Download pdf - CVJ Nr 599 VINERI 25 aprilie

Contestatari de meserie

Bucureºtenii tãrãgã-neazã lucrãrile de închidere a

gropilor de gunoi>>> PAGINAA3-A

Parchetul a sesizat legalinstanþa

Ex-directorulSpitalului

din Lupeni va fi judecat pentruabuz în serviciu

>>> PAGINAA6-A

O mânã de oameniorganizaþi pot

hotãrî ”destinul”apei în Valea Jiului

>>> PAGINILE 8-9

Reîncep lucrãrilela dezvoltareadomeniului

schiabil din Parâng>>> PAGINAA16-A

Front comun pentru salvarea emblemei

Baza Sportivã de laAninoasa ar putea

fi modernizatã de Casa Regalã a

României>>> PAGINAA5-A

Sechestru pe apar-tamente din cauzaneplãþii taxelor ºi

impozitelor>>> PAGINAA7-A

Campanie pepanourile vechi

>>> PAGINAA4-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 599

Vineri, 25 Aprilie 2014

ª oferul de 21 de ani care a spulberat cu BMW-ul sãu doi pietoni care traversaustrada regulamentar a scãpat de arestul IPJ Hunedoara. Judecãtorii

Tribunalului Hunedoara i-au admis contestaþia ºi au înlocuit mãsura. A omorâtdoi oameni nevinovaþi care traversau strada pe o trecere de pietoni situatã încentrul municipiului Petroºani, însã judecãtorii tribunalului au decis cã este suficientã mãsura arestului la domiciliu. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A

REVOLTÃTOR!A omorât doi nevinovaþi

ºi a scãpat de celulã

Sursa foto: FACEBOOK.com

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Crina TIMARMonika BACIU, Crina TIMARFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Monika BACIU

Î mpotrivaatribuirii

contractului

O societate dinBucureºti a depus ocontestaþie la ConsiliulNaþional pentruSoluþionareaContestaþiilor.Societatea BPIACONSULTANÞÃSRL, reprezentatãlegal prin IonBãnãþeanu - Popescua solicitat un rãspunsla solicitarea de clarifi-care a documentaþieide atribuire, elaboratãde CONSILIULJUDEÞEAN HUNE-DOARA în calitate deautoritate contractantãîn procedura, licitaþiedeschisã, organizatã învederea atribuirii con-tractului de achiziþiepublicã având caobiect „Construireacentrului de manage-ment al deºeurilor –staþia de sortare ºistaþia TMB în BirceaMare. Societatea asolicitat anularea pro-cedurii din mai multeraþionamente.

“AnulareaClarificãrii numãrul 10ºi, implicit, a cer-inþelor nelegale indi-cate în motivareaprezentei contestaþii,obligarea autoritãþiicontractante laîndeplinirea mãsurii de

remediere constând înpublicarea în SEAP aunei Clarificãri laîntrebarea numãrul 10în conformitate cu dis-poziþiile CNSC princare sã se elimineorice cerinþa restrictivãºi nelegalã privindcapacitatea tehnicã ºiexperienþa similarã, întermen de maximum10 zile de la comuni-carea decizieiConsiliului Naþional deSoluþionare aContestaþiilor(„Consiliul" sau„CNSC"), în subsidiar,în ipoteza în care s-arconsidera cã nu pot fidispuse mãsuri deremediere conformcapãtului de cerereanterior, anularea pro-cedurii de achiziþiepublicã”, se aratã îndocumentele CNSC.

În acest cazConsiliul a decis“admite contestaþia ºianuleazã adresa nr.403/02.04.2014,postatã în SEAP subtitulatura Clarificare

nr. 10. Obligã autori-tatea contractantã lacontinuarea proce-durii, în maxim 10 zilede la primirea prezen-tei, prin publicareaunui nou rãspuns declarificare, þinând contde cele reþinute înmotivarea ceurmeazã”

A ceeaºi soci-etate, altã

contestaþie

Aceeaºi societate amai depus o contes-taþie la CNSC împotri-va documentaþiei deatribuire întocmitã deU.A.T. JUDEÞULHUNEDOARA în cali-tate de autoritate con-tractantã, în cadrulprocedurii de atribuire,prin licitaþie deschisã,pe loturi, a contractu-lui de achiziþie publicã,având ca obiect„Închidereadepozitelor urbaneneconforme dinOrãºtie ºi Deva, încadrul proiectului

«Sistem de manage-ment integrat aldeºeurilor în judeþulHunedoara. În acestcaz, CNSC, a respinsca nefondatã, contes-taþia depusã de cãtreS.C. BPIA CONSUL-TANTA S.R.L. toto-datã CNSC, a respinscererea de suspendarea procedurii, ca fiindrãmasã fãrã obiect ºi adispus continuareaprocedurii de atribuire.

Toate gropile degunoi neconforme dinjudeþul Hunedoara vorfi închise pânã în anul2015. cel puþin astasusþin reprezentanþiiCansiliului JudeþeanHunedoara care au

demarat licitaþia pen-tru atribuirea con-tractelor. Luna trecutãa fost semnat contrac-tul de finanþare pentru„Sistemul de manage-ment integrat aldeºeurilor – judeþulHunedoara”. În acestmoment, se aºteaptãordinul de începere a

lucrãrilor pentruînchiderea a ºaptegropi de gunoi necon-forme, alte douã fiindîncã în faza de licitaþiepânã la începutul luniimai.

“Nu pot sã vã dauo datã exactã când sevor închide pentru cãsunt licitate, trebuie sãînceapã închiderile. Înmaxim septembrie2015 vor fi închisetoate gropile pentrucã vom finaliza proiec-tul. În contractele pecare le facem pentruexecuþia lucrãrilor nuputem specifica ter-menul de începerepentru cã nu îi putemobliga când sã

înceapã, însã putemspecifica termenulmaxim de finalizare aproiectului care eimportant.

Pânã în 2015 ºideponeul central aljudeþului va fi finalizatºi la fel ºi închidereagropilor”, a declaratTiberiu Balint,

vicepreºedintele CJH.

Proiectul deponeu-lui ecologic la niveluljudeþului Hunedoaraare o valoare de peste70 milioane de euro,cu o contribuþie ner-ambursabilã de laComisia Europeanã deaproape 43 de mil-ioane de euro ºi con-tribuþia de la bugetulde stat de 20 de mil-ioane de euro. De labugetul de stat, con-tribuie la proiect douãministere:

Ministerul Mediuluiºi MinisterulFinanþelor. Al treileafinanþator estereprezentat deautoritãþile publice

locale din judeþulHunedoara, acesteacontribuind aproape 7milioane de euro, ceamai mare contribuþiefiind a consiliuluijudeþean cu aproape 5milioane de euro.Diferenþa este supor-tatã de consiliile localedin judeþ.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014 Actualitate 3

Contestatari de meserie

Bucureºtenii tãrãgãneazã lucrãrile de închidere a gropilor de gunoi

O societate din Bucureºti tãrãgãneazã realizareadeponeului ecologic de la Bârcea Mare. Consiliul

Judeþean Hunedoara a scos la licitaþie proiectul pentruConstruirea centrului de management al deºeurilor –staþia de sortare ºi staþia TMB în Bircea Mare.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 20144 Actualitate

DianaMITRACHE

Joi dimineaþã nuerau încã montatetoate panourile de pecare ne vor zâmbi ºine vor îndemna cusloganuri electoralecandidaþii la europarla-mentare, dar edilii dela Petroºani ne-au datasigurãri cã totul va fiîn ordine. Panourileurmau sã fie

amplasate în locuriledeja ºtiute din cam-paniile precedente ºiasta nu mai târziu devineri, 25 aprilie, laprima orã, cândreprezentanþii partide-lor politice vor puteasã îºi punã afiºeleelectroale. „Având învedere cã din data de25 aprilie ºi pânã în24 mai, sâmbãtã laora 7,00 dimineaþa,cu o zi înainte de

începerea votãrii, sedesfãºoarã campaniaelectoralã, domnul pri-mar Tiberiu IacobRidzi a emis o dispoz-iþie cu privire la sta-bilirea locurilor deafiºaj electoral.Panourile vor fiamplasate la LiceulTeoretic, la CasaStudenþeascã, laªcoala Gimnazialã I.GDuca, sediul vechi,strada Dacia, din zonaColonie, intersecþiastrãzilor Oituz ºiIndependenþei, undeva mai fi amplasat unpanou, Piaþa Daciadin Cartierul Aeroportîncã un panou ºi încãunul la blocul ANL depe strada Aviatorilor.Acestea sunt practicvechile amplasamente,pe care partidele

politice le ºtiu deja ºitoatã lumea s-a famil-iarizat cu ele”, adeclarat AdrianNegoe, secretar

Primãria Petroºani.Campania

Electoralã pentrualegerile europarla-mentare va dura o

lunã de zile, iarduminicã, 25 mai nevom prezenta la urnepentru vot.

În campania elec-toralã, candidaþii,partidele politice,alianþele politice,alianþele electorale ºiorganizaþiile cetãþe-nilor aparþinândminoritãþilornaþionale care par-ticipã la alegeri, pre-cum ºi cetãþenii audreptul sã-ºi exprimeopiniile în mod liberºi fãrã nicio discrim-inare, prin mitinguri,adunãri, utilizareateleviziunii, radioului,presei ºi a celorlaltemijloace de infor-mare în masã.

Mircea NISTOR

Astfel, dacã în anul1992 populaþiajudeþului era cifratã la547.950 de locuitori,acum, numãrul acesto-ra este de doar410.383. MunicipiulHunedoara a pierdutcei mai mulþi locuitori,în ultimii 10 ani,numãrul acestorareducându-se de la71.257 (în 2004) ladoar 57.524 (în2014). Pe urmã-

toarele locuri, canumãr al populaþiei„dispãrute”, sesitueazã Deva, careacum are 57.567locuitori, faþã de 67.257, în urmã cu 10ani ºi municipiulPetroºani unde,potrivit datelor recen-sãmântului din noiem-brie 2011, numãrullocuitorilor este dedoar 35.239, compar-ativ cu 45.195, înurmã cu 10 ani. ÎnValea Jiului, scãderea

populaþiei urbaneeste, ºi ea, semnifica-tivã, circa 27.000 deoameni lipsind de la„apel”.

Ca urmare ascãderii populaþiei,judeþul Hunedoaraputea fi retrogradat dela rangul 1 la rangul2, fapt ce ar fi atras oscãdere a salariilortuturor funcþionarilorpublici precum ºi acelor care activeazã încadrul instituþiilor stat-ului din teritoriu. Pede altã parte,municipiile cu maipuþin de 40.000 delocuitori puteau fi ret-rogradate la categoriaoraºe.

Aici ar fi vorbadespre Brad, Lupeni,Orãºtie, Petroºani ºiVulcan. Pentru cã,însã, alegerile„europarlamentare”sunt tot mai aproape,pânã una-alta, salariileprimarilor au crescutcu câteva procente.Potrivit datelor ultimu-lui recensãmânt,municipiul Petroºaniar avea 35.239 delocuitori, Vulcanul –25.036 ºi Lupeniul –23.039.

Executivul maiaratã cã BiroulElectoral Central(BEC) a adoptat, sãp-tãmâna trecutã,hotãrârea privindinterpretarea unornoþiuni ºi expresii(numãr total de voturivalabil exprimate,prag electoral,atribuirea mandatelor,calcularea câturilor,

sistemul de atribuireal mandatelor ºiconþinutul listei candi-daþilor supleanþi) ºidecizia privindmãsurile pentru asigu-rarea ordinii publiceîn cadrul procesuluielectoral.

De asemenea, BECa constatatrãmânerea definitivã acandidaturilor depuse

de cãtre 15 partidepolitice, alianþe elec-torale ºi organizaþiiale cetãþeniloraparþinândminoritãþilornaþionale, precum ºide cãtre 8 candidaþiindependenþi ºi a sta-bilit ordinea pe bulet-inul de vot a listelorde candidaþi ºi candi-daþilor independenþi.

AEP a stabilit cã în listele electorale permanente sunt

18.303.915 cetãþeni cu drept de vot

A utoritatea Electoralã Permanentã a stabilit cã înlistele electorale permanente, întocmite la nivelul

unitãþilor administrativ-teritoriale, sunt înscriºi18.303.915 cetãþeni cu drept de vot, informeazã Guver-nul, dupã ce a analizat o informare privind stadiulpregãtirii alegerilor europarlamentare.

Mai puþini dar, aºteptaþi la urne

S unt mai puþini, dar sunt aºtep-taþi cu toþii la urne, adicã ºi

cei care lipsesc de la „apel”. Înultimii 20 de ani, populaþia judeþu-lui Hunedoara a scãzut cu aproape140.000 de locuitori.

Campanie pe panourile vechi

V ineri este prima zi a cam-paniei electorale pentru

Parlamentul European, iar laPetroºani locurile din care vom aflacine ne sunt candidaþii, vor fi camaceleaºi ca în anii trecuþi. Panourileelectorale au fost montate, aºa încâtpartidele politice vor putea sã îºipunã afiºele de la prima orã.


DianaMITRACHE

Centrul civic de laPetroºani a rãmascufundat în istorie ºitimpul stã pe loc, dacãeste sã luãm în calculpanourile publicitarecare ne cheamã la cel-ebrarea centenarului

depoului de locomo-tive, sau sã vizitãmtrenul regal. Panourilesunt amplasate înzona de promenadã aoraºului, iar turiºtiicare ne viziteazã arputea fi oricând bul-versaþi de încre-menirea în timp. ªiasta pentru cã, spun

edilii locali, spaþiile,deºi au fost solicitanþigata sã plãteascãpentru a-ºi afiºa recla-ma, nu pot fi închiri-ate ºi nici modificate.„Într-adevãr, eleconþin date cu privirela evenimente care autrecut, însã, dupãcum ºtiþi, centrul civics-a reabilitat pe fon-duri europene, aºa cãexistã câteva restricþii

vis-a-vis de folosireaacestora acum. Chiardacã au existat solic-

itãri din parteaagenþilor privaþi de ale folosi în scop pub-

licitar,momentansuntemîngrãdiþi deobligaþiile pecare ni le-amasumat înmomentul încare amreabilitatCentrul Civicpe fondurieuropene”, adeclaratDorina Niþã,viceprimarPetroºani.

Lucrãrilela noul cen-

tru civic au fost inau-gurate la finele lunii

noiembrie 2012.Proiectul pentru rea-menajarea acestuia afost finanþat din fon-duri europene ºi acostat 19,5 milioanede lei ºi fiecarelucrare are ogaranþie de 5 ani,timp în care nu sepot aduce modificãri.

Pânã atunci, vomafla din panourile cucare ne-am obiºnuitdeja, cã luni, 3decembrie 2012 auloc o serie de eveni-mente legate de staþiaCFR de la Petroºani,dar ºi cã la Petroºania fost implementat unproiect dedicatsportului ºi miºcãrii înaer liber.

CarmenCOSMAN - PREDA

Mai mult chiar,Casa Regalã ar puteainterveni în modern-izarea bazei, încondiþiile în careFederaþia se aflã subînaltul patronaj alacesteia. Deocamdatãs-a reuºit trecereabazei sportive de laAninoasa din subor-dinea administraþieipublice în cea aFRTA. „Baza sportivãa trecut în adminis-

trarea FederaþieiRomâne de Tir cuarcul. A fost directorulClubului SportivMunicipal Deva,împreunã cu preºedin-tele Federaþiei de TIRcu arcul sã vizitezebaza. Ei se obligã sãsusþinã, deocamdatã,întreþinerea acesteibaze ºi urmeazã sãfacã ºi modernizãriacolo. Din câte ºtiu,au iniþiat ºi procedurilepentru un parteneriatcu ApaServ, în aºa felîncât aceasta sã dev-

inã partener alFederaþiei Române deTir cu arcul ºi sãsuporte cheltuielilelegate de ceea ceînseamnã apã ºicanalizare la aceastãbazã. FederaþiaRomânã de Tir cuArcul este sub înaltulpatronaj al CaseiRegale a României ºi,dupã cum declarapreºedinteleFederaþiei, solicitã

implicarea CaseiRegale în sprijinireamodernizãrii bazei dela Aninoasa”, adeclarat Tiberiu Balint,vicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara. Balint amai spus cã, deºi CJHunedoara nu poateinterveni direct înmodernizarea bazei, laaceastã orã sprijinãClubul SportivMunicipal Deva, care

achitã ºi salariulantrenorului de laAninoasa.

T radiþiaaproape

ucisã de sãrãcie

La finele anului tre-cut, oficialii FederaþieiRomâne de Tir cuArcul (FRTA) au apelatla sprijinul ConsiliuluiJudeþean Hunedoarapentru a slava bazasportivã de laAninoasa ºi pentru a-ireda strãlucirea dealtãdatã, mai ales cãaici sunt sportiviextrem de valoroºi.Baza se aflã într-ostare avansatã dedegradare, iarprimãria – care o aveaîn administrare – nuîºi putea permite nicimãcar sã o întreþinã,asta ca sã nu mai vor-bim despre modern-izare.

Din acest motiv,reprezentanþii

Federaþiei Române deTir cu Arcul au solici-tat oficial ConsiliuluiLocal Aninoasa sã ledea în administrarebaza sportivã,urmând ca federaþiasã o modernizeze, são întreþinã ºi sã oaducã la standardecare sã permitã per-formanþa, pentru cãlotul naþional de tircu arcul va avea sedi-ul chiar la Aninoasa.

În Aninoasa, clubulsportiv de tir cu arculfuncþioneazã din1956 fãrã întreru-pere. În ciuda condiþi-ilor vitrege de antre-nament din ultimaperioadã, sportivii dinAninoasa au reuºitrezultate remarcabile.Problemele grave auapãrut dupã ce bazasportivã a trecut înadministrareaPrimãriei Aninoasa,odatã cu închidereaexploatãrii minieredin localitate.

Reclame învechite pe proiecte europene

C entrul civic din Petroºaniabundã în informaþii ce nu mai

sunt deloc actuale, dar ºi de spaþiipublicitare ce nu pot fi folosite încã.Nici nu vor putea, spun edilii locali,din cauzã cã proiectul a fost con-ceput de aºa naturã încât nu poatefi acum modificat.

Au fãcut front comun pentru salvarea emblemei

Baza Sportivã de la Aninoasa ar putea fi modernizatã de Casa Regalã a României

B aza sportivã de la Aninoasa,acolo unde se pregãtesc campi-

onii la tir cu arcul va fi salvatã ºichiar modernizatã, dupã ce oficialiiFederaþiei Române de Tir cu Arcul(FRTA) a apelat la sprijinulConsiliului Judeþean Hunedoara.

Carmen COSMAN - PREDA

Dosarul fostului directoral Spitalului MunicipalLupeni se reîntoarce perolul Judecãtoriei de la

Petroºani. Asta dupã cemagistraþii au analizat încamera de consiliu cerereaformulatã de avocatul luiMateescu prin care se solic-itã constatarea neregular-itãþii actului de sesizare ºi

nulitatea actelor deurmãrire penalã. Caurmare a acestei solicitãri,judecãtorii au decis, con-form procedurilor legale,scoaterea de pe rol acauzei ºi trimiterea acesteiajudecãtorului de camerãpreliminarã. Numai cã, înurma analizãrii dosarului,judecãtorii de la Petroºaniau constatat „legalitateasesizãrii instanþei cu rechiz-itoriul nr.1549/P/2012 dindata de 6 ianuarie 2014 al

Parchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºaniprivind pe inculpataMateescu Mariana, trimisãîn judecatã în stare de liber-tate pentru infracþiunile deabuz în serviciu contraintereselor publice prev. deart. 248 Cod penal cu apli-carea art. 41, 42 CodPenal ºi nerecuperareaprejudiciilor ca urmare anedispunerii ºi neurmãririimãsurilor transmise deCurtea de Conturi prev. deart. 64 din Legea94/1992, a administrãriiprobelor ºi a efectuãriiactelor de urmãrire penalã.Dispune începerea judecãþiicauzei”.

P rejudiciu calculat la

70.000 de lei

Mariana Mateescu a fostacþionatã în judecatã deadministraþia publicã dinLupeni ºi Direcþia deSãnãtate Publicã a judeþuluiHunedoara, pentru fapte cear fi fost comise în perioa-da în care aceasta deþineafuncþia de manager al

Spitalului Municipal Lupeni.Dosarul a ajuns pe rolulinstanþei la începutul luniiiunie 2013, prejudiciul fiindcalculat la 70.000 de lei,despre cele douã instituþiisusþin cã au fost cheltuiþi defostul director al SpitaluluiMunicipal Lupeni.

Dupã ce a descoperitfaptele, conducerea spi-talului a formulat o plân-gere penalã împotriva fos-tului manager, iarprocurorii au decis trim-iterea acesteia în judecatãpentru abuz în serviciu.

Dupã ce a plecat de laLupeni, Mariana Mateescua preluat funcþia de manag-er al Spitalului MunicipalVulcan, de unde a fostdemisã în luna martie aanului trecut.


Monika BACIU

“Suntem într-o analizã,avem sporul de periculozi-tate prins în acest buget devenituri ºi cheltuieli acumlucrãm la o analizã pentrucã vom intra de luna

viitoare la negocieri cusindicatele cu privire lasporul de pericol, dupãnegocieri ulterioare cusindicatele se va stabilicuantumul sporului de per-iculozitate”, a declaratAurel Anghel, directorul

general al SNÎMVJ. Tot din luna mai se

va trece ºi lanegocierea unui noucontract colectiv demuncã pentru anaga-jþii de la SNÎMVJ.Conducerea încearcã

sã menþinã neschimbatedrepturile acestora.

“Facem o analizã a chel-tuielilor fãcute în primelepatru luni, vedem cheltu-ielile din aceastã perioadãºi începem negocierile cusindicatele vizavi de sporulde pericol. Toate facilitãþileprinse în anul trecut au fostprinse ºi în anul 2014. amþinut cont de prevederilelegislative ºi am decismajorarea sporului depericol, cunatumul îl vomstabili prin negocieri cusindicatele”, a mai spusAnghel.

Societatea Naþionalãde Închideri Mine ValeaJiului care în bugetul devenituri ºi cheltuieli pen-tru acest an a prevãzutmajorarea sporului depericol de la 700 la 850de lei.

Daca anul trecut, inpremiera pentruRomania, ConsiliulJudetean Hunedoara aacordat titlul de «Cetateande onoare al judetului» sisuma de 200 lei fiecarui

veteran de razboi, anulacesta, impreuna cuAsociatia Veteranilor derazboi - Filiala jud.Hunedoara, va organizamanifestari festive in 6orase din judet.

In cadrul acestor cere-monii la care vor participareprezentanti ai adminis-tratiei publice locale, aiinstitutiilor militare si aialtor institutii publice, toticei 339 de veterani derazboi din judetul nostruvor fi premiati fiecare cucate 200 lei.

La Petroºani vor fi pre-miaþi toþi cei 41 de vet-erani de rãzboi care maitrãiesc în Valea Jiului.

Veteranii de razboi din judetul Hunedoaravor fi premiati de catre Consiliul Judetean

pentru al doilea an consecutiv

I n fiecare an, la data de 29 aprilie, sesarbatoreste «Ziua veteranului de

razboi». In Romania, aceasta zi s-a sarba-torit pentru prima data in anul 2007.Titlul de veteran de razboi a fost instituitinca din anul 1902, prin Decret Regal.

Negocieri pentru sporul de pericol

S porul de pericol al ortacilor de laSNÎMVJ, negociat din luna mai.

Acum cã Societatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului are aprobat bugetul devenituri ºi cheltuieli, conducerea împreunãcu sindicatul reprezentativ vor trece lanegocierea sporului de pericol.

Parchetul a sesizat legal instanþa

Ex-directorul Spitalului din Lupeni va fijudecat pentru abuz în serviciu

M ariana Mateescu, fostul director alSpitalelor din Lupeni ºi Vulcan, va fi

judecat de magistraþii de la Petroºani. Deciziaa fost luatã în camera de consiliu a instanþeidin Petroºani, ca urmare a unei solicitãri ven-ite din partea avocatului fostului manager.

R ãu-platniciidin Petrila vor

fi executaþi silit.Administraþia localãdin Petrila are învedere luarea unormãsuri dureîmpotriva chiriaºilorsau a proprietarilorcare nu ºi-au achi-tat taxele locale.

Administraþia are derecuperat sute de miide lei de la aceºtia.

S echestru peimobil

Primarul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducelspune cã va lua mãsuridure împotriva proprie-tarilor de apartamentecare nu ºi-au achitat

taxele ºi impozitelelocale de mai multtimp. Acesta are învedere instituireasechestrului pe apartament.

“Din 120 de aparta-mente din unitãþile loca-tive dintr-un bloc turn,dacã mai avem vreo 20de apartamente, restulsunt proprietate personalã. La chiriaºidatoriile sunt mari ºi lachirie. Avem o situaþieºi vom lua mãsuri ºi ceicare sunt cu restanþemari la chirie ºi la taxeºi impozitele pentruapartamente pentru cãdin pãcate trebuie sã

rezolvãm cererile celorcare aºteaptã de ani dezile dupã o locuinþã.Avem încã peste 400de cereri nerezolvate,dar tot aºa avem peste90 de cazuri de cetãþenicare au datorii la chirieînsumând peste

3 miliarde de lei vechiºi în jur de 140 de pro-prietari de aparatmentetot cu o datorie depeste 3 miliarde de lei.Vom lua mãsuri foarteurgent. La nivel de ser-viciu de taxe ºi impozitepentru reþinerea dinveniturile pe care le auproprietarii ºi chiarsechestru pe aparta-ment, iar la chiriaºi seva merge pânã lamãsura extremã deevacuare prin hotãrârejudecãtoreascã”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

Edilul spune cã

locatarii care stau înimobilele din fondullocativ de stat ºi nu ºi-au achitat chiriile vorfi evacuaþi asta pentru ale oferi altora acesteapartamente. La Petrilaîncã peste 400 de persoane mai aºteaptão locuinþã asta deºi lafinele anului trecut,administraþia a dat înfolosinþã cele patrublocuri sociale dinLonea. Peste 600 de mii de lei are derecuperat administraþialocalã din Petrila de laaceºti proprietari sauchiriaºi.

Monika BACIUMonika BACIU


F ocar de infecþie laPetrila. Locatarii

blocurilor de la capãt delinie Petrila trãiesc în mizerie cruntã. Asta deºiadministraþia localã le-aamenajat locurile pentrudepozitarea deºeurilor, amodernizat tubulatura din blocuri ºi chiar a modernizat imobilele.

Sunt zile în care gunoaieleajung pânã la ferestrele de laprimul etaj, însã acest lucrupare sã nu îi deranjeze pelocatari.

G unoaie ºi în geamuri

Locatarii imobilelor din capde linie Petrila nu au nici simþestetic ºi nici bunãvoinþã. Delene, aceºtia aruncã gunoiul depe geam, fãrã a+i interesa cãtoate aceste mizerii troneazã labaza imobilului. Administraþialocalã de la Petrila spune cã aepuizat toate metodele de educare a acestor cetãþeni ºi cãîn zadar se ridicã gunoiul zilnic.

“Zilnic facem cu cei de la ajutor social ºi cu serviciulnostru de gospodãrie din oraºcurãþenie, am reparat ghenelepe unde trebuie sã aruncegunoiul ºi pe urmã sã îl ridicãm,am reparat tubulatura dinblocuri, dar din pãcate gradulde civilizaþie ºi respect pentru

ceea ce se face este la uniicetãþeni mai scãzut decât ar finormal. Vom trece la amenzi,am mai ºi dat pentru cã nu odatã am gãsit containerel rãs-turnate inclusiv în albia Jieþului,la blocurile turn, deci am maispus din pãcate nu se pãstreazãceea ce se face ºi unii cetãþeninu sunt conºtienþi cã ceea ce seface se face din banii noºtri aituturor”, a declarat primaruloraºului Petrila, Ilie Pãducel.

În zona respectivã o partedintre apartamente sunt aleadministraþiei locale, acesteafiind cuprinse în fondul locativde stat. Doar de la chiriaºiadministraþia localã de la Petrila are de recuperat 300 de mii de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Acþiunea “tichetul”continuã ºi în luna maiT ichetele valorice acordate categori-

ilor sociale defavorizate (cu ocaziaSãrbãtorilor Pascale) de cãtre primãriaPetroºani, rãmase neridicate, vor firepartizate ºi în luna mai.

Dintre cei 4.000 de beneficiari (ºomeri, pensionari cu venituri modeste, persoane cu dizabilitãþi sau care primesc venitul minim garan-tat) aproape 3.500 au intrat deja în posesiatichetelor în valoare de 50 de lei, de persoanã.

„Au rãmas neridicate, înaintea sãrbãtorilor de

Paºte, 470 de carnete. În cazul în care vor maiveni beneficiari ai acestora noi le vom acorda ºiîn luna mai. Cele care vor mai rãmâne ºi dupãaceea vor fi redistribuite cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun”, a precizat Cristina Mraz, ºefulServiciului Public Local de Asistenþã SocialãPetroºani.

Pe de altã parte, cantina socialã din localitateva fi redeschisã cu începere din data de 5 mai.Pânã atunci, abonaþii acesteia ar avea suficientãhranã rece, acordatã înainte de sãrbãtori. Printre altele, abonaþii cantinei au primit (de persoanã) câte un kilogram de carne de porc,pulpe de pui, cremvurºti, parizer, slãninã saucostiþã afumatã.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Sechestru pe apartamente din cauza neplãþii taxelor ºi impozitelor

Mizerie ºi indolenþã

La mijlocul luniiianurie 2014, directorulgeneral al SC Apa ServPetroºani, CostelAvram, înfiinþase unserviciu nou în cadrulsocietãþii pe latura în care avea avea probleme – datoriileabonaþilor. Biroul deRecuperãri Creanþe, cu o mânã de oameni –câte unul pe fiecare

localitate din ValeaJiului, plus un contabil-economist, un tehnicianºi coordonatorul lor – separe cã a fãcut minuni,în trei luni, datoritãmodului de abordare aoamenilor, a stilului delucru, în general. Cumfiecare abonat este uncaz, s-a acþionat diferitde la om la om pe prin-cipiul spiritului legii nu

doar a literei ei. Adicãs-a analizat de comunacord cu abonatul dacãare venituri suficientepentru a-ºi plãti datoriaºi s-au gãsit soluþii pen-tru eºalonãri ale plãþilor,fãrã a încãrca cu hârtiisocietatea, legãturaþinându-se direct printelefon cu datornicul lafiecare termen de platã.

Astfel, s-au creatpunþi de legãturã întrecele douã pãrþi, în carelatura umanã a nãscutun nou mod derezolvare a problemelor,care dã rezultate.

La trei luni de la înfiinþare, a avut locevaluarea activitãþiiacestui serviciu de caredirectorul general,Costel Avram, estemulþumit. ªeful, saucoordonatorul, cum îiplace sã spunã, AlinSãceanu, vorbeºte greudespre activitateabiroului, precizând dupãfiecare zicere cã fãrã

colegii pe care-i coordoneazã nu s-ar fiputut face prea multe.

”La înfiinþare, ampus la punct modul delucru cu ajutorul substanþial al unui omcu

experienþã, care a lucrat în cadrul birouluicomercial, LãcrãmioaraGireadã. Monitorizareaeste strictã, în fiecaremoment ºtim cum stãmºi ce fac oamenii dinechipã. Am început sãlucrãm cu ordine dedebranºare nefinalizatela nivelul anului 2013,iar în primele 3-4 sãptãmâni am încasat300 milioane lei.Direcþia a fost clarã. Amînceput apoi cu ordinelede debranºare la case,abonaþi cu datoriicuprinse între 50 ºi5000 de lei. Aicilucrurile necesitã maimultã muncã, se mergeºi de douã- trei ori pentru a gãsi oameniiacasã, pentru a-iconvinge cã interesuleste ca ei sã nu aibãdatorii, apoi suntbranºamente de la o

casã la alta unde nu poþi lua mãsuri radicale,de debranºare ºi continuãm sã-iconvingem. Apoi s-atrecut la branºamenteleseparate. Aceste ordine

venite de anul trecut au fost finalizate în proporþie de 95%.

În luna martie amluat cazurile care nu auplãtit de 7-8 ani, cu

sume între 1000 ºi20.000 de lei. Am aplicat stilul de lucru pecare ni l-am propus, aminsistat sã-i convingemcã nu vrem sã facem

rãu unei scãri întregide bloc spre exemplu, ci sã gãsim o soluþie deplatã, am dat soluþii.Ne-am axat pe discuþiile/explicaþiile cuoamenii ºi am încheiat

conveþii verbale princare oamenii ne sunãcând fac plata, undeºtim cã nu-ºi permit sãsune, o facem noi ladata stabilitã de comunacord. Vreau sã vã spuncã avem 500 denumere de telefon aleabonaþilor pentru colab-orare, monitorizare ºievidenþã ºi asta o facebine Mariana Popa.

Am avut 58 deordine de debranºarepentru 1800 de abonaþiºi dintre aceºtia 50% auachitat integral datoriafiind vorba de sume maimici, iar cei cu pânã la

5000 lei datorie sunt încurs de achitare ºi strictmonitorizaþi de noi. Amefectuat doar 100debransãri datoritã fap-tului cã am lucrat foartemult cu oamenii ºi i-amconvins pentru cãinteresul nostru nu esteacela de a debranºa, cide a-l ajuta sã-ºiplãteascã datoria cãtrenoi.

Am avut multe cazurispeciale, care ne-auimpresionat. De exem-plu o doamnã dinLonea, cu un ajutorsocial de 2,5 milioanelei vechi, a venit cu 2milioane pentru a-i faceangajament de platã.Cine a spus cã Bosneanu poate fi gestionatã, agreºit. Colegii mei aufãcut o acþiune acolomergându-se pe acelaºiprincipiu ºi s-au fãcut ºicitirile, s-au ºi achitat,atât cât au avut ºi ei,

din sumele datorate. Oasemenea acþiune vomface ºi în cartierul Saºa.

Pe interior este greude acþionat pentru cã nuputem sã lãsãm o scarãde bloc fãrã apã, dargãsim soluþii. De exem-plu pe Traian, dinVulcan, vreo câteva per-soane au acumulat200.000 milioane leivechi. ªi la scãrile debloc am fost nevoiþi sãdebranºãm pentru cã nuau venit sã discutãm.Aºa este pe Aviatorilor8, unde vreo câþivaabonaþi generau datoriide 300 milioane leivechi. Dupã debranºareau venit... Labranºamente separatevreau sã vã spun cãavem un procent derecuperare de 100% ºi

peste. Adicã au plãtitinclusiv factura curentã.La agenþii economici,care erau pedebranºare, 100% afost recuperatã creanþa– 170 milioane lei, iardin ordinele dedebranºare nefinalizateîn 2013, în trei sãp-tãmâni s-au încasat27.000 ron, iar de lascãrile de bloc, dupãdebranºare, s-au încasat66 milioane lei vechi.

În trei luni, plus sãp-tãmâna la zi, s-au recu-perat 2,5 miliarde leivechi. Toate acestea aufost posibile datoritãechipei pe care o coor-donez”- a declarat ºefulBiroului RecuperãriCreanþe al Apa Serv,Alin Sãceanu.

Legãtura ”cu terenul”implicându-se directacolo unde apar proble-me, este tehnicianul

echipei, Mariana Popa.Aceasta ºtie exact cefac ”bãieþii” pe teren,câte locaþii au abordat ºicare este rezultatul. Esteomul care are talentulde a þine legãtura telefonic cu abonaþiieºalonaþi, la cele 500 denumere de telefon. Celedouã telefoane de servi-ciu le poatã cu ea zi ºinoapte pentru a fi ”pefir” în permanenþã, dareste alãturi ºi de colegiidin teren, în locurileunde spiritele se aprind.

”E bine ca oameniisã înþeleagã cã vrem sã-iajutãm, cã avemdeschidere totalã cãtreei, sã plece mulþumiþi,iar noi sã rãmânemmulþumiþi. Au fost situaþii grele când unii

dintre abonaþi nu auavut apometre ºiplãteau cât nu consumau pentru cãplãteau în sistem pauºal.Am intervenit noi,colectivul, ºi care a avutapometre pe acasãdupã ce ºi-au fãcutbranºãri separate le-amoferit lor, iar ºeful le-aplãtit verificarea, le-ammontat apometre pentru a plãti corect,fãrã a ne mai încãrcanoi. În altã situaþie, ofemeie a venit pe jos dela Petrila, pentru cã nuavea nici bani de drum,pentru a gãsi soluþii ladatoriile pe care leavea. Sigur cã nu amlãsat-o ºi i-am dat banisã se întorcã acasã.

Avem o echipãomogenã, carefuncþioneazã ca un ceas,fiecare ºtiind ce are defãcut. Asta pentru cã seimplicã ºi au experienþã.

Când lucrezi direct cuoamenii trebuie sã ºtiisã-i convingi cã intenþianoastrã nu este aceeade a le face rãu, ci dimpotrivã. Sigur cãmai existã ºi probleme,dar de asta suntem aici,pentru a le rezolva” – adeclarat Mariana Popa,tehnicianul carecunoaºte oamenii ºiprobleme lor.

Dupã bilanþul prezentat, directorulgeneral al Apa Serv,Costel Avram, s-a arãtatmulþumit de activitateaBiroului RecuperareCreanþe, iar ideeafiinþãri unui asemeneaserviciu a fost una fericitã.

”Sunt bucuros cã amvenit cu ideea înfiinþãriiacestui birou. La treiluni, bilanþul este unulcare dovedeºte cã dacãse vrea, se poate. Îifelicit sincer, încã odatã, pe toþi compo-nenþii echipei pentruceea ce au fãcut. Vreausã vã spun cã rezultatulmuncii lor poate fi ocontribuþie substanþialãla pãstrarea preþuluiapei la nivelul actual.Prin contribuþia lor negândim serios sãdevenim astfel soci-etatea cu preþul cel maimic al apei din þarã.Sunt foarte mulþumit nunumai pentru recupera-rea creanþelor, ci ºi pentru modul în care,pe relaþia cu oamenii,reuºesc sã refacã ima-ginea firmei noastre.Prin modul cum þinlegãtura cu abonaþii,cum îi abordeazã ºi cumreuºesc sã îi apropiearatã cã aici, la noi, s-auschimbat mentalitãþi” –a declarat, bucuros cãideea sa a avut succes,directorul Apa Serv,Costel Avram.

Costel Avram maiare de lucrat cu conser-vatorii din cadrul ApaServ, cei cãrora le estegreu sã se debarasezede stilul de lucru rigidcare vine din istoria ApaServ-RAAVJ.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

”Vreau sã vã spun cã rezultatul muncii lor poate fi o

contribuþie substanþialã la pãstrarea preþului apei la

nivelul actual. Prin contribuþia lor ne gândim serios

sã devenim astfel societatea cu preþul cel mai mic al

apei din þarã. Sunt foarte mulþumit nu numai pentru

recuperarea creanþelor, ci ºi pentru modul în care, pe

relaþia cu oamenii, reuºesc sã refacã imaginea firmei

noastre. Prin modul cum þin legãtura cu abonaþii,

cum îi abordeazã ºi cum reuºesc sã îi apropie aratã

cã aici, la noi, s-au schimbat mentalitãþi”- Costel

Avram, director general SC Apa Serv Petroºani.

O mânã de oameni organizaþi pot hotãrî ”destinul” apei în Valea Jiului

I deea directorului general al SC ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, de a

înfiinþa, la începutul anului, un birou derecuperãri creanþe a fost una de succes. Labilanþul de trei luni al respectivului birou,plus o sãptãmânã pânã la zi, s-au recuperat2,5 miliarde lei. Noul mod de lucru al echipei – câte un om pe fiecare localitate, un contabil-economist, un tehnician ºi un coordonator – a deschis calea spre comunicare ºi înþelegere cu abonaþii Apa Serv pe principiul ajutorului reciproc. Astfel, spiritul legii/omenia a devenit deprim rang, iar litera legii decurge de la sine.

La mijlocul luniiianurie 2014, directorulgeneral al SC Apa ServPetroºani, CostelAvram, înfiinþase unserviciu nou în cadrulsocietãþii pe latura în care avea avea probleme – datoriileabonaþilor. Biroul deRecuperãri Creanþe, cu o mânã de oameni –câte unul pe fiecare

localitate din ValeaJiului, plus un contabil-economist, un tehnicianºi coordonatorul lor – separe cã a fãcut minuni,în trei luni, datoritãmodului de abordare aoamenilor, a stilului delucru, în general. Cumfiecare abonat este uncaz, s-a acþionat diferitde la om la om pe prin-cipiul spiritului legii nu

doar a literei ei. Adicãs-a analizat de comunacord cu abonatul dacãare venituri suficientepentru a-ºi plãti datoriaºi s-au gãsit soluþii pen-tru eºalonãri ale plãþilor,fãrã a încãrca cu hârtiisocietatea, legãturaþinându-se direct printelefon cu datornicul lafiecare termen de platã.

Astfel, s-au creatpunþi de legãturã întrecele douã pãrþi, în carelatura umanã a nãscutun nou mod derezolvare a problemelor,care dã rezultate.

La trei luni de la înfiinþare, a avut locevaluarea activitãþiiacestui serviciu de caredirectorul general,Costel Avram, estemulþumit. ªeful, saucoordonatorul, cum îiplace sã spunã, AlinSãceanu, vorbeºte greudespre activitateabiroului, precizând dupãfiecare zicere cã fãrã

colegii pe care-i coordoneazã nu s-ar fiputut face prea multe.

”La înfiinþare, ampus la punct modul delucru cu ajutorul substanþial al unui omcu

experienþã, care a lucrat în cadrul birouluicomercial, LãcrãmioaraGireadã. Monitorizareaeste strictã, în fiecaremoment ºtim cum stãmºi ce fac oamenii dinechipã. Am început sãlucrãm cu ordine dedebranºare nefinalizatela nivelul anului 2013,iar în primele 3-4 sãptãmâni am încasat300 milioane lei.Direcþia a fost clarã. Amînceput apoi cu ordinelede debranºare la case,abonaþi cu datoriicuprinse între 50 ºi5000 de lei. Aicilucrurile necesitã maimultã muncã, se mergeºi de douã- trei ori pentru a gãsi oameniiacasã, pentru a-iconvinge cã interesuleste ca ei sã nu aibãdatorii, apoi suntbranºamente de la o

casã la alta unde nu poþi lua mãsuri radicale,de debranºare ºi continuãm sã-iconvingem. Apoi s-atrecut la branºamenteleseparate. Aceste ordine

venite de anul trecut au fost finalizate în proporþie de 95%.

În luna martie amluat cazurile care nu auplãtit de 7-8 ani, cu

sume între 1000 ºi20.000 de lei. Am aplicat stilul de lucru pecare ni l-am propus, aminsistat sã-i convingemcã nu vrem sã facem

rãu unei scãri întregide bloc spre exemplu, ci sã gãsim o soluþie deplatã, am dat soluþii.Ne-am axat pe discuþiile/explicaþiile cuoamenii ºi am încheiat

conveþii verbale princare oamenii ne sunãcând fac plata, undeºtim cã nu-ºi permit sãsune, o facem noi ladata stabilitã de comunacord. Vreau sã vã spuncã avem 500 denumere de telefon aleabonaþilor pentru colab-orare, monitorizare ºievidenþã ºi asta o facebine Mariana Popa.

Am avut 58 deordine de debranºarepentru 1800 de abonaþiºi dintre aceºtia 50% auachitat integral datoriafiind vorba de sume maimici, iar cei cu pânã la

5000 lei datorie sunt încurs de achitare ºi strictmonitorizaþi de noi. Amefectuat doar 100debransãri datoritã fap-tului cã am lucrat foartemult cu oamenii ºi i-amconvins pentru cãinteresul nostru nu esteacela de a debranºa, cide a-l ajuta sã-ºiplãteascã datoria cãtrenoi.

Am avut multe cazurispeciale, care ne-auimpresionat. De exem-plu o doamnã dinLonea, cu un ajutorsocial de 2,5 milioanelei vechi, a venit cu 2milioane pentru a-i faceangajament de platã.Cine a spus cã Bosneanu poate fi gestionatã, agreºit. Colegii mei aufãcut o acþiune acolomergându-se pe acelaºiprincipiu ºi s-au fãcut ºicitirile, s-au ºi achitat,atât cât au avut ºi ei,

din sumele datorate. Oasemenea acþiune vomface ºi în cartierul Saºa.

Pe interior este greude acþionat pentru cã nuputem sã lãsãm o scarãde bloc fãrã apã, dargãsim soluþii. De exem-plu pe Traian, dinVulcan, vreo câteva per-soane au acumulat200.000 milioane leivechi. ªi la scãrile debloc am fost nevoiþi sãdebranºãm pentru cã nuau venit sã discutãm.Aºa este pe Aviatorilor8, unde vreo câþivaabonaþi generau datoriide 300 milioane leivechi. Dupã debranºareau venit... Labranºamente separatevreau sã vã spun cãavem un procent derecuperare de 100% ºi

peste. Adicã au plãtitinclusiv factura curentã.La agenþii economici,care erau pedebranºare, 100% afost recuperatã creanþa– 170 milioane lei, iardin ordinele dedebranºare nefinalizateîn 2013, în trei sãp-tãmâni s-au încasat27.000 ron, iar de lascãrile de bloc, dupãdebranºare, s-au încasat66 milioane lei vechi.

În trei luni, plus sãp-tãmâna la zi, s-au recu-perat 2,5 miliarde leivechi. Toate acestea aufost posibile datoritãechipei pe care o coor-donez”- a declarat ºefulBiroului RecuperãriCreanþe al Apa Serv,Alin Sãceanu.

Legãtura ”cu terenul”implicându-se directacolo unde apar proble-me, este tehnicianul

echipei, Mariana Popa.Aceasta ºtie exact cefac ”bãieþii” pe teren,câte locaþii au abordat ºicare este rezultatul. Esteomul care are talentulde a þine legãtura telefonic cu abonaþiieºalonaþi, la cele 500 denumere de telefon. Celedouã telefoane de servi-ciu le poatã cu ea zi ºinoapte pentru a fi ”pefir” în permanenþã, dareste alãturi ºi de colegiidin teren, în locurileunde spiritele se aprind.

”E bine ca oameniisã înþeleagã cã vrem sã-iajutãm, cã avemdeschidere totalã cãtreei, sã plece mulþumiþi,iar noi sã rãmânemmulþumiþi. Au fost situaþii grele când unii

dintre abonaþi nu auavut apometre ºiplãteau cât nu consumau pentru cãplãteau în sistem pauºal.Am intervenit noi,colectivul, ºi care a avutapometre pe acasãdupã ce ºi-au fãcutbranºãri separate le-amoferit lor, iar ºeful le-aplãtit verificarea, le-ammontat apometre pentru a plãti corect,fãrã a ne mai încãrcanoi. În altã situaþie, ofemeie a venit pe jos dela Petrila, pentru cã nuavea nici bani de drum,pentru a gãsi soluþii ladatoriile pe care leavea. Sigur cã nu amlãsat-o ºi i-am dat banisã se întorcã acasã.

Avem o echipãomogenã, carefuncþioneazã ca un ceas,fiecare ºtiind ce are defãcut. Asta pentru cã seimplicã ºi au experienþã.

Când lucrezi direct cuoamenii trebuie sã ºtiisã-i convingi cã intenþianoastrã nu este aceeade a le face rãu, ci dimpotrivã. Sigur cãmai existã ºi probleme,dar de asta suntem aici,pentru a le rezolva” – adeclarat Mariana Popa,tehnicianul carecunoaºte oamenii ºiprobleme lor.

Dupã bilanþul prezentat, directorulgeneral al Apa Serv,Costel Avram, s-a arãtatmulþumit de activitateaBiroului RecuperareCreanþe, iar ideeafiinþãri unui asemeneaserviciu a fost una fericitã.

”Sunt bucuros cã amvenit cu ideea înfiinþãriiacestui birou. La treiluni, bilanþul este unulcare dovedeºte cã dacãse vrea, se poate. Îifelicit sincer, încã odatã, pe toþi compo-nenþii echipei pentruceea ce au fãcut. Vreausã vã spun cã rezultatulmuncii lor poate fi ocontribuþie substanþialãla pãstrarea preþuluiapei la nivelul actual.Prin contribuþia lor negândim serios sãdevenim astfel soci-etatea cu preþul cel maimic al apei din þarã.Sunt foarte mulþumit nunumai pentru recupera-rea creanþelor, ci ºi pentru modul în care,pe relaþia cu oamenii,reuºesc sã refacã ima-ginea firmei noastre.Prin modul cum þinlegãtura cu abonaþii,cum îi abordeazã ºi cumreuºesc sã îi apropiearatã cã aici, la noi, s-auschimbat mentalitãþi” –a declarat, bucuros cãideea sa a avut succes,directorul Apa Serv,Costel Avram.

Costel Avram maiare de lucrat cu conser-vatorii din cadrul ApaServ, cei cãrora le estegreu sã se debarasezede stilul de lucru rigidcare vine din istoria ApaServ-RAAVJ.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

”Vreau sã vã spun cã rezultatul muncii lor poate fi o

contribuþie substanþialã la pãstrarea preþului apei la

nivelul actual. Prin contribuþia lor ne gândim serios

sã devenim astfel societatea cu preþul cel mai mic al

apei din þarã. Sunt foarte mulþumit nu numai pentru

recuperarea creanþelor, ci ºi pentru modul în care, pe

relaþia cu oamenii, reuºesc sã refacã imaginea firmei

noastre. Prin modul cum þin legãtura cu abonaþii,

cum îi abordeazã ºi cum reuºesc sã îi apropie aratã

cã aici, la noi, s-au schimbat mentalitãþi”- Costel

Avram, director general SC Apa Serv Petroºani.

O mânã de oameni organizaþi pot hotãrî ”destinul” apei în Valea Jiului

I deea directorului general al SC ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, de a

înfiinþa, la începutul anului, un birou derecuperãri creanþe a fost una de succes. Labilanþul de trei luni al respectivului birou,plus o sãptãmânã pânã la zi, s-au recuperat2,5 miliarde lei. Noul mod de lucru al echipei – câte un om pe fiecare localitate, un contabil-economist, un tehnician ºi un coordonator – a deschis calea spre comunicare ºi înþelegere cu abonaþii Apa Serv pe principiul ajutorului reciproc. Astfel, spiritul legii/omenia a devenit deprim rang, iar litera legii decurge de la sine.

Adriana PAVEL

N edeia Paroºanãdin Duminica

Tomii

În prima duminicã dupãPaºte, Duminica Tomii, laParoºeni va avea loc onedeie care stã în tradiþialocului de generaþii întregi.

Nedeia Parosanã, uneveniment organizat delocalnici cu sprijinul admin-istraþiei locale din Vulcanînseamnã pãstrarea obiceiu-lui ºi a portului. Ziua vaîncepe cu slujba religioasãde la bisericã, undeoamenii merg în paradã

îmbrãcati în portul tradi-tional, bãrbatii cãlare, iarfemeile în cãrute sau pejos, pentru a-si etala cos-tumele. Se vor opri opri lacãminul cultural dinSohodol, loc unde se vorprinde imediat în joc. “Sunttare mândrã sã îmbrac

acest costum. Suntnãscutã, crescutã înParoseni si întotdeau-na voi tine la traditiilenoastre, ale momâr-lanilor ”, ne-adeclarat o localnicã.Oamenii apoi vorservi si câte o portiede pãsat precum ºialte mâncãruritradiþionale, astadupã ce acestea vor fi

sfintite de preotul locului.În seria nedeilor urmeazãapoi Nedeia Troitei de laCâmpul lui Neag, eveni-ment care este organizat cu

sprijinul primãriei Uricani sia localnicului CornelTodea.

C ântec, joc ºivoie bunã la

nedeia de la DealulBabii

În duminica a treia de laPaºte, tot la Vulcan, seanunþã sãrbãtoare mare.Buna dispoziþia, tradiþia ºibucuria se vor împleti cujocul ºi cântecul momârlã-nesc. Atunci va avea locnedeia din Dealul Babii, un

eveniment care an de anare loc negreºit. “Tradiþiaspune cã în a treiaduminicã de la Paºte seorganizeazã nedeia momâr-lãneascã din Dealul Babii.Anul acesta, la fel ca ºi laParoºeni, ne-am gândit sãorganizam ceva deosebit.Am luat legãtura cu local-nicii ºi au fost foarte recep-tivi la ideile noastre”, ne-adeclarat reprezentanþiiadministraþiei locale. Aici,localnicii vor veni fiecare deacasã cu coºuri cu bucatetradiþionale pe care le vorservi cu prietenii ºi invitaþii.Artiºtii ºi ansamblurile depe raza localitãþii vor venipentru a întreþine atmos-fera. Toatã aceastã mani-festare este organizatã deprimãrie în parteneriat cuoamenii din sat.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

Reprezentanþii admin-istraþiei locale spun cãoamenii vor putea ieºi laiarbã verde în locurilebineºtiute unde vor fiamplasate ghene degunoi ºi toalete publice.

“Locuri de picnic ame-najat nu avem, darcetãþenii au posibilitateasã iasã la iarbã verdecum au fãcut-o ºi pânãacum în zona Dobreºti,Jieþ, Taia, Lunca Florilor,cãtre Voievodu, dar vizavide acest lucru fac apel lacei care voi ieºi pentru cãsunt mulþi care vor ieºi laiarbã verde sã facã binesã lase curat. Noi vomduce ºi am dus de fiecaredatã containere în zonã,

am montat ºigrupuri san-itare. Dinpãcate aufost furateinclusiv cabi-na de WCecologic, darvom pregãtiacestelucruri. Eitrebuie sãlase curatdupã cefolosescterenul respectiv”, adeclarat Ilie Pãducel, pri-marul oraºului Petrila.

Administraþia localã dinPetrila nu a reuºit încã sãamenajeze un loc specialpentru picnic din cauzã cãnu deþine un astfel deteren în proprietate.

“Nu am avut teren înproprietate de stat, suntemîn discuþii cu o familie dinJieþ sã facem un schimb deterenuri la Cheile Jieþuluide 6000 de metri pãtraþiunde sã amenajãm aseme-nea locaþie”, a mai pre-cizat edilul.

Toþi cei care vor fi iden-tificaþi de inspectorii demediu cã încing grãtareleîn locuri neamenajate vorfi sancþionaþi. Asta deºi nuexistã astfel de locaþii.Doar la Petroºani, munici-palitatea a amenajat spaþiulde la Brãdet pentru astfelde activitãþi.

Grãtare printre gunoaie

G rãtare printre flacoane de medica-mente, pahare de plastic ºi mizerie.

Aºa aratã acum locul în care petrileniivor ieºi la grãtare de 1 mai. Deºi adminis-traþiile locale sunt obligate prin lege sãamenajeze locuri speciale pentru picnic laPetrila nu existã încã un astfel de loc.

De la Cimpa, Sãlãtruc, Jieþ ºi pânã la Paroseni sau Câmpul lui Neag

Momârlanii din Valea Jiului au întins ºi vorîntinde mesele pânã la Înãlþare


Vremea face cevrea cu sãnãtateanoastrã!D in cauza rãcirii bruºte a

temperaturilor din ultimasãptãmânã, zeci de oameni auajuns la medic cu diferite formede viroze respiratorii.

Temperaturile au scãzut ºi cu 10grade de la o zi la alta, iar acest lucru nua fãcut nu a fãcut decât sã resimþim dinplin disconfortul termic, mai ales cãînainte de acest episod rece, pe timpulzile în Valea Jiului am avut temperaturiºi de 18 – 20 de grade. „Faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut, acum am avut

mai mulþi pacienþi, pentru cã ºi tempera-tura este diferitã. Primãvara s-a instalatdestul de repede, aproape de la finalullunii februarie, dar apoi, am avut ºiepisoade de rãcire bruscã. În ultimelezile, media pacienþilor înregistratã decabinetul nostru s-a dublat”, ne-adeclarat un medic de familie din Vulcan.De altfel, cei care se îmbolnãvesc celmai des în aceste zile sunt în specialcopii. Nu trece nici mãcar o zi fãrã cacel puþin patru copii sã ajungã la medic,conform unei statistici fãcutã de un serviciu de urgenþã din Vestul Vãii Jiului.

La fel se întâmplã ºi la Petroºani,unde numãrul celor care au suferit dincauza variaþiilor bruºte de temperaturãsau a diferenþelor mari dintre zi ºinoapte, este din ce în ce mai mare.

De altfel, nici la nivelul întreguluijudeþ lucrurile nu sunt mai roz, mai alescã numãrul hunedorenilor cu viroze res-piratorii sau penumonii s-a dublat în ulti-ma sãptãmânã. “Sãptãmâna trecutã amavut înregistrate mai multe cazuri în carepacianþii au înregistrat diferite afecþiuniale aparatului respirator, asta comparativcu aceeaºi perioadã a lui 2013”, au afir-mat reprezentanþii D.S.P. Hunedoara

Dintre cei aproape 1000 de hune-doreni cu infecþii acute respiratorii ºipneumonii, cei mai mulþi, aproape 800,sunt copii cu vârsta cuprinsã între 0 ºi14 ani. Medicii specialiºti recomandã unconsult înainte a se începe administrareaoricãrui tratament ºi, bineînþeles, sã fierespectate normele minime de igienã.

Adriana PAdriana PAAVELVEL

ª oferul de 21 de ani care a

spulberat cu BMW-ul sãu doipietoni care traversau stradaregulamentar a scãpat de arestulIPJ Hunedoara.JudecãtoriiTribunaluluiHunedoara i-auadmis contestaþia ºiau înlocuit mãsura.

A omorât doioameni nevinovaþicare traversau stradape o trecere de pietonisituatã în centrulmunicipiului Petroºani,însã judecãtorii tri-bunalului au decis cãeste suficientã mãsuraarestului la domiciliu.Aceºtia au infirmatdecizia colegilor de lainstanþa inferioarã carel-au trimis direct dupãgratii pe ºoferul teri-bilist. Tânãrul de 21 de

ani, Mãturar CodruþNorocel, avea permisde conducere de maipuþin de un an de zileºi deja îi fusese sus-pendat de poliþiºtii dinPetroºani, însã a ata-cat procesul verbal îninstanþã ºi pânã lafinalizarea procesuluiputea conduce în voie.În Joia Mare avea sãprovoace un adevãrat

carnagiu dupã ce aspulberat doi pietoniiar un bãieþel de 11ani, olimpic, a rãmasfãrã mamã ºi un altcopil fãrã tatã.Procurorii Parchetuluide pe lângãJudecãtoria Petroºaniau cerut arestarea preventivã pentru 30 de zile a tânãrului,iar judecãtorii au con-

firmat propunerea. Numai cã Mãturar

Codruþ Norocel a statdupã gratii mai puþinde o sãptãmânã, dupãce apãrãtorul sãu acontestat deciziaJudecãtoriei Petroºaniºi magistraþii de laTribunalul Hunedoaraau desfiinþat-o.

”În baza art. 202rap. la art. 218 C.p.p.dispune luarea mãsuriipreventive a arestuluila domiciliu pe operioadã de 30 de zile,începând cu data de23.04.2014 ºi pânã la

data de 22.05.2014,în ce-l priveºte peinculpatul MCN, constând în obligaþiaimpusã inculpatului dea nu pãrãsi imobilul lacare locuieºte fãrã per-misiunea judecãtoruluide drepturi ºi libertãþi,a judecãtorului decamerã preliminarãsau a instanþei de judecatã. (…) Dispunepunerea de îndatã înlibertate a inculpatului, de sub puterea mandatului de arestarepreventivã nr. 4/2014emis de Judecãtoria

Petroºani, dacã nueste reþinut sau arestatîn altã cauzã, în vede-rea executãrii mãsuriipreventive a arestuluila domiciliu.”, se aratãîn soluþia Tribunalului.ªoferului acuzat deucidere din culpã adouã persoane i-aufost stabilite mai multeinterdicþii, inclusivaceea de a nu comuni-ca cu persoanele vãtãmate sau membriide familie ai acestora,cu martori ori experþi.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

REVOLTÃTOR! A omorât doi nevinovaþi ºi a scãpat de celulã

Sursa foto: FACEBOOK.com

Adriana PAVEL

Dupã masã încãr-catã cu pascã ºi drob,doamnele ºidomniºoarele iauacum drumul sãlilor defitness ºi al saloanelorde înfrumuseþare.Roxana, o tânarã dinVulcan, care aremereu grija de siluetã,deºi are un salariu rel-ativ mic, a plãtit chiarºi 200 de lei pentru osedinþã de remodelarecorporalã la un salondin Petroºani.

"Dupã fiecare sar-batoare se mai punecâte un kg, douã. Amvenit sa le dau jos

pentru cã vine vara ºitrebuie sã arãt maibine”, a spus tânãra.Proprietarii saloanelorde înfrumuseþare spunca întotdeauna eaglomeraþie dupã sãr-bãtori.

“Noi am avut multecliente ºi înainte dePaºti, pentru cã doam-nele ºi domniºoarele s-au pregãtit, în specialîn privinþa serviciilorce þin de cosmeticã,manichiurã ori coa-

furã, iar acum avem ocerere mai mare dinpartea celor care vorremodelare corporalã,tot felul de ºedinþe deelectrostimulare ºiîmpachetãri”, ne-a

declarat patroana unuisalon de înfrumuseþaredin Petroºani.

Metoda împa-chetãrilor cu cremepe bazã de alge sauciocolatã, un trend

în vogã în ultimiiani, prinde ºi la noi.O ºedinþã costã între40 ºi 70 de lei. Însã,specialiºtii în nutriþieºi frumuseþe spun cãtot sportul rãmânecea mai buna reþetãpentru slãbit ºi pen-tru o viaþã echili-bratã.


LUNI:• Ciorbã de pui a la greq / Supãcremã de praz cu cartofi• Gordon bleu de porc cu cartofiaurii / Ficãþei de pui cu piure• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã• Pui Shanghai cu cartofi în crustãde muºtar/ Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de varza cu afumaturã/Supã cremã de ciuperci• Gulaº unguresc cu gãluºte/Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci• Salatã + Desert

JOI:• Ciorba de periºoare/ Supã cremãde legume

• Chifteluþe marinate ºi piure decartofi / Piept de pui în crustã desusan ºi fulgi de porumb ºi garni-turã de cartofi aurii• Salatã + Desert

VINERI:• Ciorbã de fasole cu afumaturã/Ciorbã þãrãneascã de pui• Piept de pui umplut cu ciuperci ºiorez sârbesc/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA APRILIE

Mircea NISTOR

“Este vorba despreo acþiune cu caractercaritabil, mai exact,un meci de fotbalcare va fi jucat decãtre douã echipealcãtuite din foste glo-rii ale Jiului Petroºani,respectiv foºtifotbaliºti profesioniºti

din regiunea Bellunodin Italia. La partidãpoate veni sã asisteoricine, chiar dacãnu-ºi permite sã facãvreo donaþie”, adeclarat FlorentinaPresecan, directorCasa PollicinoPetroºani.

Iniþiativa organizãriimeciului aparþine ital-

ienilor din Belluno,cei care au avut ºiideea înfiinþãrii cen-trului din Petroºanidestinat ajutorãriicopiilor cu problemede sãnãtate sauproveniþi din familiinevoiaºe.

“Iniþiativa aparþineitalienilor ºi a fostprimitã cu entuziasmde foºtii fotbaliºti aiJiului. Sperãm cãvom reuºi sã orga-nizãm ºi un meci –retur, în Italia”, a maispus FlorentinaPresecan. Donaþiilecare vor fi colectateîn urma organizãriiacþiunii caritabile “fot-balistice” se vorîndrepta cãtre CasaPollicino dinPetroºani.

Mircea NISTOR

Tematica mani-festãrii intitulate“Locuri de lângã noi”este legatã, în acestan, de simbolismul dinarta fotograficã.Lucrãrile realizate vor

fi expuse pe ºevalete,în faþa sediului Caseide Culturã aStudenþilor, iar premi-ile ce vor fi oferiteconstau în aparaturãfoto. „Pentru noi, fap-tul cã am reuºit sãorganizãm ºi în acest

an acest con-curs, reprezintão mare bucurie.Manifestarea seva întinde pe 3zile, urmând aîncepe în 25aprilie, la ora18:00, cu oexpunere petema simbolis-mului înfotografie careva fi susþinutã de

cãtre invitaþii noºtri, laBiblioteca Universitãþiidin Petroºani.Sâmbãtã, 26 aprilie,va avea loc înscriereaparticipanþilor laMarºul Fotografic,lucrãrile realizateurmând a fi jurizate ºipremiate. Premiereacâºtigãtorilor se vaderula duminicã, 27aprilie, în incintaCasei de Culturã aStudenþilor dinPetroºani, cu începerede la ora 12:00”, aprecizat LaviniaHulea, director CCSPetroºani. La mani-festare ºi-au anunþatprezenþa Dorel Gãinã(profesor la Univer-sitatea de Arte Vizualedin Cluj – Napoca),Petriºor Crãciunoiu ºiOvidiu Raþiu (profesorila Universitatea deArtã Plasticã din Hu-nedoara) ºi DanielBocºe, student dinCluj.

Festival de artã fotograficã

C asa de Culturã a Studenþilordin Petroºani, în colaborare cu

Ministerul Tineretului ºi Sportului,organizeazã, la sfârºitul acestei sãp-tãmâni, cea de-a treia ediþie aFestivalului - Concurs de Fotografie.

Fotbal caritabil, între români ºi italieni

S âmbãtã, 26 aprilie, pe stadionulJiul din Petroºani se va disputa

un meci de fotbal cu caracter cari-tabil. Partida, care va începe la ora12.00, va reuni douã formaþii de old-boys alcãtuite din foºti fotbaliºti derenume de la Jiul Petroºani, respec-tiv din regiunea italianã Belluno.

Doamnele ºi domniºoarele s-au mutat în saloanele deînfrumuseþare dupã Paºte. Se pregãtesc pentru 1 Mai

I ntre douã sãrbãtori, saloanele de înfrumuseþare dinValea Jiului au cliente în fiecare zi. Reprezentantele

sexului frumos care de Paºte au pus câteva kilogramevor acum sã le dea jos repede, ca sã poatã arãta bine ºide 1 Mai. ªi cum au doar câteva zile la dispoziþie, alegvarianta cea mai rapidã: împachetãri de tot felul sauremodelare corporalã, metode care au prins tot maimult ºi în Valea Jiului în ultimii ani.

Monika BACIU

B iserica,împotriva

funeraliilor din ogradã

Obiceiurile momârl-nailor din Valea Jiuluisunt nenumãrate. Unuldintre aceste obiceiuriprevede ca persoanelecare au trecut în nefiinþãsã fie îngropate înogradã ºi asta pentru amarca astfel aparte-nenþa faþã de pãmânt.Biserica Ortodoxã nueste de acord cu acestmod de îngropãciune,însã nici nu poate facenimic în acest sens.

“E un obicei al local-nicilor noºtri, al sãte-nilor de a-ºi îngropamorþii în grãdinilecaselor, în apropiere decase chiar. Nu este unobicei nici legal, nicicanonic, dar e vechi ºinu numai în Valea Jiuluise întâmplã acest lucru,în general în localitãþilede munte. Aici laînceput acum 50 de aniºi pe mine m-a surprinsºi eram contrariat ºiîncercam sã îi lãmurescpe oameni, dar vãzândcã drumurile din celeºase cãtune sunt aºacum sunt, drumurilefoarte lungi din capãtul

cãtunelor pânã la cimi-tir, greutatea transportu-lui ºi pe de altã partedragostea urmaºilor faþãde strãmoºi ºi obiceiulde a-ºi îngropa morþii înpãmântul propriu eraun legãmânt a urmaºilorcã ei nu vor înstrãinaacest pãmânt ºi cândcineva întreba dacã nu

vinde o dãrabã depãmânt spuneau cã nupot vinde morminelepãrinþilor ºi bunicilor ºiatunci a trebuit ã îiînþelegem”, a declaratpreotul OctavianPãtraºcu.

Preoþii spun cã autrecut peste regulile bis-ericeºti ºi au acceptatacest mod de înmor-mântare date fiind ºilocurile insuficiente dincimitirele din ValeaJiului, dar ºi distanþafoarte mare de lagospodãria bãtrâneascãpânã la cimitir. Astfel,morþii îºi dorm somnulde veci în curtea pro-

prie, iar urmaºilor lor leeste astfel mai uºor sã îiviziteze pe cei trecuþi înnefiinþã.

“În present e o situ-

aþie ºi mai grea, în sen-sul cã cimitirele atât celmunicipal al oraºului câtcele ale parohiilor suntarhipline, sunt vechi ºinu mai sunt locuri deînmorâmânare, iargãsirea altor terenurieste foarte, foarte grea.În situaþia aceasta nuavem ce face decât sãacceptãm aceste obi-

ceiuri nelegal ºinecanonic, dar asta estesituaþie. În plus ei îºiîngrijesc mormintele ºiau posibilitatea sãajungã mai des decât lacimitire”, a mai spuspreotul.

Acest obicei momâr-lãnesc dateazã de sutede ani ºi chiar ºi în zilelenoastre încã mai esterespectat de bãºtinaºiidin zonã. Momârlanii aupãstrat o serie de practi-ci precreºtine, între careºi obiceiul îngropatuluimorþilor în curtea delângã casã.

Obiceiul îngropãriimorþilor în grãdina dinapropierea casei îºi arerãdãcinile în urmã cumai bine de 500 de ani,când exista credinþa cãmorþii, ca ºi viii, trebuiesã se afle în apropierea

familiei, chiar ºi dupã ceau trecut la cele sfinte.Astfel, ei puteau sã aibãparte de liniºte ºi sã nuse transforme în fiinþemalefice, sã nu devinãstrigoi sau moroi.Locul în care oameniierau îngropaþi cãpãtadenumirea de„morminþi de ogradã”sau „morminþi decurte”.

Ionuþ DRÃGOTESC

HRISTOS A ÎNVIAT! Aºa cummulþi dintre voi sînt sigur cã aþi fãcut,în NOAPTEA SFÎNTÃ ºi eu am fostsã iau LUMINA. Am ales un locaº decult, o vatrã monahalã din judeþulHunedoara, unde nãdãjduiam ca va fimai liniºte decît în aglomeraþiaurbanã. Fac asta de mulþi ani. Dinpãcate, însã, de la an la an ºi spremãnãstiri pornesc oameni care nuînþeleg rostul acestui moment, rostulSLUJBEI ÎNVIERII, cu toate compo-nentele acesteia... Parada bolizilordar ºi a hainelor (fuste scurte, tocuride 18, tricouri mulate, ºepciîntoarse…) care nu au a face cu unloc de rugãciune… au fost primelesemne cã nu va fi o searã liniºtitã.Odatã cu trecerea timpului, rîndurilese îngroºau ºi începea un “soi defoiala”, un “forfot”, care tulburãtãcerea ruptã parcã din cer, în caream gãsit locul atunci cînd sosisemaici. A început slujba, lumea s-aîmbulzit foarte aproape de a da depãmînt cu slujitorul care rostea vesteacea mare “…veniþi de luaþi lumi-na…”. Puþin a lipsit sã nu îl calce pepreot în picioare, grijulii probabil sãnu se termine lumina. Apoi, s-a iscato socializare, în rîndul mulþimii, maiceva ca pe reþelele de specialitate…

A fost nevoie de intervenþia fermãa preoþilor…” …vã rugãm, liniºte…sã ascultãm Sfînta Evenghelie…”. S-aîntîmplat de cîteva ori. În mulþime,omul era rupt de cele duhovniceºti,preocupat de cele lumeºti. Se vorbea,prietenii se îmbrãþiºau, vecinii sepupau, se fãceau planuri, unii chiarciocneau… IISUS era abandonat îngura preotului care vestea, cu glasaproape rãguºit, monitorizat de cîte-va iPhone-uri albe, HRISTOS AÎNVIAT! Puþini, însã, mai rãspundeauADEVÃRAT A ÎNVIAT! Am auzit o“cocoanã” lîngã mîine care mirosea aniscai parfumuri din þãri strãinespunînd…” popa ãsta nu mai terminãodatã, îmi este o foame cã l-aº mîncacu lumina cu tot“ … Prezenþa laSLUJBA ÎNVIERII a devenit, dinpãcate, un gest formal ºi atît. Bifam,pozam cu telefonul ºi o ºtergem sprecasã, acolo unde ne aºteaptã mielulde cu seara belit… Mergem dinobiºnuinþã, ºtim cã aºa trebuie, însã,nu ºtim de ce… Exact cum mulþi dintre noi citim rugãciuni, însã, puþinine rugãm.

Funeraliile din curteBiserica Ortodoxã contestã un obicei vechi de secole


INVIEREA prinobiectivul iPhone…

U n obicei vechi de sute de ani al momârlanilor, contestat de Biserica Ortodoxã. Momârlanii din Valea

Jiului, dar ºi localnicii din zonele de munte, în special, auobiceiul de a-ºi îngropa morþii în curte pentru a marca astfel apartenenþa acestora de pãmânt. Acest obiceistrãvechi este contestat de Biserica Ortodoxã Românã carenu este de acord cu acest mod de înmormântare.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa s-ar putea sã amânaþio cãlãtorie în interes de familie,din cauza banilor. Este momen-tul sã vã concentraþi asupraproiectelor ambiþioase, pe ter-men lung. Relaþiile sentimentalenu au de suferit, cu condiþia sãfiþi mai atent la problemele.

Dimineaþa sunteþi inhibat ºi nuvã exprimaþi prea clar. Evitaþiîntâlnirile cu prietenii, pentru cãs-ar putea sã fiþi înþeles greºit,din cauza problemelor de comu-nicare. Nu faceþi investiþii ºi nucumpãraþi obiecte de valoare!

În cursul dimineþii, vã indispune oproblemã minorã de sãnãtate. Nusunteþi prea sociabil ºi preferaþisã fiþi singur. Nu refuzaþi dialogulcu prietenii sau cu partenerul deviaþã. Spre searã, o rudã apropi-atã reuºeºte sã vã redea buna dis-poziþie.

Astãzi nu vã recomandãm sãcãlãtoriþi ºi nici sã urmãriþicâºtiguri financiare. Sunteþi preapuþin sociabil ºi puteþi pierde înafaceri. Nu sunt excluse nicideziluziile pe plan social.

Se pare cã sunteþi inhibat ºi iras-cibil. Fiþi prudent ºi evitaþi ceartacu colegii de seviciu! Puteþi sã vãascultaþi intuiþia. Implicaþi-vã maimult în problemele casei! Oasemenea atitudine poate accen-tua neînþelegerile cu persoanaiubitã.

Dimineaþa nu aveþi chef sã discu-taþi cu nimeni ºi nici mãcar sãrezolvaþi problemele care vãprivesc în mod direct. Fiþi atent,pentru cã vã puteþi izola la servi-ciu! Fiþi mai sociabil.

La serviciu, sunteþi foarte binedispus ºi munciþi cu tragere deinimã. Aveþi însã grijã, pentru cãsunt colegi care vã sapã! Astãzinu aveþi cum sã câºtigaþi mulþibani.

Dimineaþa simþiþi nevoia sã vor-biþi cu cineva despre problemelesentimentale. Aveþi impresia cãsunteþi neglijat. Nu vã lãsaþipradã sentimentelor, întrucâtriscaþi sã deveniþi melancolic.Nu fiþi morocanos!

S-ar putea sã pierdeþi o afacereprofitabilã, din cauza prudenþeiexagerate. Nu sunteþi preasociabil ºi riscaþi sã vã izolaþi decei din jur. Când vã veþi daseama, ar putea fi prea târziu.

Dimineaþa sunteþi de nerecunos-cut ºi cei din jur încearcã sã vãscoatã din starea de apatie încare aþi cãzut. De vinã pot fioboseala acumulatã ºi prob-lemele financiare.

Se pare cã vã concentraþi maigreu, din cauza neînþelegerilor cupersoana iubitã. De aceea, ºi difi-cultãþile de la serviciu vi se parmai mari decât de obicei. Puteþicâºtiga bani cu uºurinþã, cucondiþia sã nu vã forþaþi norocul.

Astãzi aveþi succes în afaceri. Oriîncheiaþi un contract, ori vã gãsiþiun al doilea serviciu. Evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu. Nurefuzaþi sfaturile unei persoane cumai multã experienþã!

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Biziday (r)11:20 Oameni care au schim-bat Lumea11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:55 Opinii fiscale13:00 Beneficiar România (r)13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Odiseea inuiþilor16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Finanþe ºi afaceri 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Alegeri europarla-mentare 2014 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Capcanã în lumeamodei (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 MasterChef (r)16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 0:15 Anaconda

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Levintza prezintã (r)13:00 Secrete de Stil (r)13:30 Teleshopping 14:00 Click! Pofta bunã (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Sãrutul dragonului

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Grupul Vouã (r)15:00 Baronii (r)15:30 Copii contra pãrinþi 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 Fetele lu’ dom’Profesor

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 X-Press 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Teleshopping 11:15 Cununa de lacrimi (r)12:15 Santa Diabla (r)13:15 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste 14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Regina22:30 Forþa destinului0:00 Poveºtiri adevãrate

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Benfica -Juventus12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Benfica -Juventus13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal14:00 Tenis ziua 4 16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Avanpremierã Liga 117:00 Handbal M.: ªtiinþaBacãu - Energia Pandurii Tg.Jiu 18:30 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal: Ceahlãul PiatraNeamþ - Gaz Metan Mediaº 19:45 Fotbal Club 20:00 Fotbal: Ceahlãul PiatraNeamþ - Gaz Metan Mediaº

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Teroare în zori22:30 Soldatul Universal: Unnou început


Casa de Culturã aSindicatelor Petroºani

organizeazã cursuride calificare,

la cel mai mic preþ -cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni- 350 lei

Ospãtar (chelner) - 5 luni -450 lei

Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei

Zidar pietar tencuitor - 5 luni- 450 lei

Dulgher tîmplar parchetar -5 luni - 450 lei

Îngrijitor bãtrâni la domici-liu - 2,5 luni - 400 lei

Relaþii la Casa de Culturã aSindicatelor vis-a vis de Primãrie

Telefon: 0254/541483;0731254100.

Comemorare

Pe 26 aprilie se împlinesc3 ani de când a plecat spreveºnicie scumpa noastrãHodoº Ecaterina. Nu vomuita niciodatã chipul tãudrag ºi bunãtatea ta.

Soþul, copiii, nurorile ºi nepoþii.

Monika BACIU

“Din punct de vederehidrologic incã suntemsub incidenþa codului gal-ben de la ora 2 pânãmâine la ora 18. precipi-taþiile înregistrate destaþia hidrologicãPetroºani au fost celemaximale de 22,8 litri peJiul de Vest ºi s-a înregis-trat o creºtere a cotei cu14 centimetri, iar pe Jiulde Est precipitaþiile aufost mult mai reduse,respectiv de 11,7 litri pemetru pãtrat tot îndecurs a ºase ore, cotacrescând doar cu 2 cen-timetri. Datele sunt pre-luate de cãtre staþiahidrologicã la fiecare treiore. Pânã în momentulactual probleme

deosebite nu sunt, albiilepot prelua în continuareprecipitaþiile care seanunþã, deocamdatã situ-aþia este monitorizatã ºinu sunt problemedeosebite”, a declaratAdriana Surdu, inginer încadrul Biroului Tehnic al

SH Petroºani. Chiar dacã precipitaþi-

ile au fost abundente,debitele râurilor din ValeaJiului sunt încã scãzute.

“Debitele au fostscãzute, cotele nu aucrescutb în mod alar-mant, deci ºi dacã plouãîn continuare, dar multîntr-un timp foarte scurtatunci pot apãrea localprobleme”, a mai precizat sursa citatã.

Avertizarea de cod galben de precipitaþii este în vigoare pânãdesearã la ora 18.

Debite scãzute chiar ºi dupã ploaieD ebitele apelor sunt scãzute în continuare. Deºi în ultimele

zile au cãzut precipitaþii destul de însemnate cantitativ,în Valea Jiului nu existã probleme din acest punct de vedere.Pânã desearã (vineri-n.r.) zona este sub atenþionare de cod galben de precipitaþii. Dupã ploile de pânã acum, Jiul de Vest a crescut cu 14 centimetri, iar cel de Est cu 2 centimetri.

Avram Iancutraveseazã înotbarajul de la

Valea de PeºtiB ibilotecarul din Valea Jiului

care ºi-a propus sã devinãprimul român care traverseazãînot Canalul Mânecii va da pieptcu prima provocare. Vrea sãtreacã înot un lac de acumularede la poalele Retezatului, adâncde 53 de metri ºi cu apa aproapeîngheþatã.

Prima traversare din lungul ºir pecare ºi l-a propus bibliotecarul, pânãîn luna august când va porni în

aventura numitã Canalul Mânecii,Avram Iancu va da piept cu aparece ca gheaþa din lacul de acumula-re Valea de Peºti de la poaleleRetezatului. Sportivul vrea sã traverseze înot lacul de acumulareadânc de 53 de metri ºi lung de 2,5 kilometri. Provocarea este unafoarte mare pentru cã tânãrul se vaaventura în traversarea lacului fãrãun costum de protecþie care sã-imenþinã temperatura corporalã,pentru a se „cãli”, însã va purtatotuºi pantaloni pentru a-ºi protejaextremitãþile. Apa în baraj este cumult mai rece decât ceea ce va întâl-ni, în august, când va traversacanalul Mânecii. Antrenamentul vaavea loc în aceastã duminicã iarAvram Iancu a obþinut aprobareapentru a înota în lacul de acumulareºi va fi însoþit ºi de o ambarcaþiune.”Am fãcut deja un antrenamentacolo, apa este deosebit de rece,

are doar 9 grade Celsius, însãaceasta este situaþia. Trebuie sãavem ºi rezultate, nu doar vorbe, iaracest lucru trebuie sã-l vadã lumea.Traversarea va dura cel puþin o orãºi am de înotat pe o distanþã de 2,5kilometri”, ne-a declarat AvramIancu. Bibilotecarul va traversa maimulte lacuri naturale sau artificialefoarte mari din þarã în pregãtirea sapentru a traversa Canalul Mânecii.

Avram Iancu s-a arãtat extrem dedeterminat sã reuºeascã în aceastãîncercare sportivã extremã. Amdouã motivaþii pentru acest demers.Primul þine de sentimentul de patriotism, pentru cã niciun român n-a mai traversat înot CanalulMânecii. Al doilea motiv este strânslegat de dragostea mea pentru copii.Vreau sã dedic acest efort uriaº tutu-ror copiilor din lume, în special celorpãrãsiþi de pãrinþi', spune tânãrul.

Traversarea Canalului Mânecii vaavea loc în prima sãptãmânã dinluna august, atunci cândpetroºeneanul a fost programat decãtre Channel SwimmingAsociation, singura organizaþie abilitã sã organizeze, sã aprobe ºi sãateste aceste încercãri ale înotãto-rilor. El a arãtat cã persoanele caredoresc sã strãbatã înot CanalulMânecii trebuie sã aibã ºi posibilitãþifinanciare pentru a reuºi acest lucru.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU


CarmenCOSMAN - PREDA

Chiar dacã alocaþi-ile bugetare pentruproiectul de dezvoltarea domeniului schiabildin Masivul Parâng auvenit în ultimul an cuþârâita, edilii dinPetroºani vor sã con-tinue lucrarea. Iarpentru început sedoreºte finalizarealucrãrilor de con-

strucþie a telescaunuluiTS3 pentru careprimãria Petroºani acontractat un creditbancar, aprobat ºi deComisia de autorizarea împrumuturilorlocale.. „Banii suntdeja în cont. Potrivitprocedurilor, licitaþiapentru acordareaîmprumutului a fostorganizatã ºi adjude-catã înainte deavizarea favorabilã a

creditului. Cel maiprobabil, lucrãrile vordemara luna viitoare”,a declarat primarulmuniicpiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi.Valoarea credituluieste de 13 milioanede lei, iar diferenþa ova acoperi municipali-

tatea, din bugetul pro-priu.

Banii vor fi utilizaþipentru decontareaacþionãrilor de latelescaun, acablurilor, scaunelorpropriu - zise, sistemu-lui de comandã, dartrebuie amenajatã ºi

staþia intermediarã. Pentru Staþiunea

Parâng proiectul esteextrem de generos, iarpentru implementarealui s-a aprobat sumatotalã de aproape 70de milioane de euro.Edilii au precizat încãde la semnarea

proiectului cã acestprogram se întindepe o perioadã de 4 –5 ani, în funcþie dealocaþiile de la buget.Investiþia privinddomeniul schiabil dinParâng a fostcâºtigatã de asociereade firme formatã dinKranz EurocenterPiteºti – Acomin Clujºi DoppelmayerAustria. Potrivitproiectului aprobat,domeniul schiabil dinParâng ar urma sã seîntindã pe osuprafaþã de 150hectare ºi va avea 17pârtii. De asemenea,pentru acces, întrePetroºani ºi staþiuneamontanã Parâng va fiamenajatã otelegondolã.

Programul a fost lansat deAsociaþia Litoral-Delta Dunãrii(ALDD), Federaþia Patronatelor dinTurismul Românesc (FPTR) ºiAsociaþia Naþionalã a Agenþiilor deTurism (ANAT) cu scopul de a real-iza continuitatea sezonului dupãminivacanþa de 1 Mai, iar ofertaeste diversificatã ºi include, în acestan, ºi hoteluri care oferã turiºtilorpachete all inclusive. "Programul«Litoralul pentru toþi» se aflã la ceade-a 14-a ediþie, ca programtradiþional în care patronatele hote-liere ºi agenþiile de turism ºi-au datmâna în vederea atragerii turiºtilor

în perioada de extrasezon pelitoralul românesc, în condiþiile încare nicio altã destinaþie externã nuvine cu o ofertã atât de avanta-joasã", a spus preºedintele ALDD,Corina Martin. Astfel, pentru zonaMamaia - Constanþa - Eforie, pen-tru ºase nopþi de cazare la un hotelde o stea turiºtii trebuie sã plãteascã205 lei de persoanã, 235 de lei laun hotel de douã stele sau 315 leicu mic dejun inclus, 265 de lei laun hotel de trei stele ori 425 de leicu mic dejun, 485 de lei la un hotelde patru stele, respectiv 605 lei launul de cinci stele.

Peste 5.000 de locuri de cazare înprogramul "Litoralul pentru toþi"

P este 5.000 de locuri de cazare vor fi disponibile, între 5mai ºi 15 iunie, în cadrul ediþiei de primãvarã a pro-

gramului "Litoralul pentru toþi", în ofertã fiind incluseunitãþi de cazare din toate staþiunile din judeþul Constanþa.

Reîncep lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng

C el mai târziu luna viitoare vordemara din nou lucrãrile în

Staþiunea Parâng, în cadrul programului de dezvoltare a dome-niului schiabil. Banii necesari con-tinuãrii lucrãrilor vin dintr-un credit contractat de PrimãriaMunicipiului Petroºani.

Adriana PAVEL

„Aceastã taxã esteîncasatã odatã cu bile-tul pentru telescaun.Însã, spre deosebirede suma de bani fer-entã transportuluipânã în staþiune, baniidin taxa montanãsunt viraþi direct înbugetului primãrieimunicipiului Petroºani”, a declarat DorinaNiþã, viceprimarulMunicipiuluiPetroºani. Însã, nupuþini sunt turiºtii caresunt nemulþumiþi deaceastã taxã, fie ea ºisimbolicã, pentru cã,spun ei, cei care urcãcu maºina la munte,nu o plãtesc. „Turiºtii,în sezonul rece, nu auvoie sã urce cumaºina pentru cã dru-mul este greu, daracum, dacã au maºinicorespunzãtoare, o

pot face.Totuºi, în modnormal,aceastã taxãeste perceputãîn momentulcazãrii la hotelsau pensiune”,a mai spusviceprimarulDorina Niþã.Legal ºi logicaºa ar fi, cafiecare hoteliersau proprietar depensiune sã încasezeaceastã taxã mon-tanã, iar banii de lafiecare turist sã-ivireze în conturileprimãriei. În realitate,însã, lucrurile nu staudeloc aºa. Primulargument este acelacã nu existã nicio sta-tisticã clarã privindnumãrul unitãþilorreale de cazare legaleºi nici a turiºtilor carevin sau au fost la

munte. Asta, bineînþe-les, din cauza turismu-lui la negru practicatde cabanierii care ºiaºa s-au plâns cã auavut un sezon de schiîn pierdere. De altfel,toate staþiunile dinþarã percep o taxãmontanã, mai micãsau mai mare, banicare se folosesc pen-tru întreþinerea pârti-ilor sau a instalaþiilorde transport, în unelecazuri.

Taxã montanã la Petroºani, în mod sigurse percepe celor care urcã cu telescaunul

P entru turiºtii care vin cu maºinile, taxa este rela-tivã. Turiºtii care urcã la munte, în Staþiunea

Parâng, pe lângã biletul pentru transportul cutelescaunul, mai plãtesc ºi o chitanþã care reprezintãtaxa montanã. Autoritãþile locale spun cã percepaceastã sumã simbolicã de 1, 5 lei în baza unei hotãrâride consiliu, care merge direct la serviciul de Taxe ºiImpozite al primãriei.