Download pdf - Culegere de Cusaturi Populare

8/9/2019 Culegere de Cusaturi Populare

1/83


2/83

LEOCADIA ŞTEFĂWCĂ

Culegere de

cusături populare

. . . „de la lume adunateşi iarăşi la lume date . . .

Anton Pann

EDITURA DACIA


3/83

CUVÎNT ÎNAINTE

Am întreprins această culegere de cusături vechi române

pentru a veni în sprijinul celor ce simt că sînt români şi ştiu arta noastră populară este de neegalat, dar mai ales pentru acce xntr un fel sau altul încearcă să scape de la pierzanie acetezaur inestimabil care este însăşi fiinţa neamului nostru.

Bunicile şi strâbunicile noastre, neştiind a scrie ori a citau scris totuşi pe pînză cu mîna bătătorită de muncă — cu acdrept condei, cu firul de lînă ori bumbâcel drept cerneală — mnate opere de aleasă şi neîntrecută artă românească, opere ce

cinstesc numele în faţa lumii întregi, opere ce grăiesc pretutindunde se găsesc — la noi sau peste hotare — despre geniul nmului nostru. Multe, foarte multe din aceste vechi, bătrîneşodoare au fost distruse de vremea ce nu cruţă nimic în trecerea multe au suferit transformări şi doar foarte puţine au ajuns pînla noi aşa cum au fost la început, nealterate de influenţe străin

Tradiţia a ţinut aprinsă lumina simţirii artistice a străbunilornoştri.

Candela tradiţiei strămoşeşti trebuie ţinută veşnic treazăCreaţiile noi trebuie să valorifice izvoadele locale sau zonalsă îmbogăţească tezaurul artei populare strămoşeşti, aşa cum le valorificat generaţiile trecute, în năzuinţele lor spre tot mai f r umos.

Respectul tradiţiei şi naivitatea inspiraţiei din natură estetot secretul cusăturilor noastre.

Liniile în zigzag care reprezintă fie desenul de pe spinarunui şarpe, o labă de gîscă, o pasăre, cocoşul din ogradă sau căţii, sînt ornamente zoomorfe. Ca ornamente vegetale — fitomorfe inspirate din natura înconjurătoare găsim nespus de multe flor

3


4/83

pomi cu crengile resfirate, frunze verzi, frunze de toamnă căzutepe pămîntul negru, viţa de vie cu boabe şi cîrcei, precum şi fructede pădure. Ornamentele skeomorfe, al căror izvor de inspiraţie îlconstituie forma uneltelor şi obiectelor lucrate în întregime sau înbună parte de mina omului, ca grapa, hîrleţul, vîrtelniţa, fusul,suveica, pieptenele; motive simbolice precum: crucea, cristelniţa,cădelniţa, toate se află pe broderiile noastre vechi, stilizate, simpluficate, reduse la trăsături caracteristice.

Prin îndelungata lor întrebuinţare în decursul vremurilor,aceste motive s-au perfecţionat, S au cristalizat.

Astăz i un suflu de reînviere a tradiţiilor strămoşeşti de altă

dată se simte pe plaiurile româneşti. Tinerele vlăstare ale neamuluisînt îndrumate a privi cu dragoste şi respect tezaurul poporului şia lua pilde din el pentru viitor.

Pentru a avea la îndemînă motive vechi româneşti, am culesan de an cîrpe vechi, resturi de cămăşi, resturi de perniţe de ornament, am descifrat cu răbdare modelul şi Uam încredinţat hîrtieicare la rîndul ei să vă facă să cunoaşteţi, să apreciaţi şi să iubiţiarta populară românească nu privind'O în magazinele de artizanat,ci încercînd, în orele de odihnă, să vă desfătaţi sufletul, să văpotoliţi nervii, migălind pe pînză motive româneşti, ce sînt atîtde multe, încît nimeni nu poate avea pretenţia de a le fi strînspe toate, aşa după cum nici eu n-am reuşit.

închin cu drag această culegere tineretului patriei noastre,cu gîndul că îi va fi un preţios sfătuitor în cunoaşterea şi îndrăgirea izvoadelor vechi româneşti.

SCURT ISTORIC

Poezia, cîntecul şi dansul, ocupă un loc important în viaţade toate zilele a poporului român. Ele însoţesc ţăranul la muncă,îi înveselesc şi îi înviorează petrecerile. Folclorul românesc areo tradiţie milenară, iar forţa creatoare a poporului român esteviguroasă. Tezaurul tradiţional a exprimat expresia idealurilorlu i . Ca parte integrantă a istoriei şi civilizaţiei poporului român,portul popular constituie un document viu care, dăinuind pesteveacuri, a transmis generaţiilor mesajul unei creaţii artistice autentice. Costumul popular este un preţios document artistic,social şi istoric. Ţărănimea noastră este înzestrată din fire cu atîtagust şi atîta pricepere încît provoacă şi admiraţia străinilor. Pecînd bărbatul caută să împodobească cu fel de fel de ornamentecrestate sau ciopl ite case, m obil e, unelte de lucru — covoare leşi brîiele ţesute pe stative şi îndeosebi cămăşile şi ştergarele, oferăfemeilor familiei prilejul binevenit de a-şi manifesta talentul, dea-şi arăta gustul, brodîndu-le cu motive bogate în cele mai vii cu

lori . Putem spune că ţăranca t ransfo rmă ac ul în pensulă, iarfirul de aţă în acuarelă pentru realizarea unor cusături de înaltăvaloare artistică.

Obîrşia broderiilor de pe îmbrăcămintea ţăranilor trebuiecăutată în trecutul cel mai îndepărtat. Faptul că aceste broderiiau atins la străbunii noştri culmea dezvoltării, dovedeşte cît dedeparte trebuie să fie începutul acestei arte naţionale româneşti.

întunericul acoperă însă originea şi evoluţia artei noastrepopulare, doar ici, colo, găsim cîte o însemnare, care pentru noiromânii este punctul de plecare în înţelegerea dezvoltării brode-

• rii lor . Isto ricul Herod ot aminteşte de şubele tra cilo r frumos împo dobi te. Mo nument ul de piatră de la Adamc lisi are

5


5/83

metope care înfăţişează pe daci cu cămăşi la fel croite cumpoartă şi azi ţărancele n o a s t r e , m a i a les cele din M o l d o v a şiBucovina. Indicii de b r o d e r i i d in ţ a ra noas t ră au j fost găsi teşi pe figurile [dac ice descoper i t e l îngă Cra iov a , unde anum i tesemne de pe cămăş i le fem ei lo r dace ind ică b roder ia . Săpă turile de la Cetatea Suceve i au dezve l i t f ragmente de b r o d e r i i d inaecolul XVI. Ar ta b r o d e r i e i se cul t iva intens la cur ţ i l e vo ievo z i lo r

| moldoveni şi m u n t e n i , în se rv ic iu l ei p u n î n d u - s e d o a m n a , d o mniţele şi toa te femei le cur ţ i i .

Spec ia l i ş t i ce lebr i ca A . R iege l ş i M. Hob er land în tă rescif posibilitatea că a r ta popu la ră rom ână îşi are o r ig inea d in v remur i

CU mul t mai vech i . Rădăc in i le e i par a pă t runde p înă în t impur i le\ tirzil ale I m p e r i u l u i r o m a n ( o n d u l a ţ i i l e î n ' f o r m ă de S şi m o t i v e l eH In formă d e i n i m ă ) .

Nu v o m u i t a să am in t im în r îu r i r i l e cu l tu r i i b izan t ine , c a u -j | cazică, pe rs ică ş i ch ia r tu rceas că .I O m u l ţ i m e de o d o a r e d in seco le le XV şi XVI, ce se păstrează| cu s f in ţen ie la mănăs t i r i l e de pe tot cupr insu l ţ ă r i i , a ra tă înă l ţ i -| mea la care a a juns a r ta b ro da tu lu i .1| La expoz i ţ i a di n 1910 de la Viena , ca re a o fe r i t u n s tud iu

Compara t iv, b roder i i l e româneş t i p rezen ta te s-au rel iefat pr inVarietatea mode le lor, bogă ţ ia desenulu i , p r in c romat ica sub t i l ă

'I — a rm onia cu lo r i lo r f i ind per fec tă .| ; P o r t u l ţ ă r a n i l o r r o m â n i din M u n t e n i a , O l t e n i a , M o l d o v a şi

: mai a les Bucovina , în genera l , e s te boga t o rnam enta t . Căm aşaţde să rbă toare la feme i este încreţ i tă la gît — c ă m a ş a cu b rezărău —

Ca pe m e t o p e le m o n u m e n t u l u i de la A d a m c l i s i . C u t imp ul , une leflrance, m a i m u l t d in sp i r i t p rac t ic , au î n l o c u i t aţ a care începea

•Şj se r u p ă d u p ă un t i m p de f o l o s i n ţ ă , cu un gu le raş mi c de 1 cm .Aşa apare cămaşa c u c i u p a g . Pe c iupag se b rodează u n f ragmentdin m o d e l u l de pe a l t i ţ ă .

A l t i ţ a a c o p e r ă u m ă r u l . A r e d o u ă sau t r e i dungi o r izo n ta le ./ Deasupra dungi lo r s în t fi e m o t i v e g e o m e t r i c e , fie zoo sau av i-

| morfe. Dungi le s în t despăr ţ i t e p r in l ăn ţu je le de m e t a l — fir de* aur sau a rg in t , f lu tu r i , mărge le .

Urmează încre ţea la de 5—15 cm , ca re are un o r n a m e n t g e ometric în t r-o s ingură cu loare : ga lbenă , ia r pen t ru t inere t roş ie .Variate s în t mot ive le b roder ie i pe m î n e c a de jos . Se dis t ing dou ăt ipur i :

6

I. a) de-a lungul mm#Cll trai dungi verticale care au acelaşimodel ;

b) p r e d o m i n ă dunga de la m i j l o c , pe c înd dungile de pmargini s înt m ai înguste şi mai s imple . Dunga de la mijlocmează un fel de c rac de la ca re se despar t în dreapta şi în sti.;,„;';.uneor i s imul tan , a l t eor i a l t e rna t iv, f runze şi f lo r i .

I I . Dungi cos t i şa te , ob l ice , ace laş i model . J§Pe p iep t şi pe spa te cămaşa es te b roda tă cu dungi îngusta

mot ive despr inse d in o r n a m e n t e l e m î n e c i i .C ă m a ş a de toa te z i l ele es te pu ţ in b roda tă . *|pBărba ţ i i ş i mai a les f lăcăi i , au cămăş i le b roda te la

pes te umăr şi jos la m î n e c ă . jDacă desene le de pe i i le feme ieşt i s înt cî teo dată viu col

au lăn ţu je le din fir de aur şi a rg in t , f lu tu r i şi mărgele,d e pe cămăş i le bărbă teş t i s în t luc ra te m a i m u l t c u negru , trar este folosi t la ump lu tură p u ţ in roşu sau fir m e t a l i c. ,|

Ştergaru l cu ca re -ş i înve lesc capul fem ei le bă t r îne , ştecare se p u n e de o r n a m e n t în casă , ca şi nă f rama fo los i tă cununţ i lo r, s în t b roda te cu m o t i v e g e o m e t r i c e sa u f lo r i stilşi de r e ţ inu t , desenul se p rezen ta to tdeaun a pe dou ă feţe —că at î t pe faţă cît şi pe dos , m o d e l u l er a ace laş i . M arama din :C;cel este d in a lesă tură de b o r a n g i c cu fir a u r i u , la fel cu celar e s t u l M u n t e n i e i , al O l t e n i e i şi din Şche i i Braşo vulu i . ,,;

C o j o a c e l e , b u n d i ţ e l e ş i bunda s în t b roda te cu ornad i n d o m e n i u l p l a n t e l o r m a i m u l t sau mai pu ţ in s t i l i za te , flf runze împreuna te în m ă n u n c h i sa u g h i r l a n d e . |

în c romat ica românească a lă tu r i de a lb , negru , roşu , —ta tea de cu lo r i s t răvech i — se găsesc g r iu r i , ga lben-po r t î \ve rde de d i fe r i t e nuan ţe , a lbas t ru ca ce ru l , a lbas t ru de Voa lbas t ru înch is . în zo n a C l u j u l u i se fo loseş te des tu l de m u l t lic h i u l — m o v u l . ?

La ap l ica rea cu lor i lo r, ţ ă rance le ţ in s e a m a de reguli le aS*Cnie i , pen t ru ca re mer i tă toa tă l auda . Mot ive le nu se restr îng nUl a c o n t u r u r i , c i acoperă ch ia r ş i f o n d u l — mo t ivu l apăr înd >kfondul b roda t , f i ind de o r a r ă f r u m u s e ţ e . *t

în ţară se f o l o s e s c m a i m u l t e t i p u r i de o r n a m e n t e : g e o m e t rce , f i t o m o r f e , z o o m o r f e , a n t r o p o m o r f e , s i m b o l i c e , s o c i a iarprefe r in ţe le var iază de la o zonă la a l t a a t î t pen t ru mo t ive , cit şip e n t r u c u l o r i .

7


6/83

Mare par te d in modele le în t rebu in ţa te s -au conserva t neschimbate din generaţ ie în generaţ ie , a l tele au suferi t în decursulvremur i lo r des tu le sch imbăr i în fo rmă ş i cu loare d in cauza femeilo r ca re au dor i t să l e dea o no tă persona lă . Dar mul te , foar temul te d in aces te vech i , bă t r îneş t i comor i de a r tă , ce se găseaurăsp înd i te p înă în ce le mai umi le căsu ţe de sub poa le le codr i lo rnoş t r i , au fos t d i s t ruse de vrem e. Fo ar te mu l te au fos t supuse p ie -irii ş i numai pu ţ ine d in e le au în f run ta t v i t reg ia v remi i .

Deş i l a început mi j loace le t ehn ice au fos t des tu l de modes teei mate r i i l e p r ime e rau produsu l gospodăr ie i ţ ă răneş t i , to tuş irea l iză r i l e au fos t u imi toare .

Portul popular în general se diferenţ iază în funcţ ie de anotimp, ocazi i fest ive, vîrs tă , sex, adaptîndu-se prin s tructura sa,

ocupa ţ i i lo r spec i f ice f i ecăre i zone . P iese le fo los i te în t impulmunci lo r s în t mai s imple , mai pu ţ in o rnamenta te dec î t cos tumulce se îmbracă la horă sau mai ales la nunţi , care are ornamentelecele mai frumoase şi bogate în f i r metal ic , mărgele, paiete (f luturi)p r inse pe cămaşă cu o mărg ică .

Cos tumul femeiesc es te compus d in cămaşă , poa le ş i p iesacare acoperă partea de la brîu în jos . Această ul t imă piesă se deosebeşte de la regiune la regiune.

Fota, com pus ă d in t r-o s ingură buca tă , es te pur ta tă în zone lesubcarp a t ice încep înd de la Ol t ş i p înă în nord u l Mo ldo ve i ,cupr inz înd zone le e tnograf ice Argeş , Musce l , Dîmbovi ţa , Prahova ,Buzău , Vrancea , Bacău , Neamţ ş i Suceava .

VUnicul, fota încre ţ i tă , este specif ică Olten iei .Catrinţa este com pu să din do uă piese f ie egale, pere chi ca

în Maramureş , Năsăud sau Munţ i i Apusen i , f i e una mai îngus tăîn faţă , ş i a l ta mai lată în spate ca în Gorj ş i Mehedinţ i , sau unascurtă în faţă ş i a l ta mai lungă în spate, ca în Pădurenii din Hunedoara .

Opreagul cu franjuri se poa rtă în Bana t iar şorţul, în vestulTrans i lvan ie i .

Co s tum ul bărbă tesc se com pun e d in t r-o cămaşă lungă , însudul ş i estul ţăr i i , ş i mai scurtă în nord şi vest . Pantalonii s întlungi ş i s t r imţi în nord şi sud-vest ş i ceva mai scurţ i ş i largi înnord-ves tu l ţ ă r i i .

înche i c i t îndu-1 pe ing . Er ich Kolbenheyer, au toru l a lbumulu i „Mot ive a le indus t r ie i casn ice de broder i i d in Bucovina"t ipăr i t l a Viena în 1912: „Din dor in ţa de a păs t ra comoara aceas ta

8

şi de a o face accesibi lă tuturor, iar pe de al tă parte dorind de ascăpa de pericolul ui tăr i i ş i a pierzaniei ş i de a salva, cî t se maipoate salva, am întreprins această operă". Sînt cuvintele unuiaus tr iac, care a t răi t ş i mu ncit ca dire ctor al unei şcol i de pemeleaguri le noastre , a cunoscut ţăranul român şi i -a apreciat ar tîn aşa măsură, încî t s-a s imţi t obl igat să o încredinţeze hîr t ieipen t ru a rămîne c î t de c î t în amin t i rea u rmaş i lo r.

Portul naţ ional e ca o uniformă după care ni se cunoaşteneam ul , e un s teag a l na ţ iun i i rom âne . Por tu l nos t ru e cel maart is t ic ş i cel mai dis t ins dintre toate porturi le populare.


7/83

C Î T E VA P U N C T E DE B R O D E R I E F O L O S I T E LAC U S Ă T U R I L E R O M Â N E Ş T I

Broder ia popula ră românească şi e lemente le ca re cons t i tu ietehn ica de luc ru - a t î t punc tu l cît şi c rom at ica , s în t ap roapeidentice pe tot cupr insu l ţ ă r i i noas t re , el e a testă uni tatea şi c o n t inu i ta tea de v e a c u r i a s t ructuri i generale în îndel etnicir i le ca snicea le ţ ă rănc i i române . Deoseb i r i l e de la o zonă e tnograf ică la altas în t aproape impercep t ib i le , fo los ind aproape ace leaş i punc te . Odivers i t a te m a i m a r e se observă la m o t i v e l e o r n a m e n t a l e de pecămăş i le femeieş t i . Cusă tura , spre deoseb i re d e bro der ie , estereal izată pe baza numără r i i f i re lo r ţ esă tur i i pe care se coase şi nupe baza desenulu i , aşa cu m se p rocedează în b roder ia a r t i s t i că .D i n p u n c t u l de cusă tură , ca re a p r i m i t pe pa rcurs d i fe r i t e fo rme- fi e că se r epe tă ace laşi pun c t , fie că se asociază diverse puncte -se naş te mot ivu l o rnamenta l . Punc te le de cusă tură se c o m p u nn u m a i d in l in i i d rep te , fi e o r i z o n t a l e , fi e ve r t i ca le sa u ob l ice .Pr in o r ien ta rea lor în l inie dreapt ă respect în d f i rele d in ţesătură,e le se a c o r d ă cu mot ive le geom et r ice , p ropr i i a r te i popula reromâneş t i .

Urmăr ind re ţeaua ţesă tur i i pe ca re coasem , punc te le de c u s ătură se real izează t recîndu -se pes te un f i r, pes te do uă sau maimulte f i re d in ţ e să tură , p e baza unu i calcul precis , con stan t .

în cusă tura popula ră românească apar nenumăra te punc te ,care prin diversi tatea lo r c reează o bogă ţ ie şi o va r ie ta te de mode lenemai în t î ln i t ă în industr ia casn ică text i lă a a lt o r p o p o a r e . La os ingură căm aşă di n c o s t u m u l p o p u l a r a p a r şi c î te zece puncte difer i te de cusă tu r i . Punc te le de cusă tură , măies t r i t e şi va r ia te , fo losi te în o rnam enta rea t ex t i l e lo r po pula re , s în t lega te o rgan ic des t ruc tura mot ivu lu i o rnamenta l .

10

osebire de căm ăşi, b undiţele ş i cojoacele sînt orna»In broderie artistică - după desen - iar sumanele cu

şireturi . i ..cusătură au fost folosi te f i rele vegetale - c înepi ft 'rle animale - pă ru l de lînă şi f i rul de borangic - ptO*

podăria ţărănească. Foarte ra r m a i găsim cămăşi C/ i mai ales cu f i re de l înă — l înică — care prin 00

ş i -au menţ inu t cu loarea şi s în t de o excepţiojSn v e c h i m e a lor.

pul , aceste f i re au fos t în locu i te cu p roduse indutorul că rora s-a o b ţ i n u t o co lor i s t i că mai p ronunindustr ial care a pă t runs la no i a fos t a rn ic iu l , care

toate r eg iun i le ţ ă r i i , u rmează bumbacul răsuc i t -- i fmbacul mercer iza t , mul ineu l şi mătasea vegetală . *

' le meta l ice au pă t runs în mediu l ru ra l p r in in te rmed ,ilor şi al a te l i e re lo r de pe l îngă cur ţ i l e domn eş t i , e le te o r i e n t a l ă . A p o i au pă t runs pa ie te le ş i 'mărgc le le

' I m î n t e n i t în une le reg iun i al e ţ ă r i i . , tele cele mai des în t rebu in ţa te şi care se execu tă 4*f

la s t înga s în t : Punctu l „c ruc iu l i ţ a s implă" . Dacă ar fi să s o c o t i m C

după v î r s tă , a tunc i cusă tura în c ruc iu l i ţ ă ar t r ebu i să •VbătTÎnică încovoiată şi ui tată d e v rem e, pen t ru că ace

i numără mul te seco le în u r m a ei şi e r ăsp înd i tă Îl 'p o p o a r e de pe în t insu l pămîn tu lu i . Dar după form al îmbinarea cu lor i lo r po ţ i d i s t inge , dacă ai oa recare

ce pa r te a l u m i i a fost lucra tă ,în ţara n o a s t r ă , cea mai mare par te a m o t i v e l o r naţionalelucrate în cruci, uneor i s imple , a l teor i combina te cu ~

tei ceea ce dă o varietate nesfîrş i tă de m o d e l e . Cusătur ii ae poa te execu ta b ine numai pe o pînză cu f i rul pelat. De ce ? F i indcă pen t ru a luc ra c ruc iu l i ţ e le t rebu ie să nUfirele pe pînză. 1Iată cum s e l u c r e a z ă : 'O c ruc iu l i ţ ă es te fo rmată d in două punc te ob l ice , care i i

fnttlnesc la mi j lo c . Pr imul şir se lucrează de la stînga la dreapta.Punctele o b l i c e se fac pes te 2, 3, 4 fire de pî n ză î n ' l u n g i m e şilăţime. Acul iese vert ical mai jos pen t ru a începe d in n o u . C o n t inuăm astfel pînă se t e rmină în t reg r îndul . în toa rcem cusă tur ii şip r o c e d ă m lu fel pen t ru ;i compleţ i i cru ciul i ţe le cu a doua d ingo-

II


8/83

nală. La un model diagonalele cruciuliţelor trebuie să aibă aceeaşidirecţie, altfel lucrul are o înfăţişare dezordonată şi nedibace.

2. Punctul de „cruci uliţă simplă cu două feţe . At unc i cîndobiectul de ornament necesită o mai mare fineţe, cînd modeluleste întrebuinţat şi pe dos, de ex. la perdele, milieuri, partea dejos a mînecii de la costumul naţional, cruciuliţa se execută pe

ambe le feţe ale pînze i. în acest caz se lucrează linii ob lic e atî tpe faţă cît şi pe dos, pe fire num ăra te, apoi se revine cu firul deaţă pentru a comple ta j umătăţile de fire oblice răma se. în felulacesta dispar firele verticale de pe dosul pînzei. Cruciuliţele sînt

fauprapuse şi pe dos.

3 . Punctul de „cruciuliţă dublă, musca (punctul draculu i).Se foloseşte pentr u a accentua cîteva l ocuri din mo del — sau

entru a completa golul cînd lucrăm pe o pînză rară sau canava,a o perniţă sau un peretar. Ea are un aspect foarte frumos atunci

j ind avem grijă să suprapunem cruciuliţele regulat, adică ultim u l fir să aibă întot deaun a aceeaşi dir ecţ ie. în afară de lini ileŞblice care se suprapun formînd crucea, trasăm o linie orizontală•1 alta verticală care de asemenea se suprapun.; 4. Punct de cruciu liţă „steluţ a , buba. Este tot un fel de cruceCU opt raze şi care se execută astfel:

Dintr-un punct central se vor lucra linii drepte şi oblice.Revenind cu firul, se completează si pe dos steluţa.

12

• Ţ " i i" imm

« • • *mm mm.

:::;::iWt

r t i i 4 — t «I 5 Punctul „înaintea acului , care poate deveni şi punctul de

tur pentru modelele lucrate pe două feţe.Se iau 2, 3, 4 fire din pînză şi se lasă tot atîtea fire. Se ia

in nou numărul de fire stabilit pentru executarea modelului,lasă tot atîtea fire. Obţinem astfel un contur incomplet. Pentru

•1 completa şi a obţine o linie continuă ne întoarcem cu acul şi

1 aţa înap oi şi lucră m inve rs, unde a fost firul pe faţă, va fi peI dosul pînzei, apoi invers. Av em grijă să urm ări m modelul pentru• a nu greşi număr ul de punc te. Se folo seşt e mul ine negru sau o

] culoa re mai închisă. Punctul de cont ur este folosit de obicei pentru| a trasa desenul ales.

între liniile de cont ur se „um ple cu6. Punctu l de „umplu tură - pli n sau „bătuta pe muc he

j sau „peste un fir . Este un punct plin com pact . Cu acest punct se| umpl u goluril e unor mot ive orname ntale . Se lucrează pe fire

numărate, fir după fir, compact, deci linii paralele care pot avea

aceeaşi lungime, pornind şi termi nîndu-s e la aceeaşi distanţă . Deasemenea, pot fi aliniate, tot vertical, scăzîndu-se un fir la uncapăt şi crescînd la celălalt, mutîndu-se fiecare linie cu cîte unfir spre dreapta.

7. P unct bătrînesc „ş atranga . Cu acest punct se obţi n m icipătrăţele sau căsuţe, pe fir numărat. La acest punct faţa este la

I U


9/83

fel ca dosul . înlocuieşte cu multă măiestr ie cruciul i ţa atunci cîndvrem să executăm un model pe două fe ţe .

Lucrînd la culegerea de cusături de faţă, am observat cu surprindere că punctul „şatranga", pătrăţelul pe f ire numărate, de las f î r ş i tu l seco lu lu i X IX începutu l seco lu lu i X X , a fos t p rezent petot cuprinsul de azi al ţăr i i noastre dovedind continuitatea şi

unitatea poporului nostru nu numai în l imbă şi port ci chiar ş iîn felul de a folosi punctele de ornament pe cusături .

Am în t î ln i t punc tu l şa t ranga şă t rancuţa pe cusături lebă t r îneş t i d in toa tă Bucovina , d in jude ţe le Neamţ , Botoşani ,Bacău , I l fov, Vî lcea , Braşov, în zone le e tnograf ice Bî r lad ş i Vlaşca ,în satul Boju din judeţul Cluj ş i chiar pe o ie foarte veche dinsa tu l Borsa — Ma ram ure ş .

7

8. Punctu l „ocolu l" es te e l însuş i un mot iv ornamenta l . Dinaceste puncte repetate pe orizontală ş i vert icală se obţin modelepe două feţe.

9 . Punc tu l „ca lea c ioban ulu i " es te form at d in l in i i o r izonta leş i ver t ica le care urcă ş i coboară , a lcă tu ind d i fe r i te modele s imple ,uşor de executa t , fo los i te pen t ru ornamentarea cămăşuţe lor pen t ru

copii , a cămăşilor de toată ziua, care au o ornamentaţ ie mai bogată decît cele de sărbătoare. Se poate executa uşor pe feţe.

10 . P unc tul ;„z igza g" (şarp ele) , ca şi „o co lu l" , este un de ornament. Prin repetarea l ini i lor oblice de dus şi întors n e m u n m i n u n a t m o t i v.

Zigzagul este prima parte a cruciul i ţei pe două feţe.

1 1 . Punc tu l de „ lăn ţ i şor" ( lăn ţucul ) se fo loseş te pent r aumple goluri le între cruciul i ţe la un motiv pentru al t i ţă , perdecorat ivă, pentru a face o monogramă pe lenjerie sau chiar a executa o broderie art is t ică. Se execută în sens vert ical sla dreapta spre st înga. Se scoate acul pe faţă ş i se împungeîn acelaşi lo c, apo i se scoate la 3 - 4 f ire mai departe pe

î • î 3î z l • • • r • 1 1 • 1 • • • • • • m • • • • • •• • • • • • * • • • • • • • • • • • • • • • • • •• • • • • • m• • • • • • • • • • • • • • • • ••••

••

•• ••rm

•• •• •• ••*111

•

•••

•

• •

•••• ••

•mi " ^ i

i••••

••••

••••

••••

••••

••• ••

•

•

••• 1

•••

w

U•

••••

••••

•

••••

•

••• • • • •

mA

mm

" ^ i

t răgînd acul prin bucla formată de aţă. Din nou se împung cuacul ş i se t rece peste 3 4 f i re p r in buc lă . Aces t punc t seamănă cuverigi le unui lanţ , de la care şi-a luat ş i numele. Aşa dupăverigi le lanţului s înt perfect egale, la fel ş i lanţul nostru trsă prezinte bucle egale.

1 2 . Punctu l bă t r înesc „mă run ţ ica" în Buc ovin a , „ca dferăs t rău lu i" în jTrans i lvan ia , es te un punc t care , în locuieş te cl i ţa , mai ales atunci cînd avem de executat modele pe perde

pe m ilieu ri care tre bu ie să se pre zinte la fel pe faţă ca şi p- adică mo dele care necesi tă să f ie lucrate pe dou ă feţe. S

15


10/83

cută destul de uşor şi în combinaţie cu şatranga se pot face motivefrumoase. Se fac l ini i oblice, ca pentru cruciul i ţe , dar la întoarcere nu se mai execută linii oblice ci linii verticale adică exactinversul primei lucrături . Se obţine acelaşi model pe ambelepărţ i , cu muncă mai puţină decît cruciul i ţa pe două feţe.

13 . Punc tu l bă tr înesc „ jumătă ţ i de c ru ce" , „punctu l ro mân e s c " sau „butucul", înlocuieşte ş irul de cruciul i ţe ş i are un aspect frumos şi foarte ordonat . Se face economie de t imp şi aţă .La acest punct, în loc să se facă primul şir de linii oblice, se

trasează după cum cere modelul o singură l inie oblică lungă apoise face al doilea rînd de linii oblice scurte. Iese ca un fel de cruceregulată ş i mai ales dacă modelul are mai multe cruci împreună,acest punct le înlocuieşte cu mult succes.

1 4 . Punctul „bănăţean în l inie orizontală" se execută ca şipunctul înaintea acului. Se iau 2 fire, se lasă 2 fire iar se iau2 fire şi se lasă tot atîtea. Pentru a executa modelul corect, la

• ••• •• ••K• • V ]«̂ Ht m ZL ^ t• e r a ; i c r v^ i c^c - i i a i| - 3 i r - a ( 3 > > * 2 a c i « M

rîndul al doilea se împart în două cele două fire lăsate şi se execută ca şi rîndul întîi. Acest fel de punct se foloseşte la încreţurişi mai ales la ţesutul motivelor odată cu pînza, ca ' în Maramureşşi în ultimul timp şi în alte regiuni din ţară.

1 5 . Punctul „bănăţean în l inie oblică pe dos". Se iau f ire cusoţ, 2 sau 4 pentru cusătura pe faţă. Cu acul se trece pe dos înlinie oblică împărţind în două linia de sus şi se face pe faţă dinnou un punct pe 2 sau 4 f ire . Iar se t rece oblic pe dos împărţ indîn două cusătura şi iar pe faţă peste 4 fire. Cu această cusătură selucrează uşor ş i plăcut peretare şi perniţe decorat ive cu motiveromâneş t i , de prefe r in ţă mot ive geomet r ice .

16

1 6 . Punc tu l „brăduţu l" , cusă tură fo los i tă ca umplu tură dornament, constă dintr-un şir de puncte oblice. Se execută priparte a ramurii, ducînd aţa peste 4 fire în sus şi 2 fire la dreap

pînă real izăm o succesiune de puncte oblice. La întoarcere execută alăturat de primul r înd, al doilea r înd. Aspectul f ineste al unei crenguţe de brad.

17. „Punc tul de cio căn ele" , folos i t mai mult în sudul Trasi lvaniei — zona Sibi ului , ici , co lo şi în zonele învecinate, caracterizează prin dungi vert icale, în formă de galoane negre.

execută după principiul cusături i peste f ire , cu deosebire că f iunui punct se încrucişează cu f irul punctului alăturat . Se famultă economie de aţă întrucî t f i rul este t recut foarte puţin dosul pînzei .

1 8 . Pun ctul „tăiet ura" , înrudit cu şabacu l , apare în modelimitat pe suprafaţa pînzei , ca un motiv principal , încadrat al te genuri de cusătură. Ca sistem tehnic, observăm că nu se

1 7


11/83

firele pe toată lungimea, ci numai parţial, atît cît indică motivulperforat. Se execută astfel: întîi vor fi cusute, conform modelului,toate celelalte motive realizate cu puncte pline, adică fără fire

-R• • î n r m f . ' H a n i i l a i i i i i ii m B P ii i i i n i i i BB a i ' i B « • • •• « • i i i i i u » m i i m a im i i i iK a - ui i i i ii u B « i i n • • •H I - u i U I a ™ ; r » b u h - — p - u i i u a • • •

mm-- —mm n £ a a Mm m i ilwiuxuo'h'ra n ^ a c i u bi lafc aann aaa

• • • » « • i r i i i i î nn a e i i na a B E S - a a • B i i i a B i r * a ai u i B B Bb b b b a - - i m na • > • • E dt I I IBflfl a a - - m i »a = = l a aa «• =- =t ac • • •i i i a m iiiiiiiiuijuaiiaiiJSFiiiia an ua l. .ăaiiuaanuBBB

• IUI IUI JK Jt =; BBBBB== IUI IUI JB . , a § E = i l s = = ; « 3»a a a a a . i i i i n i i i i i i i i l u i j j n u u i i t . i i i a a a a . . . a i u u a i j i i u B L i i u a a aBBB B I I I ) ll l l l l t l il l M n i i * m T 3 f c / i : i B BIIJ • •miBB '«ri irBaB• • • mm--.-, nu Se aa aa = . -c i r mmmBBBB Br i IUI ] [ ==1 BBBB • = :' =lf 3F a i a

B a a s a a Bi i i u i i i i rr r î i i i B a B = = e = a a • i n i B a m a m i a B a

BBB==BB MB== L r « «B rr ~« l B B —B BB sM ii n a a - - - - a « m a c r r - i i i n a a — ~ a n aBBBaiii iuna bbii i i bb «miii i i«==-iiuii i « bb>i aa ibbBBBIIIII IIIIIBB Bll llB BBIIUI1UIIBBIIHIIII 1 BB BIIIB IBBm m

scoase. După aceea ce face tăietura, numărînd firele şi făcînd calculul amplasării acesteia. Se întăresc marginile locului, care urmează să fie tăiate, prin punctul de drug sau prin feston. Se taieapoi pînza în interiorul întăriturii pe lîngă feston, dar în aşa felca la anumite distanţe să se lase tot cîte un grup de 2 sau 4 fire,atît în lungime cît şi în lăţime, astfel ca să se creeze o reţea.Picioruşele reţelei vor fi bătute des cu aţa cu care coasem.

Mai sînt şi alte puncte, mai puţin folosite, de aceea nu le-amexplicat.

B1BLIOQRAF1E

A v t a m e s c u , E l e n a ; 13 o b u F i o r c s c u , F i o r e a — Bro-

deriile la români. Ed i t u r a de s t a t , B ucu re ş t i , 1959.B l a g a , A u r e l i e ; D u n ă r e , N i c o l a e — Nestemate bihorenc.Ed i tu r a t ehn i că , Bucu re ş t i , 1974.

C e a u ş a n u , F l o r i e a; S i m i o n e s c u , S a n d a — Manual dccusături şi vopseli vegetale. E d i t u r a U n i v e r s u l , 1945.

C o m ş a , ' D i m i t r i e Din ornamentica română — A lbu m a r t i s t i creprezent înd 28 4 b rode r i i şi ţesă tu r i după or ig in ale ţărăneşt i , S ibiu ,1 9 0 4 .

C o s m a , M i n e r v a — Modele de cusături româneşti. Ed i t u r a R o b e r tB e y e r , T i m i ş o a r a , 1905.

G r i g o r e s c u , V i c t o r i a Gh . — hvoade dc cusături naţionale.Car t ea Românească , Bucu re ş t i .

I o n e ţ , E u g e n i a — Tainele industriei casnice ţărăneşti. Manu sc r i sa f l a t la M u z e u l din o r a şu l Răd ău ţ i — Suceava^.

I o n e ţ , E u g e n i a — hvoade de cusături româneşti. Ed i t u r a L i b r ă r i e i„ O s t a ş u l R o m â n , C e r n ă u ţ i , 1923.

K o l b e n h e y e r , E r i c h — M otive ale industriei casnice din Buco-vina. Impr im er i a cu r ţ i i şi s t a t u l u i , Vi e n a , 1912.

P e t r e s c u , P a u l ; S e c o ş a n , E l e n a ; D o a g ă , A u r e l i a— Cusături româneşti. Ed i t u r a d idac t i c ă şi p edagog i că , 1973.

Ş t e f ă n u c ă , L e o c a d i a ; D u n ă r e , N i c o l a e — hvoadepopulare din Ţara de Sus E d i t u r a D a c i a , C l u j - N a p o c a , 1974.T o m i d a , E c a t e r i n a D. — Cusătur i le şi broderiile costumulu i

popular din România. Ed i t u r a t ehn i că , Bucu re ş t i , 1972.


12/83

A C O L L E C T I O N O F O R N A M E N T A L F O L K M O T I F S

l l l u s t r a t i o n s

PLATE 1. Ornamen tation on the sleeve of a blouse found at Boju, zone ofCluj, the beginning of the 20 th century. It combines the following stitches: "overthe thread", crosses, zigzag, beads sewn on the cloth and five beads on a string,then sewn on the decoration of the motif. Black is predominan t, alongside with othe'rbright colours, as shown in the illustration.

PLATE 2. Richly decorated shirt, zone of Vrancea, the beginning of the 20 thcentury. 1) The embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ a ) in a geometric pat-tern is narrower than in other ethnographic zones; 2) Oblique o rnaments made oftwo kinds of geometric patterns. The colours are two shades of red, yellow and blue.

PLATE 3. Stitching from the subzone of Humor, Suceava. 1 ) A beautifulembroidery sewn in crosses and filled with golden-yellow in the point of filling,on a man's shirt for special occasions; 2) Pattern on a wall towel.

PLATE 4. Patterns of flowers, free-hand drawing, sewn on towels from Za-mostea, Suceava, in the 1920 s.

PLATE 5. Three patterns of flowers and grapes, free hand drawings. Theyare sewn in crosses with various colours of mouline. These are the patterns thatoccur in towels of more recent date.

PLATE 6. Woman 's shirt, zone of Oaş, the end of the 19 th century. Cha-racteristic of the Oaş shirt is the right-angled inset ( chep ta r ) displayed around theneck; it is brightly colored and used to have geometric motifs in the past, butnowadays floral motifs are also common. The shirt is buttoned up at the back.The loose sleeves are decorated with a single stripe and the lower part of the sleevedisplays a bracelet — cuff— sewn on the folded area, tha t bas the same motifs asthe inset and a flounce ( fodor ) embroidered in a rhombic pattern. 1) Narrow col-lar, round the neck; 2) Marginal pattern to be found on the bracelet, notshownIn the illustration; 3) The main pattern on the inset; 4) The embroidery on thelower part of the sleeve which forms the flounce; 5) A single middle stripe fromthe shoulder to the cuff.

PLATE 7 . Blouse i e ) with b r e z ă r ă u from Vatra Moldoviţei, subzone ofCîmpulung Moldovenesc. 1) The embroidered area on the shoulder ' ( a l t i ţ ă ) consistsof an ornament with "suns"; 2) The folding is a geometric combination sewn in cros-

20

sos with two shades of yellow rnouMni; 3) Oblique stripcs cmplaycd In t /t e oniomen-tation of the a l t i ţ a .

PLATE 8. Very old tablccloth, made of homespu n woolcn fabric. Th i -mbrol-dery has been sewn with dyed woolen thread. Techniques of stitching: thread" and sewing "behind the needle". Colours; chestnut for the cont r e r fand green-blue and blue and fraise for the filling.

PLATE 9. Patterns from Bucovina, the end of the 19th century. Thcy b #sewn on both sides.

PLATE 10. Man's shirt from Huedin, Cluj, the 20 th century. It s « W f tin crosses with blue cotton perle. 1) Collar; 2) The opening of the shirt; 3) Motsewn on the lap of the shirt a nd vertically on the shirt under the arm; 4) o r n a » .mentation made of various points on the lower pa rt of the sleeve; 5) Collar p tterftsewn on the sleeve across the shoulder.

PLATE 11. Ornamen tal pillow cases from Northern Moldavia. 1) ornament consisting of "ram horns", "snail antennae" and "host" ( p rescură ) s t / t c h t r f

on homespun linen, zone of Dorohoi, the end of the 19 th century. The techniques have been used: "before the needle" — for contour, crosses, cha"over the thread" and small beads stitched on the linem one by one; 2) diagonal composition on an ornamental pillow case discovered in Northervina dating from the early 20 th century. It is sewn in crosses with black»4mouline.

PLATE 12. Blouse ( i e ) with b r e z ă r ă u — fo r young girls, — Breaza, zoof Prahova, the 20 th century. It is sewn in crosses on thin cotton cloth sllk,The pattern between the rows of little roses is cream-colored; one row l r o s e iIs bright red and pink with green leaves, the second one is blue and ye andgreen leaves again.

The sleeve is short and has an embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ ă ) , folding and oblique stripes. Itends in a honeycomb pattern and a string to hel fold,

The pattern on the brest is displayed in angles. It has about nine little roses. It terminates with a row of edges sewn with cream colored Inpoint "over the thread". The back of the shirt displays scattered little flow5 cm apart.

PLATE 1 3. The ornamental composition represents: 1) Corner of a which has in its pattern the "spun ribbon" and various flowers; 2) Cher

free-hand drawn leaves sewn on a napkin; 3) Another motif with cherriescorner of a doily.

PLATE 14. Geometric combinations on: 1) A towel from Dej; 2)from Bistriţa; 3) A pillow case from Dorohoi. It is made of sackcloth sewn with woolen threa d in "double cross point". There are three shades othree shades of blue.

PLATE 15. Stitching on a peasant tablecloth — Săbâdău, Bihor. This tableclothhas two marginal patterns and in the middle is decorated with birds and with flowers.

PLATE 16. 1) Pattern for doilies, pillows and tablecloths discovered vina, Moldova and Muntenia at the beginning of the 20 th century. We s iit sewn both with beige and brown on the edge. The pattern in the corn

2 1


13/83

In brown and flllcd with bright red and "Voroneţ blue" was particularly impiessivc;2) Tablecloth from Fă lticeni, the 19th century, sewn in ancient point.

PLATE 17. Towel, zone of Bârlad, the 19th century. It is made of very thinhomespun cotton fabric. The stitching is fine, on double thread with one moulinethread. Patterns 1) and 3) have the contour sewn in red and are filled with black.Pattern 2) is sewn in black and filled with red. It is worth noticing the delicacyof the embroidery consisting of points of contour, şa t ranga and the point offilling.

PLATE 18. Blouse with collar and the slit in the front, subzone of Huedin, the20 th century. It is sewn in crosses. The slit has an ornament of a row of halfcrosses. The slit is pink cotton perle. 1) The motif on the collar and slit; 2) Floralmotifs which decorate the front of the blouse and parallel the main row on the sleeve;3) Stylized leaves and flowers that go down from the shoulder to the end of thesleeve which is loose and finished in 4) the same pattern which decorates the collar.

PLATE 19. Very old patterns from Bucovina for the decorations of doilies.AII of them can be used on both sides employing the techniques of sewing indica-ted on the plate.

PLATE 20. Free-hand drawn phytomorphic patterns. There are lots of bluebellsand cornflowers.

PLATE 21. Blouse (ie) with b r e z ă r ă u from Botoşani, the end of the 19 thcentury. It is made of floss sewn with black and yellow mouline. 1) The embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ ă ) is sewn in points of contour while the edge is arow of crenellated crosses. The wreaths on the a l t i ţ a are sewn in points of contourand filled with black; 2) The folding sewn in stitch following points of contour andpoints of filling; 3) Stripes on the sleeve consisting of a middle ornament and twolateral rows.

PLATE 22. Patterns from Banat. 1) Horizontal patterns sewn on the back ofthe cloth. It is used for men'sshirts. 2) Pattern sewn in the Banat point, but verti-cally and the sewing on the back of the cloth is oblique. It is used for youngwomen's blouses. The colours are black, yellow and a little blue and green. Theold blouses have a dense decoration on the sleeve like the ones from Hunedoara.

PLATE 23. Elaborate ornamentation made of two distinctive patterns a smal-ler one on the edge and a wide one with "cuts" ( t ă i e t u r i ) on a pillow case fromBoju, Cluj. Severa colours are used, but mauve is predominant.

PLATE 24. Blouse (ie) for young girls, zone of Neamţ, the beginning of the20 th century. The techniques used are: stitch following points of contour, zigzag,filling "over the thread" and stitch inthechain links. It is a fine and elegant sewing.The predominan t colours are: black for the contour, light blue and golden for therest. 1) The embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ a ) ; 2) The folding; 3) Verticalstripes on the sleeve; 4) Stripes on the breast and the back of the shirt.

PLATE 25. Ornamentations on a blouse (ie) with collar ( c iupag) from Boju,zone of Cluj, the beginning of the 20 th century. On the sleeve one may see: 1) Afine motif, sewn in crosses, on the collar; 2) A stripe that resem bles a little theso-called "Sibiu hamme rs" framed in a successfully stylized grapevine — the grapesare rendered by three stitches only; 3) Stripes on both sides of the motif in the middle.

22

It also has "hammers" bordered by stylized leaves; 4 tevtt rtndered byyellow, black and a few red beads; 5) Pattern sewn in crosses of black mouline'and a zigzag of yellow beads, on the shoulder.

PLATE 26. Geome tric composition, and patterns of flowers sewn in crossesand "over the thread" point, in various colours, on a dowry pillow case from Nhern Moldavia.

PLATE 27. The sleeve of a costume from Hun edoara (costum de "Pădureancă"),the 19 th century. It is made of thick hemp or cotton cloth. The ornamentation onthe sleeve is dense, sewn in the so-called old point", "curled point" and the point"over the thread". The ornamental area is red for girls and young women and blackfor older women. The flowers and leaves ar e of various colours.

PLATE 28. Old stitching on blouses employed on tablecloths. 1) Pattern fromBistriţa Năsăud discovered on a floss kerchief. It is sewn in crosses. The coloursare black, red, golden yellow and blue; 2) Doily on which a blouse pattern fromIlfov has been employed. Besides black and red silver m etallic thread has been used.

PLATE 29. Woma n's shirt from Budieni, Gorj. It is made of thick linen sewnin the old Roman ian point with thick black cotton thread, colored beads and pail-lettes. It has a narrow collar which supports the foldings of the breast, back andsleeves of the shirt. 1) The pattern on the collar; 2) Embroidery 11 cm wide onthe breast on both sides of the slit; 3) The cuff called there the collar of the shirt";4) The embroidered area on the back bordering the sleeves; the back is covered bya vest. The sleeves have the same geometric diagonal embroidery 30 cm wide whichstarts 8 cm below the collar and ends at the cuff. It is of a dense texture, richlydecorated, brightly colored owing to the various beads and paillettes.

PLATE 30. Man's shirt from Huedin, Cluj, the 20 th century. It is brightlyand richly colored. 1) The collar — on e can see the festoon and the opening of theshirt decorated in zigzag only; 2) Floral motif, on the shirt, across the shoulder;3) Shoulder motif with brightly colored flowers, sewn on the sleeve; 4) Motif deco-rating the lower part of the shirt.

PLATE 31. Flower motifs on towels from various zones. 1) Towel from Săbă-dâu, Bihor, the end of the 19 th century. It has a particular stitching. The contourof the flowers is sewn in crosses with blue thicker cotton. The filling is "over thethread" stitching closely following the pattern; 2) Squash flowers and leaves sewn

on a towel from Tulcea; 3) Vine leaves and grapes on towels from the zone oflaşi.

PLATE 32. 1) Pattern on a blouse made of chiffon, zone of Sibiu. It is sewnin black and only on the "hamme r joint" is it sewn in silver and golden metallicthread. In this pattern the "hammer joint has its edges sewn in dots "over thethread", then long crosses sewn behind one single thread on the edge decoration.The flowers bordering the chain of hammers are sewn in finely stitehed crosses ondouble thread.

2) Pattern on a shirt, zone of Tîrnave — made of chiffon, decoration acrothe elbow not in stripes.

3) Shirt from zone of Făgăraş, made of floss. The little flowers on the edgesare sewn in black mouline. The "hammer joint" is stitehed in longer crosses.


14/83

PLATE 33. Towel from Moneasa, Arad, woven around 1850. Peculiar to itIs the fact that il has one pattern at one end and a different one at the other. Theweaver u sed red, black and orange thick cotton thread.

PLATE 34. Phytomorphic motifs on towels from the beginning of the 20 thCentury. 1) and 2) Motifs sewn in crosses on towels from Bârlad; 3) Flowers sewnO f ) a towel from Roznov, Neamţ; 4) Grapes sewn with black mouinle on an oldtowel from Bârlad.ţ PLATE 35. Ornamental composition to be found with the Saxon population9f Transylvania.

PLATE 36. The şatranga sewing technique discovered on kerchiefs fromBârlad — patterns 1) and 2); Patterns 3) and 4) selected from C u s ă t u r i r o m â n e ş t iby Minerva Cosma, Timişoara, 1904; 5) Pattern found in Boju, Cluj, sewn on apapkin-kerchief in 1900; 6) Stripes on a blouse from Mălăeşti, zone of Dolj; 7)Stripes on a blouse from the zone o f Vlaşca, the end of the 19th century; 8) and9) Patterns for men's shirts selected from I zvoade de cusă tur i na ţ iona le by teacher

Victoria Gh. Grigorescu from Maia, Ilfov, Editura Cartea Românea scă.We have selected them for their beauty and craftsmanship, too. The şa t ranga$ewing requires harder work than the crosses but it is more exquisite. It is alsoeasily sewn on both sides.

PLATE 37. Sewing in crosses of blue cotton on a blouse ( i e ) with collar (ciupag)rom Boju, zone of Cluj, the 20 th century. 1) and 4) Ornamental motifs on the

collar and the lower part of the sleeve, which is loose. The sleeve is decorated withhree stripes that go down from the shoulder; 2) Main pattern of stylized leavesand flowers; 3) On both sides of the central pattern there are two rows of leavesan d grapes.

PLATE 38. Boy's shirt from H uedin, Cluj, the 20 th century. It is made ofcotton sewn in crosses. The colours are black and red. 1) A straight collar sewnIn the "ram-horn patern"; 2) The opening of the shirt has the same pattern; 3) Arow of "bent flowers" displayed from the collar to the breast; 4) "Bent-flower-orna-ment" on the sleeve across the shoulder; 5) Geometric motif on the lower part ofhe sleeve and on the lap of the shirt.

PLATE 39. Old towel, zone of Cluj, the beginning of the 20 th century. Its made of thicker cotton fabric. At both ends the towel has red woven stripes. Theemaing white section is embroidered with stylized motifs of leaves sewn with rednd black "peasant cotton thread" while the red sections have geometric motifs speific to this zone, a lso sewn with white and black thick cotton thread in the pointover the thread".

PLATE 40 . Braids o f stitching from Suceava. 1) Stitching on a boy's shirt;) Pattern employed on shirts, b ut also for doiIies; 3) Oblique stripes employedor little girls' blouses; 4) Embroidery on a man's shirt. Besides the predominantlack other colours have been introducea

PLATE 41. Blouse ( i e ) , zone of Vllcea, the end of the 19 th century. 1) Embrodered area on the shoulder ( a l t i ţ ă ) ; 2) Stripes; 3) The cuff; 4) The collar; 5) Thepening of the shirt; 6) The breast of the shirt; several "old points" have been used:rosses, half crosses filling points over double thread, points of contour and lines, criss-

crosslng, stitch before the needle . Tht cofourt an black, tw o shades of red andyellow. Patterns 1 and 2 can also be used for tablecloths.

PLATE 42 . Old towel, zone of Cluj, the beginning of the 20 th century. ItIs made of thicker cotton fabric. At both ends the towel has red woven striperemaining white section is embroidered with stylized geometric motifs seblack and red "pesant cotton thread". Patterns specific to this zone are sewred and black "peasant cotton" on the red stripes.

PLATE 43. Hungarian stitching from Transilvania. They are sewn ein crosses; the colour is red. 1) The patterns represents a towel with birdbranches in blossom, sewn with red cotton; 2) Pattern for a pillow case or3) Pattern for towels.

PLATE 44. Blouse ( i e ) , zone of Gorj, the end of the 19 th century. Made homespun cotton. It is embroidered with black cotton thread, golden or silver thread and paillettes. 1) The embroidered area on the shoulder; 2) The 3) The motif on the sleeve is one single row of sewing following the pattern "altiţă". The breast and the back of the blouse are decorated with squares that the same pattern.

PLATE 45. Pattern discovered on the velvet that covers the lectern in the nian Orthodox Chapel, the Cemetery of Deva. Considering the fabric and thesive sewing in crosses it seems to go back to the end of the 19th century was specially made for the church. The golden thread is predominant, alongsidblack and red.

PLATE 46. Woman 's shirt s p ă t o i — s p ă c e l from Brusturi, Bihor, theend of the 18 th century, made of cotton. 1) The narrow collar, which is a "stripe"(ben t i ţ ă ) , supportsthefoldings of the shirt; 2) Sewing with a double role: it hens and hides the piece of cloth attached to the shoulders of the shirt (spete) meantfor long wear; 3) Geometric style embroideries on the spe te or s p ă c e l ; 4) Threerows of ornaments on the sleeve from shoulder to cuff; 5) Cuffs (pumnar i i ) 10 cmwide, buttoned up with colored buttons sewn on the foldings of the sleeve 10 cm higher than the lower end.

PLATE 47. Hungarian motif belived to belong to the 18 th century, to collector from where it has been reproducea. It is used in decorating pillowor wall towels.

PLATE 48. Specific Hungarian motif sewn in crosses with red cotton the end of the 19 th century. The pattern is used in decorating dowry pillowor wall towels.

PLATE 49. Patterns. 1) and 2) discovered in the zone of Cluj, on men'sshirts are sewn in crosses with black and red mouline; 3) Geometric coronettaining "flower wreaths" embroidered on girls' dresses and doilies— zone of Rădăuţi, Suceava. Black mouline is used, the flower can be sewn in red or blue; 4ment of a very old blouse from Dorohoi. The pattern is part of the orncalled "the tree of life". The stripes on the sleeves and breast have been reIt is sewn in crosses with black an d red. T his pattern, the middle of it and or all the "branches" can be embroidered on tablecloths and doilies.


15/83

P L AT E 50. Ornamental composition with: 1) "Spun ribbon"; 2) Geometricmotif; 3) Ancient stitching In over the thread" point — sewn on both sides; 4)Corner of a doily sewn in crosses. If it is to be used on both sides the stitch following points of contour (şatranga) and the point of filling have to be employed.

PLATE 51. Blouse ( ie) with collar ( c iupag) from Ză hăreşti, Suceava, the beginning of the 20 th century. 1) The embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ ă ) ; 2)The folding, an alternation of horizontal and vertical lines; 3) Oblique stripes;4) The pattern on the c i u p a g — a little collar; 5) The flowers on the breast ofthe blouse.

PLATE 52. Blouse (ie) with b r e z ă r ă u , zone of Vlaşca, the end of the 19 thcentury. 1) The embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ a ) with the "ram-horn pattern", the rows divided by chains sewn with golden metalic thread; 2) The foldingwhich is sewn in the weaving point with yellow or red thread; 3) Stripes of motifson the sleeve; 4) Theway the motif in the embroidered area on the shoulder is employed on the breast and the back of the shirt.

PLATE 53. Blouse (ie) from Neamţ, the beginning of the 20 th century. It hasa simple geometric ornament and it is worn on special occasions. 1) The embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ a ) bordered by rows of chains sewn in metalic thread; 2) Vertical stripes on the sleeve; 3) The narrow collar ( c iupagul ) which supportsthe foldings of the blouse; 4) The ornamentation on the breast of the blouse; 5) Theornamentation on the back.

PLATE 54. Blouse with foldings (i e cu b rezărău) from Bistriţa-Năsăud, the20 th century. 1) The embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ a ) consists of obliquestripes sewn in crosses with black mouline and enclosed by cherry-colored red; 2)The breast of the shirt; 3) The back. We should mention that the blouse with foldings and embroidered area on the shoulder is an influence from Moldavia. Theold local shirt is the one with "bracelet" ( fodor ) and patterns across the elbow com-mo n to the neighbouring Transylvanian zones.

PLATE 55. Blouse ( ie) from Argeş, the beginning of the 20 th century, sewnin crosses, stitch following points of contour and fir trees". 1) The embroideredarea on the shoulder, where the fir trees" are to be found; 2) The folding sewn inpoints of contour; 3) The sleeve — geometric motif obliquely displayed; 4) Thecuff with zigzag ornamentation; 5) The openning of the blouse; 6) The breast ofthe shirt which has an easy pattern successfully employed in decorating tablecloths,too; 7) Skirts.

PLATE 56. Blouse (ie) with embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ ă ) and foldings at the neck from Mehedinţi, the end of the 19 th century. The embroidery onthe shoulder is quite wide, sewn in black, Romanian stitch. The folding is sewnin crosses, the colours are yellow, red and black. From the folding down on thesleeve there are three stripes that follow the pattern on the shoulder.

PLATE 57. Blouse with foldings (ie cu b rezărău) from Bistriţa-Năsăud, thebeginning of the 20 th century. The embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ a ) andthe stripes on the sleeve are finely stitehed in crosses, on a double thread, withcherry coloured and light red mouline. There is no cuff on the sleeve, it is onlyfolded like around the neck. The same stripes are to be found on the front. Thepattern on the back is made of stripes of rhombuses or the rhombuses employed inthe embroidered area on the shoulder.

2(

PLATE 5 8 . Man's shirt, zone of Sibiu, the beginning of the 20 th century,1) The ornamentation on the opennlag of t he short displays the same pattern a ona narrow collar. Particular to this zone are the combinations of sewings which forma trapezium on the chest; 2) Stripes on the sleeve — two only — one toward thobreast, the other toward the back. The stripes start on the shoulder, where the samepattern is embroidered and go down to the lower part of the sleeve where a Iar gerpattern is to be found; 3) The pattern on the lower part of the sleeve. The somt .pattern is to be found on the lap of the shirt, which is rather short.

PLATE 59. Braids of embroidery for little boys and girls' shirts, zoneSuceava. It is usually sewn in crosses with black mouline for boys and redgirls. |

PLATE 60. Blouse (ie) with b r e z ă r ă u , z o ne of Bacău. The simple geoffjftornamentation confers elegance. 1) The embroidered area on the shoulder (altl2) The folding that may be sewn in red for young girls and yellow for oldcr W O Kf3) Oblique stripes; 4) Flowers on the lower part of the sleeve; 5) The way thţwers are displayed on the breast of the shirt.

PLATE 61. Blouse (ie), zone of Muscel, the end of the 19 th century, vmade of thin cotton fabric sewn thin cotton thread, silk thread, silver and f ,thread and paillettes.

The sleeve: 1) The embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ a ) has an ornamotif made of two elements. The upper side with fir trees", the lower sld»"starlets" emerging from the black area; 2) The folding consists of a geopattern with paillettes; 3) Vertical stripes which are to be found on the rest © f ;blouse, too.

PLATE 62. Ornaments from Dorohoi, the beginning of the 20 th century,ornaments are sewn in crosses and points of contour, the colour is prcdomlnQblack. 1) Vertical stripes on the sleeve of a work shirt, the pattern consists of bches". The pattern is called th e t r e e o f l i f e ; 2) Stripes on a child's shirt; 3)embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ ă ) of o shirt for special occasions; 4) Oolstripes on the sleeve. f ,

PLATE 63. Four corners of doilies. The patterns are old, the end of the fcentury. *:

PLATE 64. Man's shirt with ancient stripes from Dîmb oviţa, the 19 th centUf ,.1) The collar and the opening of the shirt; 2) A wider pattern employed on :

lap of the shirt, the lower part of the sleeve and across the shoulder.PLATE 65. Blouse (ie) from Sălişte, zone of Sibiu. It is sewn in black moull \

on chiffon. The sleeve is loose. 1) It has a narrow co,'/or(ciupag) decorated wl _little flowers, then follows 2) the fold-sewing on the edges of the foldings. There foK,lows a vertical ornamentation made of: 3) wider "hamme rs" bordered by 4) and 6)floral motifs; 5) There is only one row ornament on the shoulder, called " u m e r a ş " ;7) Below the elbow there is a fold with sewing on the edges of the foldings. Therefollows the "bracelet" ( fodor ) .

PLATE 66. Blouse ( ie) with b r e z ă r ă u , Ilfov, the end of the 19 th century.1) The embroidered area on the shoulder where instead of stripes there is a tlnypattern which frames the main geometric motif. In the middle there is a star sewn

' .»7


16/83

In point "over the thread". Other points are crosses and stitches following of contour; 2), 3 ) Stripes on the sleeves. The main motif is the "ram-horn patt4) The pattern of the cuff; 5) The collar; 6) The opening of the shirt; 7) Pattern displayein rows on the breast and in squares on the back; 8) Pattern for the skirt.

PLATE 67. Ornam ents from different parts of the country. 1) Ornam ent covered on a house from Rădăuţi; 2) Motif sewn on the folding of the sleeve —of Cluj; 3) and 4) Motifs sewn on men's shirts from Rlmnicul Sărat; 5) Edery sewn in Rom anian stitch on a man's sh irt for special occasions — D6) and 7) Sewings in crosses on little children's shirts — zone of Vaslui.

PLATE 68. Ancient stitchings, zone of Cîmpulung Moldovenesc, the end 19 th century. 1) Sewing in crosses for a man's shirt; 2) and 3) Patterns thatbe embroidered on kerchiefs, too; 4) Another pattern that decorates a shirt forcial occasions.

PLATE 69. Stitching patterned after phytomorphic free-hand drawings, of Cluj. 1) Leaves to decorate a tablecloth; 2) A bunch of daises with leaves the corner of a tablecloth. The illustration is in black only so that it can a

used for lace, but other colours cna be employed.PLATE 70. Plate selected from the album M o t iv e a le indus t r ie i casnice d in

B u c o v i n a , Vienna 1912 to prove that the ş a t r a n g a in the Rom anian stitching hasbeen employed all over present day România.

PLATE 71-. Patterns sewn in crasses on towels and scarves—zone of Cluj.


17/83

P L A N Ş A 1 . O r n a m e n t p e m i n e c ă l a o c ă m a ş ă f e m e l a t c ă d e la î n c e p u t u l a e c o lu l u l X X , f ă l i t ă

I n s a t u l B o j u x o n a C l u j .E a a r e c u i ă t u r l î m b i n a t e d i n p u n c t e l e : p e i t e u n f i r , c r u c i . i ' | x a g . m ă r g e l e p r i m e d i r e c t p *

p l n x ă al u n n u m ă r d e 5 m ă r g e l u t e î n ş i ra t e p e u n f i r d e | ţ | , a p o i p r i m e I n d e c o r u l m o t i v u l u i .P r e d o m i n i i u l« . « i ea n e u r ă . a l ă t u r i d e o c r o m a t i c ă v i a . a i * c u m aa r . h . . . - i aie


18/83

P L A N Ş A 2. C ă m ă ş i b o g a t o r n a m e n t a t ă , de l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X , d i n z o n a V r a n c e a .I ) A l t i ţ a c u c t m p o r n a m e n t a t g e o m e t r i c e s t e m i c ş o r a t ă f a ţ ă d e a l t e z o n e . 2 ) O r n a m e n t e c o s t i s a t eo r m a t e d i n d o u ă f e l u r i d e m o d e l e g e o m e t r i c e . C u l o r i l e f o l o s i t e s î n t : r o ş u d e d o u ă n u a n ţ e , g a l b e ni a l b a s t r u .


19/83

P L A N Ş A 4 . M o d e l e d e f l o r i , l i b e r d e s e n a t e , c u s u t e p r i n d e c e n i u l a l t r e i l e a al s e c o l u l u i X X• ş t e r g a r e l e d i n z o n a Z a m o s t e a , j u d e ţ u l S u c e a v a .

I

m-

t i ţ :

P L A N Ş A S . T r e ii i u i h n r , , - d e d i f e r i t e

m o d e l e d e f l o r i ţ i s t r u g u r i , l i b e r d e s e n a t e . E l e s î n t c u s u t e î n c r u c i , c u l o r i . C u a c e s t e m o d e l e s î n t î m p o d o b i t e ş t e r g a r e l e m a i n o i .


20/83

P L A N Ş A 6 . C ă m a ş ă f e m e i a s c ă d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n z o n a O a ş . P o r t u l d i n O a şa s p e c t t i n e r e s c i a t o a t e v î r s t e l e . C ă m a ş a a r e o n o t ă c a r a c t e r i s t i c ă , d i s p u s ă î n j u r u l g î t u l u im a u n e i p l a t e i d r e p t u n g h i u l a r e „ c h e p t a r " , v iu c o l o r a t , c u o r n a m e n t e g e o m e t r i c e i n t r e c u t ,

f o l o s e s c ş i o r n a m e n t e f l o r a l e . C ă m a ş a s e î n c h e i e la s p a t e . M î n e c i l e l a r g i , s î n t d e c o r a t e c ui n c o t ţ — n n l i r a r S o e s t e î n c r e t .

P L A N Ş A 7 . l e c u b r e z ă r ă u d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n c o m u n a V a t r a M o l d o v iC î m p u l u n g M o l d o v e n e s c . 1 ) A l t i ţ a . a l c ă t u i t ă d l n t r - u n o r n a m e n t c u „ s o r i " . 2 ) I n c r e ţ u l

H « , , s n u a n ţ e d e m u l i n e g a l b e n . 3 ) R î u r i c o s t i ş a t e , d e s p r i n s e d i n


21/83

P L A N Ş A 8 . F a ţ i d e m a s ă f o a r t e v e c h e l u c r a t ă p e s t o f ă d e l î n ă a l b ă ţ e s u t ă î n c a s ă . M o d e l u lx e c u t a t c u f i r d e l î n ă v o p s i t v e g e t a l . P u n c t e f o l o s i t e : „ p e s t e f i r e " s i c u s ă t u r a „ î n a p o i a a c u -

C u l o r l l e fo l o s i t e : c a s t a n i u p e n t r u c o n t u r , r o ş u , v e r d e - a l b a s t r u , a l b a s t r u şi f r e z p e n t r u u m p l u t u r ă .


22/83

P L A N Ş A 1 0 . C ă m a ş ă b ă r b ă t e a s c ă s e c o l u l X X , d i n H u e d i n — C l u j . E s t e l u c r a t ă î n c r u c i c uc o t o n p e r l e a l b a s t r u . 1 ) G u l e r . 2 ) G u r a c ă m ă ş i i . 3 ) M o t i v e x e c u t a t l a p o a l e l e c ă m ă ş i i s i v e r t ib r a ţ , p e c ă m a ş ă . 4 ) O r n a m e n t a ţ i e b o g a t ă , d i n d i f e r i t e p u n c t e l a m i n e c ă j o s . 5 ) M o d e l u l d e l a e x e c u t a t l a m i n e c a c ă m ă ş i i p e s t e u m ă r .


23/83

l IIH f il lff l: fLI:-rx«i:l "l= ' - f t - . ' - i EllH:;:-.'» '- ' ''

i i

P L A N Ş A 1 1 . R e p r e z i n t ă p e r n i ţ e d e o r n a m e n t d i n Ţ a r a d e S u s . 1 ) O r n a m e n t c o ma r e î n c u p r i n s u l l u i „ c o a r n e l e b e r b e c u l u i " , „ c o r n i ţ e l e m e l c u l u i " , „ p r e s c u r a " , r e a l i z a t p e ţ e s u t ă î n c a s ă , l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X , î n z o n a D o r o h o i . S î n t f o l o s i t e p u n c t e l e : î n a i n t ed e c o n t u r — . c r u c e a , l ă n ţ u j e l u l , p e s t e u n f i r ş i m ă r g e l e m i c i , p r i n s e p e p î n z ă c î t e u n a . z i ţ i c c r o m a t i c ă r e a l i z a t ă î n d i a g o n a l ă , p e o p e r n i ţ ă d e o r n a m e n t d i n p r i m e l e d e c e n i i a lX X , a f l a t ă î n n o r d u l B u c o v i n e i . E s t e l u c r a t ă i n c r u c i , c u m u l i n e n e g r u ş i r o ş u .


24/83

P L A N Ş A 1 2 . l e c u b r e z ă r ă u — p e n t r u t i n e r e l e f e t e , d i n B r e a z a z o n a P r a h o v a , s e c o l u l

l u c r a t ă î n c r u c i p e p î n z ă t o p i t ă c u m ă t a s e f i l o f l o s — m ă t a s e D . M . C . j u r u b i ţ e . E s t e f o l o s i t c rp e n t r u m o d e l u l d i n t r e r î n d u r i l e d e t r a n d a f i r a ţ i , p e n t r u t r a n d a f i r a ş i — u n ş i r c u r o ş u a p r i n s ş i f r u n z a v e r d e , a l d o i l e a r î n d b l e u c u g a l b e n ş i d i n n o u f r u n z a t o t v e r d e .

M î n e c u ţ a s c u r t ă a r e a l t i ţ ă , i n c r e ţ ş i r î u r i o b l i c e ( c o s t i ş a t e ) . S e t e r m i n ă c u l u c r ă t u r ă d e f aa p o i c u u n ş n u r c a r e o î n c r e ţ e ş t e .

P i e p t u l a r e m o d e l u l d i s p u s î n u n g h i . S e l u c r e a z ă c i r c a n o u ă r î n d u r i d e t r a n d a f i r a ş i . J o st e r m i n ă c u u n r î n d d e c o l ţ u r i , l u c r a t e c u c r e m î n p u n c t p e s t e u n f i r . S p a t e l e a r e f l o r i c e l e r a ra p r o x i m a t i v S c m .


25/83


26/83

• • • • I

• • • • I

P L A N Ş A 1 4 . i m b i n a r i g e o m e t r i c e r e a l i z a t e p e : 1 ) U n ş t e r g a r d i n D e j . 2 ) U n ş t e r g a r d i nt r i ţ a . 3 ) O p e r n i ţ ă d e o r n a m e n t d i n D o r o h o i . P e r n i ţ a e s t e c u s u t ă p e p î n z ă d e s a c s a u c a n a v al î n ă , î n p u n c t u l „ c r u c e d u b l ă " . A u f o s t f o l o s i t e t r e i n u a n ţ e d e r o ş u ş i t r e i n u a n ţ e d e a l b a s t r u .


27/83

P L A N Ş A 1 5 . C u s ă t u r ă p e o f a ţ ă d e m a s ă ţ ă r ă n e a s c ă d i n c o m u n a S ă b ă d ă u - B i h o r . A c e a s t ăf a ţ ă d e m a s ă a r e d o u ă m o d e l e m a r g i n a l e , i a r î n i n t e r i o r p ă s ă r i ş i r a m u r i c u f l o r i .


28/83

m A P L * N Ş A 1. 6 - 1 ) M o d e l p e n t r u m i l i e u r i . p e r n ă d e o r n a m e n t , f a ţ ă d e m a s ă . g ă s i t î n B u c

E di« rr .U n c e p u t u s e c o l u , u i x x - L - a m v ă I u t l u c r a t ? i c u " » • " > * b e i P « m a r « i n e - M o d e :7\ F » f S 2. ' " c r . a t . c u m _ a . r o > u m p l u t e u r o ş u a p r i n s ş i a l b a s t r u d e V o r o n e ţ , a v e a o d e o s e b i t ă d i s t i n2 ) F a ţ a d e m a s a d i n F ă l t i c e n i s e c o l u l X I X , l u c r a t ă î n p u n c t b ă t r î n e s c .


29/83

•vffig

P L A N Ş A 1 7 . Ş t e r g a r d i n z o n a B i r l a d , s e c o l u l X I X . E s t e l u c r a t p e p î n z ă d e b u m b a c ţ e s uI n c a s ă , f o a r t e s u b ţ i r e . C u s ă t u r a e s t e m ă r u n t ă , r e a l i z a t ă p e d o u ă f i r e , c u u n f i r d e m u l i n e . M o d e l1 ţ i 3 a u c o n t u r u l c u s u t c u r o ş u ţ i s î n t u m p l u t e c u n e g r u . M o d e l u l 2 , d i n m i j l o c , e s t e l u c r a t n e g r u ţ i u m p l u t c u r o ş u . E s t e d e a d m i r a t g i n g ă ş i a l u c r ă t u r i i r e a l i z a t ă d i n p u n c t u l d e c o n t u r , ş a t r ă nţ i p u n c t u l d e u m p l u t u r i .


30/83

P L A N Ş A 1 8 . C ă m a ş ă f e m e i a s c ă c u g u l e r a ş m i c ş i c u d e s c h i z ă t u r a g u r i i î n f a ţ ă , d i n s e c o l ud i n s u b z o n a H u e d i n . E s t e l u c r a t ă î n c r u c i . L a g u r a c ă m ă ş i i a r e c a o r n a m e n t u n ş i r d e j u m ă t ăc r u c i . M a t e r i a l u l f o l o s i t la c u s ă t u r ă e s t e c o t o n p e r l e d e c u l o a r e l i l i a c h i e . 1 ) M o t i v u l d e l a cş i g u r a c ă m ă ş i i . 2 ) M o t i v e f l o r a l e c a r e î m p o d o b e s c f a ţ a c ă m ă ş i i ş i î n s o ţ e s c p e m î n e c ă ş i r u l p r i n3 ) F l o r i ş i f r u n z e s t i l i z a t e , c a r e p o r n e s c d i n u m ă r p î n ă l a b a z a m i n e c i i , c a r e e s t e l i b e r ă ş i t e r mc u 4 ) a c e l a ş i m o d e l c a r e î m p o d o b e ş t e g u l e r a ş u l , s e a f l ă ş i j o s l a m î n e c ă .


31/83

P L A N Ş A 1 9 . M o d e l e f o a r t e v e c h i b u c o v l n e n e p e n t r u o r n a t m i l i e u r i . T o a t e s e p o t r e a l i z a d o u ă f e ţ e , f o l o s i n d u - s e p u n c t e l e i n d i c a t e p e p l a n ş ă .


32/83


33/83

P L A N Ş A 2 1 . l e c u b r e z ă r ă u d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n B o t o ş a n i . E s t e l u c r a t ă p e p î n z ă d eb o r a n g i c c u m u l i n e n e g r u ş i g a l b e n . 1 ) A l t i ţ a e s t e l u c r a t ă î n p u n c t d e c o n t u r , d o a r p e m a r g i n e a r eu n ş i r c r e n e l a t d e c r u c i u l i ţ e . R o t o c o a l e l e _ d e l a a l t i ţ ă s i n t l u c r a t e î n p u n c t d e c o n t u r ş i u m p l u t et o t c u n e g r u , î n p u n c t d e u m p l u t u r ă : 2 ) î n c r e ţ u l , l u c r a t î n ş a t r ă n g i ş i p u n c t d e u m p l u t u r ă . 3 ) R î u r ip e m t n e c ă c o m p u s e d i n t r - u n o r n a m e n t c e n t r a l ş i d o u ă ş i r u r i l a t e r a l e ;


34/83

P L A N Ş A 2 2 . M o d e l e b ă n ă ţ e n e . 1 ) M o d e l c u s u t p e d o s — o r i z o n t a l . S e f o l o s e ţ t e l a b ă r b ă t e ş t i . 2 ) M o d e l c u s u t t o t î n p u n c t b ă n ă ţ e a n , d a r v e r t i c a l s i c u c u s ă t u r a p e d o s o b l i cf o l o s i t l a i i l e t i n e r e ş t i . C u l o r i l e f o l o s i t e s î n t n e g r u , r o ş u , g a l b e n , p u ţ i n a l b a s t r u ş i v e r d e . î mc u l o r i l o r d ă u n a s p e c t d e c e v a f o a r t e p a s t e l a t , g i n g a ş , i i l e v e c h i s î n t l u c r a t e p e m î n e c ă cc a c e l e d i n z o n a H u n e d o a r a .


35/83


36/83

P L A N Ş A 2 4 . l e p e n t r u t i n e r e t d e l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X , z o n a N e a m ţ . S e r e m ac u s ă t u r a d e c o n t u r , z i g z a g , u m p l u t u r ă p e s t e u n f i r , ş a t r a n g a s i l ă n ţ i ş o r u l . C u s ă t u r a , î n a na r e o m a r e f i n e ţ e ş i d i s t i n c ţ i e . C u l o r i l e p r e d o m i n a n t e s î n t : n e g r u p e n t r u c o n t u r , a l b a s t r u ş i a u r u l p e n t r u r e s t . 1 ) A l t i ţ a . 2 ) t n c r e ţ u l . 3 ) R î u r i v e r t i c a l e p e m î n e c ă . 4 ) R î u r l p e cf a ţ ă ş i p e s p a t e .


37/83

P L A N Ş A 2 5 . O r n a m e n t e p e o i e c u g u l e r a ş — c i u p a g , d e l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X d i n s a t u l — z o n a C l u j . P e m î n e c ă s e d i s t i n g : 1 ) M o t i v m ă r u n t , l u c r a t î n c r u c i , p e g u l e r a ş . 2 ) U n r î u c a r e s e am ă n ă p u ţ i n c u „ c i o c ă n e l e l e " s i b l e n e î n c a d r a t d e o s t i l i z a r e r e u ş i t ă a v i ţ e i d e v i e — b o a b e l e d e s t r us î n t r e d a t e d o a r p r i n t r e i î m p u n s ă t u r i . 3 ) R î u r i d e o p a r t e ş i a l t a a m o t i v u l u i d i n m i j l o c . A re l l a m i j l o c c i o c ă n e l e m ă r g i n i t e d e f r u n z e s t i l i z a t e . 4 ) F r u n z e r e d a t e c u a j u t o r u l m ă r g e l e l o r d e c u lg a l b e n ă , n e a g r ă ş i p u ţ i n r o ş u . 5 ) M o d e l r e a l i z a t d i n c u s ă t u r ă î n c r u c i c u m u l i n e n e g r u ş l u n z id i n m ă r g e l e g a l b e n e , l a î n ă l ţ i m e a u m ă r u l u i .


38/83

P L A N Ş A 2 6 . C o m p o z i ţ i e g e o m e t r i c ă ş i f l o r a l ă l u c r a t ă î n c r u c i , ş i p u n c t u l „ p e s t e u n d i v e r s e c u l o r i , a f l a t la c ă p ă t î i u l u n e i p e r n e d e z e s t r e d i n M o l d o v a d e n o r d


39/83

P L A N Ş A 2 7 . M i n e e a u n u i c o s t u m d e „ P ă d u r e a n c ă " - H u n e d o a r a d i n s e c o l u l X I X . E s t e ld i n p t m ă g r o a s ă d e c i n e p ă s a u b u m b a c . O r n a m e n t u l d e p e m î n e c ă e s t e c u s u t c o m p a c t f o l o s l np u n c t u l b ă t r î n e s c , p u n c t u l b u c l a t , p u n c t u l p e s t e u n f i r . P e n t r u c î m p e s t e f o l o s i t ă c u l o a r e a r of e t e s i f e m e i t i n e r e , n e g r u p e n t r u f e m e i l e b ă t r î n e . F l o r i l e ţ i f r u n z e l e a u d i v e r s e c u l o r i .


40/83

P L A N Ş A 2 8 . C u s ă t u r i v e c h i d e i i , f o l o s i t e p e n t r u f e ţ e d e m a s ă . 1 ) M o d e l d i n B i s t r i ţ a N ă s ă u d ,g ă s i t p e o n ă f r a m ă d e b o r a n g i c . E s te l u c r a t î n c r u c i . C u l o r i l e f o l o s i t e s î n t n e g r u , r o ş u , g a l b e n - a u r iuş i a l b a s t r u . 2 ) M i l i e u , l a c a r e s - a f o l o s i t m o d e l d e i e d i n j u d e ţ u l I l f o v . P e l î n g ă c u l o a r e a n e a g r ăş i r o ş i e s - a f o l o s i t f i r u l m e t a l i c a r g i n t i u .


41/83

P L A N Ş A 2 9 . C ă m a ş ă f e m e i a s c ă d e l a s f i r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n c o m u n a B u d i e n i j u d e ţ u l GE s t e c u s u t ă p e p î m ă g r o a s ă d e i n , f o l o s i n d u - s e p u n c t u l b ă t r î n e s c — r o m a n e s c i a r a ţ a f o l o s i t ă eu n b u m b a c n e g r u m a i g r o s , m ă r g e l e c o l o r a t e ş i f l u t u r i — p a i e t e . A r e u n g u l e r i n g u s t c a r e f i x e a z ăş i s u s ţ i n e m u l ţ i m e a c r e ţ u r i l o r d e l a c e i d o i p i e p ţ i , s p a t e ş i m î n e c i . 1 ) M o d e l u l p e g u l e r a ş . 2 )b r o d e r i e l a t ă d e 1 1 c m p e p i e p t , d e o p a r t e ş i a l t a a d e s c h i z ă t u r i i c ă m ă ş i i . 3 ) M a n ş e t a , n u m i t ăa c e a s t ă z o n ă „ g u l e r u l c ă m ă ş i i " . 4 ) B r o d e r i a d e l a s p a t e , f o a r t e a p r o a p e d e m î n e c ă , n u s p r e m i j l os p a t e l u i c a r e e s t e a c o p e r i t d e v e s t ă . P e m î n e c i s e a f l ă a c e e a ş i b r o d e r i e g e o m e t r i c ă i n d i a g o n al a t ă d e 3 0 c m c a r e i n c e p e a p r o x i m a t i v l a B e m d e l a g u l e r ş i s e t e r m i n ă c h i a r l a m a n ş e t ă . A pp e o t ă b l i e c o m p a c t ă , b o g a t o r n a m e n t a t ă ş i c u o c r o m a t i c ă v i e d a t o r i t ă m ă r g e l e l o r d e d i f e r i t e c uş i a p a i e t e l o r c a r e î i d a u s t r ă l u c i r e ş i o n o t ă d e b o g ă ţ i e .


42/83

P L A N Ş A 3 0 C ă m a ş ă d e b ă r b a t s e c o l u l X X , H u e d i n - C l u j . S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n c o l or i t b o g a t ş i v i u . 1 ) G u l e r u l , l a c a r e s e o b s e r v ă f e s t o n u l p e m a r g i n e şi g u r a c ă m ă ş i i o r n a tc u z i g z a g u r i . 2 ) M o t i v f l o r a l , p e c ă m a ş ă , p e s t e u m ă r . 3 ) M o t i v c u f l o r i v i u c o l o r a t e , c u s u t p et o t la u m ă r . 4 ) M o t i v c a r e d e c o r e a z ă p a r t e a d e j o s a c ă m ă ş i i .


43/83

P L A N Ş A 3 1 . M o t i v e f l o r a l e p e ş t e r g a r e d i n d i f e r i t e z o n e . 1 ) Ş t e r g a r d e l a s f î r ş i t u l s e c oX I X d i n S ă b ă d ă u — B i h o r . A r e o l u c r ă t u r ă a p a r t e . C o n t u r u l f l o r i l o r e s t e l u c r a t î n c r u c i c u b um a i g r o s , a l b a s t r u . U m p l u t u r a e s t e r e a l i z a t ă c u c u s ă t u r a „ p e s t e u n f i r " r e s p e c t î n d u - s e m o d e l u lF l o r i ş i f r u n z e d e d o v l e a c , c u s u t e p e u n ş t e r g a r d i n T u l c e a . 3 ) F r u n z e ş i b o a b e d e s t r u g u r i l u cp e ş t e r g a r e l e d i n z o n a l a ş i .


44/83

P L A N Ş A 3 2 . 1 ) M o d e p e c ă m a ş ă f e m e l a s c ă d i n z o n a S i b i u , l u c r a t p e s i f o n . E s t e c un e g r u , d o a r l a p u n c t u l d e „ c i o c ă n e l e " a r e f i r m e t a l i c — a u r ţ i a r g i n t . P u n c t u l d e „ c i o c ă n e l e " m o d e l a r e m a r g i n e a l u c r a t ă î n p u n c t u l „ p e s t e u n f i r " , a p o i c r u c i l u n g i p e t r e c u t e d u p ă u n

f i r d i n c u s ă t u r a d e p e m a r g i n e .F l o r i l e c a r e î n g r ă d e s c l a n ţ u l d e c i o c ă n e l e s î n t l u c r a t e î n c r u c i , m ă r u n t , p e d o u ă f i r e2 ) M o d e l p e c ă m a ş ă d i n z o n a T î r n a v e — l u c r a t p e s i f o n , n u î n r t u r i c i p e s t e c o t .3 ) M o d e l d e c ă m a ş ă d i n z o n a F ă g ă r a ş , l u c r a t p e p î n z ă d e b o r a n g i c . F l o r i c e l e l e d e p e m

s t n t l u c r a t e e u m u l i n e n e g r u . P u n c t u l d e c i o c ă n e l e e s t e l u c r a t d i n c r u c i p r e l u n g i t e .


45/83

P L A N Ş A 3 3 . Ş t e r g a r d i n c o m u n a M o n e a s a j u d e ţ u l A r a d , ţ e s u t p e l a a n u l 1 8 5 0 .I n t e r e s a n t l a a c e s t ş t e r g a r e s t e f a p t u l c ă la u n c a p ă t a r e u n m o d e l , i a r l a c e l ă l a l t , a l t u l . L

ţ e s u t a f o s t f o l o s i t f i r u l d e b u m b a c g r o s i n c u l o r i l e r o ş u , n e g r u ţ i p o r t o c a l i u .


46/83

P L A N Ş A 3 4 . M o t i v e f i t o m o r f e p e ş t e r g a r e l e d e l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X . 1 ) s i 2c u s u t e î n c r u c i p e ş t e r g a r e l e d i n B î r l a d . 3 ) F l o r i c u s u t e p e u n ş t e r g a r d i n R c o n e v — NS t r u g u r i l u c r a ţ i c u m u l i n e n e g r u ş i f r u n z e c u c î r c e i d e v i ţ ă l u c r a ţ i c u m u l i n e r o ş u , a f l aş t e r g a r v e c h i d i n B î r l a d .


47/83

P L A N Ş A 3 5 . C o m p o z i ţ i e o r n a m e n t a l ă . î n t î l n i t ă l a p o p u l a ţ i a s ă s e a s c ă d i n A r d e a l .


48/83

V

P L A N Ş A 3 6 . C u s ă t u r a „ ş a t r a n g a " g ă s i t ă î n m o d e l e l e 1 s i 2 p e n ă f r a m e d i n B t r l a d , e x t r a s e d i n „ C u s ă t u r i r o m â n e ş t i " a l e M i n e r v e i C o s m a , T i m i ş o a r a 1 9 0 4 . 5 ) M o d e l g ă s i t B o j u — C l u j , l u c r a t p e u n ş e r v e ţ e l — n ă f r a m ă d i n a n u l 1 9 0 0 . 6 ) R î u r i p e o i e d i n M ă l ă e ş tD o l j . ) ) R î u r i d e p e o i e d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n z o n a V l a ş c a . 8 ) ş i 9 ) M o d e l e p e n t rb ă r b ă t e ş t i e x t r a s e d i n „ I z v o a d e d e c u s ă t u r i n a ţ i o n a l e " a l e î n v ă ţ ă t o a r e i V i c t o r i a G h . G r id i n M a l a — I l f o v , e d i t u r a C a r t e a R o m a n e a s c ă .

L e - a m r e d a t n u n u m a i p e n t r u p u n c t u l „ ş a t r a n g a " f o l o s i t , c i m a i m u l t p e n t r u g i n g ă ş i a ş i s e ţ e a l o r I n a n s a m b l u . C e r e m a l m u l t ă m u n c ă d e c î t c r u c i l e d a r , a r e m u l t m a i m u l t ă f i n e ţ e . „ ş a t r a n g a " s e r e a l i z e a z ă u ş o r p e d o u ă f e ţ e .


49/83

P L A N Ş A 3 7 . C u s ă t u r ă î n c r u c i c u b u m b a c a l b a s t r u p e o i e c u c i u p a g d i n s e c o l u l X X d i n sB o j u — z o n a C l u j .

1 ş i 4 ) M o t i v d e o r n a m e n t p e g u l e r a ş ş i j o s l a m î n e c ă , c a r e e s t e l i b e r ă . M î n e c ă e s t e î m p ob i t ă c u t r e i r î u r i , c a r e p o r n e s c d e l a u m ă r ş i p î n ă l a b a z a m S n e c i l . 2 ) M o d e l u l c e n t r a l , r e a l i z a t ds t i l i z ă r i d e f r u n z e ş i f l o r i . 3 ) D e o p a r t e ş i a l t a a m o d e l u l u i c e n t r a l s e a f l ă d o u ă r î n d u r i d e f r u n zş i s t r u g u r i l i b e r d e s e n a t e .


50/83

P L A N Ş A 3 8 . C ă m a ş ă p e n t r u b ă i a t , s e c o l u l X X , z o n a C l u j . E s t e l u c r a t ă î n c r u c i , p e p î n