Download pdf - CVJ, 527 VIneri 10 ianuarie 2014

Mina Dâlja -scânteiacare a aprins

mineriada în 1999>>> PAGINA A 3-A

Chiar dacã a anunþat cãpleacã sã înfrãþeascãjudeþul Hunedoara

În Iran, Vochiþoiudoar mediazã o

potenþialãînfrãþire cu o

regiune iranianã!>>> PAGINA A 6-A

O nouã filã în stufosuldosar al soþilor Csiki

„Patronii þepari”din Petroºani ºi o complice

de-a lor, trimiºi în arest

>>> PAGINA A 5-A

Diferenþa dintreviaþã ºi moarte

depinde de birocraþie

>>> PAGINA A 12-A

Expertizeleexploziilor de la

Cãlãraºi ºi Plopeni,pe masa de lucru

a specialiºtilorINSEMEX

>>> PAGINA A 13-A

Taximetriºti nesimþiþi care

se cred buriculpãmântului

>>> PAGINA A 16-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 527

Vineri, 10 Ianuarie 2014

Suspectatã cã ºi-arfi ucis bebeluºii

>>> PAGINA A 4-A

Divizia de ºoc, propusã de Avram, a fost aprobatã

de Consiliul deAdministraþie a Apa Serv

P reºedintele Consiliului de Administraþie a Apa Serv, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, a explicat importanþa celor douã puncte ale ordinii de zi a

CA de miercuri, 8 ianuarie, respectiv singura modificare a organigramei pe care acatalogat-o ca pe o mãsurã de eficientizare a activitãþii extrem de inspiratã prin înfiinþarea unei ”trupe de ºoc”, condusã de Alin Sãceanu, care va acþiona ca o diviziefiscalã cu experienþã tehnicã ºi cunoaºterea tertipurilor clienþilor de sustragere de laplata serviciilor, dar ºi talentul de a determina consumatorul sã-ºi plãteascã serviciile. Al doilea punct a fost bugetul pe anul 2014. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014 Actualitate 3

Diana MITRACHE

Mineriada din ia-nuarie 1999 a pornitde la ideea cã douãmine au fost incluse înprogramul deînchidere: Dâja ºiBãrbãteni, iar liderii deatunci ai ortacilor dinValea aflau asta de labuletinele de ºtirinaþionale. A fost scân-teia care a aprinsvâlvãtaia acelor vre-muri. „Pe posturile

TV a apãrut ministrulindustriilor, RaduBerceanu, care spuneacã se închid cele douãunitãþi miniere, Dâlja ºiBãrbãteni din ValeaJiului, fãrã sã fie între-bate sau informatesindicatele ºi adminis-

traþia de la Petroºani.În sãptãmâna care aurmat, muncitorii auîncetat lucrul, s-au

adunat în fata Caseigalbene, l-au scos peMiron Cozma afarã ºiel le-a promis cã vomface grevã generalã,dacã se va întâmplaacest lucru”, îºiaminteºte CostelPostolache, fost

vicepreºedinte alLSMVJ, în timp ce li-deri precum VictorBãdârcã, Stelian

Casapu, ori alþii aurefuzat sã ne spunãpãrerea lor, pe motivcã au suferit prea multatunci.

Decizia guvernuluiRadu Vasile a fostînceputul unui declineconomic ºi social.Minerii s-au rãsculat,dar au fost învinºi ºimina a ajuns sã seînchidã, aºa cum erapreconizat în 1999.Acum, oamenii careau lucrat decenii lamina Dâlja îºi amintescacele vremuri cu omare nostalgie. „Erabine cum era, dar aînchis-o ºi a lãsatoamenii pe drum.

Aveau locuri de muncãoamenii, sã îºi câºtigeexistenþa. Acum nimic,e tragic, când ºtii tu cãai lucrat atâþia ani, cãeu am lucrat aproape28 de ani aici… ºiacum e de plâns. Cã aluat pâinea din guraoamenilor”, spune cutristeþe în glas ofemeie care locuieºtepe dealul de la Dâlja,dar care observã cãzona a devenit tot maipustie, dupã ce aici nuau mai fost mineri,spaþiile exploatate aufost închise ºi totul adevenit o zonã verde.

„Eu, aici, la minaDâlja am lucrat 30 deani. Aici am fãcut ºipractica profesionalã,tot aici la mina Dâlja.A fost foarte bine.Oamenii vroiau sã nuse închidã aceastãminã, dar pãcat cã s-aînchis, cã a fost ominã cu un cãrbunefoarte bun. Noi, ceicare locuim în zonã,aici am lucrat, toþi lamina Dâlja. Dar pentru

copiii noºtri e foartegreu. Eu am 3 copii ºidupã ce au fãcut facul-tatea, au lucrat ovreme la mina Dâlja ºiacum sunt la ungater”, recunoaºte unpensionar miner, carelocuieºte la Dâlja.

Parcã ºi drumurileerau mai animate ºiasfaltate, spun local-nicii din Dâlja, careacum se cufundã întone de noroi ºi oliniºte nefireascã,apãsãtoare, datã delipsa activitãþii dinzonã. „Era foarte bineºi erau atunci ºi locuride muncã ºi drum bunºi orice. Acum e rãu, Îlplângem peCeauºescu, cã trebuiesã ne încãlþãm cucizme de cauciuc ºitrãim ca vai de noi. ªie liniºte acum, cã atun-ci când veneau minerii,în 4 schimburi, eramultã lume, stradaasfaltatã….”, spune olocalnicã din Dâlja.

Oamenii din zonãnu se tem sã

recunoascã acum cãau participat la mineri-ade. Cei care au fostsocotiþi vinovaþi, auplãtit. Miron Cozma,Vasile Lupu, DorinLoiº ºi Ionel Ciontu,au stat în închisoare,iar Ciontu chiar amurit, în timp ceRomeo Beja rãmâneîncã în urmãrire inter-naþionalã.

Liderii minerilorrecunosc cã nu au ºtiutce sã cearã ºi dauacum vina pe toþi ceicare au gândit politicpentru mineri. „Înafarã de liderii desindicat, care au avut oparte de vinã, pentrucã Valea Jiului a ajunsunde este, nu doaradministraþia localãmai poate fi învinuitã,ci tot ce a însemnat ºiînseamnã factorpolitic, pentru cã nuputem sã spunem cãdoar unii au fost laguvernare dupã 1990,ci absolut toþi, ºi inclu-siv partea de adminis-traþie a CNH. Unii

ºi-au vãzut de treabaloc, iar de aceea amajuns unde am ajuns”,a conchis CostelPostolache.

În ianuarie 1999,minerii din Valea Jiuluiporneau pe jos spreBucureºti, pentru cãnimeni nu a vrut sãdiscute cu ei ºi au fostpuºi în faþa unei deciziipe care nu au accep-tat-o.

Mina Dâlja ºiBãrbãteni, trebuiauînchise ºi aºa a ºi fost.

Mina Dâlja – scânteia care a aprins mineriada în 1999

A m cerut doar ca minele sã nu fie închise, fãrã sãcerem alternative, iar mineriadele, care au întors

România din drum cu zeci de ani, ne-au ruinat. Astaspun cei care cândva au condus mulþimea minerilor, iarmina Dâlja, cea care a fost prima pe lista de închiderieste dovada „morþii” mineritului de huilã. Toate evenimentele sunt rememorate acum, la 15 ani de lamineriada din ianuarie 1999.

MaximilianGÂNJU

Toþi sãtenii vorbescdespre faptele oripi-lante care s-ar petreceîntr-o familie dincomunitatea lor.Oamenii spun cã oconsãteanã de-a lor, B.Dorina în vîrstã de 40de ani, aproape fãrãîncetare, în fiecare aneste vãzutã gravidã ºicînd i se apropiesorocul dispare fãrãurmã din sat. Laîntoarcere vine fãrãcopil dar ºi fãrã burtã.

Totul se întîmpla decel puþin zece ani dezile încoace, iaroamenii cred cãfemeia ajutatã de bãr-batul ei îºi omoarãpruncii la naºtere ºiapoi îi îngroapã înpustietate.

Chiar ºi rudelesusþin acest lucru, iarultima datã s-ar fiîntîmplat în octombrie,anul trecut.

„Aproape an de ano vede lumea din satcu burta la gurã ºi cîndse apropie naºtereapleacã de acasã cîtedouã-trei sãptãmîni ºin-o mai vede nimeni.Cînd se întoarce vinefãrã copil ºi fãrã burtã.Tot satul ºtie treabaasta. Anul trecut, înseptembrie-octombrie,eu am vãzut-o ºi acumnu mai este cu burtã

mare. Oamenii spuncã stã pînã în ultimazi, apoi pleacã ºi dis-pare copilul cînd seîntoarce. Nimeni nuºtie undeîngroapã copiii,dar treaba astase întîmpla devreo zece anide zile”, susþineMaria, cumnatafemeii suspec-tatã de pruncu-cidere.

A fãcutcopii

pe care-i crescalþii

În sprijinul afirmaþi-ilor, cumnata femeiispune cã i-a crescut uncopil pe care l-a nãs-cut în casa ei ºi pecare vroia sã-l omoare,

iar alt copil îi este cres-cut de socrii. „A fãcutîn 91 un copil la mineîn casã, în baie. Euaveam atunci trei copiiºi m-a strigat sã mergla ea ºi sã-i dau ocîrpã. I-am dat ºi am

întrebat-o pentru ce-itrebuie, iar ea mi-arãspuns cã-i trebuie casã-i astupe gura bãiatu-lui, sã nu mai þipe. I-

am zis cã nu face aºaceva la mine în casã,am chemat salvarea ºiau dus-o cu copilul laspital la Haþeg. A ieºitdin spital ºi a aduscopilul la mine. Eu l-am crescut, l-am înfiatºi acum bãiatul are 23de ani. Nouã ne este

ruºine ºi sã maimergem în sat, nu potfi de acord cu aºaceva. Sunt pastile, sîntsoluþii ca sã nu mairãmînã gravidã. Nu sã-i omori. Oamenii dinsat spun cã imediat

cum îi face le suceºtegîtul”, mai spune cum-nata femeii.

A ncheta preliminarã

a infirmat acuzaþiile

Sunt ºi alþi localnicicare-i susþin afirmaþiileºi pot jura cã au vãzut-

o pe femeie cu burtãmare la finele lui2013. Un sãtean asunat prin 112sesizînd exact posibilapruncucidere, însã ver-ificarea poliþiºtilor dinsat n-a confirmat sus-piciunea. „A fost osesizare prin 112,anonimã, cum cã ar finãscut în noiembrieanul trecut. Eu m-amduº a doua zi ºi amgãsit-o la cules deporumb. Am întrebat-o dacã a fost gravidã,am întrebat ºi doioameni din sat care oºtiu bine ºi au infirmat.S-a fãcut proces verbalºi apoi am verificat lamedicul de familie care

a spus cã nu era înreg-istratã cu sarcinã”, adeclarat ºeful de Post,Mânja Cornel, cel carea fãcut prima verifi-care.

P lîngerepenalã

Împotriva femeii afost depusã zilele tre-cute o plîngere penalã,iar poliþiºtii au dus-o,miercuri seara, la unexamen medical despecialitate la Spitalulde Urgenþã Petroºani.Medicii de aici nu audescoperit o sarcinãsau cum cã ar fi lãuzã,însã nu se pot pro-nunþa pentru o sarcinãsau o naºtere pe carear fi avut-o înoctombrie 2013.

Perioadã este preamare pentru a seputea constata acestlucru la un examenginecologic ºi aufãcut o trimiterecãtre Serviciul deMedicinã Legalã,singurul care maipoate stabili dacãfemeia a fost gravidãºi a nãscut sprefinele anului trecut.Pentru cã a fostdepusã o plîngerepenalã, poliþiºtii dincomunã Pui au efec-tuat cercetãrile pre-liminare ºi ºi-au dec-linat competenþacãtre Parchetul depe lîngã TribunalulHunedoara, iar cazula ajuns în atenþiaunui procuror carecontinuã cercetãrile.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 20144 Actualitate

Suspectatã cã ºi-ar fi ucis bebeluºiiO femeie de 40 de ani din satul Fizeºti, comunã Pui,

judeþul Hunedoara, este suspectatã cã ar fi nãscutmai mulþi copii ºi apoi i-ar fi ucis. Chiar ºi rudele susþinoribilul scenariu, însã femeia spune cã nu este nimicadevãrat. Ancheta a fost preluatã acum de procuroridupã ce s-a depus o plîngere penalã împotriva ei.

Carmen COSMAN - PREDA

Arthurt Ludovic Csiki, de39 de ani, împreunã cu oaltã persoanã, de 38 deani, din Haþeg, angajatã aunei bãnci, au fost dejareþinuþi de poliþiºtii dinPetroºani ºi ulterior prezentaþi Parchetului depe lângã TribunalulHunedoara cu propunerede arestare preventivã.

ªi Diana Csiki ar fi tre-buit reþinutã de oameniilegii, însã aceasta a dis-pãrut fãrã urmã, iar penumele ei s-a emis mandatîn lipsã.

Poliþiºtii spun cã, înperioada 2005 – 2011,soþii Csiki, în calitate de

administratori a douã soci-etãþi comerciale dinmunicipiul Petroºani, prinameninþare cu desfacereacontractului de muncã, audeterminat mai multe per-soane care erau angajate laaceste firme sã solicite ºi sãobþinã credite de la maimulte instituþii bancare înbaza unor documente false.S-au folosit adeverinþe devenit false emise de celedouã societãþi comerciale,cãrþi de muncã falsificate încare erau modificate salari-ile sau data privind

încadrarea în muncã, fiºefiscale false, contracte indi-viduale de muncã false, etc.„Sumele de bani rezultateîn urma aprobãrii creditãriiintrau în posesia celor doiadministratori, care le

promiteau angajaþilor cãratele vor fi achitate decãtre firme, lucru ce s-aîntâmplat doar o anumitãperioadã de timp.

Creditele contractate dela o unitate bancarã dinHaþeg au fost obþinute cucomplicitatea învinuiteiElena Lucia Drãgan, anga-jatã a bãncii”, a declaratpurtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara, Bogdan Niþu.Oamenii legii au stabilit cã,prin acest mod de operareau fost fraudate mai multeinstituþii financiare bancare

sau nebancare, creându-seun prejudiciu total de peste7.336.400 lei, întreagasumã de bani intrând inposesia celor doi soþi.

„Poliþiºtii continuãcercetãrile în acest caz sub

aspectul comiterii infracþiu-nilor de înºelãciune, fals înînscrisuri sub semnãturãprivatã, fals material înînscrisuri oficiale, uz defals, complicitate la înºelãci-une ºi abuz în serviciu con-

tra intereselor per-soanelor”, a mai spusBogdan Niþu.

U n dosar complex ºi

stufos

Cercetarea în acestdosar a debutat în urmã cumai multe luni ºi, aºa cumarãtam, administratoriicelor douã firme ºi-ar fifolosit salariaþii pentru aobþine credite bancare,folosindu-se de documentefalsificate.

Practic, angajaþii ar fifost convinºi sã scoatãcredite de la diverse bãncide administratorii firmelor,care deþineau lanþuri demagazine cu produse elec-tronice ºi electrocasnice,telefonie mobilã, materialede construcþii ºi design.Perioada în care s-au sãvârºit aceste fapte seîntinde pe câþiva ani, iar oparte dintre persoaneleînºelate au fost nevoite sãachite sume extrem demari, de care nu s-aufolosit niciodatã.

Î ncrengãturiîntinse pe mai

mulþi ani

Problemele au început înmomentul în care soci-etatea Habitat XXI a luatdecizia sã se extindã,datoritã succesului pe careîl avea în acel moment pepiaþã. Pentru asta, însã, eranevoie de bani. Aºa cã,patronii societãþii ar fideterminat oamenii dinsubordine sã scoatã ºi câte3-4 credite/persoanã de ladiverse bãnci pentru a lefolosi banii în afacere, cupromisiunea cã ei vor achi-

ta creditele. Pãgubiþiipovesteau cã, pentru ascoate sume mari de banipentru necesarul afacerii ºiextinderii ei, în cãrþile demuncã ar fi fost operatesalarii mult mai mari decâtcele reale, iar funcþiiledeþinute de angajaþi ar fifost ºi ele falsificate. Dinvânzãtori sau gestionari,angajaþii au fost transfor-maþi, pe hârtie, în adminis-trator sau analist credite.ªi, pentru a nu plãti dãrileaferente cãtre stat laasemenea salarii, cei doiadministratori ar fi întocmitun document prin caresumele se acordau înfuncþie de vânzãri.

Foºtii angajaþi ºi-au datseama cã au fost pãcãliþi cala carte în momentul încare patronii lor, ale cãrorfirme erau deja în declinfinanciar, nu au mai achitatcreditele bancare, iaroamenii au ajuns sãplãteascã sume mari prinexecutãri silite.

Ca sã nu îºi piardã ºicasele au decis sã sesizezePoliþia Petroºani, unde audepus plângeri penale. ªiaºa a debutat ancheta înacest caz, unde mai potapãrea o serie de surprize.


O nouã filã în stufosul dosar al soþilor Csiki

„Patronii þepari” din Petroºani ºi ocomplice de-a lor, trimiºi în arest

„Patronii þepari” din Petroºani, Arthur Ludovic ºi Diana Csiki,sunt la un pas de a ajunge în faþa instanþei de judecatã, fiind

acuzaþi de comiterea mai multor infracþiuni de naturã economicã cuun prejudiciu de peste 7.336.400. Asta în urma unei anchete extremde laborioase, care a durat luni în ºir, în care oamenii legii austrâns probe ºi au pus cap la cap faptele penale ale celor doi.

E dilii de la Petroºani auînceput anul cu speranþe,

încrezãtori în reuºita unorproiecte demarate în urmã cuceva timp ºi pe care sperã ca încursul lui 2014, dacã nu sã lefinalizeze, mãcar sã avanseze cuo bunã parte din lucrãri.

„Cel mai important proiect deinvestiþii care cred eu cã ar trebui sã-lrealizãm în acest an ar fi telescaunulTS3 din Domeniul Schiabil ºi, sigur,investiþiile colaterale care sunt nece-sare acolo. Asta pe de-o parte, iarpe de alta îmi doresc sã finalizãmpiscina ºcolarã ºi grãdiniþa de laºcoala IG Duca ºi mai avem dereabilitat o serie de strãzi înMunicipiul Petroºani, în special celepe care se va introduce canalizarea.De asemenea, am început anumite

demersuri pentru atragerea investito-rilor în zona noastrã. Sper sã nu fieconsideratã perimatã aceastã sintagmãde “atragere a investitorilor” însã credcã Petroºaniul a intrat într-o etapã încare putem sã oferim anumite lucruripentru potenþialii investitori”, ne-adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani

În prezent se lucreazã la bugetulpentru anul 2014 ºi se încearcãobþinerea unui credit pentru continuarea lucrãrilor în Parâng.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE


Senatorul PPDDHaralambie Vochiþoiupleacã în Iran doarpentru a media oeventualã înfrãþire întreo regiune iranianã ºijudeþul Hunedoara ºinu pentru a realizaînfrãþirea propriu –zisã. Acesta este strictapanajul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºinu a altor politicieni,

care pot purta discuþii,dar nu pot parafa ast-fel de documente.„Facem o înfrãþireîntre o regiune deacolo ºi regiuneaHunedoara, de undevin eu, judeþulHunedoara ºi încercãmfacilitarea unor con-tacte politice ºi eco-nomice", a declaratHaralambie Vochiþoiu,

pentru MEDIAFAX.Realitatea este, însã,

puþin diferitã de ceaprezentatã de parla-mentarul de ValeaJiului, care are doarrol de mediator al uneiulterioare înfrãþiri.„Ne-a invitat ºi pe noiºi va merge unreprezentant de la noi,managerul SpitaluluiJudeeþan Deva. Nu ne-am pus nici unmoment probleme deculoare politicã.Trebuie fãcuteprospecþiuni, sãvedem, la final dacãputem încheia relaþiide afaceri ºi, de ce nu,chiar medicale, caresunt foarte impor-tante”, a declaratpreºedintele Consiliului

Judeþean Hunedoara,Mircea Moloþ..

De asemenea,vicepreºedintele CJHunedoara, TiberiuBalint, a precizat cã înaceastã chestiunelucrurile sunt mult maiample, mult mai com-plexe. „Lucrurile suntmult mai ample. Acum

se realizeazã o primãtatonare. Dacã totulmerge bine, se vaîncheia un protocol ºi,dacã se încheie acestprotocol, doarConsiliul Judeþean ºiomologii de acolo, dinIran pot realiza aceastãînfrãþire” a precizatTiberiu Balint, care

spune cã rolul sena-torului HaralambieVochiþoiu este demediere. Vizita în Iranva dura cinci zile, iardelegaþia va fi com-pusã din 4 sau cincipersoane, inclusiv dinmediul de afaceri.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Aºteptãri ºi speranþe la

UricaniP roiectul de construcþie

a DN 66 A este unuldin cele mai importantepentru Valea Jiului.Primarul de la Uricani,Dãnuþ Buhãescu spera caanul acesta sã vadã munci-torii pe drumul Câmpul luiNeag – Herculane.

Anul 2014 ar putea fi unulnorocos pentru Uricani, pentrucã s-ar putea relua lucrãrile ladrumul Câmpul lui Neag –Herculane. Pentru ca acestlucru sã fie posibil, însã, estenevoie de urgentarea unordemersuri.

„Sumele de bani necesaresunt prinse în bugetul pe anul

acesta, însã trebuie sã vedemcât va dura procedura de licitaþie, pentru cã de obicei aicise mai creazã surprize”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani.

Pânã acum s-a construit oparte din drum, dar lucrãrile aufost abandonate în ultimii ani.Ceea ce este mai greu de-abiaacum urmeazã.

“S-a construit destul depuþin, în jur de 10 km, iaracum ar mai fi undeva la 20 dekm, cei mai grei. Aici vorbimde zone unde sunt prãpãstii de30, 50, 70 de metri chiar. Astaeste de fapt porþiunea cea maigrea. În rest, se vor face doarmodernizãri ”, a mai afirmatDãnuþ Buhãescu.

Reluarea lucrãrilor de con-strucþie ar costa în jur de 60 demilioane de euro, bani care artrebui sã vinã de la GuvernulRomâniei.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Chiar dacã a anunþat cã pleacã sã înfrãþeascã judeþul Hunedoara

În Iran, Vochiþoiu doar mediazã o potenþialã înfrãþirecu o regiune iranianã!D eºi s-a lãudat pe unde a putut cã

pleacã în Iran pentru a înfrãþi oregiune de acolo cu judeþul Hunedoara,senatorul PPDD de Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiu, are cel mult statutde mediator. O potenþialã înfrãþire ulterioarã poate fi parafatã doar de oficialii Consiliului Judeþean Hunedoaraºi omologii din regiunea iranianã.

Proiecte pentru Petroºani


Monika BACIU

Mai exact estevorba de servicii depreparare si serviremasa calda pentrupersonalul cu activitatede subteran din cadrulSucursalei DiviziaMiniera, pentruPunctele de Lucru EMLonea, EM Livezeni,EM Vulcan si EMLupeni, la fiecareschimb activ (4 schim-buri pe zi) timp de 3ani. pentru serviciilede prepare ºi servire amesei calde

Complexul EnergeticHunedoara alã sumade 24,463,430.88RON.

Conform docu-

mentelor, necesarulcaloric îl dicteazãmunca ºi efortul fizic.Cu cât aceasta etsemai mare cu atâtsporul caloric este mairidicat.

Pentru munca greanecesarul caloric zilniceste de aproximativ4000 de Kcal. Masacaldã destinatã

ortacilor de la DiviziaMinierã trebuie sãreprezinte circa 40%din totalul acestorcalorii.

Participanþii la lici-taþie trebuie sã facãdovada cã deþin spaþiiadecvate pentruprepararea hranei, darau ºi personal calificatîn domeniu. Totodatãaceºtia trebuie sãprezinte ºi certificatecare sã ateste calitateaproduselor.

Monika BACIU

”Am depãºit unmiliard pe unitãþileminiere din Complexºi la Societatea

Naþionalã ÎnchideriMine Valea Jiului,majoritatea amenzilorau fost aplicate pen-tru nerealizare demãsuri sau pentruneîntreþinerea cãilorde acces, pentruneîntreþinerea echipa-mentelor de muncãcare de multe oriderivã tot de la neîn-treþinerea lucrãrilorminiere fiindcã acesteechipamente demuncã sau prizele deîmpãmântare suntîngropate în material.Au fost sancþiuni ºi

pentru nerealizareamãsurilor din planulde prevenire ºi pro-tecþie pentru locurilede muncã care suntîncadrate în condiþii

deosebite, grupa adoua”, a declaratIleana Bodea, ºefSSM-ITM ValeaJiului.

Cuantumul amen-zilor aplicate celordouã societãþi în cur-sul anului trecut afost de 124 de mii delei. Astfel, ComplexulEnergetic Hunedoaraa fost sancþionat cu 8amenzi în sumã de76 de mii de lei, întimp ce la SNÎMVJau fost aplicate cincisancþiuni a 48 de miide lei.

Mircea NISTOR

“Eu sper ca mãcardouã dintre acestea sãfie rezolvate în totali-tate. Este vorbadespre pãstrarea gra-tuitãþilor la achitareacontravalorii energieielectrice consumate ºi

a bonurilor de cãr-bune, respectiv majo-rarea punctului depensie care ar trebuisã ajungã, cel puþin, la45% din salariulminim pe economie.În ceea ce priveºtegratuitãþile, numitefacilitãþi în Uniunea

Europeanã, acestea arurma sã disparã cuîncepere din data 31decembrie 2014. Noidorim sã le primim pecuponul de pensie ºisã le pãstrãm mãcarpânã în 2018, atuncicând vor fi închiseminele declarate dreptneviabile. Sã nu uitãmcã de aceste gratuitãþiminerii din ValeaJiului beneficiazã încãdin anul 1924. Înparantezã fie spus,numãrul pensionarilorminieri scade de la anla an, pentru cã astaeste viaþa”, a declaratIon Hortopan,preºedintele Ligii

SindicatuluiPensionarilor MinieriValea Jiului.

Conducãtorii LigiiSindicatuluiPensionarilor Minieridoresc sã se întâl-neascã chiar înaceastã lunã cu pre-mierul Victor Pontapentru a-i prezentalista cu problemele pecare doresc sã lerezolve. Întâlnirea arurma sã se desfãºoarela Târgu Jiu, la cabi-netul senatorial alacestuia. “Sunt con-vins cã primul min-istru ne va înþelegeproblemele ºi le varezolva pe toate”, amai spus IonHortopan.

Aproape 80 de mii de leia plãtit CEH cãtre ITM

S ocietãþile din minerit amen-date de ITM. Inspectorii ITM

au aplicat amenzi de peste o sutãde mii de lei pe parcursul anului2013 celor douã societãþi minieredin Valea Jiului. Atât ComplexulEnergetic Hunedoara cât ºiSocietatea NAþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului au fost sancþion-ate pentru nerespectarea normelorîn securitate ºi sãnãtate în muncã.

Un nou an ºi trei dorinþeP ensionarii minieri din Valea

Jiului au pregãtitã lista cu“revendicãri” pentru noul an. Peaceasta se aflã 3 puncte “mari ºilate” ºi anume: pãstrarea gratuitãþilor la cãrbune ºi energieelectricã, elaborarea unei noi legi apensionãrii ºi majorarea punctuluide pensie.

Masa minerilor de la viabile,peste 24 de milioane

M asa caldã pentru angajaþiiCEH. Conducerea

Complexului Energetic Hunedoaracautã o societate care sã preparemasa caldã pentru angajaþi.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 20148 Actualitate Actualitate 9

Miercuri, a avut locºedinþa Consiliului deAdministraþie a Apa

Serv Petroºani, care aavut pe ordinea de zidoar douã puncte, dar

care au fost catalogateca fiind esenþiale pentrueficientizarea activitãþiioperatorului de apã alVãii Jiului.

PreºedinteleConsiliului deAdministraþie a ApaServ, prof. univ. dr. ing.Radu Sorin, a explicatimportanþa celor douãpuncte ale ordinii de zi, respectiv singuramodificare a organigramei pe care a catalogat-o ca pe omãsurã de eficientizarea activitãþii extrem deinspiratã prin înfiinþareaunei ”trupe de ºoc”,condusã de AlinSãceanu, care vaacþiona ca o divizie fiscalã cu experienþãtehnicã ºi cunoaºtereatertipurilor clienþilor desustragere de la plataserviciilor, dar ºi talentul de a determinaconsumatorul sã-ºiplãteascã datoriile. Aldoilea punct al ordiniide zi a fost aprobarea

bugetului pe anul 2014.

C ontrol, acþiune,recuperare

în forþã!”La punctul unu, am

aprobat singura modifi-care a organigramei,care nu presupunemãrirea numãrului deangajaþi, ci o reorgani-zare internã. Este vorbade compartimentul derecuperare creanþe, carese va ocupa de datorni-ci, persoane fizice ºijuridice, care au restanþela plata serviciilorfurnizate de Apa Serv.Acest compartiment vaverifica exact declaraþiilede consum ºi vaacþiona, atunci când se

impune, prin metodebine stabilite, care sãdea rezultate. Acestcompartiment a preluato parte din atribiþiilecorpului de control, lacare s-au adãugat altelespecifice unui asemeneacompartiment de recu-perare, care implicãenergie ºi dinamism,iniþiativã ºi acþiune.Acest compartimenteste subordonat directdirectorului general.Corpul de control ºi-aredus astfel numãrul demembri ºi are atribuþiide verificare pe zonaeconomicã.

La punctul doi, amaprobat bugetul pe anul2014, pentru cã acesta

trebuie înaintatConsiliului Judeþean. S-ar putea ca anul acesta, CJH sã prevadãbani pentru Apa Serv,funcþie de posibilitãþi.Anul trecut, din primã-varã, ne-am descurcatsinguri” – a declaratRadu Sorin, preºedin-tele CA, Apa ServPetroºani.

T rupã de ºocpentru

pãstrarea preþuluiapei

Deºi preºedintele CA,Radu Sorin, a explicatcã la un moment datlegea obligã la scum-pirea apei mãcar cu ratainflaþiei, pentru cã ApaServ nu a mai umblat lapreþul apei de vreo câþi-va ani ajungând de pelocul 18 pe locul 38 lapreþurile practicate,Costel Avram vreaaltceva.

”Am înfiinþat aceastãtrupã de ºoc, cum onumiþi dv. comparti-mentul de recuperarecreanþe, cu oamenidinamici, buni cunoscã-tori ai problemelor perelaþia cu clienþii. Dinechipã fac parte ingineriºi tehnicieni energici, cuiniþiativã. Am spus cãtrei luni din acest an nuvoi propune creºtereapreþului la apã pentrucã vreau, cu aceastãechipã, sã mãresc pro-

ductivitatea muncii ºi sãîncasãm banii datoraþide beneficiarii serviciilornoastre ºi apoi sã trecem la o fluenþã aîncasãrilor pentru oactivitate eficientã.

Nu pot împovãrapopulaþia cu încã oscumpire, pentru cã ºi aºa calitatea vieþii înValea Jiului nu este unade invidiat. Sunt oameniîn vârstã care nu aubani nici de medica-mente, dar sunt cei maibuni clienþi ai noºtri...Sper ºi îmi pun speran-þa cã acest birou derecuperare creanþe îºiva intra în mânã. Dupãtrei luni, mai vorbim” adeclarat Costel Avram,director general ApaServ.

P e lângã profesioniºti,

ºi-un Petroi legat degâtul Apa Serv

Cu acest prilej amcerut informaþiipreºedintelui Consiluluide Administraþie, RaduSorin, cum a decursconcursul pe postul dedirector al Apa ServPetroºani ºi cum ºi cucine s-a format noulConsiliu deAdministraþie.

Aºa am aflat cã printre oameni verificaþiîn timp ca a fi unii decalitate profesionalã, s-acocoþat sau a fost pus

în consiliul Apa Serv liberalul Nicolae Petroi,cel care iritã pe undetrece ºi slavã Domnului,a trecut prin funcþiiextrem de bãnoase ºinimeni nu ºtie de ce,nici chiar liberalii lui,având în vedere cã profesional acesta lasãde dorit. Cineva, acolosus, se pare cã-l iubeºte!

Consiliul deAdministraþie este format din DanielSurulescu, IosifDaminescu, NicolaePetroi, Costel Avram ºiRadu Sorin, care estepreºedinte al CA Apa

Serv.În luna decembrie, a

avut loc ºi concursul deocupare a postului dedirector general, concurs trecut cu binede Costel Avram.

”S-a finalizat conducerea Apa Serv.Cosiliul de administraþieeste format din DanielSurulescu, NicolaePetroi, IosifDaminescu, CostelAvram, conform OUG119/2011, ºi eu –preºedinte.

Concursul de ocuparea postului de director a

avut loc în decembrie,iar condiþiile de selecþieau fost aceleaºi ca ºipentru noi, cei din CA.A fost doar un singurcandidat, Costel Avram,care s-a prezentat înfaþa unei comisii a treimembri CA, respectiveu, Daniel Surulescu ºiIosif Daminescu. Pentruselecþie, dosarul lui afost verificat de ºefapersonalului de laConsiliul Judeþean ºi de juriºti de la primãriilePetroºani ºi Vulcan, aºa cum am fost verificaþi ºi noi.

Sunt mulþumit deactivitatea Apa Servavând în vedere cã anultrecut nu a înregistratpierderi în condiþiile în care a plãtit datoriivenite din urmã, a recuperat clãdiri ºibunuri, a diversificatactivitatea ºi adinamizat-o. Toate acestea sunt motivetemeinice pentru a cata-loga activitatea ca fiinduna cu adevãrat bunã” –a spus preºedintele CAApa Serv, Radu Sorin.

Se pare cã toatã conducerea Apa Servare mari aºteptãri de lanoua structurã înfiinþatãîn cadrul societãþii –compartimentul de recuperare creanþe.Presiunea responsabili-tãþii acestui nou colectivva dovedi dacã este cuadevãrat ”trupã de ºoc”.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

A leºi ”fermieri”.

Noua ocupaþie aaleºilor româniloreste cea de fermier. Mareamajoritate aaleºilor deþinterenuri. În ultimaperioadã acestlucru a devenit”must-have”, maiales dupã ce preºe-dintele RomânieiTraian Bãsescu ºi-a achiziþionatmai multe hectarede teren în judeþulCãlãraºi.

Parlamentarii hunedoreni nu se lasãmai prejos.

Nici în ceea ce îipriveºte pe parlamen-tarii hunedoreni situaþianu este cu mult diferitã.Aceºtia deþin importante suprafeþe deteren. Monica IacobRidzi deþine doar unteren în judeþul Olt.Aceasta deþine terenulîmpreunã cu fratele sãu.Terenul intravilan însuprafaþã de 3969,89de metri pãtraþi a fostachiziþionat în anul1999. Tot un terenintravilan în suprafaþã

de 211,5 metri pãtraþideþine ºi deputatulBogdan Þâmpãu.

Acesta a achiziþionatbunul în anul 2005.300 de metri pãtraþi de

teren intravilan deþine ºideputatul CristianResmeriþã care a

achiziþionat parcela înanul 2013 împreunã cu fratele sãu LucianResmeriþã.

Cei trei deputaþi enu-meraþi mai sus fac partedin categoria celor caredeþin suprafeþe mici deteren. Urmãtorii treicolegi de parlament sepot considera latifun-diari. Natalia Intoterodeþine patru terenuriintravilane în Brad aces-tea fiind achiziþionateîntre anii 2001 – 2010.Natalia intotero mai areun teren agricol în satulhunedorean Criºan însuprafaþã de peste 14hectare. Mai exactIntotero este posesoareaa 6406 de metri pãtraþi

de teren. Preºedintele PSD

Hunedoara, LaurenþiuNistor are mai multeterenuri agricole înjudeþul Hunedoara, douãdintre ele fiind moºteniteîn urmã cu patru ani.Suprafaþa totalã a aterenurilor deþinute deLaurenþiu Nistordepãºeºte 10 hectare.

Carmen EleonoraHãrãu cunoscutã ca omde afaceri din municipiulHunedoara a reuºit sãobþinã un post de depu-tat. Aceasta deþine patruterenuri de tip intravilanîn suprafaþã totalã depeste 3000 de metripãtraþi. Mircia Munteanse pare cã

le-a încercat pe toate. Ela fost primarul municipi-ului Deva. Apoi, Mirciaa fost consilier judeþean,însã a demisionat dinfuncþie. Mircia Munteana reuºit sã obþinã unpost de deputat în urmaredistribuirii voturilor.Mircia este posesorul adouã terenuri intravilanede peste 2000 de metripãtraþi, douã terenuriextravilane de peste 1hectar.

S enatorii ºiterenurile

ªi senatorii hune-doreni sunt familiarizaþicu munca câmpului.Senatorul Cosmin

Nicula deþine un terenintravilan în Deva însuprafaþã de peste omie de metri pãtraþi.Tot Nicula a moºtenitdouã terenuri în anul2002, unul forestier însuprafaþã de 2904metri pãtraþi ºi unulagricol în suprafaþã deãeste 15 hectare.Mariana Câmpeanu,actualul ministru alMuncii a obþinut ºi eaun post de senator înParlamentul României.Mariana Câmpeanu afost în mandatul trecutdeputat, iar ea se poatelãduda cu o avereimpresionantã. La fel caºi Nicula a dobândit

câteva imobile prinmoºtenire. Astfel,Mariana Câmpeanudeþine un teren intravi-lan la Buzãu, un terenagricol la Brãila, acestafiind moºtenit în anul2000. Dorin Pãran afost trimis ºi el de alegãtori în ParlamentulRomâniei, în funcþia desenator. Parlamentaruldeþine mai multeterenuri de mai multecategorii a cãrorsuprafaþã totalãdepãºeºte 11 hectare.Singurul senator hunedorean care nudeþine terenuri esteHaralambie Vochiþoiu.

Monika BACIUMonika BACIU

Divizia de ºoc, propusã de Avram, a fost aprobatã de CA a Apa ServP reºedintele Consiliului de Administraþie a Apa Serv, prof.

univ. dr. ing. Radu Sorin, a explicat importanþa celor douãpuncte ale ordinii de zi a CA de miercuri, 8 ianuarie, respectiv singura modificare a organigramei pe care a catalogat-o ca pe omãsurã de eficientizare a activitãþii extrem de inspiratã prin înfiinþarea unei ”trupe de ºoc”, condusã de Alin Sãceanu, care vaacþiona ca o divizie fiscalã cu experienþã tehnicã ºi cunoaºtereatertipurilor clienþilor de sustragere de la plata serviciilor, dar ºitalentul de a determina consumatorul sã-ºi plãteascã serviciile.Al doilea punct a fost bugetul pe anul 2014.

Terenurile noul trend al aleºilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 20148 Actualitate Actualitate 9

Miercuri, a avut locºedinþa Consiliului deAdministraþie a Apa

Serv Petroºani, care aavut pe ordinea de zidoar douã puncte, dar

care au fost catalogateca fiind esenþiale pentrueficientizarea activitãþiioperatorului de apã alVãii Jiului.

PreºedinteleConsiliului deAdministraþie a ApaServ, prof. univ. dr. ing.Radu Sorin, a explicatimportanþa celor douãpuncte ale ordinii de zi, respectiv singuramodificare a organigramei pe care a catalogat-o ca pe omãsurã de eficientizarea activitãþii extrem deinspiratã prin înfiinþareaunei ”trupe de ºoc”,condusã de AlinSãceanu, care vaacþiona ca o divizie fiscalã cu experienþãtehnicã ºi cunoaºtereatertipurilor clienþilor desustragere de la plataserviciilor, dar ºi talentul de a determinaconsumatorul sã-ºiplãteascã datoriile. Aldoilea punct al ordiniide zi a fost aprobarea

bugetului pe anul 2014.

C ontrol, acþiune,recuperare

în forþã!”La punctul unu, am

aprobat singura modifi-care a organigramei,care nu presupunemãrirea numãrului deangajaþi, ci o reorgani-zare internã. Este vorbade compartimentul derecuperare creanþe, carese va ocupa de datorni-ci, persoane fizice ºijuridice, care au restanþela plata serviciilorfurnizate de Apa Serv.Acest compartiment vaverifica exact declaraþiilede consum ºi vaacþiona, atunci când se

impune, prin metodebine stabilite, care sãdea rezultate. Acestcompartiment a preluato parte din atribiþiilecorpului de control, lacare s-au adãugat altelespecifice unui asemeneacompartiment de recu-perare, care implicãenergie ºi dinamism,iniþiativã ºi acþiune.Acest compartimenteste subordonat directdirectorului general.Corpul de control ºi-aredus astfel numãrul demembri ºi are atribuþiide verificare pe zonaeconomicã.

La punctul doi, amaprobat bugetul pe anul2014, pentru cã acesta

trebuie înaintatConsiliului Judeþean. S-ar putea ca anul acesta, CJH sã prevadãbani pentru Apa Serv,funcþie de posibilitãþi.Anul trecut, din primã-varã, ne-am descurcatsinguri” – a declaratRadu Sorin, preºedin-tele CA, Apa ServPetroºani.

T rupã de ºocpentru

pãstrarea preþuluiapei

Deºi preºedintele CA,Radu Sorin, a explicatcã la un moment datlegea obligã la scum-pirea apei mãcar cu ratainflaþiei, pentru cã ApaServ nu a mai umblat lapreþul apei de vreo câþi-va ani ajungând de pelocul 18 pe locul 38 lapreþurile practicate,Costel Avram vreaaltceva.

”Am înfiinþat aceastãtrupã de ºoc, cum onumiþi dv. comparti-mentul de recuperarecreanþe, cu oamenidinamici, buni cunoscã-tori ai problemelor perelaþia cu clienþii. Dinechipã fac parte ingineriºi tehnicieni energici, cuiniþiativã. Am spus cãtrei luni din acest an nuvoi propune creºtereapreþului la apã pentrucã vreau, cu aceastãechipã, sã mãresc pro-

ductivitatea muncii ºi sãîncasãm banii datoraþide beneficiarii serviciilornoastre ºi apoi sã trecem la o fluenþã aîncasãrilor pentru oactivitate eficientã.

Nu pot împovãrapopulaþia cu încã oscumpire, pentru cã ºi aºa calitatea vieþii înValea Jiului nu este unade invidiat. Sunt oameniîn vârstã care nu aubani nici de medica-mente, dar sunt cei maibuni clienþi ai noºtri...Sper ºi îmi pun speran-þa cã acest birou derecuperare creanþe îºiva intra în mânã. Dupãtrei luni, mai vorbim” adeclarat Costel Avram,director general ApaServ.

P e lângã profesioniºti,

ºi-un Petroi legat degâtul Apa Serv

Cu acest prilej amcerut informaþiipreºedintelui Consiluluide Administraþie, RaduSorin, cum a decursconcursul pe postul dedirector al Apa ServPetroºani ºi cum ºi cucine s-a format noulConsiliu deAdministraþie.

Aºa am aflat cã printre oameni verificaþiîn timp ca a fi unii decalitate profesionalã, s-acocoþat sau a fost pus

în consiliul Apa Serv liberalul Nicolae Petroi,cel care iritã pe undetrece ºi slavã Domnului,a trecut prin funcþiiextrem de bãnoase ºinimeni nu ºtie de ce,nici chiar liberalii lui,având în vedere cã profesional acesta lasãde dorit. Cineva, acolosus, se pare cã-l iubeºte!

Consiliul deAdministraþie este format din DanielSurulescu, IosifDaminescu, NicolaePetroi, Costel Avram ºiRadu Sorin, care estepreºedinte al CA Apa

Serv.În luna decembrie, a

avut loc ºi concursul deocupare a postului dedirector general, concurs trecut cu binede Costel Avram.

”S-a finalizat conducerea Apa Serv.Cosiliul de administraþieeste format din DanielSurulescu, NicolaePetroi, IosifDaminescu, CostelAvram, conform OUG119/2011, ºi eu –preºedinte.

Concursul de ocuparea postului de director a

avut loc în decembrie,iar condiþiile de selecþieau fost aceleaºi ca ºipentru noi, cei din CA.A fost doar un singurcandidat, Costel Avram,care s-a prezentat înfaþa unei comisii a treimembri CA, respectiveu, Daniel Surulescu ºiIosif Daminescu. Pentruselecþie, dosarul lui afost verificat de ºefapersonalului de laConsiliul Judeþean ºi de juriºti de la primãriilePetroºani ºi Vulcan, aºa cum am fost verificaþi ºi noi.

Sunt mulþumit deactivitatea Apa Servavând în vedere cã anultrecut nu a înregistratpierderi în condiþiile în care a plãtit datoriivenite din urmã, a recuperat clãdiri ºibunuri, a diversificatactivitatea ºi adinamizat-o. Toate acestea sunt motivetemeinice pentru a cata-loga activitatea ca fiinduna cu adevãrat bunã” –a spus preºedintele CAApa Serv, Radu Sorin.

Se pare cã toatã conducerea Apa Servare mari aºteptãri de lanoua structurã înfiinþatãîn cadrul societãþii –compartimentul de recuperare creanþe.Presiunea responsabili-tãþii acestui nou colectivva dovedi dacã este cuadevãrat ”trupã de ºoc”.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

A leºi ”fermieri”.

Noua ocupaþie aaleºilor româniloreste cea de fermier. Mareamajoritate aaleºilor deþinterenuri. În ultimaperioadã acestlucru a devenit”must-have”, maiales dupã ce preºe-dintele RomânieiTraian Bãsescu ºi-a achiziþionatmai multe hectarede teren în judeþulCãlãraºi.

Parlamentarii hunedoreni nu se lasãmai prejos.

Nici în ceea ce îipriveºte pe parlamen-tarii hunedoreni situaþianu este cu mult diferitã.Aceºtia deþin importante suprafeþe deteren. Monica IacobRidzi deþine doar unteren în judeþul Olt.Aceasta deþine terenulîmpreunã cu fratele sãu.Terenul intravilan însuprafaþã de 3969,89de metri pãtraþi a fostachiziþionat în anul1999. Tot un terenintravilan în suprafaþã

de 211,5 metri pãtraþideþine ºi deputatulBogdan Þâmpãu.

Acesta a achiziþionatbunul în anul 2005.300 de metri pãtraþi de

teren intravilan deþine ºideputatul CristianResmeriþã care a

achiziþionat parcela înanul 2013 împreunã cu fratele sãu LucianResmeriþã.

Cei trei deputaþi enu-meraþi mai sus fac partedin categoria celor caredeþin suprafeþe mici deteren. Urmãtorii treicolegi de parlament sepot considera latifun-diari. Natalia Intoterodeþine patru terenuriintravilane în Brad aces-tea fiind achiziþionateîntre anii 2001 – 2010.Natalia intotero mai areun teren agricol în satulhunedorean Criºan însuprafaþã de peste 14hectare. Mai exactIntotero este posesoareaa 6406 de metri pãtraþi

de teren. Preºedintele PSD

Hunedoara, LaurenþiuNistor are mai multeterenuri agricole înjudeþul Hunedoara, douãdintre ele fiind moºteniteîn urmã cu patru ani.Suprafaþa totalã a aterenurilor deþinute deLaurenþiu Nistordepãºeºte 10 hectare.

Carmen EleonoraHãrãu cunoscutã ca omde afaceri din municipiulHunedoara a reuºit sãobþinã un post de depu-tat. Aceasta deþine patruterenuri de tip intravilanîn suprafaþã totalã depeste 3000 de metripãtraþi. Mircia Munteanse pare cã

le-a încercat pe toate. Ela fost primarul municipi-ului Deva. Apoi, Mirciaa fost consilier judeþean,însã a demisionat dinfuncþie. Mircia Munteana reuºit sã obþinã unpost de deputat în urmaredistribuirii voturilor.Mircia este posesorul adouã terenuri intravilanede peste 2000 de metripãtraþi, douã terenuriextravilane de peste 1hectar.

S enatorii ºiterenurile

ªi senatorii hune-doreni sunt familiarizaþicu munca câmpului.Senatorul Cosmin

Nicula deþine un terenintravilan în Deva însuprafaþã de peste omie de metri pãtraþi.Tot Nicula a moºtenitdouã terenuri în anul2002, unul forestier însuprafaþã de 2904metri pãtraþi ºi unulagricol în suprafaþã deãeste 15 hectare.Mariana Câmpeanu,actualul ministru alMuncii a obþinut ºi eaun post de senator înParlamentul României.Mariana Câmpeanu afost în mandatul trecutdeputat, iar ea se poatelãduda cu o avereimpresionantã. La fel caºi Nicula a dobândit

câteva imobile prinmoºtenire. Astfel,Mariana Câmpeanudeþine un teren intravi-lan la Buzãu, un terenagricol la Brãila, acestafiind moºtenit în anul2000. Dorin Pãran afost trimis ºi el de alegãtori în ParlamentulRomâniei, în funcþia desenator. Parlamentaruldeþine mai multeterenuri de mai multecategorii a cãrorsuprafaþã totalãdepãºeºte 11 hectare.Singurul senator hunedorean care nudeþine terenuri esteHaralambie Vochiþoiu.

Monika BACIUMonika BACIU

Divizia de ºoc, propusã de Avram, a fost aprobatã de CA a Apa ServP reºedintele Consiliului de Administraþie a Apa Serv, prof.

univ. dr. ing. Radu Sorin, a explicat importanþa celor douãpuncte ale ordinii de zi a CA de miercuri, 8 ianuarie, respectiv singura modificare a organigramei pe care a catalogat-o ca pe omãsurã de eficientizare a activitãþii extrem de inspiratã prin înfiinþarea unei ”trupe de ºoc”, condusã de Alin Sãceanu, care vaacþiona ca o divizie fiscalã cu experienþã tehnicã ºi cunoaºtereatertipurilor clienþilor de sustragere de la plata serviciilor, dar ºitalentul de a determina consumatorul sã-ºi plãteascã serviciile.Al doilea punct a fost bugetul pe anul 2014.

Terenurile noul trend al aleºilor

Potrivit calendaruluifãcut public deMinister, joi, pe site-ulwww.edu.ro, primasesiune este progra-matã în perioada 6 -15 mai, iar a doua,între 20 ºi 29 mai.

În prima sesiune,elevii de clasa a II-avor fi evaluaþi în 6 maila limba românã (scrisºi citit), în 7 mai lalimba maternã (scris ºicitit) ºi în 8 mai lamatematicã.

Evaluarea la clasa aIV-a are calendarul 13mai (limba românã ºi

limba maternã) ºi 14mai (matematicã), iarcea la clasa a VI-a, 14mai (limbã ºi comuni-care) ºi 15 mai(matematicã ºi ºtiinþe).

În sesiunea a doua,elevii de clasa a II-avor fi evaluaþi la 20mai (limba românã -scris ºi citit), 21 mai(limba maternã - scrisºi citit) ºi 22 mai(matematicã).

Evaluarea celor declasa a VI-a este pro-gramatã în 27 mai(limbã ºi comunicare)ºi 28 mai (matematicã

ºi ºtiinþe), iar a celorde clasa a IV-a, în 28mai (limba românã,limba maternã) ºi 29mai (matematicã).

Testele pentru eval-uare sunt elaborate deCentrul Naþional deEvaluare ºi Examinare,fiind formulate clar,precis ºi în strictã con-cordanþã cu pro-gramele ºcolare învigoare pentru fiecaredisciplinã de studiu,astfel încât sã permitãadministrarea în câtedouã secvenþe de eval-uare, precizeazã

Ministerul Educaþiei.Pentru clasa a IV-a,

testele vor avea unformat asemãnãtor cucel al evaluãrilor inter-naþionale administrateelevilor în vârstã de10-12 ani.

Nivelul de dificultateal testelor va fi mediu.

Rezultatele obþinutela EN-2014 nu se

înregistreazã în cata-logul clasei ºi sunt val-orificate la nivelulunitãþii de învãþãmântprin elaborarea pla-nurilor individualizatede învãþare, con-semnarea în portofoli-ul educaþional al elevu-lui, respectiv infor-mareapãrinþilor/reprezen-tanþilor legali ai elevu-lui asupra stadiului for-mãrii ºi dezvoltãriicompetenþelor evalu-ate.

Potrivit Ministerului,responsabilitateaadministrãrii la clasã aevaluãrilor naþionaleaparþine administra-torului de test, carepoate fi învãþãtorul,institutorul sau profe-sorul de la clasã. Petoatã durata evaluãrii,administratorul de testeste asistat de un aldoilea cadru didactic,

care nu are ore laacea clasã, desemnatde preºedintelecomisiei de organizareºi de administrare aEN-2014 din unitateade învãþãmânt.

Cadrele didacticeevaluatoare sunt selec-tate de la alte unitãþiºcolare decât cele dincare provin elevii alecãror teste sunt evalu-ate. Fiecare test esteevaluat de cãtre douãcadre didactice, pentrufiecare disciplinã înparte, pe bazaCaietului cadruluididactic. Baremele deevaluare, precum ºialte informaþii referi-toare la evaluare, suntcuprinse în Caietulcadrului didactic.Evaluarea fiecãrui testse face cu respectareastrictã a baremului ºi aprecizãrilor din Caietulcadrului didactic.

Potrivit FSLI,Ministerul FinanþelorPublice a emis îndecembrie 2013 unordin pentru punereaîn aplicare a OU88/2013 privindadoptarea unormãsuri fiscal-bugetare.Actul normativ trebuiepus în practicãîncepând din 1 ian-uarie 2014, încondiþiile în careTrezoreriile judeþenenu au o logisticãadaptatã noilor cer-inþe, iar serviciile desecretariat ºi de con-tabilitate din unitãþilede învãþãmânt aufoarte mult de muncãpentru întocmireadocumentelor carestau la baza plãþiisalariilor.

Preºedintele FSLI,Simion Hancescu, a

spus cã "victimeleacestei mãsuri prostaplicate" sunt, înprimul rând, salariaþiidin învãþãmânt, carevor primi salariile cu oîntârziere de aproxi-mativ o sãptãmânã.

"Având în vederecã noile cerinþeimpuse de MFPimplicã calculul salari-ilor pe cicluri deînvãþãmânt, serviciilede secretariat ºi decontabilitate dinunitãþile ºcolare vor fiexcesiv birocratizate

pentru cã sunt foartemulte cadre didacticecare predau la douãsau trei cicluri deînvãþãmânt, primar,gimnazial ºi liceal, ºisalariile acestora ºidãrile aferente cãtrestat trebuie calculateseparat", a mai spusSimion Hancescu,citat în comunicat.

Potrivit lideruluiFSLI, nu trebuie omisnici faptul cã mulþidintre salariaþii dineducaþie au rate labãnci, iar întârzierea

achitãrii acestoraînseamnã penalizãri,"pe care nu le plãteºteGuvernul".

Preºedintele FSLIconsiderã cãMinisterul Finanþelorar fi trebuit sã facãaceastã schimbaretreptat, astfel încâtpersonalul dinînvãþãmânt sã nu aibãde suferit.

"ReprezentanþiiMinisterului FinanþelorPublice trebuie sãgãseascã urgent osoluþie, pentru caplata salariilor sã fiefãcutã în cel mai scurttimp", a mai spusHancescu.

El a precizat cãplata salariilor înînvãþãmânt ar fi tre-buit sã înceapã din 5ianuarie.

Sursa: Mediafax


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Ministerul Finanþelor întârzie plata salariilorîn învãþãmânt cu o sãptãmânã

F ederaþia Sindicatelor Libere din Învãþãmânt(FSLI) susþine cã angajaþii din educaþie vor primi

salariile cu o întârziere de aproximativ o sãptãmânã,din cauza unui ordin al Ministerului Finanþelorprivind noile mãsuri fiscal-bugetare, care a fost emis îndecembrie ºi pus în aplicare din ianuarie.

Evaluãrile elevilor din clasele a II-a, a IV-a ºi a VI-a vor avea loc în mai

E valuãrile naþionale la finalul claselor a II-a, a IV-aºi a VI-a, ale cãror note nu se trec în catalog, vor

avea loc în intervalul 6 - 29 mai, în douã sesiuni, adoua fiind rezervatã elevilor care au absentat, dinmotive întemeiate, la prima sesiune, informeazãMinisterul Educaþiei.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Modificãrile au învedere utilizarea cuprioritate în anul2014 a diferenþeinealocate din plafonulanului 2013 (aproxi-mativ 22 milioane leiºi 196 milioane leipentru ANL) ºi asumei alocate la dataprezentei finanþatorilorcare au solicitat pla-fon, din plafonul anu-

lui 2013, dar care nua fost consumat inte-gral pânã la data de31 decembrie 2013(aproximativ 158 mil-ioane lei ºi 301 mil-ioane lei pentru ANL),se aratã într-un comu-nicat transmis deMinisterul Finanþelor.

În anul 2013 s-auacordat circa 25.500garanþii, înregistrându-

se un ritm mediu alsolicitãrilor degarantare de circa100 dosare/zi.Valoarea medie a uneifinanþãri a fost deaproximativ 37.000euro.

Beneficiarii progra-mului au preferatachiziþionarealocuinþelor de douãcamere în procent de

peste 51%, în topuljudeþelor la nivelnaþional menþinându-se Bucureºti, Cluj,Ilfov, Timiº ºiConstanþa.

"Pe lângã cele 16bãnci care au acordatcredite în anul 2013,în 2014 se vor puteaînscrie în program noifinanþatori, cu condiþia

ca aceºtia sã-ºidesfãºoare activitateade creditare a per-soanelor fizice pe bazareglementãrilor vali-date de BancaNaþionalã aRomâniei", semenþioneazã în comu-nicat.

Rata creditelorneperformante este de

0,1%.Fondul Naþional de

Garantare a Creditelorpentru ÎntreprinderileMici ºi Mijlocii este oinstituþie financiarãnebancarã, cu capitalde risc, înfiinþatã înscopul facilitãrii acce-sului IMM-urilor lafinanþãri, prin acordarea de garanþiipentru instrumentelede finanþare contractate de la bãncicomerciale sau dinalte surse.

Mircea NISTOR

“În linii mari, estevorba despre unconcurs ce se vadesfãºura pe maimulte secþiuni ºicare are drept scopstimularea tinerilorîn însuºirea ele-mentelor de man-agement, marketingºi contabilitate, învederea înfiinþãriiunei societãþi comer-ciale ºi menþineriiacesteia drept prof-itabilã.

Dorim, pe aceastãcale, sã dezvoltãm

spiritual antrepreno-rial al tinerilor ºi sã-ifamiliarizãm cuactivitatea specificãunei firme, prin sim-ularea operaþiunilorºi proceselor eco-nomice din mediulreal de afaceri”, adeclarat MargaretaTrif, profesor ColegiulEconomic “Hermes”Petroºani.

Pânã în prezent,5 licee ºi-au depuscererile de înscriere.Anul trecut, la ediþiacu numãrul 3, aufost prezente 27 de

unitãþi ºcolare. Concursul se va

desfãºura pe maimulte secþiuni.Printre acestea seaflã: “cel mai atrac-tiv stand”, “cea maibunã prezentare afirmei”, “cea maibunã mascotã”, “celmai bun spot publici-tar” sau “cele maivaloroase tranzacþii”.Pe de altã parte,juriul (din care vorface parte ºireprezentanþi ai unoragenþi economici) vaacorda ºi un premiu“surprizã”.

Monika BACIU

Nici când funcþionaîn sala de aºteptare nuerau condiþii deosebite,însã cãlãtorii nu eraunevoiþi sã aºteptetrenul în frig, ploaie,vânt sau zãpadã.

”S-a luat decizia dea închide sala deaºteptaredin cauzaoamenilorstrãzii careºi-au fãcutun obicei dea veni aici ºia sta la adã-post.Miroseaîngrozitorînauntru dincauza lor ºi atunci s-adecis ca sala sã fieînchisã. Cãlãtorii carefac dovada cã au biletde cãlãtorie pot intraîn salã dupã ce seadreseazã celor de lagarã care vin ºi le

deschid”, spun respon-sabilii gãrii dinPetroºani.

Accesul în sala deaºteptare a gãrii dinPetroºani este limitat.Intrarea în spaþiul des-tinat cãlãtorilor se faceîntre anumite intervale

orare. În schimb, majori-

tatea timpului sala esteînchisã, mai exactaccesul este limitat înintervalele orare 9.30-22.30 ºi 00.30-5.30.dacã în aceste intervaleorare sunt cãlãtori culegitimaþie de cãlãtoriela trenurile care circulãprin staþie aceºtia vorsolicita angajaþilor gãriisã deschidã sala ºi sãle permitã accesuldupã prezentarea legit-imaþiei de cãlãtorie.

Fonduri de peste 1,2 miliarde de lei disponibilepentru acest an în programul Prima Casã

G uvernul a aprobat la începutul acestei sãptãmânio hotãrâre prin care stabileºte un plafon de 1,2

miliarde de lei pentru garanþiile care vor fi acordate înacest pentru programul Prima Casã, prag similar cu celdin 2013, ºi permite utilizarea sumelor repartizate anultrecut ºi care nu au fost consumate.

Gara din Petroºani a rãmas ºifãrã salã de aºteptare

S ala de aºteptare a gãrii din Petroºani a devenitadãpost pentru oamenii strãzii. Din acest motiv

responsabilii Gãrii din localitate au luat decizia de aînchide sala de aºteptare pentru ca boschetarii sã nu semai cuibãreascã la cãldurã în locul în care teoretic cãlã-torii ar fi fost cei care ar fi trebuit sã aºtepte trenul.Târgul firmelor de exerciþiu

C olegiul Economic “Hermes” din Petroºani va orga-niza ºi în acest an “Târgul firmelor de exerciþiu”.

Manifestarea, la care vor participa elevi de la liceeleeconomice din judeþul Hunedoara dar ºi din judeþeleînvecinate, este programatã a se desfãºura în data de17 ianuarie, în Sala de Marmurã a primãriei din locali-tate. Acþiunea este organizatã în colaborare cuPrimãria municipiului Petroºani, Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara ºi Casa Corpului Didactic Deva.

Monika BACIU

”Medicii de familieau luat decizie la nivelcentral de a trimitepacienþii la Fisc pentrucã în urmã cu un an ºiîn 2013 au fost con-troale ale Curþii deConturi ºi pacienþiicare au depãºit pensiade 700 de lei au bene-ficiat de reþete com-pensate în loc de 50%de 90%, unii nu ºtiaucã au pensii peste700, alþii au ºtiut.Aveau pensii din douãlocuri, dar au prezen-tat medicului de fami-lie un singur cupon depensie ºi de aici au

apãrut problemelemedicilor de familiecare au fost nevoiþi sãplãteascã contraval-oarea acelor medica-mente. Conducereacentralã a societãþiinaþionale a medicilorde familie a hotãrâtpentru a cere de laFisc ca sã ne acoper-im cu hârtii. Ministerulºi Casa de Asigurãriau spus cã nu suntlegale, dar pe noi cinene apãrã, noi de undesã ºtim. În ultimultimp toþi suntem cãl-caþi de controale de laCurtea de Conturi”, adeclarat ConstantinGheorghiu, medic de

familie din Petroºani. Medicii de familie s-

au confruntat cu

cazuri în care au elib-erat reþete compen-sate pensionarilor cuvenituri mai mici de700 de lei, însã le-a

fost imputatã valoareamedicamentelor pemotiv cã pensiile audepãºit acel prag.

”Am ºi acum cazuride acest gen. Am uncaz în care pacienta adecedat, iar aparþinã-torii nu se sinchisescsã returneze baniideoarece considerã cãam beneficiat eu saucolegii de acestemedicamente. Uniipacienþi nici nu au

ºtiut cã s-au mãritpensiile cu 2,3,4 leierau 701,702 lei. Noisuntem obligaþi sãcerem o copie dupãultimul cupon de pen-sie, sã cerem o declar-aþie pe proprierãspundere ºi sãscriem în fiºã cunatu-mul pensiei. Atunci aintervenit aceastãproblemã cu ofi-cializarea. Noi nuavem de unde sã ºtimcâte venituri arefiecare. Mai sunt ºipensionari care aupãmânt sau au închiri-at un apartament ºisunt venituri supli-

mentare. Noi nu avemde unde sã ºtim detoate aceste lucruri.Doar Fiscul este celcare ºtie ºi suntemîndreptãþiþi sã ceremaºa ceva ca sã ne pro-tejãm”, a mai precizatsursa citatã.

Mai mult decât atât,existã cazuri în carepensionarii trebuie sãbeneficieze de anumitereþete compensatecare teoretic se

elibereazã doar demedicii specialiºti. Înaceastã situaþie secreazã un blocaj pen-tru cã medicii speciliºtinu au voie sã prescriereþete compensate.

”Legat de aceastãcategorie de pension-ari e binevenitãaceastã treabã pentrucã 40% compensareplus e bine, dar peaceastã problemã auapãrut altele. Adicãblocaje. Sunt anumitemedicamente careconform protocoalelortrebuie iniþiate demedicul specialist dinambulatoriul de spe-

cialitate sau spital.Medicii specialiºti nupot prescrie medica-mente compensate cu90% de pe lista B, nule dã voie legea. Seproduce un blocajpentru cã eu ca medicde familie nu pot sãiniþiez ºi nici mediculspecialist. Omul enevoit sã cumpere înacest caz, dar nu estecorect”, mai spunemedicul de familie.

Diferenþa dintreviaþã ºi moarte sausãnãtate ºi boalã con-stã în progranmãrilela medicii de familie.

”La noi se acceptã20 de consultaþii pro-gramate. În acest cazpacientul care estetrimis de medicul despecialitate cu prop-unerea de a prescrieanumite medica-mente care sunt pelista B ºi de a benefi-cia de acea compen-

sare suplimentarã nuputem decât prinamânare pentru cãtrebuie cu progra-mare. Dacã este oafecþiune care trebuieprogramatã atuncisuntem obligaþi sãtaxãm conform con-tractului ºi sã trimitemCasei Judeþenenumãrul chitanþei,numãrul biletului detrimitere sau a reþeteiºi cuantumul. Aceastãîntrerupere în adminis-trarea tratamentuluinu este normalã, une-ori poate sã fie fatalãºi atunci cineplãteºte”, a mai pre-cizat Gheorghiu.

LuizaANDRONACHE

De la o lunã de laalta, numãrul per-soanelor care facmuncã în folosulcomunitãþii variazã laPetroºani, însãaproape niciodatã nuscade sub 100.

Spre exemplu, lunaaceasta, administraþialocalã se bazeazã pemai bine de 160 depersoane, ceea ceajutã mult laîntreþinerea localitãþii.De altfel, ServiciulPublic deAdministrare aDomeniului Public ºi

Privat s-ar descurcafoarte greu cu totceea ce trebuie fãcutîn oraº dacã pe listãnu ar fi atâþia VMG-iºti.

„Pot sã spun cã nebazãm în proporþie de50 %. Ne ajutãfoarte mult aceste

persoane care întreþinzonele verzi, amena-jeazã aleile, strãzile,parcurile, mailucreazã ºi în cimitir…Cert este cã ne ajutãmult ”, a declaratDaniel Viºan, directorSPADPP – PrimãriaPetroºani.

Numãrul de ore pecare fiecare asistatsocial trebuie sã îlexecute pentru locali-tate variazã de la olunã la alta.

ªi, pe lângãaceºtia, muncã maitrebuie sã facã ºi ceicare nu îºi plãtescamenzile.


La muncã pentru comunitate

J umãtate din munca ce trebuie executatã în regim

comunitar la Petroºani, estefãcutã de cei fãrã venituri sau decetãþenii care au fost condamnaþide instanþã pentru neplata amen-zilor. Restul lucrãrilor sunt fãcutede angajaþii primãriei.

Diferenþa dintre viaþã ºi moarte depinde de birocraþie

D iferenþa de viaþã ºi moarte, sãnãtate ºi boalã esteprogramatã. Sistemul sanitar din România a ajuns

sã se confrunte cu nenumãrate proceduri birocratice.Pacienþii sunt cei mai lezaþi de aceste mãsuri. La cabi-netele medicilor de familie au fost afiºate mai multeanunþuri prin care pensionarii sunt înºtinþaþi de faptul cãtrebuie sã prezinte ºi adeverinþã de la Fisc prin care sãdovedeascã valoarea veniturilor atunci când se prezintã lamedicii de familie pentru a solicita reþete compensate.


Specialiºtii INSEMEX aºteaptãprobele prelevate de lafaþa locului pe careurmeazã sã le analizeze, dar întretimp analizeazã toateipotezele privind posibila sursã deaprindere.

Comisia care realizeazã expertizatehnicã în cazulexploziei produse într-un bloc dinCãlãraºi, soldatã cudecesul a douã per-soane ºi rãnirea altorcinci s-a întrunit ºi joipentru a pune cap lacap ºi a discuta datelepe care le au pânãacum. DirectorulINSEMEX Petroºani,Constantin Lupu, carea condus echipa decercetãtori prezentã lalocul deflagraþiei, adeclarat cã se lucreazãla întocmirea acesteiexpertize, dar încã nuau primit probele ridi-cate de anchetatori ºi

care urmeazã sã fie larândul lor analizate înlaboratoarele INSEMEX Petroºani.„Facem mecanica dedegajare ºi acumularea gazului, þinând contde elementele pe carele avem pânã acum.Sunt mai multeipoteze pe caremergem, luãm în considerare mai multesurse de aprindere.Practic, acum analizãmtoate aceste ipoteze,pentru cã puteau fimai multe surse deaprindere”, a mai spus

Constantin Lupu.Reamintim cã, în

data de 25 decembries-a produs o puternicãexplozie în blocul A38 de pe CaleaBucureºti din Cãlãraºi,soldatã cu decesul uneifemei în vârstã de 44de ani. De asemenea,un bãrbat în vârstã de61 de ani, proprietarulapartamentului în cares-a produs explozia, afost grav rãnit, fiindinternat la Spitalul deArsuri din Capitalã,unde ulterior a murit.În urma deflagraþiei aufost afectate 14apartamente, cel maigrav afectate fiindapartamentele de laprimul etaj.

E xpertizã ºipentru

deflagraþia de laPlopeni

În paralel,specialiºtii INSEMEXPetroºani lucreazã ºi laexpertiza tehnicãreferitoare la exploziace a avut loc, tot înluna decembrie, la ofabricã din Plopeni.„În acest caz amînceput sã facem testepe probele de praf dealuminiu prelevate denoi de la locul defla-graþiei”, a explicatdirectrul general alinstitutului dinPetroºani.

Treisprezece persoane au fostrãnite în urma uneiexplozii urmate de unincendiu, la o fabricãdin incinta ParculuiIndustrial Plopeni(Prahova). Explozia aavut loc într-o halã deproducþie în care sefabricã aparate decafea din incintaParcul IndustrialPlopeni. Deflagraþia afost urmatã de unincendiu, iar nouã per-

soane au suferit arsuride gradele 1 ºi 2, întimp ce alte patru s-auintoxicat cu fum.Primele cercetãriindicã faptul cãexplozia produsã lafabrica din incinta

Parcului IndustrialPlopeni are dreptcauzã "aprindereaexplozivã a unordeºeuri (praf de aluminiu)".

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Hoþ de cãrbune,prins în vagon!

P oliþiºtii TF au reuºit sãprindã un bãrbat care

încerca sã fure cãrbune dintr-unvagon ce mergea laTermocentrala Mintia.

Nu cã ar fi greu, furturile de acest gen fiind deja un fapt banalîn zona Iscroni- Aninoasa, undepe marginea cãii ferate au fostamenajate adevãrate rampe dedescãrcare. Potrivit oamenilorlegii, în urma unei acþiuni apoliþiºtilor TF în Staþia CFRIscroni, a fost depistat Petru C., de44 de ani, din Aninoasa, cuantecedente penale, care apãtruns fãrã drept între liniilestaþiei C.F.R., s-a urcat pe unvagon de marfa ºi a încercat sãsustragã 130 de kg. de cãrbunebrut. Pe numele suspectului a fostîntocmit dosar de cercetarepenalã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Pâine fãrã coloranþiD in data de 15 ianuarie, hunedorenii

ar urma sã consume o pâine cevamai sãnãtoasã. Nu de alta dar, brutariinu vor mai avea voie sã utilizeze coloranþi la produsele de panificaþie.

Vizatã, în special, estepâinea neagrã. Pe de altãparte, singurul colo-rant a cãrui folosireva mai fi permisãeste E a-d (zaharuriºi melase caramelizate).„Pentru noi, aceastã nouã reglementare nureprezintã ceva deosebit. Nu de alta dar, de câþiva ani de zile am renunþat la utilizarea acestora. Problema ar fi alta, legatã de faptul cãlumea cumpãrã tot mai puþinã pâine. Vânzãrile ne cresc doar pe perioada sãrbãtorilor,în rest...”a declarat Adriana Balint, contabil ºefla o firmã de panificaþie din Petroºani.

Tot din 15 ianuarie, în magazinele de des-facere a produselor de panificaþie vor trebuiafiºate o serie de informaþii referitoare la aces-tea. Printre acestea se numãrã denumirea pro-dusului, a firmei furnizoare, cantitatea netã saupe bucatã, preþul ºi ingredientele alergene ce lepot conþine produsele. ((MirMircea cea NISTOR)NISTOR)

Pescari, în plasa

jandarmilor

D ouã persoanecare pescuiau în

râul Mureº, folosindplase monofilament auintrat în vizorul jan-darmilor hunedoreniºi ai reprezentanþilorAgenþiei Naþionale dePescuit ºi Acvaculturã.

Cei doipescari, DanielS., în vârstã de31 ani ºi BogdanT., în vârstã de20 ani, ambiidomiciliaþi încomuna Hãrãu,utilizau pentruprinderea peºteluipatru plasemonofilament cu

suprafaþa de 4 m² fiecare.Jandarmii au întocmit

în cauzã acte de constatare cu privire lasãvârºirea faptei de utilizare pentru pescuit auneltelor de plasã de tipmonofilament, prevãzutãºi sancþionatã de OUG nr. 23/2008 privind pescuitul ºi acvacultura.Actele de constatare ºimijloacele folosite pentrusãvârºirea faptei au fost înaintate pentru continuarea cercetãrilororganelor de poliþie.

Expertizele exploziilor de la Cãlãraºi ºi Plopeni, pe masa de lucru a specialiºtilor INSEMEXA ncheta privind explozia devastatoare

produsã în ziua de Crãciun într-unbloc din Cãlãraºi, realizatã de INSEMEXPetroºani, este extrem de laborioasã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Pot avea loc schimbãri beneficeîn relaþiile dumneavoastrã senti-mentale. Sunteþi comunicativ ºiaveþi ocazia sã vã împrieteniþi cuo persoanã deosebitã. Nu esteexclus ca aceastã relaþie sã ducãla o cãsãtorie.

Dimineaþa vã simþiþi obosit, chiarepuizat. Este recomandabil sãevitaþi deciziile importante, maiales în afaceri, ºi activitãþile cenecesitã un efort deosebit.Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã!Spre seara, s-ar putea sãmergeþi în vizitã.

Dimineaþa încasaþi o sumã con-siderabilã, de pe urma unei afac-eri. Deºi se poate spune cã acumaveþi bani, nu faceþi investiþii ºinici cãlãtorii lungi. Ar fi bine sãvã petreceþi timpul liber împre-unã cu persoana iubitã. Încercaþisã-i faceþi o surprizã plãcutã!

Deºi sunteþi foarte aglomerat,aveþi suficientã energie pentru aface faþã tuturor problemelor.Aveþi ambiþia sã mergeþi pânã lacapãt, indiferent de obstacole.Situaþia financiarã nu vã satis-face, dar nici nu reprezintã oproblemã gravã.

Aveþi posibilitatea sã luaþi odecizie importantã în privinþarelaþiilor sentimentale, care vãpoate schimba viaþa. Cinevaapropiat vã oferã un cadou decare vã bucuraþi foarte mult.Prietenii vã invitã sã mergeþi la opetrecere.

Doriþi mult sã faceþi o schimbaresau sã începeþi ceva nou.Traversaþi o perioadã dificilã, cumulte probleme de rezolvat. Nustaþi prea bine cu banii, dar nuvã faceþi griji. Evitaþi speculaþiilefinanciare!

O rudã mai în vârstã reuºeºte sãvã temperareze dorinþa de aobþine venituri riscante. Nu vãsacrificaþi tot timpul liber pentruinterese materiale. Nu meritã sãvã neglijaþi prietenii!

Este posibil sã începeþi o nouãetapã în viaþa socialã ºi pe plansentimental. Sunt favorizateîntâlnirile cu persoane maitinere, comunicarea cu persoanaiubitã ºi cãlãtoriile. Aveþi o dor-inþã intensã de schimbare.

Nu este o zi favorabilã investiþi-ilor. Evitaþi speculaþiile. Nu cãu-taþi sã obþineþi sume necuvenite,pentru cã riscaþi sã aveþinecazuri! Dupã-amiazã, esteposibil sã aveþi musafiri.

Vã aflaþi într-o perioadã favora-bilã contactelor sociale ºi relaþi-ilor sentimentale, dar ºi pe plansocial. Dupã-amiazã, survinschimbãri de program din cauzainvitaþiei la o petrecere.

Dimineaþa sunteþi decis sãrezolvaþi o problemã de familie,pe care aþi tot amânat-o. Sunteþinevoit sã faceþi câteva drumuri ºicheltuieli destul de mari. Aveþisentimentul cã nu vã mai ajungetimpul.

Sunteþi hotãrât sã începeþi cevanou. Este o zi favorabilã activ-itãþilor intelectuale ºi aveþi ocaziasã vã afirmaþi în societate. S-arputea sã vã remarce o persoanãde sex opus. Daþi dovadã de pru-denþã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:00 Preþuieºte viaþa! 12:00 Alexandru Tomescu înTurneul Stradivarius Bach toBasics12:55 Dincolo de celebritate13:00 România deºteaptã 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Anii Mitterand16:55 Superconsumatorul (r)17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:50 Festivalul Internaþionalde Circ de la Monte-Carlo19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Bãiatu’ mamei (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 MasterChef - Sezonul 1 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Rambo22:15 Purtãtorii0:00 Loch Ness:Confruntarea decisivã

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Fii pe fazã! (r)11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Mãrul discordiei

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Pastila Vouã (r)13:30 Mica mireasã (r)14:30 Viaþa fermierului (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Pe banii pãrinþilor (r)21:30 Faci faþã, faci bani (r)22:30 Ziua rãzbunãrii

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r)12:00 Viaþã de împrumut (r)13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r)14:30 Triumful dragostei (r)15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Viaþãde împrumut20:30 Furtunadin adâncuri22:30 Îþiordon sã mãiubeºti!0:30 Poveºtiriadevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Top Gol Liga 112:45 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Real Madrid -Osasuna16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Avanpremierã Serie A17:00 Avanpremierã La Liga17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Premiile AFAN 2013 21:00 ªtirile Digi Sport 21:30 Fotbal: Montpellier

6:00 Observator 10:00 Knight Rider (r)10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Chihuahua de BeverlyHills 22:30 Misiunea

Cercetãtorii au declarat pentrurevista JAMA cã numãrul crescutal fumãtorilor este legat decreºterea populaþiei.

Cifrele aratã cã multe þãri, pre-cum Bangladesh, China ºi Rusia,au înregistrat un numãr tot maimare de fumãtori în ultimii ani.

Unele dintre cele mai mare rateale fumãtorilor se observa în stateleîn curs de dezvoltare, potrivitraportului JAMA, primit de laUniversity of Washington’s Institutefor Health Metrics and Evaluation(IHME).

Cu toate acestea, prevalenta

fumatului la nivel mondial, pro-porþia din populaþia lumii carefumeazã, a scãzut.

Aproximativ trei din 10 bãrbaþi(31%) ºi o femeie din 20 (6%)fumeazã, comparativ cu patru din10 bãrbaþi (41%) ºi o femeie din10 (10%) în 1980.

În ceea ce priveºte þãrile cu ceamai mare prevalenta a consumului

de tutun, Timorul de Est se afla înfruntea listei, cu un procent de61% din populaþie care fumeazãzilnic. La sfaristul listei se regãsescinsulele Antigua ºi Barbuda cu unprocent de 5%.

Anumite þãri, inclusiv Canada,Islanda, Norvegia ºi Mexic, au avutmai mult succes în a convingelocuitorii fie sã renunþe, fie sã nuse apuce de fumat.

Potrivit cercetãtorilor, în materiede probleme de sãnãtate, cel maimare numãr este posibil sã fieregãsit în þãrile care au atît oprevalenþã ridicatã a fumatului, cît

ºi un consum ridicat de tigari-Grecia, Irlanda, Italia, Japonia,China, Kuweit, Filipine, Rusia,

Elveþia ºi Uruguay.“În ciuda marilor progrese

realizate cu privire la controlultutunului, au mai rãmas multe defãcut”, a afirmat Dr. ChristopherMurray, director al IHME.Continuarea implementãrii unorpolitci precum creºterea taxelor ºilegile antifumat, ar putea salva mil-ioane de vieþi, potrivit OrganizaþieiMondiale a Sãnãtãþii. La nivel glob-al, o valoare estimatã de 6250 demiliarde de þigãri au fost fumate în2012, comparat cu 4960 miliardeîn 1980.

Sursa BBC


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Aproape un miliard de fumãtori în lumeD eºi fumatul devine mai puþin popular în multe

pãrþi ale lumii, numãrul total de fumãtori este încreºtere, potrivit cifrelor globale. În 2012, 967 de milioane de persoane fumau în fiecare zi, spre deosebire de 1980, cînd datele de la 187 de state, arãtau cã existã 721 de milioane de fumãtori.

S intagma“taximetriºtii

sunt niºte nes-imþiþi” pare dejaun cliºeu, darmereu pãþim câte oîntâmplare care neface sã dãm mãruntdin buze sau chiarsã adresãm vorbede ocarã la adreesaacestei categorii.

Asta bineînþeles, dacãnu ne-o ia taximetristulînainte ºi ne face “ ca lagarã”, ºi…ocãrâþi ºi cubanii luaþi. Totuºi, nueste cazul sã generali-zãm, cei mai mulþiºoferi de taxi din ValeaJiului sunt oameni cum-secade, dar printre ei

sunt câteva specimenedemne de pus în ramaºi de studiat.

“Taximetriºtii,niºte hoþi!”

Mulþi taximetriºti dinPetroºani nu pornescceasul, iar la finalul cursei stabilesc preþul pecare clientul trebuie sã îlplãteascã, aºa, de la eidin burtã. Dacãpasagerul cu pricina serevoltã, i se ºi taie scurtmacaroana cu afirmaþiide gen “ Nu mã intere-seazã, te-am adus,plãteºti!” Sau, o altãsituaþie este aceea încare pe distanþelescurte, cei mai mulþiºoferi nici nu se clintescdin loc fãrã un tarif sta-

bilit de ei, deºi cursacosta jumãtate din câtcer, ori refuzã din startsã te ducã. “Am vrut denenumãrate ori sã mergla serviciu cu taxiul. De la mine de acasã ºipânã la locul de muncãeste distanþã de circa 1, 5 km, dar când mãgrãbesc vreau sã iau untaxi sunt refuzatã decele mai multe ori, pentru cã distanþa estescurtã. Asta în cazul încare nu le dau dublucontravalorii de fapt acursei. Asta ºi fac demulte ori, nu pot mergepe jos în fiecare zi.Taximetriºtii, niºte hoþi,ce mai!”, ne-a declaratDiana, o tânãrã dinPetroºani.

Un alt exemplu carearatã cã unii taximetriºtiisunt parcã de pe Lunã,este cel în care o altãtânãrã are nevoie sãmeargã zilnic laUniversitatea Petroºani,pentru cã acolo îºi arelocul de muncã. Însã,într-o dimineaþã, ºoferulunui taxi din Vulcan în care se afla aceasta,a lãsat-o în parcareastudenþilor în loc sã oducã pânã în faþaRectoratului, pe motivcã “ De obicei pânãacolo merge toatãlumea!”. Bineînþeles,uimirea fetei a fost pemãsurã. “Cum sã îispune eu domnuluitaximetrist cã eu am terminat facultateademult ºi cã am plãtit casã mã ducã pânã undevreau eu?!”, a declaratplinã de nãduf tânãra.

În aceste condiþii, nune vine sã ne întrebãmoare cine se cred aceºtitaximetriºti care pânã la urmã sunt niºte executaþi, oameni careoferã un serviciu public,pe bani?! Ceea ce eitrebuie sã facã este sãdoar ceea ce li se cereºi pentru care suntplãtiþi! Fãrã filosofii!

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Cu ocazia sãrbãto-rilor de iarnã stãpâniipatrupedelor "casnice"ºi-au îndopat "amicii"necuvântãtori cujumãri, caltaboºi, sãrmãluþe sau piftii,motiv pentru carecâteva zeci de pisicisau câini de companieau acuzat indigestii.Nu au lipsit nici stãrilede vomã,balonãrile sau durerilestomacale."Ca ºi pentrustãpânii lor,pentru animalele decompanie sãrbãtorile deiarnã aureprezentatun adevãratfestin, în specialCrãciunul. Proprietariiacestora le-au hrãnitîn neºtire, fãrã a þinecont de faptul cã ast-fel de alimente le sunttotal contraindicateanimalelor de casã ºinu numai. Cele mainumeroase cazuridepistate la pisicilesau câinii de aparta-ment au fost cele deindigestie, dar amavut parte ºi dedilataþii însoþite de tor-siuni gastrice, urgenþechirurgicale care încazul în care nu sunttratate la timp potduce chiar ºi ladeces", a declarat

Amalia Iordache,medic veterinar dinPetroºani.

Totuºi, comparativcu anii anteriori,acum, numãrulcazurilor a fost cevamai redus."Dacã înurmã cu doar câþivaani aveam câteva sutede cazuri la fiecaredebut de an nou,

acum, acestea s-auredus biniºor. Se pare cã ºi iubitoriianimalelor au înþeles,în sfârºit, cã nu estedeloc indicat sã-ºisupraalimenteze pisicile ºi câinii derasã ºi sã-i îmbuibe cutot soiul de preparatedin carne de peºte ºiîn special, de porc", a mai spus mediculveterinar.

Pe de altã parte,însã, dacã nu au avutde suferit din pricinamâncãrii mult preaabundente, ani-mãluþele din Petroºaniau fost stresate debubuiturile petardelorºi artificiilor lansate cuocazia Anului Nou.Cânii, în special, ausuferit ceva mai mult,fiind extrem de speri-aþi ºi stresaþi, prezen-tând semne de bolinervoase, manifestateprin tremurat sausalivãri excesive.Pentru a-i calma, unii dintre stãpâniiacestora au aruncatceva bani pe calmanteºi tranchilizante...

MirMircea cea NISTOR NISTOR


Intenþii de reabilitareP entru acest an,

reprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara ºi-au propus, înprimul rând, sã continuereabilitarea ºoselelor dinValea Jiului care duc sprestaþiunile Straja ºi Parâng.

Totodatã, aceºtia doresc sãmodernizeze ºi transportul încomun, prin introducerea uneilinii de troleibuz destinatã alega municipiul Petroºani decelelalte localitãþi din zonã.„Referindu-mã strict la ValeaJiului, þin sã precizez cã ºi înacest an ne dorim sã conti-nuãm dezvoltarea ºi reabilitareainfrastructurii rutiere ºi, în special, a ºoselelor care ducspre staþiunile montane dinzonã. Apoi avem ca intenþie ºialocarea unor sume de bani învederea realizãrii liniei detroleibuz între Petroºani ºi celelalte localitãþi din Valea Jiului.Aceasta, pentru ca locuitorii dinzonã sã beneficieze de un transport în comun modern ºicivilizat”, a declarat Ioan Rus,vicepreºedinte CJ Hunedoara.

În ceea ce priveºte problemamaidanezilor vicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara a precizat cã maieste ceva de lucru în acestsens. De anul trecut adãpos-turile canine din judeþ au fost

preluate de cãtre mini-parla-mentul hunedorean. „S-aufãcut câþiva paºi înainte darmai avem destul de lucru pânãla momentul în care vom puteaspune cã am rezolvat, în totalitate, aceastã problemã”, a mai spus Ioan Rus. Potrivitestimãrilor reprezentanþilorConsiliului JudeþeanHunedoara, în prezent,numãrul câinilor fãrã stãpâneste de circa 20.000 de exem-plare. (Mir(Mircea cea NISTOR) NISTOR)

Taximetriºti nesimþiþi care secred buricul pãmântului

Animale îmbuibatede sãrbãtori

P ânã ºi cei mai buni prieteni aiomului au mâncat ceva mai bine

de sãrbãtori aºa cã medicii veterinaridin Valea Jiului au avut un pic maimult de lucru la debutul noului an,decât de obicei.