Patologia Colonului
Anatomia colonului
LimiteLungimeSegmenteDispozitia colonului:
parti mobileparti fixefascia Toldt
Vascularizatiecolonul drept - a.m.s., v.m.s.colonul stang - a.m.i., v.m.i.limfaticele - intramurale, extramuraleganglioni: epicolici, paracolici, intermediari, centrali-principala
Dismorfiile
Colice
Dismorfiile colice
Megacolonul
Dolicocolonul
Dismorfiile colice
Megacolonul
primitivcongenital - maladia Hirschprungdobandit - b. Chagasfunctional - idiopatic
secundar - unui obstacol mecanicstenoza, compresiune, tumora
Megacolonul congenital1 / 20 000 n.n.; M/F=4-9/1; Etiopatogenie: - reducerea sau absenta congenitala a celulelor nervoase vegetative ganglionare din plexurile Meissner si Auerbach- in zona respectiva: pierderea inhibitiei normale contractie dilatarea segmentului supraiacent- localizare frecventa : rect si sigmoid- 10% - boala familiala :
- autosomal dominanta - mutatia genei RET- autosomal recesiva - mutatia genei endothelin receptor lipsa migratiei celulelor din creasta neurala la nivelul
portiunilor distale ale colonului
Megacolonul congenital - patogenie• fiziologic - coordonare intre contractia unui segment proximal si relaxarea portiunii imediat urmatoare tranzit intestinal normal
• fiziopatologic: – agenezia plexurilor nervoase contractii intestinale
necoordonate, anarhice, paralizia unui segment intestinal oprirea tranzitului intestinal (“dop functional”), dilatatia segmentului din amonte
– hipertrofia colonului din amonte, distensie
Megacolonul congenital - anatomie patologica• Macroscopic
– rect de aspect normal– zona supraiacenta in palnie ce precede,– segmentul dilatat = sigmoid, intreg colonul– hipertrofia peretelui colic pana grosimi de cativa mm,– circumferinta sigmoidului poate ajunge la dimensiunea unei
anvelope de automobil•Microscopic
– lipsa celulelor ganglionare ale plexurilor Meissner si Auerbach in zona nedilatata
– acestea sunt prezente in zona dilatata
Megacolonul congenital - Forme clinice
Distonia neo-natala:• manifesta in primele 24 ore de viata• lipsa eliminarii meconiului• T.R. - fara malformatii anorectale• Rx simpla - distensia colonului• Irigografia - lipsa unui obstacol intraluminal, diferenta de calibru intre intestinul distonic si colonul supraiacent• Evolutie imprevizibila, de obicei defavorabila• Complicatii: ocluzie, peritonita prin perforatie, septicemie
Megacolonul congenital - Forme clinice
Distonia megacolonica• copii sub 11-12 ani• triada Hirschprung: constipatie+meteorism+ondulatiile peristaltice (inconstant vizibil)• TR - ampula rectala goala• Evolutie: deteriorarea starii generale, intarzierea dezvoltarii staturo-ponderale, psihica• Complicatii: respiratorii, ocluzie, tulburari cardiace
Megacolonul congenital - TratamentCHIRURGICAL Colostomia in amonte (pe colon sanatos) Colo-proctectomia incluzand segmentul distonic cu conservarea sfincterului anal (op. Swenson) Coborarea retrorectala cu by-pass-ul portiunii distonice si anastomoza coloanala (op. Duhamel)
MEDICAL (de pregatire preoperatorie) • evacuarea artificiala (clisme, sondaje)• regim alimentar sarac in celulozice,• fluidificarea materiilor fecale - oleu de ricin• vitamine B1, B6, C
Megacolonul dobandit
Raspandit in America Centrala si de Sud
Patogenie: infectia cu Trypanosoma cruzzi (B.lui Chagas)
Tablou clinic: identic cu M. congenital insa la adult
Megacolonul functional
• pacienti cu schizofrenie, depresie sau institutionalizati• tulburari neurologice grave: atrofie cerebrala, traumatisme vertebro-medulare, parkinsonism• mixedem• amiloidoza• scleroza sistemica• droguri: narcotice, morfina, codeina
• TR: prezenta materiilor fecale
DolicocolonulDefinitie
- alungirea totala sau partiala a colonului fara dilatatie concomitenta
EtiologieB>F, slavi, hindusi, regim vegetarian
Patogenie - controversata-congenital - anomalii de dispozitie si acolare a mezourilor-dobandit - simpaticotonie, tulburari complexe neuro- endocrine leziuni nervoase intramurale atonie
consecutiva
DolicocolonulAnatomie-patologica
- 30% din cazuri - intreg colonul- 60%din cazuri - colonul stang- colon transvers - aspect de V, W- calibru normal, fara haustratii, mezoul lung, leziuni de mezenterita retractila
Clinic:- oligosimptomatic- triada CHIRAY
- constipatie + distensie abdominala + dureri abdominale
Dolicocolonul
Evolutie variabila, asimptomatic sau complicatii
Complicatiiocluzie (volvulus)mezenterita retractilainfectioase - colitahemoragice
Dg: irigografia ansa afectata lunga, aspect caracteristic de ansa inW, V
Dolicocolonul
Tratament:stare anatomica mai mult decat boala, tratament cat mai
putin agresivmedical
- regim alimentar bogat in rezidii celulozice- ulei de parafina- stimulare medicamentoasa peristalticii (miostin etc.)
chirurgical - indicat in– formele simptomatice care nu cedeaza la tratament medical– complicate - volvulus acut, volvulus subacut repetat
•Procedee chirurgicale– mezosigmoidoplicatura– rezectia segmentara a colonului – hemicolectomie stanga
Diverticuloza colica
Diverticuloza colica•anomalie dobandita a peretelui colic = hernierea mucoasei colice prin musculoasa la nivelul orificiilor de penetratie a arterelor nutritive
•M = F
•prevalenta pt. fiecare grupa de varsta< 40 ani - rara> 60 ani = 30%> 80 ani = peste 50%
Diverticuloza colicaEtiopatogenie- factor cauzal - modificarea dietei prin fibrelor alimentare (faini rafinate) concomitent cu carnurilor, grasimilor animale si a hidratilor de carbon - patogenie: fibrelor alimentare cantitatii de materii
fecale + deshidratarea acestora (fecaloame) hiperpresiune segmentara intraluminala hernierea mucoasei- fibrele alimentare cantitatea de materii fecale, accelereaza
tranzitul, permit o propulsie eficace presiunii intraluminale
- aportul de fibre previne boala si stabilizeaza evolutia ei
Diverticuloza colica - aspecte anatomopatologice-diverticuli de pulsiune
-marginea mezostenica si antimeostenica, intre bandeletele longitudinale, la nivelul orificiilor de penetratie a vaselor
-forma sesila, rotunjita, continand mucus sau stercoliti
-localizare: rect -0%, sigmoid 90%, colon stang 30%, transvers 4%, pancolic 14%
microscopic: hernie la nivelul muscularei, leziuni de diverticulita, stenoza lumenului colic
Diverticuloza colica•Evolutia naturala
- asimptomatica pana la aparitia complicatiilor- 10-20% se complica- dupa un prim puseu tratat medical - 30% un al doilea puseu cu 25% mortalitate
Complicatii:- sigmoidita acuta +/- abcesul perisigmoidian- peritonita acuta generalizata prin perforatie- fistule colo-vaginale, colo-vezicale, colo-intestinale, colo-cutanate- stenoza
- hemoragie
Diverticuloza colica necomplicataSimptomatologie:- banala - constipatie, diaree, dureri abdominale ritmate de alimentatie, flatulenta- Diagnostic :
- Irigografia - stadiul prediverticular- disparitia haustrelor, spiculatie fina a sigmoidului- stadiul diverticular- nr si localizarea diverticulilor- preteaza la confuzii cu polipii si cancerulFleischner :- diverticuloza simpla masata- diverticuloza spasmocolica- Colonoscopia- uneori dificila tehnic, evidentiaza orificiile diverticulare -
Diverticuloza colica necomplicata
- Tratament:- aportul de fibre- anticholinergice, antispastice- glucagon i.v.
Diverticulita10-25% din diverticulozele asimptomatice- Patogenie: impactarea cu materii fecale-obstructie-proliferare bacteriana-ischemie locala-distrugerea barierei locale mucoase-extindere la peretele colic-abces pericolic - Clinic:
- dureri abdominale flanc, fosa iliaca stg sau hipogastru- constipatie sau diaree pana la diaree dizenteriforma- anorexie, greturi, varsaturi- disurie, pneumaturie sau fecalurie- aparare locala sau impastare- febra - sindrom subocluziv- ocluzie intestinala, pileflebita
Diverticulita - explorari paraclinice
- Rx simpla: pneumoperitoneu 11%
- Irigografia: sensibilitate 62-94%, Fals negative=2-15%, pericol de peritonita
- CT: examen de referinta - ingrosarea peretelui colic, sens= 69- 98%, specif = 75-100%
- Echografia: sens=84%, specif=93%, operator dependenta
- Colonoscopia: abstentie in faza acuta (risc de perforatie), dupa 6-8 saptamani pt eliminarea unui cancer de colon
Diverticulita - tratament- febra, hiperleucocitoza si semne de iritatie peritoneale- spitalizare- suprimarea alimentatiei orale- antibioterapie - Esch coli, B fragilis- fluoroquinolone+metronidazol,
augmentin - ameliorare clinica si scaderea leucocitelor dupa 2-4 zile permit reluarea alimentatiei- marea majoritate raspund favorabil la tratament - recidive
- 33% - 50% in primul an, - 90% in primii 5 ani, - raspund mai putin bine la tratament conservator, - mortalitatea creste
Diverticulita - tratament chirurgical
- dupa un prim puseu de diverticulita, la rece, in scop profilactic, abord preferential laparoscopic- abcesul perisigmoidian - drenaj ghidat + antibioterapie, raspuns favorabil - chirurgie la rece- fistulele, stenozele - indicatie absoluta- peritonita generalizata - indicatie chirurgicala de urgentaObiective:- indepartarea zonei patologice, in aval-extensie pana sub jonctiunea rectosigmoidiana, in amonte-pana in tesut fara leziuni inflamatorii + restabilire tranzit- in peritonita generalizata op Hartmann cu restabilire ulterioara
Atitudinea profilactica eficienta - 1% recidive
Hemoragia- la nivelul coletului sau domului diverticular- mecanism necunoscut- tablou clinic de hemoragie digestiva inferioara- grava in 3-5% din cazuri- cedeaza spontan in 70-80% din cazuri- recidiveaza in 22-38% din cazuri- transfuzii masive <1%
Tratament endoscopic: coagulare bipolara, termocoagulare, injectii hemostatice, aplicatii de fibrina sintetica; dificil tehnic
Arteriografia diagnostica si terapeutica - performanta de 70%, morbiditate de 10%
Bolile inflamatoriiale colonului
Bolile inflamatorii ale colonului
Rectocolita ulcerohemoragica
Boala Crohn
Bolile inflamatorii ale colonuluiDefinitie: tulburari inflamatorii cronice la nivelul tubului digestivEpidemiologie:- albi > negri- evrei - > 6x- M = F- RCUH - incidenta 6-8 / 100 000 , prevalenta 70-150 / 100000- - B.Crohn - incidenta 2/100000, prevalenta 20-40/100000
(Europa de vest si SUA)- maxim de incidenta intre 15 si 35 ani- afectare familiala - 2-5% din cazuri una sau mai multe rude
afectate
Bolile inflamatorii ale colonului
Etiologie:- cauzele necunoscuteFactori patogenici:- genetic (familial) - aglomerare familiala, gemeni monozioti- infectios - neizolat pana in prezent- imunologic - autoimun, autoanticorpi, complexe imune- psihologic - stress emotional, labilitate psiho-vegetativa
Bolile inflamatorii ale colonului - anatomie patologica
RCUH
- hiperemie, ulceratii, hemoragii la nivelul mucoasei- leziuni uniforme si continue- 95% din cazuri extensie si la nivelul rectului- in pancolita + cativa cm de ileon- infiltrat de polimorfonucleare neutrofile, ulceratii, abcese la nivelul criptelor, edem, fibroza, regenerare - fibroza, retractie longitudinala, pierderea haustratiilor, pseudopolipi (regenerare)- displazie dupa evolutie indelungata
Bolile inflamatorii ale colonului - anatomie patologica
B.Crohn- intereseaza toata grosimea peretelui, mezenterul si ganglionii limfatici- peretele colonului apare ingrosat si rigid, lumenul redus- aspectul mucoasei depinde de gravitate si de stadiul bolii; in
stadiile avansate are aspect de pavaj dat de zonele de ingrosare a submucoasei alternand cu ulceratii
- aspect discontinuu al leziunilor separate de zone sanatoase- in evolutie produce abcese si fistule (digestive interne, externe, vezicale)- microscopic - granuloame- in 30% din cazuri prinde intestinul subtire (in special ileonul terminal)
Bolile inflamatorii ale colonului - B.Crohn
Bolile inflamatorii ale colonului - Diagnostic
Circumstante de diagnostic: diaree sau diaree sanguinolenta; infectii perianale persistente; febra persistenta cu manifestari extraintestinale (artrita, afectare hepatica)Biologic: - teste de inflamatie nespecifica- anemie (hemoragii repetate, inflamatie cronica, malabsorbtie de vit B12 si folati, )- tulburari electrolitice, hipocalcemie (malabsorbtia vit D)- hipoalbuminemie, - steatoree- cresterea fosfatazelor alcaline (colangita sclerozanta sau steatoza)
Bolile inflamatorii ale colonului - Diagnostic
Sigmoidoscopia - existenta leziunilor inflamatoriiColonoscopia totala + ilescopia - extensia leziunilorRx baritata in dublu contrast - extensia leziunilorBiopsia Diagnostic diferential:- neoplasmul colo-rectal- diverticuloza si diverticulita- proctita radica- colitele acute infectioase, ischemice- tuberculoza intestinala
Bolile inflamatorii ale colonului - Complicatii
- perforatia (RCUH)- megacolonul toxic (RCUH>BC)- fistule (BC)- abcese (BC)- stenoze - degenerare maligna
Bolile inflamatorii ale colonului - Manifestari extraintestinale
- manifestari articulare periferice si centrale- manifestari cutaneo-mucoase: eritem nodos, pyoderma gangrenosum, ulceratii aftoase- manifestari oculare: episclerite, irita, uveita- manifestari hepatice:
- pericolangita,- colangita sclerozanta- hepatita cronica activa, ciroza
Bolile inflamatorii ale colonului - Tratament
RCUH
Tratament medical
Tratament chirurgical- in complicatii - in formele rezistente la tratament
Radical: proctocolectomie totala cu ileostomieAlternative: ileostomie cu rezervor, proctocolectomie totala cu anastomoza ileo-anala cu rezervor in J
- supraveghere endoscopica pt recidive si displazie
Bolile inflamatorii ale colonului - Tratament
B. Crohn
Tratament medicalTratament chirurgical: - in complicatii
- stenoza si obstructie- fistula simptomatica- fistule sau abcese perianale persistente- abcese intraperitoneale, perforatii, megacolon toxic
Procedee operatorii: colectomie - recidive la 50-75% dupa 5 ani proctocolectomia totala cu ileostomie - recidive 10-30%
Cancerul deColon
Epidémiologie
Le cancer en France : incidence et mortalité. Rapport de la Direction Générale de la Santé, 1998.
Union Européenne : Taux d’Incidence standardisé à l’Europedes Cancers les plus Fréquents - Situation en 1995
Prostate Poumons Côlon/Rectum Pharynx-Lèvres- C. buccale Vessie Estomac Oesophage Larynx Rein Pancréas Mélanome Thyroïde
87,166,562,339,726,915,615,114,5126,56,33,1
HOMMES (pour 100 000)
Sein Côlon/Rectum Corps utérin Col utérin Ovaire Poumons Mélanome Estomac Thyroïde Vessie Rein Pancréas
10737,413,69,99,58,97,76
5,75
4,73,4
FEMMES (pour 100 000)
EPIDEMIOLOGIE
1. International Agency For Research on Cancer, Cancer incidence in five continents ; vol 7 1997, IARC2. SEER Cancer stastistics Review 1973-1995, 1998, NCL
25
50
SuisseAllemagneItalie GB Suède Pays-Bas Espagne GrèceÉtats-Unis (2)
53,1
45,534,9
46
34,137,7
34,536,9
31,434,8
33 30,3
35,1
27.931,7
28,7
20,5 18,5
Taux pour 100 000 Habitants
Hommes Femmes
Incidence du Cancer Colique en 1995 dans le Monde(1)
EPIDEMIOLOGIE
Incidence du Cancer Colorectal en Europe en 1990(1)
1. Le cancer en France : incidence et mortalité - Rapport de la Direction Générale de la Santé, 1998 : p. 50
Taux standardisés à l’Europe pour 100 000 habitants
60
40
50
30
20
10
0Danemark Espagne France Italie Pays bas Royaume-Uni
56,9
45,441,5
28,2
45,1
30,0
55,7
41,950,6
36,0
57,6
34,9
Hommes Femmes
EPIDEMIOLOGIE
Mortalité du Cancer Colorectal en Europe en 1990(1)
1. Le cancer en France : incidence et mortalité - Rapport de la Direction Générale de la Santé, 1998 : p. 50
60
40
50
30
20
10
0Danemark Espagne France Italie Pays bas Royaume-Uni
35,4
26,222,2
14,2
23,915,6
26,021,0
31,0
21,427,0
16,2
Taux standardisés à l’Europe pour 100 000 habitants
Hommes Femmes
EPIDEMIOLOGIE
Les Cancers Colorectaux en France
Cahiers FMC Gastroentérologie sept. 98; 7/12 : 3-5Le Cancer en France : incidence et mortalité - Rapport de la Direction Générale de la Santé 1998; p. 48
Première cause de cancer, tous sexes confondus
33 500 nouveaux cas par an soit 15% des cancers en France
Cancers coliques : 21 500 nouveaux cas par an(65% des cancers colorectaux)
Incidence en France en 1995(taux standardisé selon la population européenne pour 100 000 habitants) :
Homme = 62,3Femme = 37,4
Sex ratio homme/femme : 1,7
EPIDEMIOLOGIE
Evolution de l’Incidence et de la Mortalité du Cancer Colorectalen fonction de l’Age en France en 1995
Le cancer en France : incidence et mortalité. Rapport de la Direction Générale de la Santé, 1998; p. 48.
Taux bruts pour 100 000 habitants
Mortalité femmes
500
400
300
200
100
020 30 40 50 60 70 80 90 Age
Mortalité hommesIncidence femmesIncidence hommes
EPIDEMIOLOGIE
1. S.O.R. Cancer du côlon, 1995; p. 90 - 2. S.O.R. Cancer du rectum, 1998; p. 106
Cancer du côlon (1) : 42%Femmes : 46%Hommes : 38%
Taux de Survie à 5 ans des Cancers Colorectauxtous Stades Confondus
EPIDEMIOLOGIE
FacteursdeRisque
1. Muto T. and al. Cancer, 1975; 36: 2251-2270 2. O’Brein M.J. and al. Gastroenterology 1990; 98: 370-3793. Hoff G. and al. Scand J. Gastroenterol. 1986; 21: 853-862 4. Conf. de Consensus, 1998; Gastroenterol. Clin. Biol. 1998; 22/3 bis: S65. S.O.R. Cancer du colôn, 1995; 133-135
60 à 80% des cancers du côlon se développent à partir d’une lésionpré-cancéreuse : polype ou adénome
HISTOLOGIE Villeux Risque de dégénérescence +++ (5% des cas)Tubulo-villeux Risque de dégénérescence ++ (20% des cas)Tubuleux Risque de dégénérescence + (75% des cas)
MORPHOLOGIE Sessile ou pédiculé Risque supérieur en cas de polype sessile TAILLE < 1 cm RR* = 5
> 2 cm RR* = 20 NOMBRE Adénomes multiples RR* = 6 DYSPLASIE Bas grade Risque de transformation (6%)
Haut grade Risque de transformation (35%)
* RR = Risque Relatif
Lésions Tumorales Pré-Cancéreuses(1, 2, 3, 4, 5)
FACTEURS DE RISQUE
Risque cumulatif de dégénérescence d’un polype > 1 cm (1)
(1) Stryker S.J. and al. Gastroenterology 1987; 93 : 1009-1013
à 5 ans 2,5%
à 10 ans 8%
à 20 ans 24%
Lésions Tumorales Pré-Cancéreuses
FACTEURS DE RISQUE
POLYPE SESSILE
Lésions Tumorales Pré-Cancéreuses
FACTEURS DE RISQUE
Lésions Tumorales Pré-Cancéreuses
POLYPE VILLEUX
FACTEURS DE RISQUE
Lésions Tumorales Pré-Cancéreuses
POLYPE TUBULEUX
FACTEURS DE RISQUE
Risque lié à l’étendue de la maladie, à son ancienneté et à l’âgeau diagnostic
Recto-colite hémorragique :• Pancolite : RR* = 14,8• Atteinte limitée au côlon gauche : RR* = 2,8• Risque cumulé à 35 ans si diagnostic de pancolite avant 15 ans = 40-43%• Risque cumulé à 30 ans si diagnostic d’atteinte du côlon G. avant 30 ans = 12%
Maladie de Crohn :• Pancolite : RR* = 18 • Pancolite et âge inférieur à 30 ans au diagnostic : RR* = 57• Diagnostic avant 21 ans : RR* = 20• Diagnostic avant 35 ans : RR* = 21
* RR = Risque Relatif Conf. Consensus, 1998. Gastro. Entérol. Clin. Biol. 1998; 22/3 bis : S3-S11
Maladies Inflammatoires du Tube Digestif
FACTEURS DE RISQUE
Risque de Cancer Colorectalen fonction des Antécédents Personnels ou Familiaux
Conf. Consensus, 1998. Gastroenterol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis : S3-S11
Apparentés 1er degré• 1 parent atteint• 1 parent atteint avant 45 ans• 2 parents atteints
Antécédent personnel de cancercolorectal
Polypose familiale Syndrome HNPCC*
2442
> 90% à 75 ans si mutation> 90% à 75 ans si mutation
Risque Relatif
* Hereditary non polyposis colorectal cancer
FACTEURS DE RISQUE
Facteurs de Risque Génétiques
1. Bouché O., Faivre J. Lettre Cancérologue, suppl. déc. 96: 20-26 2. Conf. Consensus 1998. Gastroenterol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis: S3-S113. Smith A.J. et al. Cancer Res. 1994; 54: 5527-5530 4. Cho K.R. and al., Genomics 1994; 19: 525-531 5. Tominaga O. et al., Gastro. Enterol. Clin. Biol. 1993; 17: 187-196
Formes familiales :Polypose adénomateuse familiale (1)
1% des cancers colorectaux Mutation du gène APC situé sur le bras long du chromosome 5 dans 90% des cas
Cancer familial sans polypose (syndromes de Lynch ou HNPCC) (2)
1 à 5% des cancers colorectaux Mutations intéressant les gènes hMSH2, hMLH1, PMS1, PMS2
Formes sporadiques (2) : Antécédents de cancers familiaux chez 15 à 20% des patients Oncogène K-ras : mutation codon 12 (3) Gènes suppresseurs : DCC délétion chr. 18q (4)
APC délétion chr. 5q (3)
p53 élétion chr. 17p (5)
FACTEURS DE RISQUE
1. Fearon E.R., Vogelstein B. Cell., 1990; 61: 759-767
Tumorigenèse colorectale : un modèle génétique selon Fearon et Vogelstein(1)
EPITHELIUMNORMAL
HYPERPROLIFERATIONEPITHELIALE
ADENOMEPRECOCE
ADENOMEINTERMEDIAIRE
ADENOMETARDIF CARCINOME METASTASES
Inactivation du GèneMSH2 ET MLH1
Hypométhylation de l’ADNAutres Altérations Génétiques ?
Chromosome :Altération :Gène :
5qMutation et perteAPC MCC ?
12qMutationK-RAS
18qPerteDCC ?
17pMutation et pertep53
La pathogenèse du cancer colorectal est un processus à étapes multiples.Les altérations moléculaires surviennent au niveau de plusieurs proto-oncogènes
et gènes suppresseurs de cancers selon une certaine chronologie.
Facteurs de Risque Génétiques
FACTEURS DE RISQUE
Régime : Effet protecteur des légumes (1)
Effet néfaste d’un apport excessif de calories (1)
Chimioprévention : Vitamines Antioxydantes: inefficaces (2)
L’utilisation d’anti-inflammatoires non stéroïdiens pourrait être efficace dans la prévention du cancer colorectal mais actuellement non recommandée car preuves insuffisantes et effets secondaires gênants (3)
Régime et Chimioprévention du Cancer Colorectal
1. Conf. Consensus, 1998. Gastroentérol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis : S227-S2802. Greenberg ER et al. N Engl J Med 1994 21; 331(3): 141-7
3. Eur J Cancer 1999 Jun; 35(6): 892-901
FACTEURS DE RISQUE
Dépistage
Dépistage des Groupes à Risque
Conf. Consensus, 1998. Gastroentérol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis: S277-S280
POPULATION
Risque moyen
Risque élevé
FACTEURS DE RISQUE
Age > 45 ans
Parent du 1er degré
ATCD d’adénomeATCD de cancerATCD de MICI*(> 15 ans d ’évolution)
DEPISTAGE
Evaluation de l’hemoccult systématique en cours
Coloscopie tous les 5 ans à partir de 45 ans ou 5 ans avant l’âge de diagnostic chez le parent atteintColoscopie tous les 3 à 5 ansColoscopie tous les 3 à 5 ansColoscopie tous les 2 ans
* Maladie Inflammatoire Chronique de l’Intestin - ** Hereditary Non-Polyposis Colorectal Cancer
Risquetrès élevé
Syndrome HNPCC**
Polypose recto-colique familiale
Consultation génétiqueColoscopie / 2 ans dès 25 ans ou 5 ans av. l’âgede diagnostic le plus précoceConsultation génétiqueRectosigmoïdoscopie souple de la pubertéjusqu’à 40 ans
DEPISTAGE
Dépistage de masse par Hemoccult II
Conf. Consensus, 1998. Gastroentérol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis: S34-39; S44-48; S218-225
Résultats des campagnes de dépistage dans 3 études contrôlées
Population Tranche d’âge (ans) Fréquence dépistage Suivi moyen Hemoccult II + Valeur prédictive
positive du test Compliance 1er examen Coloscopie Taux de cancer Dukes A Baisse de mortalité
par cancer colorectal
CALVADOS(1992-1994)
170 00045-74
-3 ans2,8%
8%
44%-
51,9%
-
NOTTINGHAM(1981-1995)
152 85050-74
/ 2 ans7-8 ans
2050 (2,3%)
11-14%
54%1 77820%
15%
FUNEN(1985-1995)
61 93345-75
/ 2 ans10 ans
986 (1,8%)
8-17%
67%89222%
18%
DEPISTAGE
Dépistage de masse par Hemoccult II
Conf. Consensus, 1998. Gastroentérol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis: S44-S48
Cancers colorectaux et adénomes découverts par 2 études de population
DUKES A DUKES B DUKES C DUKES D Indéterminé Adénome > 10 mm
Populationtestée
105 (22%)
164 (34%)
90 (18,7%)
98 (20,3%)
24 (5%)
413
Contrôle
54 (11,2%)
177 (36,6%)
111 (23%)
114 (23,6%)
27 (5,6%)
174
Populationtestée
181 (20,3%)
286 (32%)
215 (24,1%)
192 (21,5%)
19 (2,1%)
748
Contrôle
95 (11,1%)
285 (33,3%)
264 (30,8%)
179 (20,9%)
33 (3,9%)
241
Nottingham (1981-1995) Funen (1985-1995)
DEPISTAGE
Diagnostic
Diagnostic Positif
Conf. Consensus, 1998. Gastroentérol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis: S78-S84; S292
COLOSCOPIE
Lavement barytéen double contraste
Sensibilité
96,7%
84%
Indicationset Avantages
-Examen de référence
-Permet de poser un diagnostic histologique par biopsies
-Utile si difficulté endoscopique ou contre indication à la coloscopie
DIAGNOSTIC
Endoscopie
La biopsie donne le diagnostic de certitude et permet d'identifier la différenciation tumorale
DIAGNOSTIC
Biland'Extension
S.O.R. Cancer du côlon, 1995; 99-100.Conf. Consensus, 1998. Gastroentérol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis: S85-S89; S292
SYSTEMATIQUEExamen clinique complet
Recherche d’antécédentsfamiliaux
Bilan biologique(NFS + Bilan hépatique)Dosage de l’ACE
Colonoscopie complète
Echographie abdominale
Radiographie pulmonaire F + P
OPTIONEcho-endoscopie rectale pourjuger de l’envahissementganglionnaire
TDM hépatique si l’échographien’est pas satisfaisante
Examens complémentairesen fonction de la clinique
BILAN D’EXTENSION
S.O.R. Cancer du côlon, 1995; 131.Conf. Consensus, 1998. Gastroentérol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis: S168-S176.
Foie 35% Poumons 19% Rétropéritoine 13% Os 4% Ovaires 1-2% Surrénales 1-2%
Sites et Fréquences des Métastases
BILAN D’EXTENSION
Métastases Pulmonaires
BILAN D’EXTENSION
FacteursPronostiques
A : Atteinte muqueuseet sous-muqueuse
B1 : Atteinte musculeuseB2 : Atteinte musculeuse
avec atteinte sous-séreuse ou séreuse ou au-delà
C1 : B1 avec envahissement ganglionnaire proximal
C2 : B2 avec envahissement ganglionnaire distal
D : Métastases
(1) Astler V.B., Coller F.A. Ann. Surg., 1954; 139: 846-852
A B1 B2 C1 C2
GANGLIONS (N) + +
EPITHELIUM
MUQUEUSEMUSCULARIS MUCOSAESOUS-MUQUEUSE
MUSCULEUSELIMITE EXTERNEDE LA PAROISOUS-SEREUSESEREUSE
Cancer Colorectal : Classification d’Astler-Coller (Dukes modifié) (1)
FACTEURS PRONOSTIQUES
T : Tumeur primitive
Tis : Carcinome in situ
T1 : Atteinte sous-muqueuse
T2 : Atteinte musculeuse
T3 : Atteinte sous-séreuse, séreuse ou graisse péricolique
T4 : Atteinte cavité péritonéaleà travers la séreuse ou extension par contiguïté aux organes de voisinage
1. Colon and rectum. In: Hermanek P., Sabin L.H. (eds). TNM classification of malignant tumours (4th ed.) Berlin: Springer - Verlag 1992: 52-55
Tis T1 T2 T3 T4
Extension à un organe adjacent
Classification TNM : pénétration de la tumeur dans la paroi intestinale (T)
Cancer Colorectal : Classification TNM (1)
FACTEURS PRONOSTIQUES
Monges G. et coll. Lettre Cancérol. Déc. 1996; suppl. : 41-48
STADE
0I
II
III
IV
TNM
TisT1T2T3T4
T1-T2T3T4
Tout T
N0N0N0N0N0
N1-3N1-3N1-3
Tout N
M0M0M0M0M0M0M0M0M1
ASTLER ET COLLER
AB1B1B2B3*C1C2
C3**D
* B3 (Gunderson-Sosin) : tumeur perforant le péritoine viscéral et/ou envahissant les organes de voisinage** C3 (Gunderson-Sosin) : tumeur perforant le péritoine viscéral et/ou envahissant les organes de voisinage
avec envahissement ganglionnaire
Correspondances entre les Classifications
FACTEURS PRONOSTIQUES
Survie à 5 ans en fonction du Stade
De Vita.VT 5th Edition Chapter 32.7 p1166
StadeT1, N0, M0T2,N0,M0T3, N0, M0T4, N0, M0Duke ’s ADuke ’s BT3, N0, M0
Survie à 5 ans (%)97907863827380
FACTEURS PRONOSTIQUES
S.O.R. Cancer du côlon 1995 : 90-91Conf. de Consensus, 1998, Gastroentérol. Clin. Biol. 1998; 22/3 bis : S115-S125
AJCC Consensus Conf. Cancer 2000; 88 (1) : 1739-57
* Au moins 12 ganglions doivent être prélevés et examinés
Degré d’envahissement transpariétal
Envahissement des organes de voisinage
Envahissement ganglionnaire
Nombre de ganglions envahis : N > 4*
Existence de métastases
ACE élevé
FACTEURS PRONOSTIQUES MAJEURS
S.O.R. Cancer du côlon 1995: 90-95
Révélation par un syndrome occlusif aigu
Révélation par une perforation
Aspect infiltrant de la tumeur
Envahissement vasculaire veineux et lymphatique
Engainement péri-nerveux
Grade histologique de différenciation
Type histologique : formes avec cellules en bagues à châton
Nombre de ganglions prélevés < 6
Présence d’un reliquat tumoral
AUTRES FACTEURS PRONOSTIQUESDEFAVORABLES
1. S.O.R. Cancer du côlon 1995: 90-95
Sexe : pronostic plus favorable chez la femme
Age : < 40 ans et > 70-80 ans de pronostic défavorable
Race caucasienne de meilleur pronostic
Transfusion sanguine en péri-opératoire
Durée des symptômes avant traitement
Milieux favorisés de meilleur pronostic
Site de la tumeur : côlon droit de moins bon pronostic
FACTEURS PRONOSTIQUES DISCUTES
S.O.R. Cancer du côlon 1995: 90-95Conférence de Consensus 1998, Gastroentérol. Clin. Biol. 1998, 22/3 bis: S119-S123
André.T et Callard.P Revue de presse d ’oncologie clinique : 2000 ; 9 ; 3: 18-22
Contenu en ADN ploïdieindex de prolifération
Résultats insuffisants pour conclure
Cytogénétique - anomalies chromosomiques dans 70% des cas - réarrangements chromosomiques les plus fréquents :
1, 6, 7, 8, 13, 14, 17, 18Résultats insuffisants pour conclure
Protéines / marqueurs de la surface cellulaire
Autres facteursC-erbB2, thymidine phosphorylase, VEGF, metalloproteïnases, densité en microvaisseaux
FACTEURS PRONOSTIQUES EN COURSD’EVALUATION
S.O.R. Cancer du côlon 1995: 90-95Conférence de Consensus 1998, Gastroentérol. Clin. Biol. 1998, 22/3 bis: S119-S123
André.T et Callard.P Revue de presse d ’oncologie clinique : 2000 ; 9 ; 3: 18-22
Biologie moléculaireMutation du gène p53 et du gène K-rasPerte du gène DCC (18q)Thymidylate synthetase (TS)Instabilité microsatellite (MSI)Gènes Nm23A et Nm23B (Non Metastatic clone 23)
Fibrose / inflammation péritumérale
ImmunohistochimieHyperexpression de la protéine p53
Micrométastases médullaires
FACTEURS PRONOSTIQUES EN COURSD’EVALUATION
Récidives
Sites des Premières Récidives des Cancers ColorectauxAprès Chirurgie Curatrice (1)
1.GALANDIUK S. and al. Surg. Gynecol. Obstet. 1992; 174 (1) : 27-32
Selon l’atteinte initiale Côlon 40% Rectum 52%
n = 818 patients Dukes B2 ou C - Suivi moyen médian > 7 ans
RECIDIVES (43%)
Selon le site Foie
33% Poumon
22% Récidive loc. et/ou rég.
21% Intra-abdominal
18% Rétro-péritonéal
10% Adénopathies périph.
4%
RECIDIVES
Fréquence des Récidivesen Fonction du Stade Histopronostique (1, 2)
1. ADLOFF J.P. Chirurgie 1989; 115 : 228-237 - 2. CAMUNAS J. and al. European J. of Surg. Oncol. 1991; 17 : 530-535
Etude CAMUNAS (2)
n = 151 pts opérés d’un cancer colorectal Suivi moyen post-op. : 58 mois 40% de récidives - Délai moyen du diagnostic de la récidive : 10 mois
Localisation / RLR* et/ou
Dukes Métastase Côlon (n = 79) 35,4% Rectum (n = 72) 45,8% Dukes A (n = 15) 0 Dukes B (n = 74) 37% Dukes C (n = 62) 58%
Etude ADLOFF (1)
n = 909 pts opérés d’un cancer colorectal Suivi moyen post-op. : 48 mois 308 récidives : 33,8%
Localisation / RLR* et/ou
Dukes Métastase Côlon (n = 479) 28% Rectum (n = 430) 30% Dukes A (n = 81) 6% Dukes B (n = 558) 30,5% Dukes C (n = 270) 59%*Récidive loco-régionale
RECIDIVES
Surveillance
Proposition de Surveillance d’un Cancer Colo-Rectal Stade A ou B1 dans les 5 ans qui suivent l’Exérèse à visée Curative
COLON (1, 3)
Examen clinique tous les 3 mois pendant les 2 premières annéespuis tous les 6 mois pendant 3 ansColoscopie à 1 an puis selon les résultats
RECTUM (2, 3)
Examen clinique tous les 6 mois pendant 2 ans puis une fois par anEchoendoscopie rectale si anastomose basseColoscopie à 1 an puis selon les résultats Radio. thorax etécho. hépatique tous les 18 mois pendant 3 ans
1. S.O.R. Cancer du côlon 1995 : 131-133 2. S.O.R. Cancer du rectum 1998 : 188-194 3. Conf. Consensus Gastroentérol. Clin. Biol. 1998; 22/3 bis : S155-S167
SURVEILLANCE
Proposition de surveillance d’un cancer colique stade B2 ou Cdans les 5 ans qui suivent l’exérèse à visée curative (1, 2)
Examen clinique tous les 3 mois pendant 2 ans puistous les 6 mois pendant 3 ans
Coloscopie à 1 an puis selon les résultats
Echographie hépatique tous les 3 mois pendant 2 ans puistous les 6 mois
Radio de thorax tous les ans jusqu ’à 5 ans (option)
1. S.O.R. Cancer du côlon 1995 : 131-1332. Conf. Consensus Gastroentérol. Clin. Biol. 1998; 22/3 bis : S155-S167
SURVEILLANCE
Proposition de surveillance d’un cancer rectal B2 ou Cdans les 5 ans qui suivent l’exérèse à visée curative (1, 2)
Examen clinique tous les 3 mois pendant 2 anspuis tous les 6 moisDosage ACE tous les 3 mois pendant 2 anspuis tous les 6 moisEchographie hépatique tous les 6 mois pendant 3 anspuis tous les ansEchoendoscopie rectale tous les 3 mois pendant 2 anspuis tous les ans si anastomose basseColoscopie à 1 an puis selon les résultatsRadio de thorax une fois par an
1. S.O.R. Cancer du rectum 1998 : 188-1942. Conf. Consensus Gastroentérol. Clin. Biol. 1998; 22/3 bis : S155-S167
SURVEILLANCE
Tratament chirurgical
- tratamentul cu viza curativa consta in exereza completa a leziunilor
Tratamentul chirurgical electiv- pregatirea colonului - lavajul anterograd cu substante izoosmotice asociat la un regim alimentar fara reziduuri- antibioprofilaxia - pre si intraoperatorieObiective:-exereza tumorii primitive cu margini de 5 cm - adesea larga-ligatura vaselor la origine- excluderea endoluminala- tratarea marginilor de anastomozat cu solutii tumoricide
Tratament chirurgical
Extensia exerezei:-cancerul de colon drept+ 1/2 dreapta a colonului transvers = hemicolectomie dreapta-cancerul colonului transvers = colectomie de transvers- cancerul de colon stang = hemicolectomie stanga adevarata sau colectomie segmentaraAnastomoza colica = manuala sau mecanicaOvariectomia profilactica = poate fi propusa pt femeile la menopauzaAbordul celioscopic - in curs de evaluare
Tratament chirurgical
Tratamentul in situatii de urgenta
Decizia terapeutica se bazeaza pe:- starea generala a pacientului- prognosticul bolii- experienta chirurgului in chirurgia colonului
Tratament chirurgical
Cancerele ocluzive10-15%dg. :clisma cu produs radioopac hidrosolubil- leziune in amonte de unghiul splenic = hemicolectomie dreapta largita la stanga- leziune situata pe colonul stanga in aval de unghiul splenic =•colostomia primara este metoda de referinta•strategia in doi timpi trebuie preferata celei in trei timpi•importanta interventiei de tip Hartmann este in scadere•interventiile intr-un singur timp :
colectomia segmentara cu lavaj colic intraoperatorcolectomie totala (leziuni ischemice pre-perforatie, cancere
sincrone)
Tratament chirurgical
Perforatie1-8% - mortalitate ridicata- perforatie tumorala = rezectie fara anastomoza- perforatie diastatica = rezectia tumorii fara restabilirea continuitatii; tratamentul perforatiei:
- exteriorizare in stomie daca nu sunt leziuni ischemice- resectie cu colectomie totala sau subtotala in caz de ischemie
Tratament adjuvant
- FUFOL x 6 luni pt stadiul III (Dukes C)- Dukes B numai in cadrul unor trialuri de terapie