Transcript
Page 1: CVJ Nr 1130, Vineri 24 iunie

C ei trei tineri careau terorizat

afaceriºtii din ValeaJiului, dupã ce le-auspart locuinþele ºi aufurat bunuri de valoare, au cerutjudecãtorilor sã fielãsaþi sã se împace cu victimele.

Imediat ce au fost elibe-raþi din arest ºi-au pierduturma, doi dintre ei fiindprinºi de poliþiºti iar celde-al treilea a reuºit sãfugã în strãinãtate. Stan

Dumitru Ionuþ a fost dat înurmãrire internaþionalãprin INTERPOL ºi a fostprins în Austria, dar încãn-a fost extrãdat. În acestecondiþii, judecãtorii de laPetroºani se vãd nevoiþi sãîl audieze pe individ prinvideoconferinþã.Autoritãþile autriece s-auarãtat de acord iarJudecãtoria Petroºani aemis o adresã cãtreStaatsanwaltschaft WienerNeustadt Viena Austria,pentru a stabili o datã ºi oorã, pentru o zi de joi,

datã la care poate fi reali-zatã videoconferinþa cuinculpatul Stan DumitruIonuþ. Cei trei indivizi formau o grupare care seocupa cu furturi ºi erauporecliþi ”haiducii de ValeaJiului”. Aceºtia au dat maimulte spargeri în vilele delux de unde au furatbunuri de valoare ºi bani.O loviturã ratatã i-ar fi datde gol, iar anchetatorii austabilit faptul cã, înperioada ianuarie-iunie2015, tinerii ar fi comis18 furturi din locuinþele

unor afaceriºti din Vulcan,Petroºani ºi Haþeg. Intrau în vile prin forþareaferestrelor ºi sustrãgeau înprincipal sume de bani,bijuterii din aur ºi argintdar ºi aparaturã electroni-cã. Majoritatea imobilelorîn care hoþii au intrat lafurat erau dotate cu sis-

teme de alarmã, însã erauoprite sau indivizii aureuºit sã le ocoleascã.Aceºtia nu acþionau nicio-datã la nimerealã, ci îºistudiau victimele ºi dupãce le aflau rutina, dãdeauspargerile fãrã teamã cãar putea fi prinºi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1130

Vineri, 24 Iunie 2016

P rocesul de proxenetism în

care este implicat ºiun fost realizator TV,Telus Frigescu este la un pas de sentinþafinalã.

Cei trei inculpaþi dindosarul Frigescu au pututsã administreze probe înfavoarea lor iar instanþade apel va pronunþasoluþia peste aproapedouã sãptãmâni. Dacã latermenul din 5 iulie a.c.,judecãtorii îi vor gãsi vinovaþi pe Telus Frigescuºi cei doi complici ai sãi,aceºtia riscã sã ajungãdupã gratii.

Tribunalul Hunedoarai-a gãsit vinovaþi pe ceitrei, Telus Frigescu primind o sentinþã cu executare dat fiind faptul

cã a primit mai multepedepse care au fostcumulate de judecãtori,conform Noului CodPenal. Peti Marius Gabriela fost condamnat la omãsurã educativã pe operioadã de 6 luni pentrutrafic de minori ºi act sexual cu un minor.Ultimul inculpat, GrigoreNebunu, a primit 3 ani deînchisoare ºi 2 ani inter-zicerea unor drepturi lacare a fost adãugat unspor de 4 luni închisoare.Grigore Nebunu mai aveao condamnare ºi va exe-cuta 4 ani de închisoaredacã soluþia nu-i va fifavorabilã la Curtea deApel Alba. Cei trei vortrebui sã achite ºi suma de 30.000 lei cãtre unadintre victime, cu titlu dedaune morale.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Noii primari dinLupeni ºi Petrila au

fost validaþi

Dosarul lui Telus Frigescueste aproape de final

A dispãrut dupã ce a fost eliberat

L a alegerile din 5 iunie doar la Lupeni ºi la Petrila s-au schimbat primarii. La Petrila, echipa PSD a condus detaºat ºi câºtigãtor a ieºit

Vasilicã Jurca, Ilie Pãducel fiind cea mai mare surprizã a acestor alegerilocale. Asta, în timp ce la Lupeni, fotoliul de primar a fost transmis din tatãîn fiu, adicã de la Cornel la Cristian Resmeriþã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Page 2: CVJ Nr 1130, Vineri 24 iunie

A utoritãþile locale din Valea Jiului

intervin în continuare înzonele care au fost lovitede viituri, atât lacurãþarea locuinþelor câtºi a gospodãriilor în careau intrat tone de mâl.

Operatorul de apã ºicanalizare Valea Jiului estepregãtit cu toata logistica din dotarea societãþii(autospeciale pentrucanalizare, buldoexcavatoare,motopompe, etc.) pentru a sprijini în vederea îndepãrtãrii efectelor produse

în urma calamitãþilor. "La staþiile de tratare ºi

captare a apei nu sunt probleme în asigurarea parametrilor optimi pentrufurnizarea apei potabile. S.CApa Serv Valea Jiului vaacþiona ºi în zilele urmãtoare în aceastãdirecþie", a precizat reprezentantul Biroului dePresã al S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mai mulþi tineri dinPetroºani, aflaþi înColonia Petroºani -pentru a-ºi ajuta rudele,bunicii, vecinii lor ºichiar un bãrbat în vârstãcare se afla în pragulsinuciderii, conformspuselor celor de lapoliþie, din cauza paniciiprovocatã de apelecare-i ajungeau pânã labrâu – au încercat sãamelioreze situaþia de-zastruoasã, sãdirecþioneze apa carepãtrundea în caseleoamenilor spre un curscare sã nu le zãdãr-niceascã munca.

Tinerii au rãspunsunui apel lansat pe

reþeaua de socializare ºiiniþial au început sãliniºteascã oamenii învârstã, singuri, carestãteau panicaþi cuporþile ºi uºile închise.Au început sã scoatãapa din casele de pestrãzile Cuza Vodã ºiAnton Pan, dar apacontinua sã vinã dinsprezonele mai înalte alestrãzilor. Ca urmare,tinerii au încercat sãidentifice posibile soluþiiºi au deschis caleaapelor spre strãzi.

ªi pentru cã nureuºeau datoritã cir-cuaþiei, au blocat strada.„Am blocat strada cubandã, pentru cã bãieþii

se aflau bãgaþi în canalepânã mai sus de brâupentru a le decolmata,alþii scoteau lucruri dincase, nu aveam undepune mizeria care blocascurgerea apei. În acelmoment a venit omaºinã a Poliþiei cerân-du-ne sã deblocãm stra-da pentru cã aveau unapel, cu un om în vârstãcare spunea cã se sinu-cide, cu câteva case maiîncolo. Le-am spus sãne zicã exact unde cãmergem noi sã-l ajutãm.L-am gãsit singur ºi spe-riat, în apa mare dincasã. L-am liniºtit, amscos apa, i-am salvat dinlucruri. Am reuºit cu

tinerii sã direcþionãmapa în aºa fel încât sãnu vinã înapoi sprecase. Cel mai rãu a fostcu curentul electric. Amavut cu noi un singurbãrbat care ºtia ce arede fãcut, a fost pe lacase pentru a deconectade la alimentarea cuenergie. Rãu a fost cãnu aveam pe nimenicare sã ne coordoneze,care cunoaºte structurazonei” - a declaratLavinia Grigoriu, consilier local, care aveabunicii în zona afectatã.

Pe strada Cuza Vodã,se aflã un podeþ, îndreptul imobililui cunumãrul 62, care erablocat de crengi, bucãþi

de copaci, lucruri dingospodãriile oamenilorpurtate de apã ºi careera un adevãrat barajce fãcea ca apa sã intredin nou în casele abiacurãþate ale oamenilor.S-au îndepãrtat, cât s-aputut cu mâinile ºilopeþile, „aluviunile” ºipentru a lãrgi albiapârâului tinerii auînceput sã sape lateral.„Dacã nu era o femeiesã strige la mine înasemenea hal încât ne-am speriat crezândcã s-a întâmplat ceva,acum eram morþi câþivadintre noi. Chiar pelângã pârâu sunt cablurisubteranede înaltã

tensiune. Subteran emult spus. Noroc cãdoamna ºtia de exis-tenþa lor, noi nu aveamde unde sã ºtim, iar înacea situaþie am acþionatcât de repede puteam ºiclar,noi nu le-am fiobservat” - a declaratRãzvan Miron, tânãruldin Petroºani care sãpala albia pârâului.

„Bieþii copii, dezapaciþi ce erau de ceera aici, nici nu maiºtiau ce fac. M-am uitatla ei cã veneau în fugãprin apa pânã dinsus degenunghi ºi, cred cã dinreflex, se descãlþau cândintrau în casã deºi eraapã ºi înãuntru. Nici nu-ºi dãdeau seama ce fac.Am vãzut-o pe fetiþa aiabrunetã, când a intrat înfugã la casa asta de lanumãrul 60, aici în faþã.Puteau sã moarã aici,dacã ajungeau cu sapeleºi lopeþile la cablurile de380” - au declaratlocatari din casele învecinate.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Iunie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã”

Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.Doritorii se pot informa la numãrul de telefon

0731.254.100 0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.70 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 11.50 lei- Cotlet porc cu os - 14.00 lei- Cotlet porc fãrã os -17.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolan porc - 6,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

SC RIPOSTATRANS

SRLJudeþul SÃLAJ

ANGAJEAZÃ:

ºoferi profesioniºticu experienþã;

mecanici auto cuexperienþã;

sudor

Tel. 0744638163

ERATÃPrintr-o regretabilã eroare, în

articolul din data de 23 iunie2016, denumit “Mina Livezeniintrã pe închidere?” a fost strecuratã o greºealã. Precizãmfaptul cã în articol declaraþia“De mai bine de doi ani dãm zilnic 900 t de cãrbune de ceamai bunã calitate fãrã niciun ajutor. Suntem blocaþi ca organi-

zare, se fac presiuni pe conducã-tori sã fie schimbaþi. Orice iniþia-tivã a noastrã de a mãri pro-ducþia, de reorganizare etc esteblocatã de CEH. Este vorba desituaþia economicã ºi perspec-tivã, nicidecum de aprecierileunor diletanþi. Sã pãstreze toateminele, sã le doteze ºi sãfuncþioneze” îi aparþine lui ªtefanAdrian Jurca, ºi nu Vasile Jurca,aºa cum greºit a fost tipãrit.

Apa Serv oferã sprijin sinistraþilor

La un pas de moarte în timpulintervenþiilor din Colonia PetroºaniU n grup de circa 30 de tineri, care au acþionat pe strãzile

Cuza Vodã ºi Anton Pan din Colonia Petroºani, în noaptea deduminincã spre luni, s-au aflat la un pas de moarte din cauza lipsei decoordonare a intervenþiei, la faþa locului neaflându-se nici o autoritate.Pentru a elibera cursul parâului opturat de aluviuni în dreptul imobilului cu nr. 62 de pe str. Cuza Vodã, tinerii au sãpat pentru alãrgi albia fãrã sã ºtie cã în acel perimetru se aflau cabluri de înaltãtensiune. Strigãtul disperat al unei femei i-a salvat.

Page 3: CVJ Nr 1130, Vineri 24 iunie

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Iunie 2016 Actualitate 3

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZà -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

Dr. Cecilia Birãu,purtãtor de cuvânt alDirecþiei de SãnãtatePublicã a judeþuluiHunedoara a declarat,miercuri, la ora 13,00,

cã a început vaccinarea copiilor.Pentru cã vaccinurilese fac cu acordulaparþinãtorilor, respec-tiv a pãrinþilor, aceºtia

trebuie sã se prezintecu copii la doctorii defamilie ºi sã semnezeacordul de vaccinare.

„Medicii de familieau fost aunþaþi cã pot

face vaccin la populaþia infantilã pentru prevenireahepatitei de tip A, care

poate sã aparã înasemenea situaþii decalamitate. Vaccinarease face cu aprobarea

aparþinãtorilor, caretrebuie sã se prezintela medicul de familie.S-au recoltat probe deapã din reþelele dinzona afectatã, iar ApaServ ne-a transmis larândul sãu rezultateleanalizelor, care oricumse face permanent.DSP Hunedoara a datºi substanþe dezinfec-tante primãriilor, carese vor ditribui de cãtreacestea” - a declaratdr. Cecilia Birãu, DSPHunedoara.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

În Cartierul Aeroport,oamenii sunt pur ºi simpludisperaþi, dupã ce, de foartemulte ori au pierdut totul, încalea apelor care le-au mãtu-rat apartamentele. Acolo auajuns voluntarii de la CruceaRoºie ºi tot acolo le-au dusajutoare ºi cei de la Caritas.Apele au fost evacuate,nãmolul ºi el, dar acum enevoie de produse de curãþe-nie ºi exact asta au fîãcutvoluntarii. Sinistraþii dincartierul Aeroport, zona ceamai afectatã de viiturã, auprimit apã mineralã ºi pâine.

Nu mai puþin de 550 delocuinþe au avut de suferit,atât din cauza avariilorprovocate de grindinã, cât ºidin cauza inundaþiilor. Dintreacestea, 30 de apartamenteaflate la parterul blocurilordin cartierul Aeroport au fostdistruse complet. La acestease adaugã ºi peste 700 deautoturisme avariate degrindinã.

„Rolul nostru, ca sireprezentanþi ai societãþiicivile, este sã fim aproapede oameni ºi sã putem sã îiajutãm cu puþin. Am fost sã

discutãm cu ei, sã vedem ceau ei nevoie. Am reuºit dinresurse proprii ºi limitate sãoferim 32 de pachete, careau cuprins materiale igieni-co-sanitare, care le suntnecesare pentru a-ºi igienizaspaþiile inundate, câtevaaºternuturi pentru noapte ºipãturi ºi haine”, a spusAlexandru Kelemen,reprezentant Caritas AlbaIulia.

Pentru ajutorarea per-soanelor aflate în aceastãsituaþii, Consiliul Local aalocat 1,5 milioane de lei,

despãgubirea maximã carepoate fi acordatã unei familiifiind de 3000 de lei.

Administraþia localã ademarat anchete sociale înaceste locuri ºi primarulTiberiu Iacob Ridzi a cerutsprijin guvernamental.

Subprefectul judeþuluiHunedoara ºi autoritãþilelocale din Valea Jiului auobligaþia de a întocmi cuexactitate situaþia privindpagubele produse de vremeaextrem de rea, astfel încâtfamiliile din Petrila,Petroºani, Aninoasa, Vulcan,

Lupeni ºi Uricani sã benefi-cieze de ajutor. PremierulDacian Cioloº a cerut într-ovideoconferinþã cu prefecþii,o analizã a situaþiei provo-cate de inundaþii. ”Aº vrea sãºtiu cum ne organizãmîmpreunã cu colectivitãþilelocale ca sã-i ajutãm peoameni ºi apoi sã vedemcum ne organizãm pe viitorpentru a evita, pe cât posibil,în primul rând victimeumane ºi apoi pentru a evitapagube materiale atât îninfrastructurã, cât ºi lagospodãriile oamenilor. (...)Dupã aceastã videoconferin-þã ºi cu prefecþii, o sã vreausã rãmân cu domnii miniºtriºi sã vedem în ce fel putemajuta aceste comunitãþi, (...)comunele au aceastã respon-sabilitate de a ajuta oameniisã-ºi refacã gospodãriile ºi aºvrea sã vedem cum putemstimula acest lucru, inclusivcu participare de la Guverndacã e cazul”, a spus Cioloº.

U n incendiuizbucnit la o

benzinãrie Mol dinPetroºani se puteatransforma într-oadevãratã tragediedacã angajaþiistaþiei nu-ºi pãstraucalmul, intervenþialor pânã la sosireapompierilor militarifiind crucialã.

Incendiul a cuprinsacoperiºul staþiei iar unclient care alimentasecu carburant a observatfumul ºi i-a anunþat pecei din interior. Pânãcând aceºtia au luatextinctoarele, flãcãrile

deja se înãlþaserã peclãdire, dar au reuºit sãopreascã incendiul. S-au coordonat exemplar apreciazãpompierii militari.

”A intervenit foartebine personalul de lalocul de muncã. Când

am ajuns noi am maiintervenit puþin, s-amai decopertat pentruînlãturarea posibilitãþilorde a se reaprinde.Aceste incendii suntpericuloase dat fiindfaptul cã în apropierese gãsesc substanþe

uºor inflamabile”, adeclarat Adrian Avram,comandantulDetaºamentului dePompieri Petroºani.

Incendiul ar fi fostprovocat de un scurtcircuit la unii conduc-tori aflaþi pe acoperiºulstaþiei de carburanþi.Pe de altã parte, pom-pierii din Petroºani auderulat mai multesimulãri de incendiu launele benzinãrii de peraza localitãþii, tocmaipentru ca militarii cât ºiangajaþii staþiilor sã ºtiecum sã intervinã în cazde necesitate.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Vaccinarea copiilor din zonele calamitate o facmedicii de familie, iar DSP a repartizat dezinfectanteM edicii de familie din Valea Jiului au fost informaþi de

Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara cã vor vaccina copiii împotriva hepatitei de tip A, care ar putea sã aparã în situaþiide tipul inundaþiilor din localitãþile Vãii Jiului. DSP Hunedoara arecoltat probe de apã din reþelele din zonele afectate ºi colaboreazãcu Apa Serv Petroºani. De asemenea s-au repartizat dezinfectanþide la DSP, care vor fi ditribuiþi prin cadrul primãriilor.

Flãcãri pe acoperiºul benzinãriei Mol

Ajutoare pentru sinistraþiC rucea Roºie a sãrit imediat în ajutorul

celor care au rãmas fãrã agonisealã, dupãinundaþii ºi lor li s-au alãturat marþi ºi voluntariide la Caritas. Au adus haine, produse de curãþe-nie ºi obiecte de strictã necesitate, lucruri pe carele-au avut la îndemânã, acesta fiind un prim pasîn ajutorarea sinistraþilor.

Page 4: CVJ Nr 1130, Vineri 24 iunie

“S.C. ComplexulEnergetic HunedoaraS.A. - SucursalaElectrocentrale Deva nr.2 ºi 3 (Mintia) cu ocapacitate de 1056MWt fiecare, pe huilã, aobþinut o derogare pen-tru NO , SO ºi pulberi -AIM 30/17.10.2007expiratã la data de31.12.2013. x 2Puterea termicã insta-latã care beneficiazã dederogare de la ComisiaEuropeanã deºifuncþioneazã ilegal, fãrãautorizaþie integratã demediu:2.881 MWt.Electrocentrale DevaIMA nr. 2 ºi IMA nr 3 –Derogare acordatã prin

Planul Naþional deTranziþie pentru NO ,SO ºi x 2 pulberi. Artrebui ca termocentralasã respecte limitele deemisii prevãzute deautorizaþia integratã demediu valabilã la datade 31 decembrie 2015.La aceastã datã nu maiexista o autorizaþie vala-bilã. Valorile emisiilorcomunicate indicãdepãºiri la SO ºi pulberipentru trimestrul IV2015 faþã de limiteleautorizaþiei integrate demediu expirate. Valorile2 masice anuale pentruanul 2015 ºi rapoartelede monitorizare aleemisiilor la coº pentru

trimestrul I 2016 nu au fost comunicate.Observãm faptul cã termocentrala S.C.Complexul EnergeticHunedoara S.A. -SucursalaElectrocentrale Deva nr.2 este prezentã ºi înTratatul de Aderare cuderogare NO pânã la31 decembrie 2017 ºiîn PNT cu derogare SO, NO ºi pulberi x 2 xpânã la 30 iunie2020”, aratã raportulGreenpeace.

Tocmai pentru cãcele douã termocentralenu s-au conformat lanormele de mediu acestea au fost amendate anul trecut de Garda de Mediu. Mai mult le-a fost sus-pendatã ºi activitatea,iar în primã instanþã afost admisã solicitareacelor de la Mediu.

“Activitatea termo-centralelor Mintia ºiParoºeni a fost sus-pendatã de Garda deMediu în vara anului2015. ComplexulEnergetic Hunedoara afãcut plângere îninstanþã împotriva pro-

cesului verbal deamendã ºi a continuatsã opereze cele douãtermocentrale fãrãautorizaþie integratã demediu”, mai aratãraportul Greenpeace.

Sunt ºi instalaþii carenu beneficiazã dederogãri.

“Din listaTranselectrica de insta-laþii pe cãrbune carefuncþioneazã la oraactualã, nu mai benefici-azã de nici un fel dederogare urmãtoarele: -CET Paroºeni, 1127MWt, pe huilã. Pentruaceastã instalaþie nuexistã autorizaþie inte-gratã de mediu valabilã.Nu au fost comunicaterapoarte de monitori-zare ale emisiilor la coº.Pentru a funcþiona legaltermocentrala ar trebuisã aibã o autorizaþieintegratã de mediu valabilã cu limite deemisie stabilite conformLegii 278/2013 Anexa V partea a 2 a”,aratã raportul.

Impactul poluãrii termocentralelor pe cãrbune din România seridica în 2009 la 2.731de decese premature,aproximativ 1.284 decazuri noi de bronºitãcronicã ºi peste619.660 de zile delucru pierdute anual,costurile fiind estimatela aproximativ 6,4 miliarde de euro anual.

În prezent, termocen-tralele care funcþioneazãpe cãrbune trebuie sãrespecte nivelurile deemisie reglementate deLegea 278/2013privind emisiile industri-ale. Aceasta prevede oserie de derogãri pentruanumite instalaþii deardere, printre care ºitermocentrale carefuncþioneazã pe bazã decãrbune. Alte derogãrimai sunt acordate prinTratatul de Aderare alRomâniei la UniuneaEuropeanã. Astfel, oparte din termocentralebeneficiazã de o deroga-re din cadrul Tratatului

de Aderare alRomâniei, cu termenul31.12.2017, în ceea cepriveºte respectarea limitelor emisie pentruNOx. O serie de altetermocentrale suntincluse într-un plannaþional de tranziþiepentru conformarea custandardele de emisiidin cadrul Legii278/2013, cu termen30.06.2020.

Singurã termocen-tralã beneficiazã de oderogare cu termen31.12.2023, însãaceasta nu are autoriza-þie integratã de mediu.O bunã parte dingrupurile energetice pecãrbune operaþionale înprezent nu potfuncþiona legal.

Derogãrile valabile înacest moment autermene de conformarece ajutã la analizaevoluþiei capacitãþiiinstalate a termocen-tralelor pe cãrbune

Monika BACIUMonika BACIU

Autoritãþile locale de laPetroºani ar mai aveanevoie de 7 milioane deeuro pentru finalizarealucrãrilor de dezvoltare astaþiunii montane Parâng.Investiþia a fost demaratãîn urmã cu câþiva ani, dardupã ceva timp alocareafondurilor a fost suspendatã.

“Consiliul LocalPetroºani în imple-mentarea proiectului “schiîn România, municipiulPetroºani”, începând cuanul 2009. pânã înprezent, AutoritateaNaþionalã pentru Turism aplãtit cãtre Consiliul LocalPetroºani, în conformitatecu actele normative învigoare la momentelerespective ºi al con-tractelor dintre fostulMinister al DezvoltãriiRegionale ºi Turismului ºiConsiliul Local Lupeni,suma de 25.889.000 lei”,aratã reprezentanþiiMinisterului Economiei,Comerþului ºi a Mediuluide Afaceri.

La Lupeni suma alo-catã este mai mare, însãaici proiectul este de maimicã anvergurã decât celde la Petroºani

“Consiliul Local Lupeniîn implementarea proiec-

tului “Schi în România,staþiunea Straja” începândcu anul 2011. Pânã înprezent, AutoritateaNaþionalã pentru Turism aplãtit cãtre Consiliul LocalLupeni, în conformitatecu actele normative învigoare la momentelerespective ºi al con-tractelor dintre fostulMinister al DezvoltãriiRegionale ºi Turismului ºi

Consiliul Local Lupeni,suma de 36.997.000 lei”,se aratã în acelaºi raport.

Straja ºi Pasul Vâlcanar fi trebuit sã fie uniteprin instalaþii de transportpe cablu ºi pârtii de schi.Nici acest proiect nu afost dus la final.

“Consiliul Local Vulcanîn implementarea proiec-tului “Schi în România,oraºul Vulcan” începândcu anul 2009. Pânã înprezenz, AutoritateaNaþionalã pentru Turism aplãtit cãtre Consiliul LocalVulcan, în conformitate cuactele normative învigoare la momentele

respective ºi al con-tractelor dintre fostulMinister al DezvoltãriiRegionale ºi Turismului ºiConsiliul Local Vulcan,suma de 48.051.000 lei”,mai aratã reprezentanþiiministerului de resort.

Valea Jiului a mai bene-ficiat de proiecte. Este vorbade cele care vizeazã reabi-litarea unor refugii mon-tane. Banii au venit însãprin Consiliul Judeþean.

“Consiliul JudeþeanHunedoara în imple-mentarea proiectului “I.Construcþii baze salva-mont ºi refugii montaneîn masivul Retezat-Râuºor,Poiana Pelegii, Pietrele,Bucura, Paltina, Stâna deRãu, Baleia. 2.Recuperarea valorilor decult comuna Balºann,satul Vãliºoara, comunaBãiþa, satul Hãrþãgani (...)începând cu anul 2009.pânã în prezent,Autoritatea Naþionalãpentru Turism a pãtitcãtre Consiliul JudeþeanHunedoara în conformi-tate cu actele normativeîn vigoare la monu-mentele respective ºi alcontractelor dintre fostulMinister al DezvoltãriiRegionale ºi Turismului ºiConsiliul LocalHunedoara, suma de2.372.000 lei. Þinândcont de potenþialul turisticºi de contextul social ºieconomic al judeþuluiHunedoara, AutoritateaNaþionalã pentru Turismintenþioneazã sã continuesprijinirea financiarã aproiectelor menþionate”,mai aratã raportul.

Potrivit statisticii minis-terului în anul 2015 înjudeþul Hunedoara ausosit 151.060 de turiºti,dintre care 140.286români ºi 10.774 strãini.

În ceea ce priveºteînnoptarea turiºtilor înjudeþul Hunedoara situaþiaeste urmãtoarea. În anul2015 un numãr de343.778 de turiºti au alessã se cazeze în structuriledin judeþ, dintre care325.422 români ºi18.366 strãini.

Dezvoltarea resurselorumane ºi conservarea ºiprotejarea naturii suntimportante pentruatragerea turiºtilor.

“Resursele umane suntesenþiale pentru dezvol-tarea turismului în generalºi a ecoturismului în spe-cial. Mai mult decât atât,pentru a putea crea ºi dezvolta destinaþii ecoturistice este necesarão resursã umanã binepregãtitã, instruitã, sensibilizatã la necesitateasusþinerii ecoturismului,capabilã sã facã faþã problemelor ce potapãrea pe parcurs, sãanticipeze direcþiile dedezvoltare viitoare ºi sãminimizeze efectele negative induse de mediuleconomic, social ºi politic.Dezvoltarea resurselorumane urmãreºtepregãtirea personaluluiUMD-urilor, personaluluiariilor naturale protejate, astructurilor de primireturisticã (structuri decazare, alimentaþie,

agenþii de turism) ºi a altorindivizi care desfãºoarã oactivitate lucrativã de eco-turism sau conexã acestu-ia pentru a-ºi îmbunãtãþicunoºtinþele atitudinea,calitatea generalã a munciiprestate”, aratã cei de laMinisterul Economiei.

Se doreºte în acelaºitimp ºi pãstrarea unuimediu natural intact, careatrage din ce în ce maimulþi turiºti.

“Ecoturismul estedependent în foarte mare mãsurã de calitateamediului înconjurãtor. Din aceastã perspectivã,pãstrarea nealteratã a elementelor naturale esteesenþialã. Pentrurealizarea acestui dezide-rate, pe termen scurt ºimediu se simte nevoiaunor fonduri financiaresuplimentare care sãsusþinã activitãþile de con-servare, fonduri createprin participarea activã aturiºtilor ºi a agenþilor eco-nomici din cadrul desti-naþiilor. De asemenea estenevoie de implementareaunor politici de mediu lanivelul destinaþiilor, derealizarea unui controlmai strict asupra activitã-þilor ºi circulaþiei turistice,prin realizarea unor regulamente cu privire latransportul turistic dincadrul destinaþiilor, pro-movarea mijloacelor alter-native de transport ºi atransportului în comun,dar ºi extidenrea formelorde protecþie ºi pazã. Înplus, implementarea uneitehnici de management alvizitatorilor ºi introducereaacesteia în planul de ma-nagement al ariei naturaleprotejate, va conduce la oplanificare mai eficientã avizitãrii ºi la protejareanaturii”, mai subliniazãoficilii ministerului.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Iunie 2016 Actualitate 5

Sute de localnici ºi turiºtisunt aºteptaþi de

Sânziene, în Straja, pentrua lua parte la o întreceretradiþionalã a momâr-lanilor. Invitaþii pot maiapoi sã petreacã la iarbãverde. Nu lipsesc specta-colele de muzicã popularãori produsele tradiþionale.

Nedeia de Sânziene este otradiþie pentru staþiuneahunedoreanã Straja, fiind þinutã cu sfinþenie de cãtrelocalnicii care în trecut,înainte ca Valea Jiului sã fiecunoscutã pentru cãrbune, seocupau de pãstorit.Manifestarea momârlanilor a

prins ºi la turiºti ºi aºa seface cã în fiecare an, pe 24iunie, de Sânziene, munþiiVâlcan care strãjuiesc Strajase umplu de turiºti, localniciºi momârlani. Nedeia deastãzi/vineri se anunþã a fiuna din cele mai mari petre-

ceri câmpeneºti organizate înVale. Primãria ºi ConsiliulLocal Lupeni, împreunã cufirma omului de afaceri EmilPãrãu, au invitat un invitatfoarte apreciat printreiubitorii muzicii populare dinValea Jiului, respectiv pe

Puiu Codreanu. Atracþia nedeii din Straja

este încã un concurs de cai,obicei la fel de vechi canedeia în sine, ºi la caregospodarii momârlani ies sãse „fãleascã cu animalele depovarã” dar ºi sã le aratecelor care urmãresc între-cerea, ce calitãþi au ani-malele. Fiecare momârlancare se respectã are îngospodãrie cel puþin un cal,pentru cã bunãstarea lui estereflectatã de animal. Cu cât este mai arãtos ºi maiputernic cu atât proprietarullui este mai avut. Tradiþiarespectatã cu sfinþenie demomârlani cere ca animalelede tracþiune sã fie suspuse

unor probe extrem de dificileºi la final, flãcãul carereuºeºte sã câºtige competiþiaeste declarat „omul nedeii”.Dupã festivalul cailor petre-cerea continuã în staþiune cumuzicã popularã, mititeii ºibere ca în fiecare an, astfelca toþi oaspeþii sã se simtã caîntr-o zi de sãrbãtoare.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Conducerea MuzeuluiCivilizaþiei Dacice ºi Romane

Deva, cu sprijinul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, a decis caîncepând cu data de 23 iunie2016, în spaþiul de la intrarea înPalatul Magna Curia sã fieamplasatã într-o vitrinã specialamenajatã, replica parþialã amatriþei de bronz de laSarmizegetusa Regia, celebrapiesã descoperitã întâmplãtor înluna iunie a anului 2013.

Prin acest demers conducereainstituþiei noastre doreºte sã ofere

publicului un prim contact cu piesaîn discuþie, precum ºi posibilitateade a realiza fotografii sau filmãri înacest cadru, þinând cont de faptulcã mãsurile de securitate din cadrulexpoziþiei tematice “Matriþa debronz de la Sarmizegetusa” nu permit asemenea activitãþi.

Replica parþialã a matriþei dinbronz de la Sarmizegetusa Regia afost realizatã în primãvara anului2015, cu ocazia organizãrii expoziþiei tematice menþionate.

Pentru a nu lãsa loc de confuziicu originalul, replica, realizatã dedr. Marius Barbu, arheolog încadrul Muzeului Civilizaþiei Dacice

ºi Romane Deva, în colaborarecu Paul Cheptea, conferenþiar universitar doctor la Universitateade Arte ºi Design Cluj-Napoca, afost confecþionatã de asemenea din bronz ºi are o formã de prismãpatrulaterã, redând pe laturile ei patru dintre cele opt feþe aleartefactului antic.

Cu ajutorul acestei replici s-auputut experimenta diferite tehnicide lucru, care sã redea o imaginecât mai apropiatã de ceea ce seputea realiza cu ajutorul obiectuluiantic.

Biroul de Relaþii cu Publicul

Turismul din Valea Jiului a atras peste 100 de milioane de leiPeste 100 de milioane de lei pentru turismul

din Valea Jiului. Proiectele de dezvoltare adomeniilor schiabile din Valea Jiului au atraspuþin peste 100 milioane de lei. Din anul 2009ºi pânã în prezent, Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului a alocat 110.937.000 lei.Suma este însã insuficientã având în vederevaloarea totalã a proiectelor de dezvoltare acelor trei domenii schiabile.

Replica parþialã a matriþei de bronz de la SarmizegetusaRegia expusã la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

Invitat special la Nedeia Sânzienelor din Staþiunea Straja

Greenpeace: Mintia ºiParoºeni funcþioneazã ilegalONG-iºtii de la Greenpeace au elaborat un raport cu privire

la starea termocentralelor din România. 21 din cele 31 de termocentrale funcþioneazã ILEGAL. La fel se întâmplã ºi încazul celor de la Complexul Energetic Hunedoara, respectivParoºeni ºi Mintia, lucru cunoscut de altfel.

Page 5: CVJ Nr 1130, Vineri 24 iunie

“S.C. ComplexulEnergetic HunedoaraS.A. - SucursalaElectrocentrale Deva nr.2 ºi 3 (Mintia) cu ocapacitate de 1056MWt fiecare, pe huilã, aobþinut o derogare pen-tru NO , SO ºi pulberi -AIM 30/17.10.2007expiratã la data de31.12.2013. x 2Puterea termicã insta-latã care beneficiazã dederogare de la ComisiaEuropeanã deºifuncþioneazã ilegal, fãrãautorizaþie integratã demediu:2.881 MWt.Electrocentrale DevaIMA nr. 2 ºi IMA nr 3 –Derogare acordatã prin

Planul Naþional deTranziþie pentru NO ,SO ºi x 2 pulberi. Artrebui ca termocentralasã respecte limitele deemisii prevãzute deautorizaþia integratã demediu valabilã la datade 31 decembrie 2015.La aceastã datã nu maiexista o autorizaþie vala-bilã. Valorile emisiilorcomunicate indicãdepãºiri la SO ºi pulberipentru trimestrul IV2015 faþã de limiteleautorizaþiei integrate demediu expirate. Valorile2 masice anuale pentruanul 2015 ºi rapoartelede monitorizare aleemisiilor la coº pentru

trimestrul I 2016 nu au fost comunicate.Observãm faptul cã termocentrala S.C.Complexul EnergeticHunedoara S.A. -SucursalaElectrocentrale Deva nr.2 este prezentã ºi înTratatul de Aderare cuderogare NO pânã la31 decembrie 2017 ºiîn PNT cu derogare SO, NO ºi pulberi x 2 xpânã la 30 iunie2020”, aratã raportulGreenpeace.

Tocmai pentru cãcele douã termocentralenu s-au conformat lanormele de mediu acestea au fost amendate anul trecut de Garda de Mediu. Mai mult le-a fost sus-pendatã ºi activitatea,iar în primã instanþã afost admisã solicitareacelor de la Mediu.

“Activitatea termo-centralelor Mintia ºiParoºeni a fost sus-pendatã de Garda deMediu în vara anului2015. ComplexulEnergetic Hunedoara afãcut plângere îninstanþã împotriva pro-

cesului verbal deamendã ºi a continuatsã opereze cele douãtermocentrale fãrãautorizaþie integratã demediu”, mai aratãraportul Greenpeace.

Sunt ºi instalaþii carenu beneficiazã dederogãri.

“Din listaTranselectrica de insta-laþii pe cãrbune carefuncþioneazã la oraactualã, nu mai benefici-azã de nici un fel dederogare urmãtoarele: -CET Paroºeni, 1127MWt, pe huilã. Pentruaceastã instalaþie nuexistã autorizaþie inte-gratã de mediu valabilã.Nu au fost comunicaterapoarte de monitori-zare ale emisiilor la coº.Pentru a funcþiona legaltermocentrala ar trebuisã aibã o autorizaþieintegratã de mediu valabilã cu limite deemisie stabilite conformLegii 278/2013 Anexa V partea a 2 a”,aratã raportul.

Impactul poluãrii termocentralelor pe cãrbune din România seridica în 2009 la 2.731de decese premature,aproximativ 1.284 decazuri noi de bronºitãcronicã ºi peste619.660 de zile delucru pierdute anual,costurile fiind estimatela aproximativ 6,4 miliarde de euro anual.

În prezent, termocen-tralele care funcþioneazãpe cãrbune trebuie sãrespecte nivelurile deemisie reglementate deLegea 278/2013privind emisiile industri-ale. Aceasta prevede oserie de derogãri pentruanumite instalaþii deardere, printre care ºitermocentrale carefuncþioneazã pe bazã decãrbune. Alte derogãrimai sunt acordate prinTratatul de Aderare alRomâniei la UniuneaEuropeanã. Astfel, oparte din termocentralebeneficiazã de o deroga-re din cadrul Tratatului

de Aderare alRomâniei, cu termenul31.12.2017, în ceea cepriveºte respectarea limitelor emisie pentruNOx. O serie de altetermocentrale suntincluse într-un plannaþional de tranziþiepentru conformarea custandardele de emisiidin cadrul Legii278/2013, cu termen30.06.2020.

Singurã termocen-tralã beneficiazã de oderogare cu termen31.12.2023, însãaceasta nu are autoriza-þie integratã de mediu.O bunã parte dingrupurile energetice pecãrbune operaþionale înprezent nu potfuncþiona legal.

Derogãrile valabile înacest moment autermene de conformarece ajutã la analizaevoluþiei capacitãþiiinstalate a termocen-tralelor pe cãrbune

Monika BACIUMonika BACIU

Autoritãþile locale de laPetroºani ar mai aveanevoie de 7 milioane deeuro pentru finalizarealucrãrilor de dezvoltare astaþiunii montane Parâng.Investiþia a fost demaratãîn urmã cu câþiva ani, dardupã ceva timp alocareafondurilor a fost suspendatã.

“Consiliul LocalPetroºani în imple-mentarea proiectului “schiîn România, municipiulPetroºani”, începând cuanul 2009. pânã înprezent, AutoritateaNaþionalã pentru Turism aplãtit cãtre Consiliul LocalPetroºani, în conformitatecu actele normative învigoare la momentelerespective ºi al con-tractelor dintre fostulMinister al DezvoltãriiRegionale ºi Turismului ºiConsiliul Local Lupeni,suma de 25.889.000 lei”,aratã reprezentanþiiMinisterului Economiei,Comerþului ºi a Mediuluide Afaceri.

La Lupeni suma alo-catã este mai mare, însãaici proiectul este de maimicã anvergurã decât celde la Petroºani

“Consiliul Local Lupeniîn implementarea proiec-

tului “Schi în România,staþiunea Straja” începândcu anul 2011. Pânã înprezent, AutoritateaNaþionalã pentru Turism aplãtit cãtre Consiliul LocalLupeni, în conformitatecu actele normative învigoare la momentelerespective ºi al con-tractelor dintre fostulMinister al DezvoltãriiRegionale ºi Turismului ºi

Consiliul Local Lupeni,suma de 36.997.000 lei”,se aratã în acelaºi raport.

Straja ºi Pasul Vâlcanar fi trebuit sã fie uniteprin instalaþii de transportpe cablu ºi pârtii de schi.Nici acest proiect nu afost dus la final.

“Consiliul Local Vulcanîn implementarea proiec-tului “Schi în România,oraºul Vulcan” începândcu anul 2009. Pânã înprezenz, AutoritateaNaþionalã pentru Turism aplãtit cãtre Consiliul LocalVulcan, în conformitate cuactele normative învigoare la momentele

respective ºi al con-tractelor dintre fostulMinister al DezvoltãriiRegionale ºi Turismului ºiConsiliul Local Vulcan,suma de 48.051.000 lei”,mai aratã reprezentanþiiministerului de resort.

Valea Jiului a mai bene-ficiat de proiecte. Este vorbade cele care vizeazã reabi-litarea unor refugii mon-tane. Banii au venit însãprin Consiliul Judeþean.

“Consiliul JudeþeanHunedoara în imple-mentarea proiectului “I.Construcþii baze salva-mont ºi refugii montaneîn masivul Retezat-Râuºor,Poiana Pelegii, Pietrele,Bucura, Paltina, Stâna deRãu, Baleia. 2.Recuperarea valorilor decult comuna Balºann,satul Vãliºoara, comunaBãiþa, satul Hãrþãgani (...)începând cu anul 2009.pânã în prezent,Autoritatea Naþionalãpentru Turism a pãtitcãtre Consiliul JudeþeanHunedoara în conformi-tate cu actele normativeîn vigoare la monu-mentele respective ºi alcontractelor dintre fostulMinister al DezvoltãriiRegionale ºi Turismului ºiConsiliul LocalHunedoara, suma de2.372.000 lei. Þinândcont de potenþialul turisticºi de contextul social ºieconomic al judeþuluiHunedoara, AutoritateaNaþionalã pentru Turismintenþioneazã sã continuesprijinirea financiarã aproiectelor menþionate”,mai aratã raportul.

Potrivit statisticii minis-terului în anul 2015 înjudeþul Hunedoara ausosit 151.060 de turiºti,dintre care 140.286români ºi 10.774 strãini.

În ceea ce priveºteînnoptarea turiºtilor înjudeþul Hunedoara situaþiaeste urmãtoarea. În anul2015 un numãr de343.778 de turiºti au alessã se cazeze în structuriledin judeþ, dintre care325.422 români ºi18.366 strãini.

Dezvoltarea resurselorumane ºi conservarea ºiprotejarea naturii suntimportante pentruatragerea turiºtilor.

“Resursele umane suntesenþiale pentru dezvol-tarea turismului în generalºi a ecoturismului în spe-cial. Mai mult decât atât,pentru a putea crea ºi dezvolta destinaþii ecoturistice este necesarão resursã umanã binepregãtitã, instruitã, sensibilizatã la necesitateasusþinerii ecoturismului,capabilã sã facã faþã problemelor ce potapãrea pe parcurs, sãanticipeze direcþiile dedezvoltare viitoare ºi sãminimizeze efectele negative induse de mediuleconomic, social ºi politic.Dezvoltarea resurselorumane urmãreºtepregãtirea personaluluiUMD-urilor, personaluluiariilor naturale protejate, astructurilor de primireturisticã (structuri decazare, alimentaþie,

agenþii de turism) ºi a altorindivizi care desfãºoarã oactivitate lucrativã de eco-turism sau conexã acestu-ia pentru a-ºi îmbunãtãþicunoºtinþele atitudinea,calitatea generalã a munciiprestate”, aratã cei de laMinisterul Economiei.

Se doreºte în acelaºitimp ºi pãstrarea unuimediu natural intact, careatrage din ce în ce maimulþi turiºti.

“Ecoturismul estedependent în foarte mare mãsurã de calitateamediului înconjurãtor. Din aceastã perspectivã,pãstrarea nealteratã a elementelor naturale esteesenþialã. Pentrurealizarea acestui dezide-rate, pe termen scurt ºimediu se simte nevoiaunor fonduri financiaresuplimentare care sãsusþinã activitãþile de con-servare, fonduri createprin participarea activã aturiºtilor ºi a agenþilor eco-nomici din cadrul desti-naþiilor. De asemenea estenevoie de implementareaunor politici de mediu lanivelul destinaþiilor, derealizarea unui controlmai strict asupra activitã-þilor ºi circulaþiei turistice,prin realizarea unor regulamente cu privire latransportul turistic dincadrul destinaþiilor, pro-movarea mijloacelor alter-native de transport ºi atransportului în comun,dar ºi extidenrea formelorde protecþie ºi pazã. Înplus, implementarea uneitehnici de management alvizitatorilor ºi introducereaacesteia în planul de ma-nagement al ariei naturaleprotejate, va conduce la oplanificare mai eficientã avizitãrii ºi la protejareanaturii”, mai subliniazãoficilii ministerului.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Iunie 2016 Actualitate 5

Sute de localnici ºi turiºtisunt aºteptaþi de

Sânziene, în Straja, pentrua lua parte la o întreceretradiþionalã a momâr-lanilor. Invitaþii pot maiapoi sã petreacã la iarbãverde. Nu lipsesc specta-colele de muzicã popularãori produsele tradiþionale.

Nedeia de Sânziene este otradiþie pentru staþiuneahunedoreanã Straja, fiind þinutã cu sfinþenie de cãtrelocalnicii care în trecut,înainte ca Valea Jiului sã fiecunoscutã pentru cãrbune, seocupau de pãstorit.Manifestarea momârlanilor a

prins ºi la turiºti ºi aºa seface cã în fiecare an, pe 24iunie, de Sânziene, munþiiVâlcan care strãjuiesc Strajase umplu de turiºti, localniciºi momârlani. Nedeia deastãzi/vineri se anunþã a fiuna din cele mai mari petre-

ceri câmpeneºti organizate înVale. Primãria ºi ConsiliulLocal Lupeni, împreunã cufirma omului de afaceri EmilPãrãu, au invitat un invitatfoarte apreciat printreiubitorii muzicii populare dinValea Jiului, respectiv pe

Puiu Codreanu. Atracþia nedeii din Straja

este încã un concurs de cai,obicei la fel de vechi canedeia în sine, ºi la caregospodarii momârlani ies sãse „fãleascã cu animalele depovarã” dar ºi sã le aratecelor care urmãresc între-cerea, ce calitãþi au ani-malele. Fiecare momârlancare se respectã are îngospodãrie cel puþin un cal,pentru cã bunãstarea lui estereflectatã de animal. Cu cât este mai arãtos ºi maiputernic cu atât proprietarullui este mai avut. Tradiþiarespectatã cu sfinþenie demomârlani cere ca animalelede tracþiune sã fie suspuse

unor probe extrem de dificileºi la final, flãcãul carereuºeºte sã câºtige competiþiaeste declarat „omul nedeii”.Dupã festivalul cailor petre-cerea continuã în staþiune cumuzicã popularã, mititeii ºibere ca în fiecare an, astfelca toþi oaspeþii sã se simtã caîntr-o zi de sãrbãtoare.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Conducerea MuzeuluiCivilizaþiei Dacice ºi Romane

Deva, cu sprijinul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, a decis caîncepând cu data de 23 iunie2016, în spaþiul de la intrarea înPalatul Magna Curia sã fieamplasatã într-o vitrinã specialamenajatã, replica parþialã amatriþei de bronz de laSarmizegetusa Regia, celebrapiesã descoperitã întâmplãtor înluna iunie a anului 2013.

Prin acest demers conducereainstituþiei noastre doreºte sã ofere

publicului un prim contact cu piesaîn discuþie, precum ºi posibilitateade a realiza fotografii sau filmãri înacest cadru, þinând cont de faptulcã mãsurile de securitate din cadrulexpoziþiei tematice “Matriþa debronz de la Sarmizegetusa” nu permit asemenea activitãþi.

Replica parþialã a matriþei dinbronz de la Sarmizegetusa Regia afost realizatã în primãvara anului2015, cu ocazia organizãrii expoziþiei tematice menþionate.

Pentru a nu lãsa loc de confuziicu originalul, replica, realizatã dedr. Marius Barbu, arheolog încadrul Muzeului Civilizaþiei Dacice

ºi Romane Deva, în colaborarecu Paul Cheptea, conferenþiar universitar doctor la Universitateade Arte ºi Design Cluj-Napoca, afost confecþionatã de asemenea din bronz ºi are o formã de prismãpatrulaterã, redând pe laturile ei patru dintre cele opt feþe aleartefactului antic.

Cu ajutorul acestei replici s-auputut experimenta diferite tehnicide lucru, care sã redea o imaginecât mai apropiatã de ceea ce seputea realiza cu ajutorul obiectuluiantic.

Biroul de Relaþii cu Publicul

Turismul din Valea Jiului a atras peste 100 de milioane de leiPeste 100 de milioane de lei pentru turismul

din Valea Jiului. Proiectele de dezvoltare adomeniilor schiabile din Valea Jiului au atraspuþin peste 100 milioane de lei. Din anul 2009ºi pânã în prezent, Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului a alocat 110.937.000 lei.Suma este însã insuficientã având în vederevaloarea totalã a proiectelor de dezvoltare acelor trei domenii schiabile.

Replica parþialã a matriþei de bronz de la SarmizegetusaRegia expusã la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

Invitat special la Nedeia Sânzienelor din Staþiunea Straja

Greenpeace: Mintia ºiParoºeni funcþioneazã ilegalONG-iºtii de la Greenpeace au elaborat un raport cu privire

la starea termocentralelor din România. 21 din cele 31 de termocentrale funcþioneazã ILEGAL. La fel se întâmplã ºi încazul celor de la Complexul Energetic Hunedoara, respectivParoºeni ºi Mintia, lucru cunoscut de altfel.

Page 6: CVJ Nr 1130, Vineri 24 iunie

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Iunie 20166 Invatamant

Page 7: CVJ Nr 1130, Vineri 24 iunie

ComplexulEnergeticHunedoara areintrat îninsolvenþãS ocietatea energeticã

hunedoreanã este camingea de ping-pong. Pasatãde la unul la altul, de lainsolvenþa, la neinsolvenþã.Judecãtorii TribunaluluiHunedoara au decis intrareaîn insolvenþã a ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

“S-a deschis procedura generalã a insolvenþei împotrivadebitoarei. A fost stabilit administrator judiciar Casa deInsolvenþã GMCCraiova. Sentinþanu este defini-tivpã, se poateface apel în 7zile”, a declaratIldiko Glãman,purtãtorul decuvânt alTribunaluluiHunedoara.

În acelaºI timp,instanþa a respinscererea de inter-

venþie depusã de Adrian Jurca,prin Sindicatul Noroc Bun.

“Voi depune din nou apel”, adeclarat Adrian Jurca, preºedin-tele Sindicatului Noroc Bun.

Urmãtorul termen stabilit deinstanþã este data de 16octombrie, atunci când va avealoc adunarea creditorilor.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Iunie 2016 Actualitate 7

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrietonalã & vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor

19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

L a alegerile din 5 iunie doar la

Lupeni ºi la Petrila s-auschimbat primarii. LaPetrila, echipa PSD acondus detaºat ºicâºtigãtor a ieºitVasilicã Jurca, IliePãducel fiind cea maimare surprizã a acestoralegeri locale.Asta, întimp ce la Lupeni, fotoliul de primar a fosttransmis din tatã în fiu,adicã de la Cornel laCristian Resmeriþã.

În cadrul unei ceremonii,la care au luat parte foºti ºiactuali consilieri locali,echipa de la Lupeni a fostvalidatã, în urma unui nou tur de voturi care l-adesemnat pe viceprimarulMesaroº. Cristian Resmeriþãeste la primul sãu mandat ºitatãl sãu, Cornel, i-a predatîn mod oficial fotoliul de primar, dupã 18 ani în carea ocupat prima funcþie în

acest municipiu.Cristian Resmeriþã,

primarul ales de cei dinLupeni, a depus jurãmântulde credinþã în faþa nouluiConsiliu Local, la oraprânzului, într-o salã plinãde oameni care au venit sãîl susþinã. „Vreau sã vã spundumneavoastrã, celor caresunteþi consilieri ai munici-piului Lupeni, dar ºi cetãþe-nilor din Lupeni cã ammare încredere în dumneav-oastrã ºi vreau sã facem înaºa fel încât Consiliul localsã fie un bun partener al pri-marului ºi al cetãþenilor dinmunicipiul Lupeni. ªi, cum

am jurat eu astãzi, a juratfiecare dintre dumneavoas-trã ºi sper sã facem în aºafel încât ceea ce am discutatazi aici sã rãmânã valabil 4 ani ºi sã mergem înspredezvoltarea municipiuluiLupeni”, a spus Cristian Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Fotoliul de primar i-a fostpredat lui Cristian Resmeriþãde tatãl sãu, CornelResmeriþã, care le-a mulþumit la final tuturorcelor care i-au fost alãturi peperioada mandatelor pecare le-a dus la final.

În funcþia de viceprimar a

fost ales cu 13 voturi pentru ºi 6 împotrivã, Iacob Mesaroº. Principalulsãu contracandidat fiindRoºu Ioan Cristian de laPNL, din opoziþie.

Ilie Pãducel, în calitate dedecan de vârstã în ConsiliulLocal Petrila, a condusºedinþa de validare a nouluiprimar, cel în faþa cãruia apierdut alegerile din 5 iunie.Vasile Jurca a fost desemnatoficial primar al oraºuluiPetrila, iar în fotoliul deviceprimar s-a aºezat confortabil Dorin Curtean.

Tandemul Vasile Jurca ºiDorin Curtean au fostîmpreunã pe toatã durata

campaniei electorale ºi totaºa sunt deciºi sã meargã ºiîn urmãtorii 4 ani.

În cadrul unei ceremonii,la care au participat oamenisimpli ºi actuali ºi foºti consilieri locali, primarulVasilicã Jurca a jurat credinþã ºi a fost desemnatpentru funcþia de edil ºef.

Singura propunere pen-tru funcþia de viceprimar laPetrila a fost Dorin Curteande la PSD ºi toþi cei 12 con-silieri ai PSD au votat pen-tru validarea sa în funcþia deviceprimar, în timp ce PNLa votat împotrivã. Sunt,însã, în minoritate, iar cele5 voturi împotrivã nici nu aumai contat de aceastã datã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

U niversitatea dinPetroºani are un nou

Doctor Honoris Causa.Profesorul univ.dr. MirceaBeuran de la Universitatea deMedicinã ºi Farmacie CarolDavila Bucureºti, a primittitlul de “Doctor HonorisCausa” al Universitãþii dinPetroºani. Reputatul medicchirurg se alãturã astfel, celorlalte cadre didactice caredeþin acest titlu alUniversitãþii din Petroºani.

“Considerãm cã acordarea titluluionorific de Doctor Honoris Causa ilustrului nostru oaspete, DomnulProfesor univ.dr. Mircea Beuran de laUniversitatea de Medicina si FarmacieCarol Davila Bucuresti, este pe deplinjustificatã, iar pentru întreagaComunitate Academicã a universitãþiidin Petroºani, un motiv de mândrie.Ne manifestãm convingerea cã, prinaceasta, Comunitatea Academicã aUniversitãþii din Petroºani a câºtigatun membru valoros, care va contribui ºipe viitor la dezvoltarea ºi creºtereaprestigiului pe plan intern ºi inter-naþional al Universitãþii noastre”, adeclarat prof. univ. dr. ing. Radu SorinMihai, rectorul Universitãþii Petroºani.

Medicul chirurg susþine cã este o

mândrie sã i se acorde acest titlu. “Acordarea acestui titlu este o cinste

pentru mine ºi pentru societatearomânã de medicinã. E o datorie deonoare sã îmi exprim recunoºtinþa pentru propunerea de acordare a acestui titlu”, a declarat prof. univ. dr. Mircea Beuran.

Universitatea din Petroºani, la pro-punerea Consiliului de Administraþie,prin girul Senatului Universitar, dupãparcurgerea tuturor fazelor legale, regu-lamentare ºi procedurale a acordattitlul onorific de DOCTOR HONORISCAUSA Profesorului universitar doctorMircea Beuran, de la Universitatea deMedicina ºi Farmacie Carol Davila dinBucureºti. Acesta este membru mar-cant al mai multor asociaþii de medicinãdin þarã, dar ºi peste hotare ºi autorul asute de tratate de medicinã.

Monika BACIU Monika BACIU

Noii primari din Lupeni ºi Petrila au fost validaþi

Renumitul medic chirurg Mircea Beurana devenit Doctor Honoris Causa al UPET

Page 8: CVJ Nr 1130, Vineri 24 iunie

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Iunie 20168 Sport

„Deºteaptã-teromâne”... cã eºti campe marginea prã-pastiei. Pe margineaunui hãu imens „încare ne-adâncirã, barbarii de tirani...”pardon, de federali.

E adevãrat, vin ºi eucu ideile de tras con-cluzii la o sãptãmânã

dupã ce am zburat dinCampionatulEuropean, un campio-nat mult prea pre-tenþios pentru o biatãþãriºoarã brãzdatã detot ce-i mai frumos pelume. Cã de-aici nu nemai revenim, cã numai e Ceauºescu ºi cãde vinã-i Bãsescu!?

O þarã cu cluburi îninsolvenþã ºi faliment,o þarã în care la tvvedem doar analize cufotbaliºti, antrenori ºipreºedinþi aflaþi înactivitate – fãrã obiectivitate – fotbal cudoi observatori (inutili)la meciuri de ligi inferioare.

CampionateleRomâniei sunt praf ºipulbere. Se retragechipele pe rupte, din

toate diviziile. Acu`aºteptãm ca izbãvireasã vinã din strãini, cala 1866, când l-auadus pe Carol I.Hohenzollern undSigmaringen. Sã fimserioºi, nici dracu` nune mai scoate dinmocirla fotbaluluifâsâit, care abia îºi maitrage sufletul. Ne-aucãsãpit Sadiku ºibunicu`, despre ce mai vorbim?

Hai sã ne-adunãmacum la spartul târgului, sã vedem ce-om face mâine, laHercules Lupeni-Ripensia Timiºoara.Un meci doar pentruonoare, dupã un 0-4în tur care ne-a aduscu picioarele pepãmânt ºi la acestnivel.

În rest, vinevacanþa, ºi pentruRomânia din Franþa.

Henþ cu mâna

La spartul târgului...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Startul de campionat2015-2016 a adus larampã o singurã serie de„Ligã sãteascã”, princomasarea celor douã seriicare au fost anterior.

Se pare cã seria cuMureºul Pricaz a fost maiputernicã, deoarece aceastãechipã s-a impus detaºat ºifaþã de echipele din fostaSerie a 2-a.

În ultima etapã, MureºulPricaz a umilit ZarandulCriºcior cu 7-2, în timp ce

urmãritoarea sa din Beriu acapotat lamentabil pe terenpropriu, 2-3 cu CSC Ilia.

Aºadar, s-a încheiat încãun campionat al Ligii a V-ahunedorene, cu o victoriefinalã categoricã a celor dinPricaz. Nu se ºtie dacãaceastã echipã va lua startuldin toamnã în Liga a IV-a,dar important este cã ea atratat competiþia cu toatãseriozitatea.

S -au încheiat lanivel naþional

douã dintre competiþiilela juniori.

Astfel, la juniori B1 (gr.1999), dupã ce s-a calificatla turneul zonal de laSânnicolau Mare, JiulPetroºani a fost învinsãacolo, printre altele ºi deUnirea Sânnicolau Mare cu4-1. Apoi cei de laSânnicolau Mare au jucatîn turneul semifinal de laCarei (2-2 cu CSS Blaj, 3-0 cu Luceafãrul Iaºi, 6-0 cuVictoria Carei), calificându-seîn finala de la Buftea. Ofinalã câºtigatã de UnireaSânnicolau Mare, 1-0 cuLPS Buzãu (gol Vârstiuc),victorie ce i-a adus titlul decampioanã naþionalã.

La juniori D (gr. 2003),titlul naþional a fost câºtigatde ASU Poli Timiºoara(antrenor Iulian Prodana),dupã ce a învins cu 6-0 peJiul ºi 4-1 pe LuceafãrulDrobeta Tr. Severin laturneul zonal de la Arad,apoi 5-0 cu CSM ªcolar

Reºiþa în semifinalã ºi 3-2cu Gloria Arad în finalã.

Aºadar, la acest nivel,

juniorii B1 ºi D, douãînvingãtoare ale Jiului auieºit campioane naþionale.

FOTBAL JUNIORI

Învingãtorii Jiului, campioni naþionali!

Copiii de la juniorii Jiului au ajuns în sezonul recent încheiat pânã

în fazele zonale pe þarã

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

Pricazul, campioanã ºi în „seria unitã”

Pe terenul de la Pui, echipa localã Mãgura a încheiatultima etapã printr-un forfait, 3-0 cu Santos Boz

Bobby Buna, golgeterulechipei campioane a Ligii

a V-a Hunedoara, Mureºul Pricaz