrele trec

prin substana cenuiecentral, coboar ctre vl medular unde se intersecteaz,

apoi apar n urma tuberculilor cvadrigemeni posteriori i coboar la baza

creierului. Aici nervul trohlear se deplaseaz spre peretele lateral al sinusului

cavernos, ptrunde n orbit prin fisuraorbital superioar, inervnd muchiul.

Semne de afectare

Limitarea micrilor g.o. n jos i n afar


7/30

Diplopie (percepere dubl a imaginii unui obiect) la privire pe vertical n jos i

ceva ntr-o parte.

3.Cefaleea. Clasificarea internaional. Cefaleele primare i secundare.Specificul anamnezei la pacientul cu cefalee.

Cefalee primara

-migrena

-cefalee de tensiune

-cefaleea cluster

-cefalee deiverse fara leziuni structurale

Cefalea secundara

-traumatism

-tulburari vasculare

-tulburari intracraniene nonvasculare

-utilizarea subs. Si sistarea lor

-infectii noncefalice

-tulburari metabolice

-tulburari ale structurilor faciale si craniene

-nevralgii craniene,dureri ale trunchiurilor nervoase

Anamneza specific e sa apreciem starea de constiinta,dispozitie,intelectual.se

masoara TA,se masoara daca valorile cresc in timpul cefaleei,importanta e

constatarea edemelor in regiunea fetei,cianoza mucoaselor,ce ar sugera o

insuficienta venoasa.De evedentiat prezenta sau absenta semnelor

meningiene,semnelor de focar(tulburari de

motilitate,coordonare,sensibilitate).Palparea muschilor pericranieni,cervicali si a

centurii scapulare pot constata zone dureroase su hipertonus.Ex.oftalmologic e

necesar pentru a sesiza o maladie cerebrala ce duce la cefalee.


8/30

1. Caile conductive a sensibilitatii profunde.

Primul neuron este prezentat prin celule pseudounipolare ale ganglionilor

intervertebrali. Dendritele pornesc la periferie spre receptorii spirali ai

tendoanelor. Fibrele pentru sensibilitatea tactila ajung la receptori sub forma

corpusculilor Merkel si Meissner. Axonii neuronilor I prin radiculele posterioare

intra in cordoanele posterioare ale maduvei spinarii de aceeasi parte a ei si se

ridica in sus in componenta fasciculelor Goll si Burdach pana la bulbul rahidian. (N

II). Calea spinotalamica a sensib profunde trece prin cordoanele medulare

posterioare. Incrucisarea are loc la nivelul olivelor bulbare. Pe partea opusa sensib

profunde se uneste cu cea superficiala formeaza lemniscul medialis/

Calea sensib comune trece prin 1/3 post al bratului posterior al capsulei interne

Neuronul IIItalamus optic, analizatorul cortical, girus postcentralis

Tipurile de dereglare a sensibilitii:

- hiperestezie: recepie mai intens

- hipoestezie: recepie mai slab

- anestezie: lipsa recepiei

- hiperpatie: modificarea pragului recepiei

- dizestezie: dac este aplicat cldur, bolnavul percepe rece, i invers

- poliestezie: o senzaie dureroas nglobeaz mai multe excitaii

- parestezie: senzaii anormale precum amoreal, nepturi, furnicturi

- algie talamic: durere cu caracter special, spontan, cu hiperpatie. Se intensific

la orice excitaie n jumtatea corpului opus leziunii

- algie fantom: la excitarea talamusului optic, apar dureri n membrul amputat

- cauzalgie: dureri difuze vegetative fr a cunoate cauza

Examen sensibilitate

>Sensibilitatea mio-artro-kinetica : bolnavul cu ochii inchisi apreciaza in ce pozitie

se afla un membru sau un segment de membru (un deget , gamba , antebratul ...)


9/30

>Sensibilitatea vibratoare : se examineaza cu un camerton plasat pe eminentele

osoase:olecran, spina iliaca anterio-superioara , maleola ...; Bolnavul simte

vibratia camertonului .

>Barognozia sau simtul greutatilor :consta in aprecierea greutatii unui obiect , pe

care examinatorul il da bolnavului .

>presiunea :apare la apasarea pe tegumente si organe .

2.Semiologia dereglarilor de mers.

Mersul este constituit din acte motorii complexe, care necesita integrarea

armonioasa intre cortex, sistemul motilitatii voluntare, sistemul de coordonare siechilibru ale cerebelului si sistemului vestibular, sistemele de reglare

extrapiramidale, reticulare, ale cailor nervoase medulare, motorii si

proprioceptive, neuronii motorii periferici si sistemul muscular. Lezarea oricarui

din aceste sisteme produce perturbari specifice ale mersului.

Particularitati clinice de diagnostic topic si etiologic.

1. Mersul stepat unilateral= caract prin picior atarnat, datorat paraliziei

muschilor flexori dorsali ai piciorului. Mersul devine dificil din cauza

atarnarii piciorului din glezna. Compensator pacientul flexeaza exagerat

coapsa, iar la aplicarea plantei piciorului pe sol, aceasta cade brusc. Et=

paralizia n.sciatic popliteu extern determinat deseori de hernie discala

lombara L4 cu compresiunea radacinii L5; monoplegie crurala

contralaterala de nivel cortical parasagital de etiologie tumorala,

traumatica sau vasculara; traumatisme-fracturi ale oaselor gambei cu

afectarea nervului peroneal sau procese compresive- simptom de canaltarsian.

2.

Mersul stepat bilateral= in cazul parapareza inferioara periferice cu

afectarea preponderenta a muschilor anteroextensori ai gambei. Et=

polineuropatie; polineurita; patologie de nivel topic medular-epiconus;

distrofie musculara progresiva cu parapareza simetrica atrofica,

preponderent a muschilor peronieni, picior in pozitie ver equina;

3.

Mersul in herniile de disc= mers lent, pacientul se sprijina cu mana de

sold sau de regiunea lombara cu piciorul afectat mergand pe varf, corpul


10/30

fiind aplecat inainte, membrul afectat in flexie, laba piciorului in flexie

plantara. In timpul mersului pozitia corpului e in anteflexie, aspect de

femeie gravida. In cazul herniei de disc L4 in postura, bolnavul prezinta o

scolioza homo- sau heterolaterala, care deseori poate fi insotita cu

cifoza toracica.

4.Mersul de rata= este leganat, asociat cu lordoza accentuata a coloanei

vertebrala la nivelul dorso-lombar, talie de viespe cu andomenul

proeminent, ventral avand aspect batracian consecutiv. Etdistrofiile

musculare progresive se datoreaza tulburarilor metabolismului-

enzimopatii eredo-familiale cu acumularea unor enzime.

5.Mersul monotonic=mers lent cu effort, din cauza unei dificultati de

relaxare a muschiului; mersul devine mai usor, mai liber, pe masura ce

miscarile se repeta, iar dupa o perioada de repaus, mai ales dimineata la

desteptare, din nou se agraveaza. Frigul emotiile accentueaza

dereglarile; bolnavii au un spect atletic,herculian; muschii sunt

proeminenti, iar la palpare consistenti.

6.

Mersul miastenic=intensificarea progresiva a slabiciunii fortei si

fatigabilitatii musculare in timpul mersului, activitatii fizice; ameliorarea

evidenta a manifestarilor clinice dupa repaus si somn; fluctuarea

simptomatologiei ca intensitate in decurdul aceleiasi zile; fenomenul de

generalizare a asteniei musculare cu implicarea ulterioara a muschilor

inervati de nervi cranieni; administraea preparatelor anticolinergice

produc ameliorarea fatigabilitatii musculare, devenin d un criteriu de

diagnostic cert in miastenie. Deseoro e legata de patologia timusului.

7.Mersul tabetic=mers talonat, hipermetric. Bolnavul in timpul mersului

ridica dezordonat prea sus inegal picioarele, aruncandule inainte si apoi

calcand brusc cu putere pe calcai, producand un zgomot calca prin

tacamuri; intimpul mersului priveste cu atentie solul, isi controleaza

mersul-merge cu ochii; tulburarile de mers se agraveaza daca vederea

este limitata sau daca deplasarile decurg in spatii intunecoase, pe timp

de noapte; dereglarile sunt determinate de afectarea sensibilitatii

profunde constiente si sunt asociate cu hipotonie musculara si deseori

are flexie osteotendinoasa. Semnul Romberg este pozitiv. Lipseste

nistagmusul, dizartria, caracteristice pentru mersul cerebelos.


11/30

8.Mersul vestibular= mers in stea, cu devieri laterale de partea leziunii,

asociat cu ameteli, nistagmus si deseori cu dereglari cohleare, simptom

Romberg pozitiv. Patogenia poate fi de nivel periferic(labirintite sau

lezarea n.periferic) si de nivel nuclear vestibular cu conexiunile lor (sd

vestibular central periferic). Etiologie diversa- vasculare, tumorale,virale, infectioase.

9.Mersul cerebelos=pacientii nu pot pastra linie dreapta in timpul

mersului, dar devieaza, picioarele si bratele indepartate cu tendinta de

cadere anterior sau lateral, in corespundere cu partea afectata a

vermisului.

10.Mersul cerebelos-tabetic=este o asociere a mersului cerebelos si cu cel

tabetic;

11.Mersul spastic unilateral=mers cosind incet teapan; din cauza

hipertoniei spastice musculare, prin afectarea tractului piramidal,

bolnavul nu poate flexa piciorul in genunchi;

12.Mersul spastic bilateral=desprinde cu greu si putin picioarele de sil,

flexia in genunchi fiind limitata; pentru a pasi este nevoit sa se aplece

inainte, spre partea opusa a piciorului care trebuie sa paseasca, saucoseste cu ambele membre inferioare;

13.Mersul cerebelos spastic=este asocierea mersului cerebelos cu cel

spastic prin afectarea structurilor anatomice ale fibrelor cortico-

medulare si cerebeloase.

14.

Mersul parkinsonian=apare din cauza hipertoniei difuze extramedulare;

mersul devine lent greoi rigid cu pasi mici, cu trunchiul aplecat anterior,

parca ar fugi dupa centrul de greutate; in timpul mersului lipsesc

miscarile automate de balansare a mainilor, ele fiind in pozitie de de

flexie, apropiate de corp; uneori mersul este trepidant, bolnavul face

pasi mici pe loc, fara sa inainteze, retropulsii sau nu se poate opri din

mers; patogenia mersului consta in afectarea sistemului palido-nigral ce

conduce la dereglari ale neuromediatorilor dopaminergici.

15.Mersul hiperkinetic=are aspect de dans; miscari involuntare de flexie si

extensie a membrelor sla nivelul soldului cu miscari bruste, cu proiectia


12/30

bazinului: inainte de rotatie laterala; miscarile se accentueaza in timpul

emotiilor, apar la afectarea ganglionilor subcorticali;

16.Mersul cortical frontal=ataxie frontala, manifestata prin lateropulsie de

partea leziunii si retropulsie, cauzata de afectarea tractului fronto-

ponto-cerebelar-spinal, contribuie la tulburareadesfasurarii armonioase

a mersului;

17.

Apraxia mersului=forma de tulburare de mers , de nivel cortical,

cauzata de leziuni bilaterale ale lobului frontal in absenta semnelor de

focar; pacientii fac pasi mici, precipitanti; continuarea mersului este

imposibila, iar dupa o pauza ciclul se repeta; in timpul mersului

pacientul pune piciorul drept trecand de linia medie, aproape acolo

unde trebuie sa calce cu piciorul stang; foloseste bastonul, deoarece

piciorul drept se incruciseaza, mers de vulpe.

18.Mersul la senili=are o atitudine in flexie a trunchiului cu flexia bratelor

si genunchilor; o diminuare a balansarii membrelor superioare si o

scadere a lungimii pasilor; apare dificultate si nesiguranta la mers, ei

executa greoi miscarile rapide.

19.

Mersul isteric=apare la indivizii de personalitate neurotica, de etiologiepsihogena; pacientii imita unul sau mai multe membre, mono-, para- sau

hemipareza de origine organica; mersul este bizar; absenta simpotmelor

obiective neurologice.

20.Mersul simulat=la persoanele care in mod intentionat simuleaza boala,

prezentand dreglari de mers pt a obtine un avantaj- buletin de boala sau

grupa de invaliditate.

3.Cefaleea de tip tensional (musculo-tonic): manifestrile clinice, tratamentul.

-este o entitate clinica care se manifesta prin episoade sau stari de dureri de cap

de intensitate usoara sau moderata ce nu afecteaza activitatea zilnica si nu se

amplifica la efort fizic.Durerea este bilaterala cu senzatie de presiune,de

constringere sau de greutaate si nu e pulsatila,nu se asociaza cu fono si fotofobie


13/30

sau cu greata si voma.Cefaleea tensionala episodica poate dura de la 30min pina

la 7 zile,iar cea cronica are loc mai de de 15 zile pe luna.

Clinic-nu e asociata cu voma,greata,in schimb e insotita de tulburari anxioase si

depresive.pacientii afirma ca parca un cerc de metal le stringe capul,au senzatii

neplacute in interiorul craniului si furnicaturi sub piele.

Tratament-metode nemedicamentoase(psihoterapie,trening

autosugestiv,respirator,tehnici de legatura biologica retroactiva,relaxare post

izometrica, acupunctura,gimnastica special,masaj,fizioterapia).Se iau si analgezice

si tranchilizante.

1. Sistemul extrapiramidal. Anatomia, fiziologia. Sindroamele hipertonic-

hipokinetic si hiperkinetic-hipotonic.

In sistem sunt incluse ariile corticale, formatiunile subcorticale si formatiunile din

trunchiul cerebral. Ariile 1,2,3,5,7 din lobul parietal, aria 21 din lobul temporal si

ariile 18, 19 din occipital. Formatiunile subcorticalereprezentate de nucleii

corpului striat: caudat(masa de substanta cenusie ce se prezinta sub forma de

virgula cu trei prtiuni: cap,corpsi coada), lenticular(asezat lateral de nucleul

caudat si talamus, separat de acestia prin capsula interna). Formatiunile din

trunchiul cerebral: nucleul rosu(situat la frontiera diencefalo-mezencefalica,forma ovala si de culoare rosie datorita continutul pigmentului neuronilor),

substanta neagra(transverasal pe suprafta dintre fata mediala si cea laterala a

pedunculilor cerebrali, separand calota de piciorul acestora;partea dorsala e

dopaminergica,partea reticulara-colinergica), oliva bulbara, nucleii vestibulari,

conexiunile (circuite inchise si circuite deschise). Contractia musculara este

declansata prin comenzi elaborate de centrii motori subcorticali. Fibrele pleca din

centrii extrapiramidali ai encefalului. Tractul rubrospinal-automatismul si

coordonarea miscarilor; fibrele pleaca de la nucleul rosu din pedunculul cerebral,

se incruciseaza formand decusatia ventrala Forel, trece prin punte , bulb, apoi

merge in cordonul lateral al maduvei spinarii si se termina la celulele din cornul

anterior al maduvei. Tractul vestibulospinal- nucleii vestibulari din bulb ajung in

funiculul ant al maduvei Tractul tectospinal- colicolii cvadrigemeni si este situat

inaintea capului cornului ant; se termina in maduva cervicala. Tractul olivospinal-

oliva bulbara---maduva cervicala. Tractul reticulospinal-substranta reticulara a

trunchiului cerebral---neuronii motori ai coarnelor anterioare. Sindromul

hiperkinetikhipotonic- se manifesta prin aparitia miscarilor involuntare haotice

necoordonate alogice asimetrice pe fondal de hipotonie musculara difuza.


14/30

Sindromul hiperkinetik hipotonic- se manifesta prin aparitia miscarilor

involuntare haotice necoordonate alogice asimetrice pe fondal de hipotonie

musculara difuza. Atetoza- misc ondulanta, vermiforma in portiunile distale ale

membrelor superioare Balizm-miscare de amplititudine mare cauzata de

contractie musculara proximala Torticolis-miscare involuntara a capului cauzatade contractia m.sternocleidomastoidian Distonia de torsiune- o rotire a corpului

in jurul axei sagitale cauzata de contractie muschilor spatelui si abdomenului

Spasm facial- contractie a muschilor fetii Blefarospasm- inchidere brusca a

ochilor din cauza contractiilor mm periorbiculari Ticuri- contractii multiple sau

unice a mm. mimici ai fetii Distonia oro-mandibulara- contractie a mm buzelor,

limbii, periorali, cu aparitia unei grimase si ai sunetului Mioclonii-contractii ai

facsiculelor mari amm cu aparitia sau fara a miscarilor extrimitatilor.

Sindromul hipertonic hiperkinetic(parkinsonian)- se manif prin disparitia sau

incetinirea miscarilor active voluntare pe fondal de hipertonie musculara tip

roata dintataBradikinezia, akinezia-disparitia totala sau incetinirea miscarilor

Bradifrenia- gandire incetinita Bradimimia/aurimia- disparitia sau incetinirea

mimicii Disparitia miscarilor sinergice a mainilor in momentul mersului, Tremor

distal al mainilor cu aparitia miscarilor de tip socotirea monedelor. Mersul este cu

picioarele lipite de podea, intro pozitie de anteroflexie usoara a corpului.

Sindromul de perna aeriana.Sindromul de retrosnteropulsie. Coreea-aparitia

miscarilor involuntare ce pot cuprinde toti muschii striati ai organismului; miscari

bruste, dezordonate, neprevazute, bizare, necorespunzatoare unui scop, ample,

aritmice, muschii fetei executa niste grimase bizare, grotesti(fruntea se increteste,

ochii se inchid, buzele se contracta; vorbire exploziva.

2. Nervul optic. Particularitatile anatomo-fiziologice. Semne de afectare

Nerv senzitiv; receptorii + 3 neuroni se afla in retina, din orbita iese prin canalul

n.optic, si la nivelul seii turcesti portiunile mediane formeaza incrucisarea numita

chiazma optica, dupa care apar 2 tracturi optice, care se termina la nivelul corpilor

geniculati laterali. De aici o portiune mica de fibre se desprinde pleaca pana la

protuberanta unde se uneste cu nucleii parasimpatici iacubovici si Edinburg; de

unde isi ia inceputul n.ciliar care intra in componenta perechii III-a n.cranieni si

efectueaza enervatia parasimpatica a m.sfincter pupilei. Toate celelalte fibre

ramase la nivelul corpilor geniculati formeaza coroana radiala care pleaca pana la

aria corticala a vazului localizata in girusul calcalinus al lobului occipital.Simptoame de afectare,Daca este suferinta pana la chiazma: Amauroza-lipsa


15/30

totala a vazului,Ambleopia-scaderea acuitatii vizuale, Daca sufera chiazma

optica: hemianopsia heteroimuna(binazala, bitemporala). Daca sufera tractul

optic- hemianopsie omonima(dreapta sau stanga).Daca sufera coroana radiala-

scotoame, hemianopsie in cadran(disparitia din campul vizual).Daca sufera aria

corticala: Hemianopsie in cadran, Metamorfopsii- dereglarea perceptiei formeiobiectului, Metahromopsii- dereglarea perceptiei culorii Halucinatii vizuale.

3. Particularitatile anatomo-fiziologice ale regiunii hipotalamice. Sindroamele

disfunctiei hipotalamice. Criteriile clinice ale sindromului hipotalamic.

Hipotalamusul este situat la baza creierului, in rombul optopeduncular, sub

ventriculul III; el formeaza partea ventrala a mezencefalului, singur apartinand

diencefalului. Aici sint localizati centrii reglatori ai principalelor functii vitale si

endocrino-metabolice.Hipotalamusul primeste prin fibrel aferente reticulo-

spinale, talamice, corticale informatii de la tot organismul.Hipotalamusul este un

sediu mare de centri prevazut cu receptori specifici. In hipotalamusul anterior se

afla centrii trofotropi parasimpatici, vasodilatatori, in hip.posterior-

ergotropi(termogenetici si vasoconstyrictori), in hip.lateral-centrul foamei, in

partea mediana-centrul salivatiei. La nivelul structurilor neuro-vasculare

hipotalamice in peretii ventriculului 3 sint situati centrii dispogeni ai indigestiei de

apa, unde au loc reactii neuro-endocrino-metabolice3 de reglare,m adaptare sicontrol. Functiile hipotalamusului:Centrul superior de integrare vegetativ.

Centul motivaiilor biologice,Reglare neuro-endocrino-metabolic,Conrolul

termoreglrii.

Sindromul hipotalamicCriterii de diagnostic:Tulb.neuro-endocrino-

metabolice,Tulb. Motivaionale,Tulburri de termoreglare,Tulburrineuro-

endocrine,Tulburri motivaionale- anorexie, bulemie, hipertermie, Reducerea

libidoului, Hipersexualitate,Motivaii perverse.

.) Particularitatile anatomo-fiziologice ale regiunii hipotalamice. Sindroamele

disfunctiei hipotalamice. Criteriile clinice ale sindromului hipotalamic

Hipotalamisul este situat la baza creierului, in rombul optopeduncular, sub

ventriculul III; el formeaza partea ventrala a mezencefalului, singur apartinand

diencefalului.

Functiile hipotalamusului:

Centrul superior de integrare vegetativ


16/30

Centul motivaiilor biologice

Reglare neuro-endocrino-metabolic

.Conrolul termoreglrii

Sindromul hipotalamic

Criterii de diagnostic:

Tulb.neuro-endocrino-metabolice

Tulb. motivaionale

Tulburri de termoreglare

Tulburri neuro-endocrine

Tulburri motivaionale- anorexie, bulemie, hipertermie, Reducerea

libidoului, Hipersexualitate,Motivaii perverse

2. Simtomatologia afectarii in sectiune transversa complete a maduvei

spinarii la diverse la diverse nivele: cervical, thoracic, lombar.

Lezarea mduvei spinrii n seciune transvers completpoate avea loc n

mielit (mielit transvers), de cele mai dese ori, ns are provenien traumatic.

O ntrerupere brutal a integritii mduvei spinrii este nsoit de instalarea

ocului spinal. Mai jos de nivelul leziunii se observ tulburarea conductiv a

tuturor felurilor sensibilitii superficiale i profunde, o paralizie flasc a muchilor

(extremitilor), tulburri sfincteriene de tip periferic, lipsa potenei sexuale. Mai

jos de nivelul leziunii se observ dereglri trofice, timpuriu apar escarele, se

deregleaz funcia glandelor sudoripare (hipersudoraie). Hotarul superior dedereglare a sensibilitii este de regul prezentat printr-o zon de hiperalgezie.

Se consider c ocul spinal se dezvolt din cauza sistrii brute a impulsurilor

eferente tonizante ale structurilor nervoase centrale suprasegmentare. Este

nevoie de zile, sptmni pentru ca neuronii medular s-i recapete parial

funciile pierdute. n aceast perioad se instaleaz automatismele spinale:

aplicarea excitaiilor dureroase mai jos de nivelul leziunii este nsoit de o

contracie brusc a piciorului n articulaia coxofemoral, rotulian i talocrural.Treptat se restabilete peristaltismul intestinal i contraciile vezicii urinare;


17/30

activitatea lor, ns, este automat. Cu timpul se pot restabili reflexele

(hiperreflexie) i tonusul muscular. Potena sexual rmne pierdut.

Lezarea medular n seciune transvers complet mai sus de nivelul vertebreitrei

cervicale are sfrit letal pe motiv de stop respiratoriu n rezultatul afectrii

nervilor intercostali i diafragmal.

Primul nivel cervical superior (C1-C4)

-tetrapareza spastica centrala

-dereglarea de sensib de tip conductor

-dereglarea sfincteriene de tip central sau chemari imperative

Intumescenta cervicala(C4-C8)

-parapareza sup periferica flasca

-parapareza inf centrala spastica

-deregl de sensib de tip segmentar in memebrele superioare

-deregl de tip conductor mai jos de vivelul de afectare

-deregl sfincteriene de tip central

Toracic sup- Lombar sup(Th1-L1,2)

-parapareza spastica inferioara

-deregl de sensib de tip conductor mai jos de nivelul de afectare


Intumescenta lombara(L4,5-S1,4)

-parapareza flasca inferioara

-deregl de sensib de tip segmentar inferior

-deregl sfincteriene de tip periferic (incontenenta)

3.) Cefaleea de tip tensional:manifestari clinice, tratament.

Cefaleea tensionala este o entitate clinica care se manifesta prin episoade sau

stari de dureri de cap de intensitate usoara sau moderata ce nu afecteaza


18/30

activitatea zilnica si nu se amplifica la efort fizic. Durerea este bilaterala cu

senzatie de presiune, de constrangere sau de greutate si nu e pulsatila, nu se

asociaza cu fono- si fotofobie sau cu gheata si voma. Cefaleea tensionala

episodica poate dura de la 30 minute pana la 7 zile, iar cea cronica are loc mai des

de 15 zile pe luna sau 180 de zile pe an. Pacientii metaforic afirma ca " un cerc demetal imi strange capul", "capul e strans intr-o menghina", au senzatii neplacute

in intoriorul craniului sau furnicaturi sub piele etc.

Tratamentul cefaleei tensionale episodice uneori este suficient doar prin

metodele nemedicamentoase: psihoterapie, trening autosugestiv, respirator,

tehnici de legatura biologica retroactiva, relaxare postizometrica, acupunctura,

gimnastica speciala, masaj, fizioterapie. Toate aceste metode au ca scop

reducerea atat a tensiunii musculare, cat si a celei psihice. Pot fi utilizate simedicamente in cure de scurta durata. Analgezicele pot fi luate separat sau in

combinatie cu tranchilizantele (clonazepam, alprazolam). Uneori miorelaxantele

pot fi destul de eficace (sirdalud).

1.Sindromul afectarii maduvei spinarii in semisectie transversa

S. neurologic determinat de leziunea unei jumatati laterale a maduvei spinarii,

prin traumatism, hemoragie, tumora, hernie , mielite. Se caracterizeaza prin

pareza centrala si anestezie profunda de tip conductor (leziunea fasciculelor goll si

Burdach) de partea leziunii si abolirea sensibilitatilor termica, dureroasa si uneori

tactila a jumatatii contralaterale a corpului.

2.Lobul parietal

In interactiune cu lobul frontal si temporal, lobul parietal alcatuieste mecanismul

principal de integrare a proceselor cognitive superioare (reprezentarea,

imaginatia si gandirea).

ulburarile produse de lezarea acestui lob sunt complexe si depind de localizarea,

profunzimea si intinderea leziunii. Ele constau din:

1)Tulburari de sensibilitate

2)Tulburari ale orientarii in spatiu si a constructivitatii obiectuale

3)Tulburari ale operatiilor logico-gramaticale

4)Tulburari ale operatiilor de calcul si sindromul aculculiei


19/30

5)Tulburari ataxice de echilibru, vestibulare, vizuale, de gust si trofice

Tulburarile de sensibilitate apar controlateral in cazul lezarii parietalei ascendente

(campurile 3, 1 si 2).

Lezarea acestei zone provoaca tulburari ale sensibilitatii si perceptiei cutanato-

tactile in jumatatea opusa a corpului (hemihipoestezie). In cazul leziunilor iritative

pot apare crize jacksoniene senzitive, localizate sau extinse la intregul hemicorp

opus. Tulburarile afecteaza forma superioara a sensibilitatii cutanate, adica

sensibilitatea epicritica sau discriminativa cand afecteaza ariile 5-7. In aceste

cazuri, bolnavul desi simte si realizeaza bine senzatia propriu-zisa de atingere si de

apasare, nu poate recunoaste figura sau cifra trasata pe suprafata pielii(dermolexia) si nici nu poate localiza cu precizie atingerea (alloestezie sau

alocheirie). Bolnavul nu recunoaste obiectele dupa pipait (astereogenozie) desi

vizual le identifica. Nu recunoaste formele (amorfognozie), nu recunoaste textura

si aspectul suprafetelor (ahilognozie) si nu poate descrie un obiect fara sa-l poata

vedea (asimbolie tactila).

Agnozia tactila sau astereognozia are la baza modificari psihofiziologice complexe

ale sensibilitatii care constau in cresterea pragului senzorial, in pierderea

experientei tactile si tactil-chinestezice anterioare a operatiilor logice de

comparare, combinare si integrare intr-o configuratie unitara a secventelor

informationale extrase succesiv.

Tulburarile de schema corporala (somatognozice) difera dupa lobul parietalafectat.

In cazul leziunilor parietale drepte apar in hemicorpul stang hemiasomatognozia

(bolnavul nu-si recunoaste si nici nu-si foloseste membrele de partea opusa),

anozagnozia (pacientul ignora deficitul motor), anozodiaforia (nepasare fata de

boala), anozomelia (neaga apartenenta membrelor de partea stanga) si halucinatii

chinestezice (impresia miscarii normale a membrelor paralizate).

Toate aceste simptome date de leziuni parietale intinse care cuprind si campurile

39-40 pot fi incadrate in sindromul Anton-Bahinski. Sindromul Dejerine (senzitiv-


20/30

cortical) sete reprezentat de alterarea simtului de atitudine, a topognoziei, a

discriminarii tactile, largirea cercurilor Weber si de tulburari stereognozie.

In leziunile parietale stangi care intereseaza ariile 39 si 40 si girumul angular,

apare sindromul Gerstmann care consta din agnozie digitala (imposibilitatea de a

denumi sau alege un deget), indisctiminare dreapta-stanga (confunda dreapta cu

stanga), acalculie si agrafie pura. Uneori, bolnavul pierde posibilitatea de

descriere sau localizare a diferitelor parti ale corpului, tulburare bilaterala care

poarta denumirea de autotopoagnozie. In cadrul sindromului de lob parietal stang

poate apare si asimbolia pentru durere sau indiferenta fata de durere.

Apraxia este imposibilitate de a executa un complex de miscare in vedereaexecutarii unei actiuni, fara sa existe un deficit motor sau tulburari psihice care sa

explice acest lucru.

Ea apare in cazul unor anumite leziuni ale creierului si imbraca mai multe forme:

a) apraxie ideomotorie:

bolnavul cunoaste miscarile care trebuie sa le faca, dar nu le poate executa (de

exemplu, se poate pieptana corect cu mana stanga, dar cu mana dreapta, desi nu

este paralizata, nu poate face de loc miscarile necesare);

b) apraxie motorie:

unele miscari invatate printr-o repetare frecventa nu mai pot fi efectuate (a bea

apa, a sufla in chibrit)

c) ap. Constructive- imposibilitatea de a desena/ construe o figura geometrica.

3. Coreea Sidenham. C. Huntington


21/30

C.S este o encefalita acuta infectioasa, alergo-reumatismala, cu focare lezionale in

corpii striati, intalnita mai ales intre 5-16 ani, la copii cu focare amig-Baliene si

reumatism poliarticular.

Debutul bolii este lent, cu nervozitate si astenie. Ulterior apar miscari involuntare

bruste, dezordonate, afectand toate grupele musculare. Membrele superioare

sunt aruncate dezordonat, degetele nu pot pastra o pozitie data. Trunchiul si

membrele inferioare prezinta tresariri continue. Vorbirea este profund tulburata,

exploziva, iar vocea stinsa.

Tratamentul consta in eliminarea focarului de infectie, antibiotice, penicilina,

instituirea terapiei antireumatice cu acid acetilsalicilic (2-4 g/zi), neuroleptice

majore (clordelazin, Majeptil), prednison (70 - 80 mg/zi).

Coreea cronica (Huntington) apare la adulti si este o boala degenerativa ereditara.

Leziunile intereseaza corpii striati, cortexul si cerebelul. Desi miscarile sunt

asemanatoare cu cele din coreea acuta, sindromul psihic merge progresiv spre

dementa, alaturi de persistenta si agravarea miscarilor coreice.

1. Simtomatologia afectarii in sectiune transversa complete a maduvei

spinarii la diverse la diverse nivele: cervical, thoracic, lombar.

Lezarea mduvei spinrii n seciune transvers completpoate avea loc nmielit(mielit transvers), de cele mai dese ori, ns are provenien

traumatic. O ntrerupere brutal a integritii mduvei spinrii este nsoit de

instalarea ocului spinal.Mai jos de nivelul leziunii se observ tulburarea

conductiv a tuturor felurilor sensibilitii superficiale i profunde, o paralizie

flasc a muchilor (extremitilor), tulburri sfincteriene de tip periferic, lipsa

potenei sexuale. Mai jos de nivelul leziunii se observ dereglri trofice, timpuriu

apar escarele, se deregleaz funcia glandelor sudoripare (hipersudoraie).

Hotarul superior de dereglare a sensibilitii este de regul prezentat printr-o

zon de hiperalgezie.

Se consider c ocul spinal se dezvolt din cauza sistrii brute a impulsurilor

eferente tonizante ale structurilor nervoase centrale suprasegmentare. Este

nevoie de zile, sptmni pentru ca neuronii medular s-i recapete parial

funciile pierdute. n aceast perioad se instaleaz automatismele spinale:

aplicarea excitaiilor dureroase mai jos de nivelul leziunii este nsoit de o

contracie brusc a piciorului n articulaia coxofemoral, rotulian i talocrural.

Treptat se restabilete peristaltismul intestinal i contraciile vezicii urinare;


22/30

activitatea lor, ns, este automat. Cu timpul se pot restabili reflexele

(hiperreflexie) i tonusul muscular. Potena sexual rmne pierdut.

Lezarea medular n seciune transvers complet mai sus de nivelul vertebrei

trei cervicaleare sfrit letalpe motiv de stop respiratoriu n rezultatul afectrii

nervilor intercostali i diafragmal.

Primul nivel cervical superior (C1-C4)

-tetrapareza spastica centrala

-dereglarea de sensib de tip conductor

-dereglarea sfincteriene de tip central sau chemari imperative

Intumescenta cervicala(C4-C8)

-parapareza sup periferica flasca

-parapareza inf centrala spastica

-deregl de sensib de tip segmentar in memebrele superioare

-deregl de tip conductor mai jos de vivelul de afectare


Toracic sup- Lombar sup(Th1-L1,2)

-parapareza spastica inferioara

-deregl de sensib de tip conductor mai jos de nivelul de afectare


Intumescenta lombara(L4,5-S1,4)

-parapareza flasca inferioara

-deregl de sensib de tip segmentar inferior

-deregl sfincteriene de tip periferic (incontenenta)

2. Sindroamele alterne

Leziunile trunchiului cerebral pot fi de origine inflamatorie,

vascular,traumatic,tumoral etc. n dependen de extinderea leziunii n plan


23/30

transvers sindroamelede trunchi cerebral se clasific n sindroame alterne i

sindroame intranevraxiale cu leziuni bilaterale.

Sindroamele alternesunt cauzate de lezarea trunchiului cerebral n semiseciune

transvers la unul din nivelurile lui i se manifest clinic prin tulburarea funciei

nervului/ nervilor cranieni de tip periferic de aceeai parte cu leziunea i

hemiparez/hemiplegie central cu sau fr tulburri senzitive la membre i

trunchiul corpului de partea opus leziunii datorit ncrucirii cilor motilitii i

sensibilitii.

n raport cu nlimealeziunii sindroamele de trunchi cerebral pot fi bulbare,

pontine i pedunculare (mezencefalice). n acest context, tulburarea funciei

nervilor III i IV arat sediul leziunii n pedunculii cerebrali; afectarea nervilorcranieni V-VIII situeaz leziunea n puntea lui Varolio, iar ultimii patru nervi

cranieni (IX-XII) sunt interesai n afeciunile bulbului.

Sindromul WallenbergZaharchenko(la obturaia artrerei cerebeloase

inferioare posterioare): pe partea afectrii paralizia vlului palatin i corzii

vocale (afectare de nucleus ambiguus), triada HornerClaude Bernar (afectarea

fibrelor simpatice),dereglri vestibulare-cerebeloase (nistagmus, ataxie); pe

partea opus dereglarea sensibilitii algice i termice (afectarea cii spino-talamice) pe trunchiul corpului i extremiti; dereglarea disociat a sensibilitii

pe fa are loc de cele mai dese ori de aceiai parte cu focarul de alteraie (este

afectat rdcina descendent a nervului trigemen).

3..Cefaleea de tip tensional (musculo-tonic): manifestrile clinice, tratamentul.

-este o entitate clinica care se manifesta prin episoade sau stari de dureri de cap

de intensitate usoara sau moderata ce nu afecteaza activitatea zilnica si nu se

amplifica la efort fizic.Durerea este bilaterala cu senzatie de presiune,de

constringere sau de greutaate si nu e pulsatila,nu se asociaza cu fono si fotofobie

sau cu greata si voma.Cefaleea tensionala episodica poate dura de la 30min pina

la 7 zile,iar cea cronica are loc mai de de 15 zile pe luna.

Clinic-nu e asociata cu voma,greata,in schimb e insotita de tulburari anxioase si

depresive.pacientii afirma ca parca un cerc de metal le stringe capul,au senzatii

neplacute in interiorul craniului si furnicaturi sub piele.

Tratament-metode nemedicamentoase(psihoterapie,trening

autosugestiv,respirator,tehnici de legatura biologica retroactiva,relaxare post


24/30

izometrica, acupunctura,gimnastica special,masaj,fizioterapia).Se iau si analgezice

si tranchilizante.

1. Durerea: fenomen complex neurofiziologic. Sistemul nociceptive si

antinociceptiv. Teoria portii de control.

Durerea este considerat ca cel mai precoce simptom natural al unei maladii.

Fiind i cel mai comun simptom n medicin, fenomenul durerii serveteca un

semnal de alarm, informndu-l pe subiect de existena sau pericolul unei

eventuale leziuni tisulare deteriorante. Ea mobilizeaz toate sistemele funcionale

de supraveuire ale organismului pentru nlturarea aciunii factorilor nocivi.

Se cunoate pericolul absenei senzaiei de durere la om descris ntr-o serie de

cazuri clinice, absen, ce poate duce la leziuni grave neobservate iniial depacient. n acelai timp durerea cronic, ea nsei, devine adesea o problem

grav att pentru pacieni ct i pentru medicii care o trateaz.

Una din definiiile mai cuprinztoare ale durerii consider c durerea este

o experien senzorial i emoional dezagreabil, condiionat de o leziune

tisular veritabil sau potenial, sau o descriere n termeni ce se refer la o

asemenea leziune(Asociaia Internaional de Studiu a Durerii, 1994).

Trei aspecte importante ale durerii se conin n aceast definiie.

1 .Durerea fiind un fenomen senzorial (senzitiv) este ntr-un mod

obligatoriu asociatde o trire emoional neplcut. Uneori emoiile intense sau

strile patologice afective (anxietatea, depresia, isteria, agresivitatea ) pot

considerabil amplifica senzaia de durere. n aceste cazuri modificrile structurale

minore sunt uneori nsotite de un sindrom algic puternic condiionat n mare

msur de mecanismele afective.

Mai mult dect att, durerea intens uneori poate persista la pacient chiar n lipsa

oricror modificri structurale - aa numita durere psihogen.

2. Ca model clasic de fenomen algic postulat n definiia de mai sus se evoc o

anumit leziune tisular responsabil de apariia durerii. Deteriorarea tisular

veritabil genereaz senzaii recunoscute de subiect ca durere. n cazul unor

modificri incipiente cnd apare un risc al unei leziuni (leziune potenial)

senzaiile neplcute sunt n fond din acelai registru algic.


25/30

3. Analiza de ctre medic a limbajului durerii ,adic descrierea de ctre pacient

a senzaiilor sale are o mare importan clinic. Descrierea n termeni identici a

senzaiilor de provenien lezional presupune prezena durerii la pacient. i

invers, n alte cazuri termenul comun de durere utilizat de pacieni, fiind

descifrat (adic povestit de el i cu alte calificative) denot adesea un spectru desenzaii care de fapt nu sunt din cel al fenomenului durerii i sugereaz mai

degrab senzaii senestopatice la un bolnav cu o stare ipohondriac.

Teoria porii de control a durerii.

Ideea c durerea este rezultatul unui echilibru a activitii nociceptive i

nonnociceptive (antinociceptive) a fost formulat n 1965 de ctre Melzac i Wall

n teoria porii de control a durerii. Aceast teorie este una din cele mai

productive n problema durerii n pofida faptului c bazele ei anatomice ifiziologice nu au fost pe deplin elucidate. Impulsurile, trecnd prin fibrele de

diametru mic de transmitere ale durerii deschid poarta sistemului nervos

pentru transmiterea ulterioar a durerii spre structurile centrale

Dou mecanisme pot nchide aceast poart: impulsurile survenite prin fibrele

de diametru mare i influenele descendente realizate pe cile recent descoperite

de modulare ale durerii. Mecanismele aciunii prin fibrele periferice de diametru

mare care inchid poarta constau n faptul c durera din esuturile profunde(muschi, articulaii) poate fi micorat printr-o contraaciune asupra receptorilor

pielii. Acest mecanism st la baza utilizrii metodei de stimulare electric

transcutanat.

O alt metod recent fondat pe acelai principiu este instalarea

electrostimulatorilor nervilor occipitali n cazurile de nevralgii persistente ale

acestor nervi. A doua posibilitate de a nchide poarta din interior este legat cu

stimularea cilor descendente de control a durerii, stimulare, care deasemeneaexcit interneuronii spinali inhibitori situai n straturile profunde ale coloanelor

posterioare ce stopeaz transmiterea sinaptic ascendent. Deci, n sistemul

nervos exist o interaciune echilibrat dintre intensitatea stimulenilor i reacia

la aceti stimuli la toate nivelele de organizare ale sistemului nociceptiv

1. Cerebelul: anatomia,fiziologia,semen de afectare, metode de examinare


26/30

Anatomia.Cerebelul este situate in fosa posterioara sau loja cerebeloasa, avand

anterior trunchiul cerebral, superior- cortul cerebelului, iar inferior- solzul

occipital. Pe fata inferioara se disting 3 perechi de pedunculi: sup, mijl si inf, care

asigura legatura cu structurile albe si cenusii ale mezencefalului, ale puntii si

bulbului rahidian. Macroscopic- aspect de fluture, cuprins de parteamediana(vermis), si de 2 proeminente laterale voluminoase(emisfere). Substanta

alba ocupa portiunea centrala, substanta cenusie e dispusa atat la suprafata, unde

form cortexul, cat si in profunzime, unde alcatuieste cele 4 perechi de nuclei. In

structura vermisului se gasesc 2 nuclei fastigiali, iar in component emisferelor-

nuclei: globusus, emboliform si dintat.

Fiziologia. Rolul fiziologic al cerebelului se distribuie la meninerea tonusului

muscular i n coordonarea micrilor necesare pentru staiune i mers, precum ipentru executarea fin superioar a micrilor, iniiate de scoara cerebral.

La fiecare act motor voluntar particip patru grupe musculare: musculatura

agonist, ce are datoria de a face micarea; musculatura antagonist, care

oprete la timp actul motor; musculatura sinergist, reprezentat de muchii ce

particip secundar la micrile voluntare.

Funcia cerebelului const n dirijarea colaborrii armonioase dintre diferite grupe

musculare n vederea realizrii unui act motor. Iniial , ns, cerebelul trebuie sfie informat permanent asupra strii tonusului diferitelor grupe musculare.

Aceasta se realizeaz prin excitaiile proprioceptive, incontiente, ce pleac de la

fibrele arciforme, nucleele lui Goll i Burdach i nucleul vestibular (Bechterew)

spre cile fasciculelor Flechsig (tr.spino-cerebelaris ventrali). Anumite corecturi

necesare pentru executarea unor micri sunt transmise periferiei prin

intermediul substanei reticulate, ce acioneaz asupra celulelor aflate n

coarnele anterioare ale mduvei spinrii.

Excitaia acestor elemente ajunge la fibrele contactile din fusul neuromuscular,

unde descrcrile produse antreneaz, prin rdcinile posterioare i prin

substana cenuie a mduvei, celulele mici din coarnele anterioare. Aceasta au rol

de a menine muchii ntr-o anumit stare de tonus, necesar pentru executarea

unei micri. Acest arc reflex complex reprezint numai o verig n actul de

meninere i modificare a tonusului muscular. Funcia cerebelului mpreun cu

sistemul extrapiramidal se realizeaz datorit impulsurilor nervoase permanente,

ce se mic pe diverse verigi simple sau complicate. Asemenea circuit avem:

cerebelul-nucleul rou-talamusul, nucleul lenticular-substana neagr, substana


27/30

reticulat sau oliva inferioar-cerebelul. Sau altul: cerebelul - nucleul rou -

talamusul - scoara cerebral protuberana - cerebelul i altele.

Funcia cerebelului reies din cele trei structuri anatomice n raport cu

dezvoltarea filogenetic: paleocerebelul, arhicerebelul i neocerebelul. Primele

dou formaiuni au rol n coordonarea micrilor legate de funcia echilibrului;

neocerebelul regleaz, controleaz tonusul muscular i coordonarea micrilor

precise ale membrelor dintre musculatura agonist, care efectueaz micarea i

musculatura antagonist, care frneaz n timp i spaiu micarea agonitilor.

Semnele de afectare macrografia

Tremor intentionat

Vorbire sau voce sacadata

Deregl miscarilor de coordonare si probelor de coordonare indice-nas, calcai-

genunchi

Ataxia cereneloasa- mersul omului beat

Astazie- pierderea echilibrului stand in picioare

Abazie- pierderea echilibrului sezand

Adiadokinezie- deregl de miscari simetrice de pronatie, supinatie a antebratelor

Metodica examenului clinic

Mersul,pozitia, pozitia Romberg, probele de coordonare si interpretare, scrisul

nistagmul, dizartrie, tonus muscular

1. Semiologia afectarii cerebelului-

Ataxia cerebeloasa:

-Dismetriedimensionarea gresita a miscarilor, cu depasirea tintei propuse

(dismetrie cu hipermetrie) sau neajungand la ea (dismetrie cu hipometrie). Se

poate evidentia prin:

1. Proba indice-nas

2. Proba indice-indice

3. Proba gatului sticlei (Grigorescu)


28/30

4. Proba liniilor paralele

5. Proba punctului

6. Proba prehensiunii

7. Proba scrisului->scris diform,dezordonat,linii mari neregulate,inegale

8. Proba calcai-genunchi9. Proba calcai-creasta tibiei

-Adiadohokinezie incapacitatea de a executa miscari alternative succesive.

Evidentiata prin:

1. Proba marionetelor

2. Proba flexiei si extensiei degetelor mainii

3. Proba baterii tobei cu degetele

4. Proba flexiei plantare si dorsale a picioarelor-Asinergia: imposibilitatea coordonarii diverselor grupe musculare in vederea

realizarii unor actiuni motorii complexe, care astfel se descompun in miscarile

componente elementare. Evidentiata prin:

1. Proba rasturnarii pe spate->cerebelosul cade pe spate

2. Proba flexiei gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin (calcai-fesa)

3. Proba depunerii piciorului pe scaun

4. Proba indice-nas

5. Proba mersului

-Modificari de vorbire: vorbirea devine sacadata, scandata, expansiva datorita

tulburarilor de coordonare ce intereseaza musculatura fonatorie

- Tremuratura intentionala(este kinetica, de actiune nu de postura): apare in

cursul executiei miscarilor, alterandu-le.Lipseste in repaus. Se datoreaza lipsei

actiunii frenatoare a antagonistilor. Contribuie la alterarea mersului

II) Simptome cerebelo-vestibulare:

Astazia: imposibilitatea mentinerii ortostatiunii.

Mers modificat:

- ebrios, ezitant, titubant

- nu poate mentine linia dreapta

- cu baza larga de sustinere

Vertij si nistagmus

Proba devierii bratelor: daca se intind bratele si se inchid ochii se observa devieri

spre partea leziunii; se poate sensibiliza prin pendularea verticala a bratelor.


29/30

III) Tulburari datorate alterarii aferentelor proprioceptive:

Hipotonia: se remarca la palpare (flasciditatea musculaturii); miscarile pasive au

amplitudine exagerata, iar reflexele miotatice sunt pendulare.

-la mobilizarea pasiva a m.s.->se atinge cu usurinta umarul cu articulatia radio-

carpiana-flexii pasive m.i.->se atinge fesa cu calcaiul;flexia coapsei pe bazin se face cu

usurinta cu amplitudine exagerata

-extensia mainii peste limitele fiziologice

-proba pasivitatii Barany->la miscari de rasucire a trunchiului se produce extensia

ampla a m.s. din articulatia scapulo-humerala

-proba rezistentei Holmes-Stewart->flexia antebratelor pe brat si opunere;daca se

da drumul antebratului pacientul loveste umarul cu mana

-proba reflexelor pendulare->reflex rotulian pendular (serie de miscari mai ample

si pendulare de partea bolnava)

-proba simetriei tonice dinamice->pacientul ridica ambele brate si le opreste

brusc->pe partea lezata bratul se ridica mai mult

Tulburari in aprecierea pozitiilor.

-un membru se ridica la orizontala iar celalalt membru trebuie ridicat la acelasi

nivel->membrul de partea afectata se ridica mai sus

IV) Crizele cerebeloase: crize de opistotonus, cu hiperextensia membrelor, care

seamana cu cele din decerebrare, dar acestea apar in leziuni cerebeloase masive,

acute.

Probleme etiopatogenetice:

-tumorile cerebeloase

-afectiuni infectioase (cerebelite): in cadrul encefalitelor sau independente;pot

apare abcese.; determinari tuberculoase.

-boli demielinizante (e.g. scleroza multipla)

-afectiuni vasculare (hemoragii, hematoame, ischemii)

-atrofii cerebeloase

-ataxii toxice (alcool, plumb, mercur, hidantoina)

-sdr. cerebeloase posttraumatice

-ataxia teleangiectazica familiala: sdr. cerebelos + teleangiectazii conjunctivale,

cutanate etc. + deficit de IgA.


30/30