Transcript
Page 1: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul
Page 2: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova

CONTACT

Proiectul Dezvoltare Economică Locală

IstorII DE succEs

Chişinău, 2009www.del.md

Page 3: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

Responsabil de ediție: Natalia Răileanu, coordonator relaţii publice, Centrul CONTACT

Au colaborat: Lilia Porumb, consultant Proiectul Dezvoltare Economică Locală Eugenia Ioxa, consultant local Mîndreşti, Teleneşti Raisa Nistor, consultant local, Vadul lui Isac, Cahul Nina Munteanu, consultant local Pelinei, Cahul Gheorghe Movileanu, consultant local, Frumoasa, Călăraşi Veaceslav Melnic, consultant local, Tătărăuca Veche, Soroca

Redactor: Gheorghe ChiriţăPrezentare grafică: Mihai CatanTiraj: 500 ex.

Se distribuie gratuit.

Publicaţia este editată în cadrul proiectului Dezvoltare Economică Locală, finanţat de Fun-daţia Soros-Moldova şi Interchurch Organization for Development Co-operation din Olanda (ICCO) şi realizat de Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguverna-mentale din Moldova CONTACT.

Partenerii proiectului sînt: Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală România, Alianţa de Microfinanţare din Moldova şi Microinvest SRL.

Page 4: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

3Proiectul Dezvoltare Economică Locală

În acest scop, cu susţinerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova şi a Interchurch

Organization for Development Co-operation din Olanda (ICCO)a fost iniţiat proiectul Dezvoltare Economică Locală care reprezintă o componentă a Programului Dezvoltare Comunitară susţinut de mai mulţi ani de Centrul Contact. Printre partenerii în implementarea acestui proiect se numără Alianţa de Microfinanţare din Moldova (AMM), „Microinvest” SRL şi Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală (România).

Pentru desfăşurarea activităţilor din proiect, pe parcursul anilor 2005-2008, au fost selectate 25 de localităţi reprezentînd toate zonele din Republica Moldova.

Drept criterii de bază la selectarea localităţilor participante au fost interesul sporit al comunităţilor de participare în cadrul Proiectului DEL, prezenţa infrastructurii mai mult sau mai puţin suficiente pentru dezvoltarea afacerilor, prezenţa persoanelor cu spirit de iniţiativă şi abilităţi de dezvoltare a afacerilor, existenţa resurselor minime necesare pentru iniţierea şi/sau dezvoltarea unor afaceri: forţă de muncă calificată, resurse naturale, materiale sau capital imobilizat şi o contribuţie financiară proprie pentru a acoperi spezele de fondare a unei societăţi comerciale etc.

Proiectul a avut trei componente de bază în jurul cărora s-au desfăşurat activităţile. În cadrul componentei „Granturi”, celor 25 de localităţi le-au fost acordate granturi condiţionate pentru comunitate în mărime echivalentă a 9 000 USD pentru crearea şi dezvoltarea unui centru de planificare economică locală (CPE) şi crearea unui Fond giratoriu al comunităţii pentru finanţarea în condiţii avantajoase a afacerilor economice neagricole cu beneficiu comunitar din localitate şi menţinerea durabilităţii CPE.

Drept rezultat au fost create 25 de centre dotate cu echipamentul minim

necesar (computer, imprimantă, telefon/fax) şi conectate la Internet, a fost angajat cîte un consultant local, responsabil cu prestarea de servicii pentru comunitate. În felul acesta locuitorii localităţilor participante beneficiază de consultanţă în domeniul dezvoltării unei afaceri proprii cum ar fi elaborarea planurilor de afaceri, accesarea finanţării pentru afacerile locale, atragere finanţatori / donatori în comunitate în vederea dezvoltării iniţiativei economice locale şi capacităţilor antreprenorilor din localitate, asistenţă în căutarea pieţelor de desfacere şi identificarea noilor furnizori de echipamente sau materie primă. Şi autorităţile publice au de cîştigat, acestea beneficiind de asistenţă în domeniul

Proiectul

DEZVoLtArE EcoNoMIcĂ LocALĂUna din direcţiile prioritare de activitate a Centrului Contact în ani 2005-2008 a fost dezvoltarea economică a comunităţilor rurale prin crearea noilor locuri de muncă, încurajarea parteneriatului între administraţia publică locală, sectorul asociativ şi micul business şi, drept rezultat, îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor.

Page 5: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

4 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

planificării dezvoltării economice a localităţilor şi al formulării proiectelor de dezvoltare.

Concomitent, în localităţile participante au fost create fonduri giratorii a

căror administrare se efectuează de către Asociaţia de economii şi împrumut a cetăţenilor în parteneriat cu ONG/CPE şi cu Administraţia Publică Locală.

Componenta „Credite” a avut drept scop facilitarea procesului de obţinere a creditelor atît de la „Microinvest” SRL, partener în implementarea Proiectului DEL, care administrează fondurile creditare ale proiectului, cît şi de la instituţiile financiare din Moldova de către agenţii economici din comunitate.

Un şir de activităţi au fost desfăşurate şi la capitolul „Instruire şi consultanţă”, componentă care implică dezvoltarea capacităţilor comunităţii (APL, agenţii economici şi CPE/ONG) în domeniul dezvoltării economice locale care presupune facilitarea procesului de planificare strategică a dezvoltării sectorului economic al comunităţii şi acordarea consultanţei necesare în domeniul planificării şi dezvoltării afacerilor economice; organizarea vizitelor de studiu în localităţile cu un sector economic dezvoltat; efectuarea unui schimb de experienţă între comunităţile beneficiare ale Proiectului DEL, dezvoltarea reţelei beneficiarilor.

Rezultate ale proiectului DEL: m în 25 de localităţi rurale a fost iniţiat

procesul de dezvoltare economică locală pe principii de planificare strategică, parteneriat între principalii actori comunitari – primăria locală, sectorul asociativ şi privat;

m în fiecare localitate, funcţionează Centrul de planificare economică, dotat cu echipamentul necesar, bibliotecă, conectat la Internet. Activitatea centrului este asigurată de primăria locală, asociaţia obştească parteneră în proiect şi Asociaţia de economii şi împrumut a cetăţenilor;

m din Fondul giratoriu a fost creditată iniţierea şi dezvoltarea a 92 de afaceri;

m au fost înfiinţate 582 de locuri de muncă permanente şi mai bine de 100 locuri de muncă sezoniere;

m reprezentanţii sectorului de afaceri, sectorului asociativ (ONG, AEÎC) şi administraţiei publice locale au beneficiat de instruiri în următoarele domenii: „Cadrul normativ al dezvoltării afacerilor”, „Elaborarea planului de afaceri”, „Marketing şi marketing de export”, „Actualizarea strategiei de dezvoltare locală”;

m consultanţii locali au fost instruiţi în domeniile dezvoltării afacerilor, tehnologiilor informaţionale, inclusiv plasarea informaţiei pe pagina web a localităţii;

m 20 de consultanţi locali şi regionali au acumulat cunoştinţe şi experienţe noi în cadrul vizitei de studiu în România, în domeniile prestări servicii de consultanţă, dezvoltarea structurilor asociative în afaceri, microfinanţarea în mediul rural;

m fiecare localitate dispune de pagină web, informaţia este prezentă în limbile română şi engleză şi se actualizează permanent.

Impactul activităţilor din proiect asupra localităţilor participante:m proiectul DEL a generat în comunităţile-

ţintă multiple beneficii ce ţin direct de dezvoltarea economiei locale

Page 6: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

5Proiectul Dezvoltare Economică Locală

– bunăstare, locuri de muncă, dar şi numeroase beneficii sociale – parteneriate locale eficiente între sectoarele public-privat, diversificarea serviciilor sociale, creşterea veniturilor la bugetul local;

m ca urmare a implementării proiectului DEL, în localitate a fost impulsionat procesul de dezvoltare durabilă a comunităţii în baza participării cetăţenilor la procesul de elaborare şi implementare a strategiilor locale;

m continuitatea funcţionării centrelor de planificare economică locală este asigurată prin schema de gestionare a granturilor oferită de proiectul DEL, prin existenţa unor capacităţi locale formate în cadrul proiectului şi prin asigurarea în continuare a accesului la informaţie;

m schema de gestionare a Fondului giratoriu face atractiv procesul de microcreditare pentru persoanele rezervate faţă de iniţierea şi dezvoltarea afacerii în bază de împrumut şi contribuie la depăşirea neîncrederii populaţiei faţă de instituţiile de creditare;

m sporirea calităţii prestaţiei serviciilor de către instituţiile locale prin utilizarea unor mecanisme performante: Modelul de Credit Scoring, un nou produs pe piaţa bancară utilizat la evaluarea afacerilor, Metoda Participativă de elaborare a strategiilor locale.

Concluzionînd, se poate constata că procesul de dezvoltare economică

locală poate fi împărţit convenţional în cîteva etape: (1) etapa de iniţiere sau impulsionare, (2) consolidarea capacităţilor locale şi (3) dezvoltarea continuă. La etapa de impulsionare este necesară o provocare din exterior, cum ar fi proiectul DEL, sau unele programe guvernamentale. La etapa de consolidare a capacităţilor locale este important să se asigure facilitarea procesului prin instruire, informare, dotare şi implementarea unui mecanism de asigurare a durabilităţii activităţilor realizate, astfel ca la etapa de dezvoltare continuă intervenţia din exteriorul comunităţii să fie una minimă.

Margareta Vameş,Coordonatorul proiectului DEL

Page 7: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

6 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Eficienţa dezvoltării acestui sector al economiei este argumentată

prin contribuţia la crearea indicatorilor macroeconomici, la determinarea politicii sociale a statului, la distribuirea resurselor etc.

Numărul ÎMM în Republica Moldova în perioada 1999 – 2008 practic s-a dublat, însă din alt punct de vedere, analizînd indi-catorii ce caracterizează saturaţia teritorială. În Moldova acest indicator este extrem de mic şi constituie, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, 6 întreprinderi la 1000 de locuitori.

Explicaţia acestui indicator poate fi prezen-tată prin reliefarea problemei sesizate de către antreprenori în dezvoltarea micului business:m accesul limitat la sursele de finanţare

bancare, în special în vederea demarării afacerii;

m dezvoltarea insuficientă a formelor de creditare nemonetare (leasingul);

m costul ridicat al creditului;m sumele creditelor acceptate pentru finan-

ţarea afacerilor sînt insuficiente, ceea ce frînează implementarea ideii de afaceri;

m necesitatea prezentării garanţiilor de rambursare a creditului;

m durata scurtă de alocare a creditului,

ceea ce nu permite antreprenorilor să-şi concentreze atenţia asupra durabilităţii afacerii;

m proceduri bancare complicate şi comple-xe corelate cu lipsa de cunoştinţe privind etapele contractării creditului, ceea ce frînează iniţiativa antreprenorului;

m condiţii stricte de rambursare a creditului;m posibilităţi limitate de revizuire a condi-

ţiilor creditului;m reglementări fiscale necoerente şi rate de

impozitare înalte;m infrastructură limitată (lipsa de apă

curentă, lipsa de resurse energetice, dru-muri deteriorate etc.);

m lipsa cunoştinţelor în domeniul politicii de producţie, preţ, distribuţie şi publicitate;

m lipsa de experienţă în gestionarea afa-cerilor, inclusiv necesitatea instruirii în domenii specializate (croitorie, construc-ţii etc.);

m frica sau incapacitatea de a-şi asuma riscul etc.

Astfel, dezvoltarea ÎMM este condiţio-nată de accesul la sursele de finanţare şi

de capacitatea de a mobiliza surse financiare suficiente pentru lansarea şi dezvoltarea ulterioară a afacerii. La momentul actual sursa financiară pentru dezvoltarea ÎMM o constituie capitalul propriu, doar circa ¼ din acestea utilizează capitalul împrumu-

Dezvoltarea afacerilor finanţate din resursele Fondului giratoriu: rezultate şi oportunităţi

În ultimii ani recunoaşterea contribuţiei întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) la creşterea economică a stimulat interesul sporit al donatorilor în încurajarea dezvoltării acestui sector: datorită contribuţiei semnificative a ÎMM la formarea PIB-ului, crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea inovaţiilor, dinamizarea concurenţei, impulsionarea dezvoltării întreprinderilor mari, stimularea exporturilor etc.

Page 8: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

7Proiectul Dezvoltare Economică Locală

tat. Însă autofinanţarea reprezintă o sursă insuficientă în finanţarea necesităţilor de dezvoltare a întreprinderilor.

Avînd în vedere accesul limitat la sursele de finanţare, în special în vederea

demarării afacerii, Centrul CONTACT a creat un instrument de finanţare a aface-rilor – Fondul giratoriu în 25 de localităţi rurale, administrat de către AEÎC. Astfel, în baza acestui mecanism, fiecare dintre cele 25 de localităţi a beneficiat de o sumă de aproximativ 67-80 mii lei în vederea creării Fondului giratoriu.

Crearea unui Fond giratoriu în cadrul locali-tăţilor rurale este absolut benefică, în primul rînd, pentru antreprenorii care dispun de resurse financiare limitate, precum şi pentru AEÎC, care în acest mod îşi consolidează capacitatea financiară. Oportunitatea creării Fondului giratoriu este motivată şi de faptul că resursele din acest fond au fost valorificate integral şi nu au creat dificultăţi de gestiona-re. AEÎC, în cadrul acestui proiect-pilot, au avut posibilitatea să acumuleze experienţa necesară în vederea evaluării şi creditării afacerilor, ceea ce constituie un avantaj comparativ în contextul reformei sectorului de microfinanţare. AEÎC sînt intermediari fi-nanciari, contractează resurse disponibile de pe piaţa creditului pentru a le plasa în mod avantajos, achitînd costurile utilizării acestor resurse, în timp ce resursele din Fondul giratoriu nu presupun obligaţii de rambur-sare şi de achitare a costului acestor resurse, contribuind, în acelaşi timp, la capitalizarea AEÎC, la majorarea portofoliului de creditare, la diversificarea segmentului de clienţi şi la majorarea numărului membrilor.

În cele 25 de localităţi au fost finanţate circa 100 de afaceri, dintre care circa o jumătate sînt afaceri iniţiate. Dintre afacerile dezvoltate, cir-

ca 90% îşi desfăşoară activitatea pe parcursul întregului an de gestiune, celelalte sînt afaceri sezoniere. După ramura de activitate, aface-rile dezvoltate se clasifică: producţie – 26%, comerţ – 34%, servicii – 40%. Este o realizare deosebită faptul că 26% din afacerile finanţate sînt în sfera producerii, ceea ce se consideră chiar şi de către bănci ca fiind o activitate cu risc mare pentru Republica Moldova. De asemenea, merită de remarcat ponderea foarte înaltă a afacerilor finanţate în domeniul servi-ciilor, care la moment sînt la etapa incipientă de dezvoltare în mediul rural.

Un alt indicator cu impact asupra dezvol-tării comunităţii este numărul de locuri de muncă create, astfel în fiecare dintre locali-tăţi au fost create în medie 20-25 locuri de muncă permanente şi circa 20 de locuri de muncă la cerere (sezoniere).

Avînd în vedere accesul limitat al start up businessului la resursele de creditare ale băncilor comerciale, creditarea din resursele financiare ale Fondului giratoriu a constituit o oportunitate pentru oamenii de afaceri din localitate, în special prin condiţiile de creditare oferite. Circa 80% din creditele alocate sînt pe termen de 24 luni, iar rata dobînzii este inferioară celei bancare şi constituie în medie 20%, în timp ce rata dobînzii la creditele bancare constituie în medie 27%, iar posibilităţile de creditare ale băncilor comerciale din Republica Moldova în contextul crizei financiare internaţionale s-au diminuat considerabil.

Performanţa afacerilor în 90% din cazuri este foarte bună şi bună, în special

în cazul afacerilor care sînt în proces de dezvoltare. Pentru afacerile iniţiate primul an de activitate poate fi apreciat mai dificil, din punctul de vedere al problemelor de management, marketing, financiare etc.,

Page 9: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

8 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

dar categoric este de apreciat entuziasmul şi capacitatea de a-şi asuma riscuri.

Semnificativ este şi faptul că 80% dintre antreprenori au trecut la o formă juridică

superioară de organizare a afacerilor, de la gospodărie ţărănească şi patentă la între-prindere individuală şi SRL. Acum 2-3 ani, situaţia era exact inversă cînd circa 80% dintre antreprenori activau în bază de patentă şi gospodărie ţărănească, ceea ce constituia un punct slab în dezvoltarea afacerilor rurale. Este de remarcat şi faptul că managementul întreprinderilor a început să se orienteze către planificarea strategică a afacerii şi, în majoritatea cazurilor, demonstrează capa-cităţi suficiente în rezolvarea problemelor curente ale activităţii lor. În vederea evitării riscurilor de afacere şi a dificultăţilor financi-are antreprenorii sînt puşi în situaţia de a lua unele măsuri radicale: modificarea profilului de activitate, căutarea noilor forme de activi-tate, modificarea asortimentului de produse şi servicii, integrarea pe verticală etc., ceea ce apare ca o consecinţă a instabilităţii pieţei.

Un aspect pozitiv în evoluţia recentă a afacerilor este şi faptul că antreprenorii au început să aplice mixul de marketing. Un punct forte în evoluţia afacerilor îl consti-tuie semnarea în prealabil al contractelor în special cu furnizorii, deşi în continuare apar probleme privind identificarea pieţelor de desfacere şi a potenţialilor cumpărători.

Comercializarea produselor şi a serviciilor are loc preponderent pe piaţa comunei sau a comunelor din vecinătate, care este insufici-entă din punctul de vedere al capacităţii de absorbţie a producţiei, deşi sînt de remarcat eforturile deosebite ale antreprenorilor şi

ale CPE în vederea diversificării canalelor de distribuţie. Identificarea canalelor de dis-tribuţie profitabile şi accesul la reţelele de supermarketuri este frînată din cauza canti-tăţilor relativ mici, a calităţii relative, a lipsei ambalajului adecvat, a lipsei brandului etc. În cazul unei afaceri din sfera de producţie este necesară dezvoltarea propriului brand şi lansarea acestuia pe piaţă, ceea ce va con-stitui un avantaj relativ pentru producători. Benefic este faptul că producătorii încep să fie conştienţi de necesitatea dezvoltării brandului şi deja unele dintre afaceri s-au axat pe rezolvarea acestei probleme.

De asemenea, prin dezvoltarea aspectelor de management şi marketing, prin consolidarea afacerilor şi extinderea acestora are loc şi capitalizarea financiară, ceea ce permite afa-cerilor iniţiate în baza resurselor din Fondul giratoriu să-şi diversifice sursele de finanţare şi, implicit, să-şi extindă activitatea.

Acestea sînt doar unele dintre rezultatele obţinute de către Proiectul DEL pe

parcursul a trei ani de activitate în cele 25 de localităţi, în efortul deosebit de a stimula spiritul de antreprenor, de a oferi acestora şansa de valorificare a ideilor, de înfiinţare a noilor locuri de muncă, de creare a unui confort pentru locuitorii comunelor, de realizare a unei bunăstări în cadrul localită-ţilor respective. Realizarea acestor rezultate a fost posibilă doar cu efortul şi contribuţia deosebită a tuturor participanţilor la Pro-iectul DEL. Iar fundamentarea concluziilor este argumentată de prezentarea bunelor practici, care ar putea constitui o comoară de idei de afaceri care, extinse şi în alte loca-lităţi, ar contribui la creşterea economică a acestora şi la dezvoltarea durabilă a ţării.

Dr. Stela Ciobu,Consultant microfinanţare

Page 10: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

9Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Producerea şi îmbutelierea apei minerale şi a limonadei

satul Baraboi, raionul Donduşeni

Pe piaţa producătorilor de apă minerală şi băuturi carbogazoase din Republica

Moldova a apărut un concurent care, se pare, capătă tot mai mult teren în preferin-ţele consumatorilor – apa minerală „Bara-boianca”.

Un impuls pentru dezvoltarea şi succesul acestei afaceri l-a avut şi proiectul DEL, care sprijină iniţiativele antreprenorilor prin acordarea creditelor cu dobîndă mult mai mică decît cea percepută de băncile comer-ciale şi chiar de Asociaţia de economii şi împrumut a cetăţenilor din localitate.

ÎI „Acvamarin-Cibotari” a beneficiat din Fondul giratoriu, instituit în cadrul proiectului

DEL, de suma de 85 mii de lei, care au fost valorificaţi pentru dezvoltarea afacerii. Banii au fost acordaţi la o rată a dobînzii de 24%.

Avînd un spirit de întreprinzător înnăscut, Oleg Cibotari a testat mai multe idei de afaceri, dar în cele din urmă a ales să valori-fice sursele de apă minerală din satul său de baştină Baraboi.

De la bun început dl Cibotari nu a fost novice în domeniu, doar că iniţial vindea apa minerală de la alţi producători. „Cînd am obţinut rezultatele privind calitatea apei din Baraboi, m-am gîndit: de ce să vînd apa cuiva, cînd avem apa noastră şi specialiştii spun că este bună, ba chiar are calităţi cu-

Page 11: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

10 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

rative? Aşa am pornit afacerea”, povesteşte dumnealui.

După ce au gustat din apa de la Baraboi, oamenii au început să ceară tot mai multă.

Pornind de la producerea a doar cîteva sute de butelii cu apă minerală pe zi, care se vindeau doar în oraşul Donduşeni, afa-cerea s-a dezvoltat cu succes şi în prezent la minifabrica amplasată în satul Baraboi sînt îmbuteliate 4 mii de unităţi pe oră.

La momentul actual, întreprinderea are 8 angajaţi, toţi oameni din sat, un depozit

propriu şi trei maşini care transportă pro-ducţia la magazine.

Apa este vîndută la diferite unităţi comer-ciale din toată regiunea de nord a Moldo-vei şi din capitală. Se vinde atît în magazi-ne en gros, cît şi în baruri, restaurante etc. Întreprinderea produce butelii de diferite dimensiuni, adaptate necesităţilor clientu-lui: de 1,5 litri, de 5 litri şi de 19 litri, iar în 2008 a început să producă şi butelii de 0,5 litri.

Asortimentul cuprinde apă minerală carbo-gazoasă şi plată „Baraboianca”, şapte feluri

de limonadă şi cvas cu denumirea „Bravia”. Desigur, ponderea principa-lă în volumul producţiei o reprezintă apa minerală.

În lupta cu concurenţii, cel mai de nădejde aliat al întreprinderii sînt consumatorii care s-au convins de calitatea apei şi îi dau preferinţă.

Apa minerală „Baraboianca” este slab mineralizată şi poate fi consu-mată permanent, fapt care nu este valabil în cazul altor tipuri de apă

minerală.

„Noi ştim că avem un produs bun, care mai are nevoie doar de publicitate. Deocamdată am investit în tehnică, în producere, fiindcă nu ne-am gîndit că va merge atît de bine afacerea. Acum însă, a venit timpul să inves-tim în promovarea produsului şi odată cu realizarea acestui obiectiv, cred că vom reuşi să obţinem o cotă importantă pe piaţă”, ne-a declarat dl Oleg Cibotari, directorul întreprinderii.

Planurile de extindere ale ÎI „Acvamarin-Ci-botari” pentru viitorul apropiat prevăd spori-rea vînzărilor în oraşele Chişinău şi Bălţi.

„Apreciez mult ajutorul pe care proiectul DEL îl acordă dezvoltării sectorului de afa-ceri mici prin intermediul Fondului girato-riu. Vreau să menţionez că ori de cîte ori am avut nevoie de un sfat sau de informaţie şi m-am adresat la Centrul de planificare eco-nomică sau la dl primar personal, întotdeau-na m-au ajutat. Această colaborare strînsă între sectorul asociativ, sectorul economic şi autorităţile publice locale este un exem-plu de soluţionare în comun a problemelor locale”, afirmă dl Cibotari.

Page 12: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

11Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Amplasarea gheretelor pentru vînzarea cartelelor de telefon

satul Cărpineni, raionul Hînceşti

Alexandru Carabageac a lansat o afacere mai puţin obişnuită pentru localităţi-

le rurale – deschiderea gheretelor pentru vînzarea cartelelelor telefonice, a presei, a ţigărilor etc. În prezent, Alexandru deţine două gherete, ambele fiind amplasate în satul lui de baştină – Cărpineni.

Pentru a iniţia şi dezvolta afacerea, Alexan-dru a luat un împrumut de 100 mii lei de la Pro Credit şi a investit surse proprii care variază între 1500-2000 de dolari. Deoarece aceşti bani nu au fost suficienţi, el a luat şi un împrumut de 10 mii lei de la AEÎC, cu o rată a dobînzii de 20%.

„Aş fi luat o sumă mai mare, pentru că rata dobînzii la creditele oferite de AEÎC din Fondul giratoriu este mult mai avantajoasă decît ofertele băncilor comerciale, spune Alexandru, dar regulile de creditare ale aso-ciaţiei sînt stricte şi a trebuit să mă încadrez în limitele impuse”.

Afacerea aduce un venit nu prea mare, dar sigur şi stabil. În medie, circa 100 de persoa-ne fac cumpărături la o gheretă, în sumă de circa 50 lei per client. Astfel, zilnic, ghere-tele înregistrează vînzări în sumă de circa 4 mii lei, profitul constituind 12%, adică aproximativ 500 de lei.

Page 13: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

12 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Cheltuielile însumează circa 1500 lei lunar şi se referă în special la întreţinere, benzină, salarii etc.

Deşi nu se plînge de lipsa clienţilor, Alexan-dru se străduie să nu treacă cu vederea nici capitolul „publicitate”, periodic oferindu-le cumpărătorilor cadouri precum reviste, pixuri, brelocuri ş.a.

Odată cu deschiderea gheretelor, în Căr-pineni au fost create patru locuri noi de muncă pentru localnici.

De regulă, programul de lucru al gheretelor începe la ora 8 dimineaţa şi durează pînă la 10 seara, fără zile de odihnă. Totul pentru a corespunde dorinţei clienţilor, spune Alexandru. Totuşi iarna, din cauza lipsei energiei electrice, gheretele lucrează doar pînă la lăsarea întunericului.

Extinderea afacerii este obiectivul principal al tînărului antreprenor, care intenţionează să deschidă încă 8 gherete în satele învecinate.

În timpul apropiat (pînă în vara lui 2009), proprietarul planifică să instaleze încă trei gherete în trei sate din vecinătatea apropiată: Lăpuşna, Crasnoarmeisc şi Mingir.

De asemenea, Alexandru intenţionează să dea un nou aspect afacerii sale şi

să reamenajeze gheretele „în stil grecesc”. Aceasta, spune el, îi va da posibilitatea să amplaseze lîngă gerete frigidere cu îngheţată şi cu băuturi răcoritoare, iar vara – chiar şi vreo două mese, după cum spune că a văzut în Grecia. Costurile reamenajării constituie circa 23 mii de lei, bani pe care tînărul speră să-i obţină din afacere.

Page 14: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

13Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Producerea şi vînzarea hîrtiei igienicesatul Cărpineni, raionul Hînceşti

Într-o perioadă în care multă lume alege să-şi părăsească familia, satul, ţara şi să

plece peste hotare la muncă, doi prieteni au decis să-şi croiască singuri un viitor şi s-au asociat ca parteneri, iniţiind o afacere în care au îmbinat scopurile economice cu realizarea unor obiective sociale.

Inedit este faptul că pentru iniţierea acestei idei de afaceri şi-au unit eforturile o întreprindere individuală („Aprional-Grup”) şi o organizaţie neguvernamentală (AO„Arum). Cei doi parteneri – Ion Cărpineanu şi Simion Golban – au demarat producerea hîrtiei igienice cu un brand care vorbeşte de la sine cît de mari le sînt ambiţiile – „Hîrtie igienică nr.1”.

„Ce caută o asociaţie obştească în business?”, s-ar putea întreba mulţi dintre dvs. În primul rînd, cadrul legal permite asociaţiilor obşteşti să desfăşoare activităţi economice, сu condiţia ca venitul să fie investit pentru realizarea obiectivelor statutare ale organizaţiei. În al doilea rînd, participînd la iniţierea

acestei afaceri, AO „Arum” şi-a propus să-i ajute pe adolescenţii din familii defavorizate, care absolvesc Şcoala profesională din Cărpineni, să se încadreze în cîmpul muncii, oferindu-le locuri de muncă la minifabrica de producere a hîrtiei igienice deschisă cu această ocazie.

Fiecare partener a contribuit cu surse proprii la iniţierea afacerii. Investiţiile ambilor parteneri din resurse proprii constituie circa 17 000 de Euro, din aceşti bani fiind procurate o parte din utilajul necesar pentru producere, materia primă şi alte lucruri necesare. Totodată, la demararea afacerii, Asociaţia „Arum” a oferit 16 tone de hîrtie, care a servit drept materie primă pentru producerea hîrtiei igienice.

Deoarece sursele proprii nu au fost suficiente pentru demararea afacerii,

cei doi parteneri au contractat de la AEÎC suma de 58 mii lei. „Aceşti bani au servit pentru achiziţionarea mai multor lucruri absolut necesare pentru desfăşurarea

procesului de producere: utilajul pentru tăiat hîrtia (circa 6000 lei), ambalajul (circa 12 000 lei), conectarea energiei electrice (circa 30 000 lei) şi 200 litri de clei pentru hîrtie (1000 lei)”, ne-a spus Simion Golban, unul dintre proprietari.

În prezent, la întreprindere se prelucrează 6 tone de hîrtie lunar, ceea ce înseamnă aproximativ 600 kg pe zi. Capacitatea maximă de producere este de 800 kg pe zi.

Page 15: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

14 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

La etapa iniţială, pînă se va pune pe picioare cum se cuvine, afacerea de producere a hîrtiei igienice este dezvoltată inclusiv din venitul obţinut din altă afacere a proprietarilor – un magazin de produse chimice, care funcţionează în Cărpineni.

Producţia este comercializată în special în magazinele din sat (inclusiv în magazinul propriu al unuia dintre parteneri), precum şi în bazele cu vînzare en gros. Circa 3% din producţie se vinde în sat, 5% – în Hîceşti, iar restul în bazele en gros din Chişinău. Totodată, proprietarii negociază cu Metro şi alte supermarketuri pentru a desface producţia şi acolo.

La minifabrica de producere a hîrtiei igienice au fost angajaţi 7 tineri din familii defavorizate care au atins vîrsta de 16 ani, precum şi alte două persoane (contabil şi paznic) din sat.

Proprietarii îşi doresc foarte mult să extindă afacerea existentă prin introducerea în producţie a diferitor modele noi de hîrtie – hîrtie igienică pe tub, şerveţele de hîrtie ş.a. De asemenea, ei intenţionează să producă şi hîrtie igienică din celuloză.

Însă obiectivul prioritar la momentul de faţă este promovarea produsului pe piaţă,

fiindcă „poţi să ai un produs foarte bun, însă dacă nimeni nu-l cunoaşte, dacă nu se ştie despre existenţa lui, nu-l poţi vinde în cantitate mare. Este nevoie de publicitate pentru a-ţi promova brandul şi a-ţi face cunoscută producţia, respectiv a atrage cumpărătorii”, spune Ion Cărpineanu, al doilea partener.

Acum „Hîrtia igienică nr.1” este nelipsită de la expoziţiile naţionale, precum „Fabricat în Moldova”, iar faima privind calitatea ei a trecut de mult hotarele raionului Hînceşti.

Page 16: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

15Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Magazin alimentarcomuna Cotova, raionul Drochia

Magazinul alimentar al Silviei Ceaglîc din Cotova se remarcă între celelalte

din zonă prin aspectul modern, bine îngrijit, calitatea produselor şi atitudinea binevoitoare a vînzătorilor. Pe lîngă toate acestea, acum proprietarii se pot lăuda şi cu o terasă nouă, care a fost amenajată cu sursele financiare obţinute din Fondul giratoriu.

Pentru amenajarea terasei, “Carnex” SRL, proprietarul magazinului a beneficiat de un credit în sumă de 10 mii lei din Fondul giratoriu, cu dobînda de 20%. Banii au fost valorificaţi pentru procurarea materialelor de construcţie şi construirea terasei, achiziţionarea meselor şi a scaunelor, retribuirea muncii lucrătorilor ş.a. Totodată, Silvia Ceaglîc, proprietara magazinului, spune că a investit 5 mii lei din resurse proprii pentru cumpărarea inventarului. Însă investiţia se recuperează destul de repede, venitul zilnic al terasei fiind de circa 1000 lei.

Acest lucru a încurajat-o pe Silvia Ceaglîc să dezvolte în continuare afacerea şi să extindă magazinul: au fost instalate virtrine noi, a fost construită o încăpere separată pentru vînzarea mărfurilor de uz casnic şi un depozit pentru vînzarea materialelor de construcţie.

Lipsa concurenţei avantajează dezvoltarea rapidă a afacerii. Deoarece acesta este singurul magazin din comună care comercializează mărfuri de uz casnic şi dispune de o terasă, aici vin foarte mulţi cumpărători din satele vecine. O bună parte din cumpărători vin la magazinul din Cotova în special pentru a procura materiale de construcţie.

Mulţumiţi de serviciile prestate, oamenii din comună spun că magazinul

lor este „ca la oraş”, adică este amenajat gospodăreşte, cu gust şi aici poţi găsi de toate.

Page 17: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

16 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Magazin alimentarsatul Măcăreuca, comuna Cotova, raionul Drochia

ÎI „Sîrbu Daniela” se numără printre beneficiarii cu experienţă ai proiectului

DEL, fiind creditată în condiţii avantajoase din Fondul giratoriu deja de două ori. Datorită sprijinului care i-a fost acordat, întreprinderea a deschis în satul Măcăreuca, aflat în componenţa comunei Cotova, un magazin alimentar, care la momentul actual este singurul din localitate.

Iniţial, ÎI „Sîrbu Daniela” a beneficiat de un credit în sumă de 15 000 lei, ulterior fiind recreditată cu încă 15 000 lei, la o rată a dobînzii de 20%.

Cu ajutorul proiectului DEL şi al Centrului de planificare economică din Cotova, familia Sîrbu a realizat ideea de deschidere a unui complex comercial în Măcăreuca.

Proprietarii au demarat afacerea cumpărînd de la primărie 3 ari de pămînt. Pe acest teren a fost construit magazinul, care anterior se afla într-un local arendat.

Magazinul construit se vrea a fi un centru comercial, avînd o suprafaţă de 120 metri pătraţi. În incinta acestuia se află un magazin alimentar şi o sală de ceremonii de circa 60 metri pătraţi cu bar şi bucătărie. Sala de ceremonii poate găzdui 60-70 de persoane. E de menţionat că în sat nu există nici o altă sală de ceremonii.

Toate lucrările de construcţie sînt efectuate de către soţul Danielei, care de profesie este maistru-constructor. La deschiderea magazinului alimentar au fost create două locuri de muncă, urmînd să fie create alte două sau trei locuri noi de muncă odată cu deschiderea sălii de ceremonii şi a barului.

Deşi Măcăreuca este un sat mic – aici locuiesc în jur de 800 persoane – zilnic magazinul alimentar al familiei Sîrbu este vizitat de circa 500 de persoane, iar profitul obţinut constituie circa 3000 lei.

Iată ce ne-a declarat Daniela Sîrbu

despre colaborarea sa cu proiectul DEL: „Condiţiile avantajoase de creditare şi cerinţele rezonabile înaintate de finanţatori ne-au dat curajul să apelăm repetat la ajutorul Fondului giratoriu şi astfel să ducem la bun sfîrşit planurile stabilite. Mulţumim Centrului CONTACT şi proiectului DEL pentru acest sprijin”.

Page 18: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

17Proiectul Dezvoltare Economică Locală

secţie de producere a semipreparatelorcomuna Cotova, raionul Drochia

În timpuri cînd, potrivit aprecierilor specialiştilor, sectorul zootehnic şi

cel al industriei alimentare al Republicii Moldova trec printr-o perioadă nefastă, iar economia mondială se află în recesiune, Pavel Cerbari are curajul să dezvolte în comuna Cotova o afacere de succes: abator şi producerea semipreparatelor din carne.

Deşi a investit circa 1 mln de lei din banii proprii pentru a deschide abatorul şi secţia de producere a semipreparatelor (procurarea încăperii în care la moment se desfăşoară procesul de producere şi achiziţionarea utilajului necesar), aceste surse nu au fost suficiente pentru realizarea tuturor obiectivelor pe care dl Cerbari şi le-a stabilit din start.

„Producţia gata necesita condiţii speciale de păstrare, de aceea m-am adresat la Centrul de planificare economică şi la dl Petru Flocosu, consultantul local, care mi-a povestit despre posibilităţile de creditare în condiţii foarte

avantajoase din Fondul giratoriu gestionat de AEÎC”, spune dl Cerbari.

SRL „PavCerCom”, proprietarul abatorului şi al secţiei de producere a semipreparatelor, a obţinut din Fondul giratoriu un credit în sumă de 33 000 lei, cu rata dobînzii de 20%.

Din suma luată cu împrumult din Fondul giratoriu a fost procurată o cameră frigorifică cu atmosferă controlată. Capacitatea congelatorului este de pînă la 2 tone în decurs de 24 de ore, iar capacitatea totală de depozitare este de circa 35 tone. Temperatura de congelare este de minus 20 grade Celsius.

Lunar, întreprinderea prelucrează între 1 tonă - 1,5 tone de carne dezosată sau 3 tone de carne cu oase, atît carne de bovine, cît şi de porcine.

În prezent, SRL „PavCerCom” produce un asortiment foarte variat de semipreparate:

perişoare, tobă, cighiri, pîrjoale, mici,

Page 19: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

18 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

intenţionează să iniţieze colaborarea cu supermarketurile din Moldova în care ar putea fi comercializată producţia.

În afară de secţia de producere a semipreparatelor şi de abator,

întreprinderea mai deţine un bar şi o fermă de porcine (cu circa 100 de porci), la care sînt angajaţi 25 de muncitori.

„Datorită banilor pe care i-am obţinut în cadrul proiectului DEL, am reuşit să-mi dezvolt capacitatea de producere în cadrul afacerii pe care am iniţiat-o şi consider că astfel de proiecte sînt binevenite în localităţile rurale şi ajută cu adevărat agenţii economici să prospere”, a menţionat Pavel Cerbari.

colţunaşi cu carne, carne tocată, precum şi salam de casă, acestea fiind ambalate în caserole de 0,5 kg sau de 1 kg.

Producţia este comercializată în stare congelată, în special în magazinele din regiunea de nord a Republicii Moldova. Întreprinderea are contracte de furnizare a mărfii cu „Casa de Nord”, care are o reţea de magazine în oraşul Bălţi, cu „Consum Coop” din Pelinia şi cu trei magazine din oraşul Soroca. De asemenea, producţia se vinde şi în magazinul propriu al întreprinderii, care se află în satul Zguriţa.

Dl Cerbari spune că secţia de semipreparate are o capacitate totală de producere de circa 3-4 tone, de aceea

Page 20: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

19Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Atelier de reparaţie a automobilelorsatul Ermoclia, raionul Ştefan Vodă

În orice perioadă a anului, pe timp frumos sau urît, Alexandru Şevciuc

nu stă fără lucru niciodată. Acest tînăr din satul Ermoclia este un exemplu cum o pasiune de o viaţă poate fi transformată într-o activitate aducătoare de venit. Deşi la început părea mai greu de realizat, visul lui Alexandru a prins contur real atunci cînd proiectul DEL a venit în Ermoclia.

Lui Alexandru Şevciuc i-a plăcut dintotdeauna să se ocupe de reparaţia maşinilor şi iniţial a făcut-o acasă, într-un garaj fără condiţii speciale, unde veneau mulţi săteni după ajutor. Apoi s-a gîndit să înceapă o afacere specializată, ca să mărească volumul de lucru şi astfel să-şi dezvolte businessul.

În momentul în care Centrul CONTACT a venit în Ermoclia să implementeze proiectul DEL şi să investească în dezvoltarea economiei locale, Alexandru tocmai finisa construcţia service-ului, dar încă nu dispunea de utilajul necesar. Fondul giratoriu acordat comunităţii în cadrul proiectului DEL a fost cum nu se poate mai la ţanc. Aflînd că din Fondul giratoriu creditarea se face în condiţii mult mai avantajoase decît la băncile comerciale, familia Şevciuc a decis să solicite un împrumut. Întreprinderea „Parascovia Vetrici” a contractat un împrumut de 68 mii lei.

„Centrul de planificare economică mi-a oferit asistenţă consultativă, m-a ajutat să elaborez planul de afaceri şi cu sfaturi cum

să conving AEÎC să-mi aprobe creditul solicitat”, spune Alexandru. Datorită creditului obţinut, tînărul antreprenor a cumpărat utilaj de primă necesitate pentru dotarea service-ului şi în acelaşi an, 2007, a deschis Atelierul de reparaţie a automobilelor.

Una dintre cele mai importante achiziţii, consideră Alexandru, este

cricul (aparatul pentru ridicat maşinile), care îi uşurează mult munca şi îi dă posibilitatea să efectueze lucrări din orice unghi. Totodată, cricul este şi cel mai costisitor dintre toate instrumentele, costul lui fiind de circa 23 mii lei.

O bună parte din automobilele din sat au trecut prin curtea, iar mai apoi şi prin atelierul lui Alexandru. Lunar, în atelier sînt reparate 30-40 de maşini. Majoritatea clienţilor sînt din sat, însă faima bună merge înaintea meşterului, fiind atestate mai multe cazuri cînd oamenii i-au îndrumat pe proprietarii automobilelor care s-au defectat trecînd pe traseu, să vină la service. Printre cei mai activi promotori ai acestei afaceri sînt lucrătorii de la staţia

Page 21: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

20 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

de alimentare cu benzină, care îi îndreaptă pe toţi şoferii cu probleme tehnice la Atelierul auto.

Oamenii sînt mulţumiţi de serviciile lui Alexandru, deoarece, spun ei, acesta lucrează foarte calitativ, de parcă şi-ar repara propriul automobil sau propriile accesorii.

În service sînt permanent clienţi, în zilele în care nu sunt maşini oamenii vin cu roţile la reparaţie. E mai ieftin decît la Căuşeni şi mai convenabil să le repari în sat, spun clienţii.

De regulă, proprietarii maşinilor aduc piesele de schimb, dar Alexandru poate să le recomande clienţilor de unde pot cumpăra mai ieftin piesele sau, la dorinţa clientului, se poate duce chiar el să le cumpere.

„În acest caz, spune Alexandru, pot să dau şi o anumită garanţie pentru lucrul făcut, fiindcă ştiu ce fel de piese am pus”.

În atelier muncesc permanent două persoane: Alexandru şi un ajutor. În zilele în care proprietarul lipseşte, muncitorii primesc 50% din costul lucrului, iar în zilele în care Alexandru e pe loc – 25%.

Deşi nu duce lipsă de clienţi, Alexandru Şevciuc este decis să

nu se oprească aici şi vrea să aducă noi îmbunătăţiri atelierului său. Scopul principal acum este introducerea testării computerizate a maşinilor, chiar dacă aceasta presupune investiţii considerabile şi, eventual, alte credite. „Atelierul îmi aduce un venit stabil şi sper să pot să-mi dezvolt afacerea de sine stătător, fără să mai apelez la alte credite”, ne-a mărturisit Alexandru.

Page 22: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

21Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Prestarea serviciilor mecanizate în agriculturăsatul Frumoasa, raionul Călăraşi

Andrei Buruiană din satul Frumoasa a lansat afacerea „Acordarea serviciilor

în agricultură” în anul 2006 în scopul prelucrării mecanizate a solului, obţinerea recoltelor înalte şi reducerea sinecostului producţiei.

Pentru realizarea obiectivului propus a fost necesară o investiţie iniţială de aproximativ 200000 lei, dintre care 35% constituie contribuţia personală a proprietarului. Suma respectivă a fost utilizată pentru procurarea unui tractor de marca MTZ-82, prin intermediul proiectului 2KR. O altă parte din mijloacele financiare investite - 130000 lei au fost obţinuţi sub formă de credit bancar pe o perioadă de 2 ani, iar alţi 20 mii de lei i-au fost acordaţi Gospodăriei ţărăneşti „Buruiană Andrei” din Fondul giratoriu, cu dobînda de 19%. Banii au fost

folosiţi pentru procurarea inventarului agricol, prelucrarea solului, procurarea seminţelor ş.a.

Afacerea are şanse reale de succes, deoarece proprietarul propune o gamă largă de servicii la un preţ rezonabil (arat, cultivat, semănat, servicii de transport). Lipsa concurenţilor în localitate permite proprietarului să ocupe circa 40% din piaţa serviciilor în agricultură.

În doi ani de activitate proprietarul si-a largit suprafaţa terenurilor individuale de la 9 ha în 2006 pînă 18 ha în 2008, dintre care 7ha de vie şi 11ha de teren agricol.

În anul 2008 gospodăria ţărănească a cultivat: grîu - 4ha, orz – 2ha, răsărită - 2ha, lucernă - 2ha, livadă - 1ha şi vie - 7ha.

Page 23: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

22 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Roada obţinută a constituit 16 tone de grîu, 7 tone de orz, 3,5 tone de răsărită şi 30 tone de poamă.

Pe parcursul anului a fost acumulat inventar agricol: plug, cultivator,

remorcă, semănătoare şi cultivator de vie. În acelaşi an, Andrei Buruiană început a folosi erbicidele la plantaţiile de vie. Aceasta a permis reducerea volumului de muncă manuală şi obţinerea unei recolte bogate. Pe viitor fermierul preconizează aplicarea erbicidelor şi la creşterea plantelor prăşitoare.

În plus, dînsul a acordat servicii şi altor cotaşi: arat, cultivat, semănat, servicii de transport. Astfel, în anul 2008 veniturile obţinute din aceste activităţi au constituit 185000 lei. Încasările obţinute i-au permis dlui Buruiană să ramburseze creditul bancar şi să achite dobînda.

Dumnealui spune că mijloacele financiare obţinute vor fi utilizate şi pentru extinderea afacerii, în special pentru cumpărarea unei semănători şi a unei sisteme de irigare. De asemenea, fermierul planifică să planteze

1ha de livadă de persic, 1 ha de vie (sort de masă) şi 1,5 ha de livadă de nuci.

La finele anului 2008 proprietarul a rambursat creditul bancar şi a achitat

cota parte pentru tractor, iar în anul 2009 planifică să activeze din mijloacele financiare proprii, renunţînd la contractarea creditelor.

Page 24: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

23Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Minibrutăriesatul Mîndreşti, raionul Teleneşti

În 2008 la minibrutăria Întreprinderii individuale „Chelea Olga” din satul

Mîndreşti a fost deschisă o linie nouă de producere a franzelelor. Utilajul a fost achiziţionat cu sursele obţinute din Fondul giratoriu, acordat localităţii de către Centrul CONTACT, în cadrul proiectului Dezvoltare Economică Locală.

„Am apelat la Fondul giratoriu pentru că e mai convenabil, Asociaţia de economii şi împrumut a cetăţenilor acordă împrumuturile cu 26% dobînda, iar din Fondul giratoriu – cu 20%”, povesteşte Olga Chelea, proprietara minibrutăriei.

Creditul obţinut a fost de 43 mii lei, bani din care a şi fost cumpărată linia de producere a franzelelor.

„Fetele nu au şcolarizare şi nu puteau să dea forma necesară franzelelor, aşa că am fost nevoiţi să instalăm această linie. Ea uşurează mult lucrul, fiindcă pregăteşte aluatul şi îl întinde, iar lucrătorilor nu le rămîne decît să dea formă pîinii sau franzelei”, ne-a spus dna Chelea.

Anterior, întreprinderea a beneficiat de un împrumut în sumă de 13 mii lei, care a fost solicitat pentru a înlătura unele defecţiuni tehnice la cuptorul electric.

Activitatea minibrutăriei în satul Mîndreşti a fost lansată în anul 2004 de

către ÎI „Chelea Olga”, datorită unui grant în valoare de 3000 de dolari care a fost obţinut în cadrul programului Susţinerea femeilor din mediul rural în lansarea afacerilor

Page 25: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

24 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

proprii, finanţat de Fundaţia Soros-Moldova. La iniţierea afacerii, proprietarul a investit 20 000 de lei din surse proprii şi alţi 10 000 de lei luaţi cu împrumut.

Iniţial, întreprinderea a arendat localul de la COOP Mîndreşti pe perioada

2004-2005. Colaborarea cu COOP Mîndreşti a constituit un moment foarte important în dezvoltarea întreprinderii, căreia i-a fost oferită posibilitatea de a-şi comercializa produsele prin reţeaua de distribuire a pîinii în toate magazinele cooperaţiei. Acest fapt a stimulat extinderea capacităţilor tehnice ale minibrutăriei, sporirea volumului de producere şi, desigur, a calităţii producţiei.

Produsele minibrutăriei: plăcinte, pîine în asortiment, colaci ş.a. satisfac cele mai rafinate gusturi ale clienţilor şi sînt deja bine cunoscute nu numai în localitate, ci şi-au cîştigat cumpărători în toate satele din zonă. În primul rînd, produsul firmei este orientat spre satisfacerea nevoilor de zi cu zi ale localnicilor, însă minibrutăria prestează servicii ce ţin de fabricarea la comandă a cozonacilor, plăcintelor şi colacilor destinaţi diferitelor festivităţi (sărbători de Paşti, nunţi, cumetrii, botezuri), precum şi pentru înmormîntări. Comenzile clienţilor sînt recepţionate

telefonic, iar la livrarea producţiei gata, proprietarul poate pune la dispoziţia cumpărătorilor transportul propriu (care are paşaport sanitar) pentru transportarea producţiei la destinaţie.

Pe parcursul activităţii de patru ani, brutăria a stabilit deja sortimentul optimal al pîinii, reieşind din necesităţile pieţei de desfacere. Cele mai preferate tipuri de produse sînt pîinea împletită cu gramaj de 1 kg şi pîinea rotundă cu gramaj de 0,500 kg.

Acest asortiment este provizoriu, fiind legat mai mult de solicitarea la moment în raionul Teleneşti, spune dna Olga Chelea, dar după efectuarea unui studiu de piaţă, el va fi modificat pentru ca să poată face faţă concurenţei şi să satisfacă cerinţele consumatorilor locali.

Principalele măsuri întreprinse pentru lărgirea poziţiei pe piaţă sînt sporirea calităţii pîinii prin aplicarea tehnologiei tradiţionale de coacere şi vînzarea acesteia numai în stare proaspătă.

Piaţa de desfacere a produselor de panificaţie este în strînsă legătură cu

puterea de cumpărare a populaţiei. Totuşi consumul acestor produse nu poartă un caracter sezonier şi este stabil pe întreg parcursul anului, generînd şi un venit stabil.

Page 26: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

25Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Numărul de cumpărători deserviţi zilnic este de 700 persoane, pornind

de la norma de consum a produselor de panificaţie de 0,33-0,35 kg per persoană zilnic.

În prezent, întreprinderea are o cifră de afaceri de 600 000 lei, profitul înregistrat în 2007 fiind de 24 000 lei.

Principalii clienţi ai minibrutăriei din Mîndreşti sînt:- cumpărătorii individuali;- magazinele din reţeaua Cooperativei de

Consum Teleneşti (satele: Mîndreşti, Cîşla, Codru, Ciulucani, Zgărdeşti, Ghiliceni, Cucioaia, Hirişeni, Mihălaşa, orăşelul Teleneşti);

- cantinele de pe lîngă spitalul raional Teleneşti, instituţiile preuniversitare şi preşcolare din satele Ghiliceni şi Ineşti;

- solicitanţii de comenzi individuale pentru diverse festivităţi.

Aşadar, minibrutăria oferă clienţilor următoarele avantaje: vînzarea produselor în stare caldă şi proaspătă, preţuri convenabile, calitate înaltă a produselor, un sortiment ce este adaptat la cererea cumpărătorilor, amplasarea minibrutăriei aproape de centrul satului, într-un loc uşor accesibil, un orar de lucru bine stabilit şi respectat.

Pentru produsele fabricate şi prestările de servicii cea mai eficientă reclamă este obţinută

prin asigurarea unei calităţi înalte a produselor şi dobîndirea unei imagini valoroase a firmei în rîndul cumpărătorilor, consideră dna Chelea.

De aceea întreprinderea participă la licitaţii pentru asigurarea cu pîine a multor instituţii, organizaţii, etc., la expoziţii cu vînzare şi participarea la diferite sărbători de nivel naţional şi internaţional cum ar fi „Ziua Vinului” ş.a.

Planurile de extindere ţin în primul rînd de modernizarea tehnică:

procurarea unui dozator de aluat şi a altor utilaje necesare pentru deschiderea unei plăcintării. De asemenea, se preconizează extinderea gamei de produse şi ca în viitorul apropiat pîinea vîndută să fie ambalată în pungi de polietilenă cu imprimarea denumirii producătorului, a termenului de păstrare, compoziţiei chimice şi valorii energetice a produsului.

Page 27: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

26 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

secţie de cofetăriesatul Mîndreşti, raionul Teleneşti

După ce timp de mai mulţi ani a muncit în străinătate, în anul 2005 familia

Macari din Mîndreşti a decis să revină la baştină şi să investească banii cîştigaţi într-o afacere care să le asigure un venit stabil. Eugenia Macari, soţia, este de profesie inginer tehnolog în alimentaţia publică şi a activat timp îndelungat în domeniul alimentaţiei şi comerţului, de aceea împreună cu soţul au decis să deschidă o secţie de cofetărie.

Chiar de la bun început, cînd a iniţiat afacerea şi pînă în prezent, Eugenia Macari a fost unul dintre cei mai activi şi mai dornici de cunoştinţe beneficiari ai Centrului de Planificare Economică din Mîndreşti. „De fiecare dată cînd urmează să ia o decizie, vrea să afle lucruri noi, să cunoască un domeniu nou sau să găsească parteneri, dumneaei se adresează la noi şi sîntem foarte bucuroşi că avem astfel de agenţi economici care manifestă dorinţă de cunoaştere şi interes pentru domeniul în care activează”, ne-a declarat Eugenia Ioxa, consultant local la Centrul de planificare economică.

Datorită lansării secţiei de cofetărie, în Mîndreşti au fost create cinci locuri noi de muncă. Volumul zilnic de producţie variază între 10 şi 20 kg de chifle, 10-20 kg de tort, iar în ajun de sărbători la secţia de cofetărie se coc circa 400 kg de colaci. Fiecare produs are o fişă de însoţire, în care este menţionată denumirea întreprinderii, datele de contact ale producătorului şi alte date relevante.

Secţia de cofetărie este amplasată chiar peste drum de şcoală, de aceea elevii, 376 la număr, sînt principalii clienţi. De îndată ce se aude sunetul la

Page 28: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

27Proiectul Dezvoltare Economică Locală

recreaţie, copiii se înghesuie să cumpere plăcinţelele calde ale dnei Eugenia.

Producţia se vinde în sat şi în centrul raional. Totodată, o bună parte

din produsele de patiserie sînt gătite la comandă. Solicitările parvin nu numai din Teleneşti, ci şi din alte raioane precum Sîngerei, Orhei, Lazovsc şi chiar din Chişinău. În prezent, întreprinderea înregistrează o cifra de afaceri de 50-60 mii lei lunar.

„Centrul de planificare economică şi administraţia publică locală ne-au ajutat

să ne facem publicitate, să ne promovăm afacerea, inclusiv la emisiunea „Vatra satului” de la televiziunea naţională. Din momentul lansării afacerii se simte o creştere permanentă a cererii şi a arealului nostru de acoperire. Pentru a fi în pas cu această creştere şi a satisface şi mai mult clienţii, am diversificat asortimentul”, ne-a spus Eugenia Macari.

Reţeta succesului, în opinia dnei Macari, este următoarea: o inimă mare, hărnicie, curaj, multă energie, plăcerea de a lucra în domeniul ales şi niciodată să nu cedezi în faţa obstacolelor.

Page 29: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

28 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Apiculturăsatul Pelinei, raionul Cahul

Preotul din satul Pelinei – părintele Serghei – a început să se ocupe de

albinărit din 2007, nu atît din interes material, cît mai ales din dorinţa de a cunoaşte mai bine viaţa albinelor, pentru care are un respect deosebit. În acelaşi an apicultorul a fost creditat din Fondul giratoriu cu suma de 17 mii lei, la rata dobînzii de 20%, suma urmînd să fie rambursată în decurs de doi ani. Părintele Serghei avea nevoie de bani pentru a cumpăra stupii şi familiile de albine cu care ar fi putut începe activitatea.

„Primul stup şi prima familie de albine le-am primit gratis de la un alt fost albinar din sat, Ion Dobrea, Dumnezeu să-l ierte, care m-a şi îndrumat cum să pornesc afacerea”, îşi aminteşte preotul. Cu surse proprii – circa 3000 de lei – dînsul a cumpărat instrumentele necesare.

Deocamdată, stupii îi ţine împreună cu vecinul său, moş Timofei Caisîn, care este un apicultor cu experienţă şi îl ajută pe părinte să deprindă această meserie. „El cu practica, eu cu teoria”, spune tînărul

apicultor în devenire.

Părintele Serghei spune că s-a apucat de albinărit, pentru că a fost inspirat anume de aceste insecte. „Eu tot timpul fac comparaţie cum lucrează albina, ce regulă este în ierarhia lor... Dacă ar fi aşa o regulă şi în ierarhia oamenilor, ar fi totul pus la punct, oamenii ar avea absolut de toate şi nu ar avea probleme”.

Mierea obţinută este realizată în Pelinei şi în satele învecinate, însă pentru a spori vînzările, apicultorul împreună cu Nina Munteanu, consultantul local de la Centrul de planificare economică, analizează posibilitatea de promovare a afacerii prin intermediul buletinului local.

Enoriaşii, la fel ca şi însuşi preotul, privesc această îndeletnicire nu ca pe un businesss, ci ca pe un hobby.

Page 30: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

29Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Totuşi dumnealui are idei clare despre ce şi cum ar trebui să facă în continuare pentru a spori veniturile obţinute din apicultură: „Pe vremuri, în multe localităţi funcţionau puncte de colectare a mierii, dar acum este foarte dificil să-ţi vinzi produsul. La fel e şi cu ceara, fiindcă nimeni nu o cumpără, ne-a declarat el. De aceea, pe viitor, pentru ca această afacere să fie mai profitabilă, m-am gîndit să deschid o minifabrică de prelucrare a cerii şi de fabricare a lumînărilor din ceară curată. Pentru aceasta, desigur, e nevoie de mai multă ceară şi pentru a obţine mai multă, trebuie să avem

cel puţin 25-30 de stupi, fiindcă de la 11 stupi cîţi am eu acum nu prea scoţi mare lucru”.

După cum afirmă părintele, din punct de vedere spiritual ceara pură are

un avantaj foarte mare faţă de ceara cu adaosuri, fiindcă este un produs natural. „Luaţi o lumînare din ceară naturală care e făcută simetric din toate punctele de vedere şi veţi vedea că arderea care rezultă, căldura pe care o emană şi chiar şi flacăra ceea de duhovnicie ajută la curăţirea spirituală”, explică părintele Serghei.

Page 31: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

30 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Magazin alimentarsatul Pelinei, raionul Cahul

Şapte afaceri profitabile neagricole au fost lansate şi creditate pînă în

prezent la Pelinei graţie proiectului DEL, implementat de către Centrul CONTACT şi AO „Promotorii Noului”, cu susţinerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova şi Interchurch Organization for Development Cooperation din Olanda (ICCO).

La Pelinei, proiectul DEL a fost lansat în aprilie 2005 şi în cadrul lui în localitate a fost creat Centrul de Planificare Economică şi înregistrată Asociaţia de economii şi împrumut a cetăţenilor (AEÎC) „Baştina-Pelinei”, pe contul căreia a fost transferată suma de 78 172 lei, grant condiţionat, numit mai apoi Fondul giratoriu.

Datorită acestui proiect, mai mulţi antreprenori din localitate au avut posibilitatea şă-şi dezvolte o afacere proprie. Pînă la momentul actual la Pelinei au fost lansate şi creditate din Fondul giratoriu, cu o dobîndă de 20%, 7 afaceri neagricole: Magazin mixt „Rechizite şcolare şi produse alimentare”; Magazin alimentar „Comercializarea produselor alimentare”; „Casă de deservire socială”; „Echipament pentru creşterea iepurilor de casă”; „Apicultură”; „Creşterea iepurilor“; „Creşterea prepeliţelor şi a purceilor de soi vietnamez”.

Magazinul alimentar „Comercializarea produselor alimentare” este o

afacere profitabilă dezvoltată de către antreprenoarea Elena Gheorghe în cadrul ÎI „Gheorghe Elena” şi cu suţinerea familiei sale (soţul şi fiica).

În luna iunie 2006, antreprenoarea Gheorghe Elena construieşte o încăpere în propria ogradă şi deschide un magazin alimentar care să deservească populaţia pe o rază de 3 km. Astfel, clienţii sînt circa 600 de persoane din 250 de familii. Ulterior, magazinul a fost echipat cu utilaj modern.

Pentru realizarea obiectivului propus a fost necesară o investiţie în valoare de 50 000 lei, din care 20 000 lei constituie contribuţia proprietarului şi 30 000 lei – creditarea din Fondul giratoriu.

Afacerea are şanse reale de succes, deoarece magazinul propune o gamă

variată şi calitativă a mărfii la un preţ rezonabil. Lipsa unor concurenţi în raza apropiată, amplasamentul favorabil şi asortimentul variat permit întreprinderii să ocupe un sector important al pieţei. Aceasta o confirmă şi calculele financiare. Astfel, activitatea proiectată asigură obţinerea unui profit anual în mărime de 7000 lei. Volumul anual al vînzărilor în anul 2007 a constituit 180 367 lei.

Factorii care contribuie la realizarea scopului propus sînt calitatea produselor, asortimentul variat, preţul rezonabil, deservirea rapidă, precum şi amabilitatea vînzătorilor.

„Venim foarte des la acest magazin după cumpărături şi sîntem foarte mulţumiţi de deservire, produsele sînt întotdeauna proaspete şi la preţuri mai mici decît la alte magazine din sat”, ne-au declarat doamnele Feodora Celac şi Maria Avădănii, două cliente venite la cumpărături.

Page 32: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

31Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Mijloacele financiare cumulate se vor utiliza pentru extinderea afacerii prin oferirea unei game mai variate de mărfuri, precum şi prin oferirea unor servicii noi, legate de furnizarea la comandă a produselor, realizarea mărfurilor de uz casnic şi a materialelor de construcţie, producerea şi vînzarea pateurilor, plăcinţelelor, chiflelor şi a altor produse de panificaţie.

Printre factorii negativi care au îngreunat dezvoltarea acestei afaceri, dna Elena Gheorghe a menţionat: costurile mari la înfiinţarea afacerii, gradul înalt de impozitare a micului business, absenţa capitalului primar, sistemul imperfect de creditare a micului business, piaţa de desfacere mică, politica monetară ineficientă a Guvernului Republicii Moldova. Însă capacităţile şi abilităţile pe care le posedă antreprenoarea, faptul că a beneficiat de consultanţă în cadrul Centrului de planificare economică, susţinerea morală acordată de către membrii familiei, insistenţa şi curajul, au

ajutat-o să treacă toate aceste bariere şi să ajungă la succes.

Mai are un vis Elena. Vrea să scrie un proiect care îi va permite

organizarea odihnei şi distracţiei tineretului din localitate. Pentru realizarea scopului propus, antreprenoarea va amenaja parcul din vecinătatea magazinului şi intenţionează să procure echipament pentru karaoke, un leagăn pentru copii şi alte accesorii necesare salubrizării şi amenajării parcului.

„Proiectul DEL, colaborarea strînsă cu AO „Promotorii Noului”, CPE şi AEÎC „Baştina-Pelinei”, susţinerea acordată de către consiliul local şi administraţia publică locală prin consultanţă, creditare şi monitorizare în dezvoltarea afacerii m-au ajutat mult şi la moment oportun să-mi dezvolt afacerea într-un timp foarte scurt şi să obţin succese considerabile în eficienţa gestionării finanţelor proprii şi a creditelor şi, în consecinţă, să fiu apreciată de către consăteni pentru faptul că dezvolt o afacere de succes”, ne-a mărturisit Elena Gheorghe.

Page 33: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

32 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Magazin alimentar satul Pelinia, raionul Drochia

Motivaţi de dorinţa de a-şi asigura un viitor mai bun atît lor, cît şi

copiilor lor, soţii Bândiu, ambii învăţători de profesie, în anul 2002 au înfiinţat Întreprinderea individuală „Bândiu Nina” şi au deschis un magazin de rechizite şcolare şi birotică, ocupînd o nişă liberă pe piaţa din localitate. „Minimarket BCD” a fost primul magazin deschis la Pelinia şi timp îndelungat – singurul magazin de rechizite şcolare şi birotică nu numai în localitate, ci şi în satele din regiune.

Investiţia iniţială a fost de 5 mii de dolari (împrumut obţinut de la ProCredit). Pentru a obţine acest credit, cei doi învăţători au pus în gaj casa.

„De la bun început ne-am orientat după doleanţele clienţilor şi întotdeauna aducem anume acea marfă care este cerută de ei. Astfel, în prezent am ajuns să avem peste 1500 de poziţii de marfă. De asemenea, în dependenţă de sezon, avem anumite tipuri de mărfuri specifice perioadei respective”, ne spune Nina Bândiu, proprietara magazinului.

Au urmat alte împrumuturi şi deschiderea în 2005 a magazinului alimentar, alături de cel de rechizite şcolare şi birotică. Din Fondul giratoriu antreprenoarea a luat un împrumut pentru magazinul alimentar.

„În 2005, cînd a venit Centrul CONTACT cu proiectul DEL în Pelinia, tocmai vroiam să deschidem alimentara şi aveam nevoie de o sumă considerabilă pentru procurarea inventarului”, îşi aminteşte Nina Bândiu. Din primul împrumut de 32 mii lei luat din Fondul giratoriu antreprenorul a cumpărat

vitrina frigorifică. Al doilea împrumut – 52 mii lei – a fost valorificat pentru extinderea magazinului alimentar, cumpărarea unui frigider şi a mărfii. Creditele au fost acordate pentru 2 ani cu dobînda de 18% anual, o rată net inferioară celor percepute de băncile comerciale şi chiar de AEÎC. De exemplu Asociaţia de economii şi împrumut a cetăţenilor creditează cu dobînda de 28%.

Familia Bândiu a investit în deschiderea magazinului alimentar circa 5 mii

dolari din surse proprii. Însă dacă afacerea este bine gîndită, investiţiile se recuperează destul de repede. Alimentara aduce venituri de circa 21 mii lei pe an.

Concurenţa este combătută prin măsuri ferme: marfă calitativă şi la preţuri mai mici. „Pentru aceasta, spune Nina Bândiu, încercăm să evităm intermediarii şi căutăm marfă din prima sursă, de la producători”. În plus, magazinele familiei Bândiu sînt cele mai moderne din sat şi sînt utilate inclusiv cu climatizoare.

Page 34: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

33Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Constantin Bândiu îi sfătuieşte pe cei care doresc să iniţieze o afacere în mediul rural să rişte, dar nu înainte de a-şi analiza bine capacităţile şi şansele de reuşită. „Eu întotdeauna mă conduc după zicala rusească „Cine nu riscă, acela nu bea şampanie”, spune dl Bândiu. Adică trebuie să ai curajul să rişti, dar acesta trebuie să fie un risc foarte bine calculat. Însă dacă nu ai abilităţi în acest domeniu, mai bine să nu te apuci de afaceri.”

„Centrul de planificare economică m-a ajutat cu sfaturi de marketing şi, desigur, oferindu-mi oportunitatea de a obţine aceste credite cu o dobîndă mică, fiindcă la acel moment aveam mare nevoie de bani.

Am avut nevoie de aceşti bani pentru a putea porni afacerea şi graţie proiectului DEL şi Fondului giratoriu acordat localităţii noastre, am reuşit”, ne-a declarat Nina Bândiu.

Page 35: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

34 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Piaţă agricolăcomuna Roşietici, raionul Floreşti

În anul 2007, ÎI „Natalia Ceban” a lansat în satul Roşietici o afacere de amploare,

costurile investiţionale ale căreia constituie 600 mii lei – o piaţă agricolă. Aceasta este cea mai bine amenajată piaţă din zonă, care oferă oamenilor din sat (şi din orice localitate din ţară) posibilitatea de a închiria un spaţiu şi de a-şi vinde producţia agricolă sau mărfurile industriale. Construcţia pieţei a fost posibilă datorită ambiţiei familiei Ceban şi asistenţei de care aceasta a beneficiat în cadrul proiectului DEL din Fondul giratoriu.

„Odată cu venirea proiectului DEL în Roşietici, a apărut ideea de a porni o afacere prin deschiderea pieţei şi atunci am decis să dechidem şi o întreprindere individuală, pentru a putea gestiona afacerea”, ne povesteşte Natalia Ceban, proprietara pieţei.

Pentru construcţia şi amenajarea pieţei familia Ceban a solicitat din Fondul giratoriu un împrumut în sumă de 31 mii lei, care a fost acordat la rata dobînzii de 22%, spre deosebire de 29% – rata dobînzii percepută de AEÎC din localitate. Sursele proprii investite constituie 500 mii lei, iar în afară de acestea a mai fost luat un împrumut de 69 mii lei de la MicroInvest.

„În februarie 2007 am început construcţia pieţei şi în iunie deja s-a vîndut prima producţie în sumă de circa 60 mii lei. Au fost 3 tone de cartofi şi 3 tone de ceapă depozitate pentru perioada iernii, care s-au vîndut în primăvară”, îşi aminteşte Natalia Ceban.

Piaţa din Roşietici are o suprafaţă de 26 ari şi dispune de 19 buticuri şi 2

depozite de 17 metri pătraţi cu o capacitate

Page 36: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

35Proiectul Dezvoltare Economică Locală

de circa 100 tone fiecare. De asemenea, pe teritoriul pieţei este construită o cafenea care dispune de apă şi canalizare, trei încăperi destinate structurilor administrative (funcţionari, laboratoarele de analiză etc.) şi paznicului.

În afară de producţia agricolă, piaţa dispune de pavilioane amenajate special pentru comercializarea lactatelor, a peştelui, a materialelor de uz casnic, a mărfurilor de mîna a doua (second hand), precum şi pentru o farmacie veterinară.

Clienţii principali sînt producătorii mari de legume, care îşi aduc producţia şi o depozitează în beciurile pieţei, iar proprietarii o desfac.

„Noi îi contactăm personal pe toţi cei din împrejurimi care ştim că se ocupă cu creşterea legumelor şi negociem cu ei pentru ca să aducă producţia pentru comercializare la piaţa noastră. Stabilim care este preţul, iar plata se face după vînzarea producţiei. E o modalitate convenabilă pentru noi, fiindcă producătorii ne lasă un anumit procent şi pentru acoperirea pierderilor (precum este producţia care se deteriorează)”, declară dumneaei.

Taxa pentru arendă în piaţă este egală cu cea pe care o plăteşte pe zi primăriei orice persoană care vrea să vîndă marfă

în localitate. Comercianţii cu transport plătesc taxa de 36 lei pe zi, iar cei cu transport mai mic sau cu căruţă – pînă la 26 de lei pe zi.

Natalia Ceban este mulţumită de rentabilitatea afacerii pe care a iniţiat-o. Doar în perioada de început de funcţionare a pieţei, din iunie pînă în octombrie 2007 – perioada în care s-a vîndut producţia depozitată de către clienţi – a fost obţinut un venit de aproximativ 50 mii lei (circa 10 mii lei pe lună).

În opinia Nataliei Ceban, avantajul obţinerii de către comuna Roşietici

a Fondului giratoriu este foarte mare, fiindcă datorită proiectului DEL au apărut şi ideile de business. „Tineretul, lucrînd peste hotare, are posibilitatea să folosească mai raţional resursele financiare cîştigate iniţiind o afacere. Singurul proiect care îi poate îndruma spre această idee este DEL prin intermediul Centrului de planificare economică, cu banii din Fondul giratoriu. Noi avem multe afaceri care au fost iniţiate ori s-au dezvoltat datorită creditării din Fondul giratoriu, ne-a spus dna Ceban. Mulţi agenţi economici au pornit afacerile anume cu sprijinul Fondului giratoriu, într-un an-doi s-au dezvoltat şi apoi au putut merge mai departe de sine stătător. Adică Fondul giratoriu a fost ca o piatră de temelie pentru multe dintre aceste afaceri la Roşietici”.

Page 37: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

36 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

cafenea pentru copiicomuna Roşietici, raionul Floreşti

Pentru mulţi proprietari de magazine din satele Moldovei este caracteristică

deschiderea spaţiului comercial într-o anexă a casei sau o încăpere construită separat în curtea casei, lîngă drum. E de înţeles această tendinţă a moldovenilor de a deschide magazinul (alimentar, de produse industriale etc.) acasă – astfel se exclud costurile de arendă şi alte costuri aferente.

Familia Gordiş din comuna Roşietici nu a fost o excepţie, şi pînă în anul 2006 a deţinut un magazin alimentar acasă. Însă avantajul de a avea un magazin în centrul satului, unde numărul cumpărătorilor este mult mai mare, a determinat familia Gordiş să accepte riscurile inerente şi să se împrumute pentru a putea construi un spaţiu comercial cu adevărat competitiv faţă de celelalte existente în localitate.

Liuba Gordiş a venit la Centrul de planificare economică din Roşietici cu ideea de a construi un local care să îmbine două instituţii comerciale – un magazin alimentar şi o cafenea pentru

copii. Locul cel mai potrivit? Desigur, staţia de autobuz din centrul satului.

O condiţie care a stat la baza creditării acestei afaceri a fost ca proprietarii magazinului şi ai cafenelei să renoveze din contul propriu staţia de autobuz care se află în imediata apropiere şi la momentul respectiv era avariată. În schimb, primăria a oferit agentului economic acest teren în

folosinţă.

Banii proprii investiţi de agentul economic în construcţia edificiului au constituit circa 200 mii lei, la care se adaugă alţi circa 60 mii de lei luaţi ca împrumut de la bănci. Astfel, în primăvara anului 2006 magazinul-cafenea a fost dat în exploatare.

Din Fondul giratoriu ÎI „Gordiş Liuba” a luat un credit în sumă de 6 mii lei pentru procurarea vitrinelor şi a frigiderelor.

„De fapt, dna Gordiş ne-a solicitat o sumă mai mare, dar la acel moment nu mai erau surse disponibile, fiindcă toţi banii din Fondul giratoriu fuseseră daţi cu împrumut pentru alte afaceri”, ne-a spus Natalia Ceban, consultant local la Centrul de planificare economică din Roşietici.

Amplasarea avantajoasă a magazinului/cafenea atrage sute de clienţi zilnic.

Deoarece şcoala se află în imediata vecinătate, copiii sînt nelipsiţi la orice recreaţie, iar zilele de naştere sărbătorite de copii în cafenea au devenit o tradiţie la

Page 38: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

37Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Roşietici. Şcoala are 154 de elevi şi 50-60 de copii fac cumpărături zilnic la cafenea, arată calculele de monitorizare efectuate de către Centrul de planificare economică. Venitul lunar obţinut de proprietari din această afacere este de circa 10 mii lei.

Cu ocazia zilelor de naştere sau a altor evenimente, cafeneaua pregăteşte la comandă în cuptorul cu microunde mîncare rapidă, dulciuri, tartine, cafea sau ceai. De asemenea, zilnic se face comandă de

plăcinte la Prodăneşti, de la cafeneaua „La Balan”.

Principala regulă pe care trebuie s-o respecte magazinul-cafenea este

de a nu vinde băuturi alcoolice. Tocmai pentru a atrage mai mulţi clienţi maturi, proprietarii afacerii au decis să extindă spaţiul comercial şi să construiască în special pentru aceştia o terasă în două niveluri (deoarece spaţiul adiacent este limitat), cu intrare separată.

Page 39: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

38 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Apicultură comuna Roşietici, raionul Floreşti

Soţii Angelina şi Mihail Falcă din satul Roşietici sînt o familie

tînără de apicultori pentru care albinăritul este atît o activitate de suflet, cît şi o sursă suplimentară de venit. Provenind dintr-o familie de apicultori cu tradiţie, Mihail Falcă a deprins această meserie de la tatăl său, care este apicultorul cel mai experimentat şi cu cele mai multe albine din comună.

Soţii Falcă au crescut timp de 10 ani albine şi au extras miere doar pentru necesităţile proprii. Odată cu lansarea proiectului DEL în Roşietici însă, au decis că a venit timpul ca şi ei să se dezvolte, mai ales că Fondul giratoriu oferă posibilităţi de creditare în condiţii avantajoase.

„Astfel, ne-am adresat la Centrul de planificare economică locală şi cei de aici ne-au ajutat să solicităm de la AEÎC, care este gestionarul Fondului giratoriu, un credit, spune dna Angelina Falcă. Primul împrumut pe care l-am luat în 2006 a fost de 10 mii lei, după rambursarea căruia, în 2008, am solicitat încă 7 mii lei, fiindcă am dorit să ne extindem afacerea”.

Rata dobînzii percepută pentru creditele acordate din Fondul giratoriu a fost de 22%.

Deoarece aveau doar 10 stupi şi 10 familii de albine, cu banii obţinuţi din primul credit familia Falcă a cumpărat încă 30 de familii de albine şi 30 de stupi.

Cel de-al doilea credit a fost utilizat pentru procurarea altor 15 stupi. În ciuda

greutăţilor şi a secetei din 2007, cînd foarte multe albine au murit, apicultorii au reuşit să înmulţească familiile de albine şi nu a mai trebuit să cumpere altele.

În prezent, familia Falcă are 60 de familii de albine şi stupi, iar ambiţia lor este să ajungă pînă la 100 de familii şi stupi de albine.

Sursele proprii investite constituie circa 20 mii lei – pentru procurarea utilajului de extragere a mierii din faguri.

„Centrul de planificare economică ne-a ajutat cu foarte multe idei. Chiar ideea de a cumpăra ambalajul ne-a fost sugerată de dna Natalia Ceban, consultantul local. Sîntem foarte mulţumiţi şi recunoscători dnei Ceban, pentru că astfel producţia noastră are o cu totul altă înfăţişare, este mult mai atractivă şi comodă pentru cumpărători”, ne-a spus Angelina Falcă.

Ţinînd cont de această sugestie, soţii Falcă au procurat ambalaj special şi vînd

mierea ambalată în cutii din masă plastică,

Page 40: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

39Proiectul Dezvoltare Economică Locală

cutii care sînt mai uşoare, mai comode la transportare, nu sînt fragile precum sticla. Succesul acestei idei i-a determinat pe Angelina şi Mihail să caute posibilităţi de a cumpăra ambalaj mai modern, mai atractiv şi să-şi creeze un brand propriu.

Mierea este vîndută atît în sat, cît şi la pieţele din Orhei, Criuleni şi Chişinău,

în alte sate. Deocamdată venitul anual este de circa 7-10 mii de lei, însă perspectivele par să fie mult mai luminoase decît se crede.

De asemenea, tot consultantul local le-a sugerat soţilor Falcă să nu se limiteze la producerea mierii, ci să producă şi alte derivate din miere, cum este polenul de exemplu, să încheie contracte de livrare cu magazinele din sat şi din alte localităţi etc. „Vom ţine cont neapărat de aceste sfaturi şi le vom aplica în practică”, ne-a mărturisit Angelina Falcă. Primul lucru pe care tinerii apicultori intenţionează să-l facă este procurarea unui aparat de producere a polenului.

Page 41: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

40 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Magazin pentru mărfuri de uz casnic şi materiale de construcţie

comuna Tătărăuca Veche, raionul Soroca

Cu sprijinul consultativ acordat de Centrul de planificare economică şi cu

finanţarea în condiţii avantajoase din Fondul giratoriu, în cîţiva ani Andrei Prisăcari a devenit unul dintre cei mai puternici agenţi economici din comuna Tătărăuca Veche.

În anul 2006 Andrei Prisăcari a înregistrat SRL „VitPris-Apicol” şi a deschis un magazin de mărfuri de uz casnic şi materiale de construcţie, pentru care a investit suma de 10 mii de dolari. Pentru a completa stocul de marfă al magazinului, antreprenorul a solicitat 32 mii lei din Fondul giratoriu. Creditul i-a fost acordat cu dobînda de 18% pentru perioada de doi ani.

Fiind singurul magazin de acest tip din comună, afacerea îi aduce proprietarului un venit stabil de circa 2000 lei pe zi.

Menţionăm că în componenţa comunei Tătărăuca Veche intră şase sate mici, toate avînd populaţia de pînă la 1000 de locuitori.

După rambursarea primului credit, avînd deja o afacere bine pusă pe picioare, în anul 2008 SRL „VitPris-Apicol” a mai solicitat un împrumut din Fondul giratoriu, de data aceasta pentru deschiderea unei brutării în Tătărăuca Veche. Suma de circa 82 mii lei acordată beneficiarului a fost valorificată pentru achiziţionarea utilajului necesar pentru brutărie. „La momentul actual pîinea în sat se aduce de la Drochia şi din Soroca de la o distanţă de 50, respectiv 30 km. Cred că noi am putea să asigurăm cu pîine toate satele din comună, mai multe localităţi din împrejurimi şi chiar magazine din Drochia sau Soroca”, ne-a declarat Andrei Prisăcari.

Page 42: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

41Proiectul Dezvoltare Economică Locală

În afară de consultanţa referitor la creditarea din Fondul giratoriu, Centrul

de planificare economică acordă permanent servicii de consultanţă privind elaborarea planurilor de afaceri, informaţională, sfaturi de marketing şi publicitate etc. agenţilor economici din comună. În cele ce urmează vă prezentăm cîteva afaceri care au beneficiat de consultanţa de specialitate acordă de Centrul de planificare economică.

Valerian Berlădian este unul dintre antreprenorii care a beneficiat de asistenţa CPE. Dumnealui gestionează în comuna Tătărăuca Veche o afacere privind confecţionarea blocurilor de calcar.

Investiţiile în afacere sînt de 5000 de dolari, din aceşti bani fiind procurat utilajul necesar pentru lucru. Graţie acestei afaceri, în sat au fost create şase locuri noi de muncă, iar venitul mediu lunar obţinut este de 5 mii lei. Deoarece prelucrarea calcarului este o îndeletnicire mai mult de sezon (calcarul nu poate fi

fabricat în perioada rece a anului) şi deja şi-a recuperat banii investiţi, antreprenorul intenţionează să pornească încă o afacere, dar de alt tip.

Constantin Muntean face la comandă uşi, geamuri şi butoaie, sculptează icoane şi diferite obiecte din lemn. Meşterul vrea să-şi extindă afacerea prin deschiderea unui atelier, majorînd astfel volumul de lucru. Deocamdată dl Muntean a investit în afacere 35 000 lei, însă extinderea acesteia îi va permite să creeze locuri noi de muncă şi să obţină un venit mai mare.

Valeriu Coteţ cultivă legume în seră pe lotul de pămînt de lîngă casă.

Familia Coteţ are două sere în care creşte legume timpurii: ridiche, castraveţi şi roşii. Proprietarii au investit în afacere 120 000 lei, în lucru fiind antrenaţi toţi cei şase membri ai familiei. Producţia este realizată pe teritoriul comunei şi în oraşul Soroca. Pe viitor Valeriu Coteţ planifică să mai construiască o seră.

Page 43: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

42 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Prelucrarea lemnului şi confecţionarea mobilierului

comuna Vadul lui Isac, raionul Cahul

Meşterul popular Dumitru Şeremet este pasionat de prelucrarea lemnului

şi confecţionarea mobilierului de mai mulţi ani, dar a început să profeseze cu adevărat această meserie prin anii 1990, atunci cînd s-au produs schimbări majore la nivel de republică. De atunci şi pînă în prezent şi-a obţinut prin muncă şi talent titlul de meşter popular. Este unul din puţinii meşteri populari de la sudul republicii care prelucrează artistic lemnul, confecţionează obiecte de artizanat, mobilier ş.a.

Avînd în gospodăria proprie un mic atelier, în anul 2007 a apelat la serviciile Centrului de planificare economică Vadul lui Isac, pentru a contracta un credit din Fondul giratoriu. Creditul obţinut rapid – 25 000 lei – l-a ajutat să-şi extindă afacerea: şi-a procurat un set de instrumente moderne, cherestea şi alte accesorii necesare pentru lucrul în atelier. Valoarea investiţiei din surse proprii constituie 20 000 lei.

Dumitru Şeremet repară mobilier, confecţionează uşi, ferestre, scaune, panouri publicitare, sculptează porţi şi mobilier, dormitoare, seturi de bucătărie şi diverse obiecte la comandă pe care le solicită clientul. Majoritatea produselor sînt confecţionate la comandă.

Meşterul popular este solicitat de foarte mulţi oameni de afaceri din Cahul şi din alte oraşe din republică, aceştia îi comandă confecţionarea mobilierului pentru terase, baruri

şi birouri. Cea mai neobişnuită comandă – o căruţă – a fost făcută de o familie din Crihana Veche, care o foloseşte drept obiect decorativ.

Cifra anuală de afaceri înregistrată de antreprenor în 2007 a fost de 25 000 lei.

Dumitru Şeremet face obiecte din lemn de stejar, brad, vişin, frasin,

dar de regulă utilizează lemnul pe care îl aduc clienţii. Meşterul nu are o uscătorie de lemn, de aceea e nevoit să usuce lemnul pe cale naturală, procedeu care durează de la şase luni pînă la un an, iar în cazul unor specii de copaci, chiar şi pînă la doi ani. Pentru ca această afacere să fie şi mai eficientă din punct de vedere financiar, e necesară în primul rînd o uscătorie de lemn, spune dl Şeremet. Un alt plan de viitor al meşterului este deschiderea unei secţii de tăiere a lemnului. Deşi pentru materializarea acestei idei sînt necesare

Page 44: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

43Proiectul Dezvoltare Economică Locală

surse financiare mari, meşterul speră că, treptat, va putea să şi-o îndeplinească.

Desigur, există concurenţă - magazinul de mobilier şi electrocasnice recent deschis în comunitate, dar mobilierul şi alte accesorii care se vînd aici nu sînt confecţionate din lemn natural şi raportul dintre preţ şi calitate este net inferior celor confecţionate de către dl Şeremet.

Sătenii afirmă că obiectele şi mobilierul confecţionat de către meşterul popular

sînt atît de atractive încît nu necesită o publicitate deosebită. Totuşi afacerea este promovată prin intermediul paginii web a localităţii – http://vadul-lui-isac.del.md/, sînt afişate anunţuri pe panourile informative centrale din comunitate.

Page 45: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

44 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Frigider de păstrare a fructelorsatul Vălcineţ, raionul Călăraşi

La începutul anilor 1990, cînd economia Moldovei a intrat în

criză şi multe întreprinderi au încetat să mai activeze sau au falimentat, într-o situaţie asemănătoare s-a pomenit şi frigiderul pentru păstrarea fructelor din satul Vălcineţ. În prezent, frigiderul funcţionează la capacitate medie, iar în scurt timp, datorită suportului oferit de proiectul DEL al Centrului CONTACT prin acordarea de credit din Fondul giratoriu pentru dezvoltarea şi extinderea acestei afaceri, are toate şansele să lucreze la capacitatea maximă.

Începînd din anul 2007, proiectul DEL a dat un impuls considerabil dezvoltării economice locale, venind în sprijinul unuia dintre cei mai puternici agenţi economici

din localitate – SRL „SigCon”, care se ocupă cu colectarea merelor şi cu exportul lor în Rusia. Acesta a obţinut întreaga sumă din Fondul giratoriu pentru dezvoltarea şi extinderea frigiderului de păstrare a fructelor. Creditul, în sumă de 68 814 lei, a fost acordat pentru perioada de trei ani cu dobînda de 20% şi cu gaj.

Cu această sumă au fost aduse îmbunătăţiri la camera frigorifică, ce presupuneau înlocuirea utilajului ieşit din funcţiune, şi au fost efectuate lucrări de extindere prin construcţia unei camere frigorifice noi, cu capacitate de depozitare mult mai mare, şi prin dotarea ei cu utilaj.

Page 46: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

45Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Deşi suma obţinută de beneficiari a fost impunătoare, cheltuielile de dezvoltare a afacerii au depăşit Fondul giratoriu, astfel încît proprietarii au trebuit să investească încă circa 4600 euro din surse proprii.

E de remarcat faptul că frigiderul din Vălcineţ a

fost construit în anul 1975. În 1992 şi-a stopat activitatea şi a staţionat pînă în anul 2002, cînd a fost cumpărat şi renovat de către familia Curmei.

„Frigiderul era într-atît de distrus, încît încăperile arătau precum o peşteră, apa curgea de peste tot şi cred că, dacă mai stătea aşa încă un an, s-ar fi prăbuşit”, îşi aminteşte dna Natalia Curmei, directorul SRL „SigCon”.

Noii proprietari au investit sume considerabile în renovarea frigiderului şi în scurt timp – în anul 2003 – acesta şi-a reluat activitatea.

Frigiderul prestează servicii de păstrare a fructelor pentru clienţi din întreaga republică, însă cel mai frecvent aici îşi aduc producţia agenţi economici din împrejurimi. Printre cei mai importanţi clienţi se numără Fabrica de conserve din Călăraşi.

„Dacă eram mai aproape de Chişinău, poate aveam mai mulţi clienţi, fiindcă contează foarte mult distanţa pînă la magazinele mari etc. Totuşi cei care lucrează în domeniu ne cunosc şi se adresează singuri, adică nu trebuie să căutăm clienţii”, spune Natalia Curmei.

Preţul de păstrare a merelor, de exemplu, în frigider este de 80 bani - 1 leu per kg la regimul de temperatură de la minus 5 pînă la plus 5 grade, iar cheltuielile pe care le suportă proprietarii pentru păstrarea producţiei constituie circa 60 de bănuţi per kg, în funcţie de nivelul de completare a camerei frigorifice.

În prezent, SRL „SigCon” exportă mere doar în Federaţia Rusă, însă proprietarii analizează posibilitatea extinderii exporturilor şi pe piaţa Belarusului.

„Un ajutor important în acest sens ni-l acordă Alexandru Lupu, consultantul local de la Centrul de planificare economică, acordîndu-ne consultanţă în diferite domenii la solicitarea noastră şi găsindu-ne informaţia despre preţurile de pe piaţa externă la produsele solicitate de noi”, spune Natalia Curmei.

După cum ne-au mărturisit soţii Curmei, împrumutul îi obligă să facă faţă

competiţiei, de aceea dorinţa lor principală ce ţine de domeniul businessului este acordarea creditelor accesibile, cu dobîndă mai mică sau, de ce nu? încă un Fond giratoriu.

Page 47: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

46 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Magazin mixt şi Moarăsatul Verejeni, raionul Teleneşti

„Proiectul DEL a provocat schimbări perceptibile, concrete şi reale în comunitatea noastră, spune Olga Gherman, primarul comunei Verejeni a determinat încurajarea iniţiativei private, a incitat spiritele întreprinzătoare, a produs exemple de parteneriat social între membrii comunităţii, i-a chemat la o competiţie sănătoasă pe reprezentanţii businessului local şi s-a dovedit a fi un catalizator al procesului de dezvoltare economică locală bazat pe principii de planificare strategică şi parteneriat.”

Centrul de planificare economică Verejeni a fost creat în august 2006,

în cadrul proiectului DEL, implementat de Centrul CONTACT cu susţinerea financiară

a Fundaţiei Soros-Moldova şi ICCO Olanda, avînd drept scop dezvoltarea economică a comunităţii, crearea noilor locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Cu asistenţa şi consultanţa Centrului de planificare economică, la Verejeni au fost iniţiate şi dezvoltate mai multe afaceri.

Parascovia Cernolev a luat un împrumut de 13 500 lei pentru extinderea magazinului său alimentar şi diversificarea asortimentului cu mărfuri industriale (detergenţi, îmbrăcăminte), care erau solicitate de către săteni.

„Am deschis magazinul în anul 2006 şi tot atunci am luat şi împrumutul pentru

Page 48: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

47Proiectul Dezvoltare Economică Locală

perioada de 2 ani, cu o dobîndă foarte avantajoasă – de 20%”, ne povesteşte dna Cernolev. Am solicitat bani anume din Fondul giratoriu şi nu de la Asociaţia de economii şi împrumut a cetăţenilor, pentru că e mai convenabil, procentul e mai mic. AEÎC oferă împrumuturile cu dobînda de 26%, cît despre băncile comerciale, nici nu mai vorbesc. Totodată, Centrul de planificare economică ne-a ajutat cu idei, cu sfaturi, împreună am elaborat planul de afaceri, ne sfătuie de unde să luăm marfa în condiţii mai avantajoase”, spune ea.

Deşi în Verejeni mai sînt şase magazine alimentare care îi deservesc pe cei 3000 de locuitori ai satului, dna Cernolev nu se teme de concurenţă.

„Ca să atragem clienţii ne străduim să ne comportăm cît mai frumos cu ei şi să stabilim preţuri convenabile. În plus, sîntem avantajaţi de amplasarea foarte bună, chiar în centrul satului, şi oamenii care merg la alte instituţii din centru trec şi pe la magazinul nostru”, ne-a explicat ea.

Magazinul aduce proprietarilor un venit lunar de la 40 pînă la 50 mii lei.

Profitul reprezintă circa 10% din această sumă.

„Datorită proiectului DEL noi, cei din Verejeni, am cîştigat, fiindcă ni s-a dat posibilitatea să ne dezvoltăm, să consolidăm afacerile pe care le-am iniţiat, consideră Parascovia Cernolev. Ar fi de dorit să mai vină astfel de proiecte la noi în sat, nu neapărat pentru ca să beneficiez eu, ci poate şi altă lume. În special tinerii ar avea posibilitatea să pornească o afacere şi astfel localitatea noastră s-ar dezvolta, iar oamenii ar trăi mai bine”.

Un alt antreprenor care a beneficiat de consultanţa şi asistenţa Centrului de planificare economică este Timofei Cazacu, proprietarul unei mori de grîu în Verejeni. În anul 2006, dumneaului a obţinut un împrumut din Fondul giratoriu în sumă de 15 mii lei pentru lucrări de amenajare (construcţia gardului) şi pentru reparaţia / schimbarea unor site la moară.

„Acest credit a venit la momentul necesar şi ne-a ajutat să rezolvăm o problemă care la acel moment era de urgenţă”, îşi aminteşte interlocutorul nostru.

În prezent, ÎI „Timofei Cazacu” prestează servicii de morărit atît

locuitorilor din Verejeni, cît şi celor din satele din împrejurimi. „Ne vin clienţi şi din alte localităţi, fiindcă am lăsat preţurile mai mici pentru ca să putem lupta cu concurenţa”, declară dl Cazacu. Venitul lunar înregistrat de agentul economic este de 21 mii de lei, profitul constituind circa 10 mii de lei.

Page 49: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

48 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Beneficiind de sfaturile experţilor din proiectul DEL şi ale consultantului

local Grigore Teslaru, împreună cu fratele său, care este şi el businessman şi deţine un depozit de grîne lîngă moară, Tudor Cazacu intenţionează să deschidă o brutărie. „Încăperea este deja construită şi ne mai rămîne să cumpărăm utilajul necesar”, ne-a mărturisit dl Cazacu.

În opinia dnei primar Olga Gherman, implementarea proiectului DEL în Verejeni a avut un impact semnificativ: • a înlocuit, împreună cu alte proiecte,

indiferenţa la schimbare din partea

membrilor comunităţii, implicîndu-i, antrenîndu-i în acţiuni de consolidare şi fortificare a capacităţilor locale;

• a schimbat percepţia asupra parteneriatului APL - sectorul asociativ - bussines, demonstrînd viabilitatea acestuia;

• i-a convins pe toţi actorii comunitari de necesitatea şi utilitatea programelor de instruire continuă, de informare permanentă;

• i-a transformat pe beneficiarii existenţi şi pe potenţialii beneficiari în promotori ai acţiunilor hotărîte, constructive şi care au motivaţia necesară pentru atingerea SUCCESULUI.

Page 50: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

49Proiectul Dezvoltare Economică Locală

colectarea lapteluisatul Viişoara, raionul Edineţ

Sergiu Bacian este un tînăr antreprenor din satul Viişoara

care din 2007 a început să colecteze lapte de la populaţie pentru Fabrica de lactate „Lapmol” din Lipcani.

A început de la colectarea a 10 kg de lapte şi a ajuns la 600-800 kg pe zi, asigurîndu-şi respectul şi încrederea consătenilor.

Sergiu a solicitat din Fondul giratoriu suma de 20 mii lei, care i-a fost acordată pentru 1 an cu rata dobînzii de 27% (acelaşi procent ca şi la împrumuturile acordate de AEÎC).

„Pare că dobînda pe care am perceput-o este mare, însă atît Sergiu, cît şi ceilalţi beneficiari ai surselor financiare din Fondul giratoriu au fost scutiţi de achitarea celor 8% prevăzute de AEÎC pentru fondul de risc”, explică Alexei Burlac, preşedintele AEÎC din Viişoara. Cu banii obţinuţi, dl Bacian a reparat şi amenajat clădirea pe care o avea în proprietate, pentru a putea presta serviciile de colectare a laptelui.

Sursele proprii investite la etapa iniţială au constituit 5 mii lei.

„Centrul de planificare economică şi AEÎC m-au ajutat prin faptul că mi-au acordat la timp suma de care aveam nevoie şi am putut să pregătesc încăperea corespunzător cerinţelor. Dacă ai o încăpere care corespunde standardelor, orice fabrică de lapte poate să vină şi să negocieze cu tine. Astfel, în primăvară, cînd a venit

comisia de la fabrică să verifice condiţiile, încăperea pregătită pentru colectarea laptelui corespundea întru totul cerinţelor şi am obţinut dreptul de a lucra”, povesteşte Sergiu Bacian.

Tînărul lucrează ca persoană fizică pe bază de contract cu fabrica.

Laptele este colectat în special de la locuitorii din sat, iar în perioadele

cînd acesta este puţin, şi din satele vecine. Colectarea laptelui se face cu căruţa, care trece pe la fiecare gospodărie care are vaci mulgătoare. Arenda căruţei costă 1000 lei pe lună, cheltuielile fiind suportate pe jumătate de fabrică şi de antreprenor.

„Am început să colectez laptele de la oameni care nu erau mulţumiţi de serviciile şi remunerarea oferită de alte companii, am mers şi în alte sate şi oamenii au avut încredere în mine, iar eu m-am străduit să nu-i dezamăgesc şi să le plătesc marfa la timp.”

Page 51: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

50 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

În anul 2008, de exemplu, volumul laptelui colectat a fost de pînă la 800 kg pe zi.

Deşi Sergiu spune că a iniţiat afacerea ca să-i creeze soţiei un loc de muncă în prezent în această activitate este antrenată întreaga familie, inclusiv părinţii soţiei. Experienţa de lucru a soacrei la fosta fermă de vite din localitate este de mare ajutor în activitatea respectivă. În medie, venitul lunar al familiei

din prestarea serviciilor de colectare a laptelui este de 3000 lei. „În situaţia în care ne aflăm noi astăzi, dacă sînt bani, sînt şi sfaturi, dacă nu-s bani, nici sfaturile nu-ţi sînt de nici un folos”, crede Sergiu Bacian.

Ambiţios din fire, Sergiu planifică să-şi dezvolte şi să-şi extindă afacerea,

visul lui cel mai mare fiind să deschidă o întreprindere individuală sau SRL.

Page 52: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

51Proiectul Dezvoltare Economică Locală

Prestarea serviciilor mecanizate în agriculturăsatul Visoca, raionul Soroca

Cu sprijinul proiectului DEL, care este implementat de

Centrul CONTACT în Visoca, dl Iurie Codreanu şi-a cumpărat o stropitoare de cîmp. În prezent, dumnealui are practic tot ce-i trebuie unui gospodar pentru prelucrarea pămîntului: tractor, semănătoare, cultivator ş.a.

Iurie Codreanu se ocupă cu creşterea culturilor de cîmp şi cu acordarea serviciilor mecanizate, activităţi pentru care are nevoie de numeroase agregate agricole, care costă destul de scump. În 2006, hotărît să achiziţioneze o stropitoare de cîmp, dl Codreanu a luat din Fondul giratoriu un împrumut de 20 mii lei pe care urma să-i ramburseze în decurs de doi ani. Creditul i-a fost acordat cu dobînda de 20%. „Iniţial planificasem să cumpăr o stropitoare de la noi, din Moldova, pentru care ar fi trebuit să investesc încă 5 mii lei din banii proprii, dar atunci cînd obţinusem deja împrumutul, am găsit una mai ieftină în Polonia, care m-a costat doar 19 500 lei”, povesteşte Iurie Codreanu. Datorită acestui fapt, beneficiarul a putut rambursa creditul integral în decursul unui singur an.

„Datorită faptului că am cumpărat stropitoarea, am cîştigat mult în plan financiar. Pînă a o avea, trebuia să plătesc 250 lei unei persoane străine pentru a prelucra 1 ha o singură dată. Şi dacă am 10 ha care trebuie prelucrate toate odată, iar

5 din ele – de 2 ori, cheltuielile sînt foarte mari. Şi, apropo, includ numai serviciile stropitorii şi ale tractorului, fără soluţia de chimicate. Eu am calculat că în cel mult 6-7 ani îmi răscumpăr stropitoarea pe care am cumpărat-o doar din faptul că nu voi mai plăti nimănui nimic şi îmi voi prelucra singur pămîntul. Iar dacă voi mai presta şi servicii, în general voi răscumpăra stropitoarea foarte repede”, ne împărtăşeşte gîndurile sale dl Codreanu.

În afară de cele enumerate, mai sînt şi alte avantaje: proprietarul stropitorii îşi poate

face lucrările de cîmp la timp, fără să mai fie nevoit să aştepte cînd se va elibera tehnica de la alţi proprietari, iar astfel şi recolta este mult mai mare, nu mai trebuie să angajeze lucrători pentru prăşit etc.

Iurie Codreanu afirmă cu mîndrie: „De doi ani de zile soţia mea practic este cucoană

Page 53: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

52 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

– nu merge la prăşit şi nici la alte munci ale cîmpului”.

Deocamdată antreprenorul acordă servicii mecanizate doar locuitorilor

din Visoca. Pînă nu demult oamenii se uitau chiorîş, cu rezervă la erbicide, dar treptat au înţeles utilitatea lor, ne-a spus el. Cea mai bună publicitate, consideră dumnealui, este rezultatul bun al muncii, atunci cînd omul vede că lucrul este bine făcut. În acest caz el spune altuia, acesta mai departe, şi tot aşa.

Dacă în 2007, primul an de folosire a stropitorii, dl Codreanu a prelucrat cu erbicide doar cîmpurile proprii, în 2008 a avut solicitări de la mai mulţi consăteni. Pentru anul 2009 dînsul are deja comenzi de la ţărani din satele vecine.

Mecanizarea lucrului în agricultură i-a adus şi alte beneficii dlui Codreanu. În 2007 vînzările din roada obţinută au atins cifra de 75 mii lei, cheltuielile constituind doar circa 20-25 mii de lei. Deşi în 2008

vînzările au fost foarte mici, în următorii ani dl Codreanu planifică să obţină venituri de pînă la 100 mii lei.

Iurie Codreanu apreciază activitatea Centrului de planificare economică ca fiind necesară şi utilă pentru agenţii economici: „Datorită Centrului de planificare economică, am avut posibilitatea să merg la diferite seminare de instruire foarte informative, care mi-au fost extrem de utile”.

Deoarece dobînda la împrumuturile acordate din Fondul giratoriu este mai

mică decît la băncile comerciale şi la AEÎC, Iurie Codreanu vrea să mai ia un împrumut, pentru a-şi extinde afacerea prin procurarea unui tractor mare de tipul MTZ. „Cel pe care îl am este mic şi cu el fac lucrările uşoare – semănatul, cultivatul printre rînduri, transportul roadei, stropitul. Dar la lucrările grele cum este aratul, cultivatul, discuitul ş.a. trebuie un tractor mare”, ne-a spus dumnealui.

Page 54: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

53Proiectul Dezvoltare Economică Locală

cultivarea căpşunilorsatul Voloviţa, raionul Soroca

„Cine nu riscă nu mănîncă căpşuni!” – acesta e motto-ul lui Cornel Pădure, proprietarul unei afaceri de cultuvare a căpşunilor. După ce a mers peste hotare şi a încercat mai multe idei de afaceri, Cornel Pădure a decis să cultive căpşuni acasă, iniţiind o afacere de succes, pe care a reuşit s-o dezvolte prin muncă asiduă, precum şi datorită surselor financiare obţinite din Fondul giratoriu.

Proiectul DEL este implementat în satul Voloviţa începînd din luna noiembrie 2004, cînd în localitate a fost deschis Centrul de planificare economică şi satului i-a fost acordat Fondul giratoriu.

„Am început afacerea respectivă, pentru că în acest domeniu recuperezi mai

repede banii investiţi şi cred că e mult mai rentabilă. Am făcut o analiză prealabilă a pieţei şi am constatat că acesta este un produs solicitat, care se vinde la un preţ destul de bun”, ne-a spus dl Pădure.

Investiţia proprietarului în afacere constituie circa 70 mii lei, iar din Fondul

giratoriu a obţinut un împrumut în sumă de 30 mii lei, cu dobînda de 26%, creditul fiind acordat pe o perioadă de 2 ani. Creditul obţinut a fost valorificat pentru procurarea unui sistem de irigare prin picurare şi a erbicidelor.

Dl Pădure cultivă un soi de căpşuni american, numit „Honey”, adică „dragă”. „Îi sînt recunoscător directorului SRL „ECOPLANTERA”, Radu Lîsîi, care ne-a

Page 55: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

54 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

ajutat foarte mult la alegerea soiului şi cu materialul săditor.

Alegerea soiului respectiv a fost determinată de faptul că acesta

creşte şi rodeşte bine în condiţiile climaterice ale ţării noastre. „Strîngem roada o dată pe an şi ne ajunge. Desigur, este un căpşun care rodeşte şi de 2 ori pe an, dar e prea pretenţios şi în condiţiile noastre nu merge, de aceea ne-am oprit la acest soi”, spune interlocutorul nostru.

În activitatea sa, dl Pădure beneficiază de consultanţa şi de sfaturile dlui Ion Caraman, doctor habilitat în ştiinţe de la Institutul de Pomicultură. „Am făcut cunoştinţă la Moldexpo, la expoziţia Farmer 2006, unde eram în căutarea răsadului de căpşuni. De atunci, oricînd apare vreo problemă, ne adresăm dumnealui şi el ne îndrumează cum să preocedăm”, povesteşte Cornel Pădure.

Iniţial, dl Pădure a cultivat căpşuni pe sol neprotejat pentru a-i testa dacă merg, dar reieşind din faptul că soiul e pentru seră, în 2007 a construit sera.

Căpşunii sînt cultivaţi într-o seră de tip bloc, adică are 30/40 de metri, fiind compusă din 4 blocuri. Suprafaţa totală cultivată cuprinde 70 ari de pămînt pe cîmp şi 12 ari în seră.

Lucrătorii de bază în afacere sînt soţii Pădure, la care se adaugă încă 5 lucrători sezonieri.

„Este o afacere extrem de profitabilă. Însă numai dacă respecţi regula muncii – după muncă, vine şi răsplata!”, susţine dl Pădure.

În primul an de cultivare a căpşunilor, roada a fost de 1,5 tone, iar în următorii proprietarii au cules peste 2 tone. Căpşunele sînt comercializate la piaţa en gros de la Chişinău, prima căpşună fiind vîndută la preţul de circa 45 lei, iar ultima – cu circa 27 lei kilogramul.

Pînă în prezent, venitul obţinut a fost investit în dezvoltarea afacerii şi în echipamentul tehnic, care uşurează munca lucrătorilor.

„Rolul Centrului de planificare economică e important pentru noi, fiindcă oricînd apare o întrebare ne adresăm la dna Svetlana Mînăscurtă, consultantul local. Ne ajută mult cu informaţie, căutînd pe Internet diferite lucruri necesare. Totodată, principala problemă la început a fost lipsa capitalului pentru demararea afacerii, de aceea sînt binevenite creditele”, ne-a declarat dl Pădure.

Pe viitor, proprietarul planifică să mai construiască sere pe o suprafaţă de

circa 30 de ari. „Dacă o facem şi pe asta, nu ne mai trebuie Italie, Portugalie sau Grecie”, afirmă Cornel Pădure. Pentru anul 2009, businessmanul planifică să obţină o roadă-record de pînă la 10 tone.

Page 56: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

55Proiectul Dezvoltare Economică Locală

1. Chirca, rl. Anenii Noi Parteneri: AO „Familia”, Primăria, AEÎC din Chirca

2. Baraboi, rl. Donduşeni Parteneri: AO „Flacăra-Gaz”, Primăria, AEÎC din Baraboi

3. Pelinia, rl. Drochia Parteneri: AO „Consult-Nord”, Primăria, AEÎC din Pelinia

4. Frumoasa, rl. Călăraşi Parteneri: AO „Agenţia de Dezvoltare Locală - Frumoasa”, Primăria, AEÎC din Frumoasa

5. Pelinei, rl. Cahul Parteneri: AO „Promotorii Noului”, Primăria, AEÎC „Baştina Pelinei”

6. Tătărăuca Veche, rl. Soroca Parteneri: AO „Maetonium”, Primăria, AEÎC din Tătărăuca Veche

7. Voloviţa, rl. Soroca Parteneri: AO „Galateea”, Primăria, AEÎC din Voloviţa

8. Brînzeni, rl. Edineţ Parteneri: AO „Vasile Stroiescu”, Primăria, AEÎC din Brînzeni

9. Criva, rl. Briceni Parteneri: AO „CrioInform”, Primăria, AEÎC din Criva

10. Ursoaia, rl. Căuşeni Parteneri: AO „Efect-U”, Primăria, AEÎC „Valul lui Traian”

11. Roşietici, rl. Floreşti Parteneri: AO „Glia”, Primăria, AEIC „Stînca”

12. Visoca, rl. Soroca Parteneri: AO „Centrul de Dezvoltare şi Informare DECO”, Primăria, AEÎC din Visoca

13. Verejeni, rl. Teleneşti Parteneri: AO „Agenda Locală 21 Verejeni”, Primăria, AEÎC „Vatra”

14. Mîndreşti, rl. Teleneşti Parteneri: AO „Agenda Locală 21 Mîndreşti”, Primăria, AEÎC din Mîndreşti

Localităţile beneficiare ale proiectului DEL:

Page 57: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

56 Proiectul Dezvoltare Economică Locală

15. Viişoara, rl. Edineţ Parteneri: APP „Viişoara”, Primăria, AEÎC din Viişoara

16. Cărpineni, rl. Hînceşti Parteneri: AO „Şansa Ta”, Primăria, AEÎC din Cărpineni

17. Ermoclia, rl. Ştefan Vodă Parteneri: AO „Speranţa”, Primăria, AEÎC „Valea Fînului”

18. Cotova, rl. Drochia Parteneri: AO „Alianţa Fermierilor din rl. Drochia”, Primăria, AEÎC din Cotova

19. Vălcineţ, rl. Călăraşi Parteneri: AO „Agenţia de Dezvoltare Rurală”, Primăria, AEÎC din Vălcineţ

20. Vadul lui Isac, rl. Cahul Parteneri: AO „IRIS”, Primăria, AEÎC „Făguraş”

21. Cazangic, rl. Leova Parteneri: AO „Evrica”, Primăria, AEÎC din Cazangic

22. Crihana Veche, rl. Cahul Parteneri: AO „Gaudeamus”, Primăria, AEÎC din Crihana Veche

23. Cîrnăţenii Noi, rl. Căuşeni Parteneri: AO „Traian”, Primăria, AEÎC din Cîrnăţenii Noi

24. Vatici, rl. Orhei Parteneri: AO „Apa Codrilor”, Primăria, AEÎC din Vatici

25. Mihăileni rl. Rîşcani Parteneri: AO „Ce Va Pe Semănătorul”, Primăria, AEÎC din Mihăileni.

Page 58: Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare CONTACT de succes del_2009.pdfCentrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT Proiectul

Recommended