Download pdf - CVJ Nr 651, vineri, 11 iulie

Clubul Jiul seîntoarce în admi-nistrarea Primãriei

Petroºani>>> PAGINAA5-A

Dacã nu intrã în legalitate,

La iarnã, cabanieriidin Parâng

nu vor avea apã>>> PAGINAA13-A

Situaþie neobiºnuitãla Vulcan

Un cadavru a fostdeshumat

dupã un an pentruo nouã autopsie

>>> PAGINAA6-A

În septembrie,primul termen dejudecatã dintre

Stepan ºi PP-DD>>> PAGINAA4-A

În ciuda legii stricte

Persoanele cuhandicap neuro-motor rãmân la

bunãvoinþataximetriºtilor

>>> PAGINAA7-A

Tiberiu Balint ainspectat drumurile

de la Straja ºi Pasul Vâlcan

>>> PAGINILE 8-9

Mineritul se restructureazã, dar efectele rãmân

Zone întregiînghiþite de galeriile

subterane>>> PAGINILE 10-11

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 651

Vineri, 11 Iulie 2014

U n ban este diferenþa care i-a adus din vacanþã pe consilierii de la Petroºani,care au fost nevoiþi sã vinã la ºedinþa de consiliu. Suma reprezintã o

modificare adusã unui proiect finanþat ºi din banii de la bugetul local ºi trebuiaaprobatã în forul local, pentru elevii Colegiului Hermes de la Petroºani. Clãdireapentru practicã a elevilor de la Colegiul Economic Hermes se lasã greu construitãºi, dupã ani de zile în care s-a tras de timp ºi s-au alocat sume mai mari sau maimici, acum birocraþia þine lucrãrile în loc. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Consiliul de laPetroºani, întrunit

pentru 1 BAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

U n ban estediferenþa care

i-a adus dinvacanþã pe con-silierii de laPetroºani, care aufost nevoiþi sã vinãla ºedinþa de consi-liu. Suma reprezin-tã o modificareadusã unui proiectfinanþat ºi dinbanii de la bugetullocal ºi trebuiaaprobatã în forullocal, pentru eleviiColegiului Hermesde la Petroºani.

Clãdirea pentrupracticã a elevilor de laColegiul EconomicHermes se lasã greuconstruitã ºi, dupã anide zile în care s-a trasde timp ºi s-au alocat

sume mai mari saumai mici, acum biro-craþia þine lucrãrile înloc. Asta pentru cãluna trecutã a fostaprobat un proiect dehotãrâre prin careconsilierii agreau alo-carea unei sume pen-tru contribuþia de 2%,

însã, lipseºte un ban.Cei care au scrisproiectul ne explicã ces-a întâmplat. „Estevorba despre o micãmodificare în buget.Contribuþia noastrã de2% trebuie sã fie de„minim” 2% ºi este odiferenþã de 0,01 bani.Proiectul a fost depuspentru finanþare pesecþiunea 1, pe urmãpe secþiunea a doua ºiurmeazã sã se conti-nue lucrãrile laColegiul Hermes dupãrectificare”, a precizatPaula Dragoº, coordo-nator al proiectului.

Suma finalã, dincare o parte sunt banieuropeni ºi primãriavine cu o contribuþiede minim 2%, este de3.653.622,67 de lei,dar construcþia a fostlãsatã ani de zile înparaginã.

Ministerul Educaþiei

a aprobat, încã dinanul 2007, înfiinþareaºi modernizarea unorºcoli de arte ºi meserii,finanþate din bugetulministerului. Tot atunciau fost demarate procedurile de reabi-litare a unitãþii deînvãþãmânt „ColegiulEconomic „Hermes” ºiªcoalã de Arte ºi

Meserii”, precum ºilucrãri de construire aunor ateliere ºcoalã ºia unui minihotel, precum ºi a douãspaþii comerciale, toate necesare pentrudesfãºurarea orelor depracticã pentru elevi.Licitaþia din 2008 afost câºtigatã de unadintre firmele contro-late de fostul prefectde Hunedoara,Aurelian Serafinceanu,dar lucrãrile au fosttergiversate ani de zile.Tiberiu Iacob – Ridzispune cã Ministerul nua mai finanþat aceastãinvestiþie pentru cã s-arenunþat la ºcolile dearte ºi meserii, iar abia acum a existatposibilitatea de a gãsifinanþare, însã, totbirocraþia þine în locfinalizarea lucrãrilor.

Municipiul Petroºania depus spre finanþare

proiectul denumit„Atelierele HermesPetroºani – ºanse realeîn formarea profesio-nalã”, care presupuneconstruirea mini-hotelului ºi a spaþiilorcomerciale. Acesta afost depus dupãlansarea unui programprin care se poatesolicita finanþare pentru lucrãri executate ºi neplãtitela data semnãrii con-tractului de finanþare,lucrãri rãmase de executat, dotãri dacãau fost cuprinse încontractul de lucrãricheltuieli pentru serviciile de dirigenþiede ºantier ºi cheltuielide informare ºi publi-citate. Acum, însã,lucãrile vor fi executatede o altã firmã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Poliþiºtii din Lupeniau intrat în alertã dupãce au fost sesizaþi deaparþinãtorii unuibãieþel de opt ani careau reclamat cã minorular fi fost abuzat de unlocalnic în vârstã de 41de ani. Imediat a fost

întocmit un dosar decercetare penalã, însãla audieri povestea s-adeºirat dupã ce maimulte aspecte relatatede aparþinãtorii bãiatu-lui se contraziceau.

Anchetatorii aucerut ºi un examenmedico-legal în cazulminorului, pentru a sestabili dacã a fost vorbade un abuz sexual, iarraportul legiºtilor afãcut luminã în acestcaz. Medicii au con-statat cã bãieþelul n-afost abuzat sexual sau

în alt fel, iar rezultatul afost comunicat ºipoliþiºtilor. Surse dinrândul anchetatorilorspun cã un frate maimare al minorului deopt ani ar fi încercat sãobþinã de la bãrbatulnevinovat o sumã debani. Poliþiºtii dinLupeni continuãcercetãrile în acestdosar pentru a se stabilidacã cel care l-adenunþat, pe nedrept,pe bãrbat se face vino-vat de vreo infracþiune.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 2014 Actualitate 3

ComisarulViorel Coman– funcþionarpublic

D e la Garda Finan-ciarã, la Primãria

Petroºani. Fostul comisaral gãrzii financiare de laPetroºani a ajuns, în urmaunei testãri, funcþionarpublic ºi îºi va începe servi-ciul în zilele urmãtoare,dupã validarea testãrii.

A fost comisar al GãrziiFinanciare ºi dupã desfiinþareaacestei structuri a rãmas

ºomer. Vorbim despre ViorelComan care joi dimineaþã adat un test ca sã fie angajat laPrimãria Petroºani, la serviciulcondus de Daniel Viºan.Primarul Tiberiu Iacob Ridzi neexplicã cum stau lucrurile.

„Dumnealui a fost ºi este înCorpul de rezervã alfuncþionarilor publici. Avem unpost conform pregãtirii ºivechimii în specialitatea pecare domnul Coman le are ºiastãzi, (n.r joi, 10 iulie 2014),o testare pentru a putea fiîncadrat la SPADPP”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Foºtii comisari ai GãrziiFinanciare nu au avut loc înstructura denumitã genericAntifraudã, iar cei doi angajaþide la Petroºani au fost nevoiþi

sã se reprofileze. Dacã Vasile Negrilã, ºeful

Gãrzii a ajuns sã coordonezeactivitatea unei societãþi comerciale, Viorel Coman afost pânã acum în ºomaj.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Consiliul de la Petroºani, întrunit pentru 1 BAN

Acuzat pe nedrept de pedofilie

U n bãrbat de 42 de ani din municipiul Lupeni a fostacuzat de familia unui minor de 8 ani cã l-a violat pe

bãieþel, însã rezultatele medicilor legiºti au arãtat cã nu estevorba de nici o infracþiune. Fratele minorului s-a gândit cã arputea primi niºte bani de la bãrbatul învinuit pe nedrept.

D aniel Stepanse judecã

cu PartidulPoporului DanDiaconescu pentru faptul cã a fost exclus din formaþiuneapoliticã.

TribunalulHunedoara a stabilitun termen în acestdosar pentru data de25 septembrie, adicãdupã vacanþa judecãto-rilor. Daniel Stepan adat în judecatã PartidulPoporului DanDiaconescu, prin

preºedintele acestuia ºiBiroul Naþional deCoordonare. Procesulse aflã pe rolulTribunaluluiHunedoara, fiindînregistrat în data de13 mai, dupã ce con-ducerea PP-DD i-arespins contestaþia for-

mulatã ca urmare aexcluderii sale din partid. Practic, îninstanþã, la Secþiacivilã, de contenciosadministrativ ºi fiscal,Daniel stepan vrea sãsuspende executareaactului administrativ ºi,

totodatã, cere anulareahotãrârii de excluderea lui, adoptatã deBiroul Naþional deCoordonare al PP-DDîn data de 31 martie.

„Acþiunea depusãla TribunalulHunedoara este înte-

meiatã pe dispoziþiiledeciziei nr. 530/12.12.2013 referi-toare la excepþia deneconstituþionalitate aprevederilor art.16,al.3 din Legea partide-lor politice nr 14/2003, publicatã înM.O. 23/13.01.2014, în urmacãreia s-a admisexcepþia de neconsti-tuþionalitate”, a expli-cat Daniel Stepan lamomentul depuneriidosarului.

Daniel Stepan a fostexclus ºi din cadrulConsiliului Local almunicipiului Petroºani.ªi în acest caz, fostulconsilier local a intentat procesîmpotriva legislativuluipetroºãnean însã pen-tru acest dosar nu s-astabilit încã o datã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 20144 Actualitate

Vor începecontroaleleP rimesc mâncare, dar mai

este puþin ºi vor fi verifi-caþi dacã îºi fac treaba pentruasta. Asistaþii social de la canti-na sãracilor vor fi în scurt timpsub lupa inspectorilor de laprimãrie, dupã ce primarul adecis sã îºi facã doar curãþenieîn jurul blocului, pentru masacaldã pe care o primesc gratis.

Sãracii de la Cantina Socialãsunt la un pas de a nu mai primimâncare. Asta dã nu îºi fac curatîn jurul blocului în care locuiesc. Lanivel declarativ, cam toþi au agreatideea, însã nimeni nu a pus încã

mâna pe mãturã ºi fãraº. Tocmaide aceea, primarul Tiberiu IacobRidzi le atrage atenþia cã mai estepuþin ºi încep controalele. Atunci,cine nu munceºte, nu maimãnâncã. „În momentul în carehotãrârea va fi validatã dePrefecturã, ea intrã efectivitate, iarserviciul de asistenþã socialã vaurmãri acest lucru. Doar sã îºi facãcurãþenie în jurul blocului, atât lecerem”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi,primarul din Petroºani.

Decizia primarului a fost adop-tatã ºi de consilierii locali luna tre-cutã ºi se aºteaptã doar validarea,pentru ca mai apoi sã fie triaþi ceicare primesc mâncare de ani dezile ºi trãiesc ca în cocinã.

Zona din jurul blocului social dinColonia Petroºani, în care locuiesccei mai mulþi beneficiari ai hraneicalde, este împânzitã de deºeuri ºi

mizerii, iar singurii caresunt vinovaþi sunt doarlocatarii. Tocmai de aceea,primarul a gândit soluþiaextremã: ori îºi fac curat,ori nu mai mãnâncã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Din septembrie,

CL Petrila nu a validatnoul consilierPNLO nouã încercare pentru

validarea unui consilierla Petrila. Sãptãmâna viitoare,Consiliul Local Petrila se vaîntruni pentru a vota încetarea mandatului Danielei Viºãnescu ºi validarea noului membru allegislativului în persoana mem-brului PNL Beatrice Andrei.

De trei ori au încercat PNL-iºtiidin Petrila sã o înlocuiascã peDaniela Viºãnescu, însã nu aureuºit pânã acum din lipsã de cvorum.

E xclusã din Biroul politic

În luna septembrie aanului trecut, DanielaViºãnescu a fostexclusã din BiroulPolitic al PNL pe motivcã a adus deserviciipartidului.

”In ultima ºedinþã abiroului, care a avut locîn data de 19.09.2013,când s-a analizat activi-tatea consilierului local

Daniela Viºãnescu, dupã cemembrii biroului în unanimitate auajuns la concluzia cã doamna consilier a adus deservicii pentruorganizaþia localã ºi înainte de ase hotãrî cu privire la propunereade excludere din partid, doamnaViºãnescu, care a fost prezenta latoatã sedinta, a solicitat sã nu seia o astfel de hotãrîre întrucât adoua zi urmeaza sã-ºi prezintedemisia.Membrii biroului au fost de acord cu solicitarea,considerând cã este un modelegant de se pune capãt acesteisituatii. ONOAREA doamnei doc-tor Viºãnescu lasã însã de dorit,întrucât aceasta nu ºi-a mai depusdemisia. Având în vedere acestfapt, BPL propune Biroului PoliticTeritorial Hunedoara excludereadin partid a doamnei DanielaViºãnescu”, se arata într-un comunicat de presã al PNL Petrilaremis presei în luna septembrie aanului trecut.

Locul Danielei Viºãnescuurmeazã sã fie ocupat de BeatriceAndrei.


În septembrie, primul termen de judecatã dintre Stepan ºi PP-DD

Jocul, nu foartecunoscut publiculuilarg, presupune douãechipe din 3 pânã la 5membri, o imensãsaltea gonflabilã, cufileu la mijloc, ºi ominge. Lângã fileu, înfiecare jumãtate de

teren, se aflã câte otrambulinã (o plasãelasticã în formã circu-larã), înconjuratã de obordurã numitã ''bos-sawall''. Pe trambulinãstã ''atacantul'', iarrestul jucãtorilor — înjurul lui, în zona gon-flabilã.

Scopul jocului esteca echipele sã trimitãmingea peste plasã, înterenul advers într-unmod cât mai spectacu-los, pentru a câºtigapuncte. Cum nu suntrestricþii la modul delovire a mingii, jucã-

torii pot folosi oriceparte a corpului:mâna, picior, ºold,piept. De asemenea,sunt permise echipelemixte.

Regulile sunt sim-ple. În propriul teren,fiecare echipã aredreptul sã atingã

mingea doar de câtevaori înainte sã încercesã o treacã în jumã-tatea de teren adversã.Balonul poate fi atinso singurã datã cumâna ºi de douã oricu piciorul sau cucapul. Totodatã, jucã-torii cãrora nu le estepermis sã atingã fileul,trebuie sã rãmânã,întotdeauna, cu celpuþin o parte a corpu-lui în partea lor deteren.

În momentul încare unul din coechip-ieri lanseazã mingeaastfel încât cel de petrambulinã sã o poatãtrimite în parteaadversarului, are locatacul. De altfel, tram-bulina ajutã atacantulsã obþinã execuþiispectaculoase.

O echipã puncteazãatunci când mingeacade în terenul advers.Când mingea sare ori-unde pe suprafaþagonflabilã, se înscrie 1punct, dacã mingeaatinge trambulina, seînscriu 3 puncte, iardacã mingeanimereºte bossawall-ul(inelele gonflabile careînconjoarã trambu-linele), jocul continuã

fãrã a se acordapunct.

Echipa carepuncteazã are ºi urmã-torul serviciu. Existã,de asemenea, regularotaþiei jucãtorilor înteren (în sensul acelorde ceasornic), astfelîncât fiecare jucãtor vaajunge sã loveascãmingea de pe trambu-linã.

Un meci are treiseturi, iar un set estecâºtigat de echipacare ajunge prima la25 de puncte (avândtotodatã, douã puncteavans).

Se poate juca atâtîn salã, cât ºi în exteri-or, practic oriunde

poate fi instalatãsuprafaþa de joc: peplajã, în parcuri dedistracþii, în cluburisportive, parcuriacvatice etc. În 2009,a fost jucat, pentruprima datã pe zãpadã,într-o staþiune de schidin Austria.

Bossaball-ul, creatºi dezvoltat, de un bel-gian stabilit înAndaluzia, FilipEyckmans, a fostlansat în 2005, în

Belgia, Olanda ºiSpania. Conceptul acâºtigat repede popu-laritate, rãspândindu-se în þãri precumBrazilia, Franþa,Germania, Portugalia,Singapore, Kuwait,Ecuador sau ArabiaSauditã.

În România, jocul aajuns în 2007,primele meciuri fiindorganizate la malulmãrii.

AGERPRES


CarmenCOSMAN - PREDA

Municipalitatea nuvrea sã priveascãimpasibilã cum bazaeste în suferinþã, darau aºteptataîncheierea campionat-ului, aºa încât demer-surile lor sã nu-iîncurce pe cei care îºidesfãºoarã aici activi-tatea. „Cel mai proba-bil în luna august vomconstitui o comisiepentru a prelua bazasportivã, pe care ovom administra noipânã gãsim o altã var-

ianþã”, a declarat pri-marul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob Ridzi. În 2005,între PrimãriaPetroºani ºi asociaþiasportivã condusã deAlin Simota a fostîncheiat un contractde comodat pe oduratã de 10 ani.Chiar dacã ar mai fiun an pânã când con-tractul poate fi reziliat,în realitate existãsoluþii de denunþare alui, cu atât mai multcu cât baza sportivãare nevoie dereparaþii. În plus, aso-

ciaþia sportivã se aflãîn insolvenþã din cauzadatoriilor, iar bunurileei sunt sub sechestruasigurãtor.

P roblemefinanciare

grave

Nu este pentruprima datã cândClubul Jiul Petroºanitraverseazã o astfel deperioadã financiarãneagrã. În anul 2005,Direcþia Generalã aFinanþelor Publice(DGFP) Hunedoara ainstituit sechestru asig-urãtor pe unele bunuriale clubului de fotbal"Jiul" Petroºani, încontul datoriilor pecare acesta le înregis-

tra la bugetul de stat,în sumã de aproape1,2 milioane de lei.Mãsura asiguratoriecuprindea mai multemaºini de tuns iarba,de trasat gazonul,bãnci, scaune ºidiverse piese demobilier, dar ºi peconturile clubului.

Clubul Jiul se întoarce în administrarea Primãriei Petroºani

E dilii din Petroºani se pregãtescsã preia în administrare, cel

mai târziu în luna august, bazasportivã Jiul Petroºani.

Sporturi mai puþin cunoscute: Bossaball

B ossaball este un sport de echipãnou, spectaculos ºi antrenant.

Este o combinaþie între mai multe dis-cipline sportive ºi muzicã. Seamãnã cuvoleiul însã are ºi elemente din fotbal,gimnasticã ºi capoeira.

“Eu aº vrea sãclarific ºi sã informezcetãþenii din oraºulPetrila, am avut ºi corpul de control alprimului ministruînlegãturã cu sistemul decanalizare din Cimpa.S-a afirmat cã estenefuncþional, dar vreausã informez cetãþeniicã la timpul respectivnu putea sãfuncþioneze staþia de

epurare de la Cimpadatoritã faptului cã nuerau branºaþi cetãþeniila sistemul decanalizare. La oracând vorbim suntbranºate 136 de familiidin aproximativ 200de potenþiali beneficia-ri ai acestui sistem.Ne-am pus de acordcu domnii din condu-cerea SC ApaServValea Jiului iar de 3

sãptãmâni staþiafuncþioneazã subsupravegherea constructorului ºi aunui specialist de laApaServ care este înpermanenþã în staþie.Au apãrut uneledefecþiuni ºi trebuie ºivor fi remediate deconstructor, iar înperioada urmãtoare seva face recepþia finalãa acestei investiþii cândnoi va trebui ca benefi-ciar a investiþiei sãpredãm cãtre ApaServîn perfectã stare defuncþionare, sistemulîntreg ºi cu autorizaþiede funcþionare dinpartea Apelor Româneºi a mediului. Deci neocupãm în perioadaaceasta ºi de acestlucru”, a declarat IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

Corpul de control alprimului ministruVictor Ponta a verificatactele din cadrul aces-tui proiect, iar atunciau ieºit la ivealã oserie de neconcor-danþe.

“Alocarea unorsume mai mari decâtcele aprobate, cuîncãlcarea dispoziþiilorlegale privind acor-

darea finanþãrilor de la bugetul statului înlegãturã cu realizareaproiectului'Canalizarea apelormenajere Cimpa',aprobat în anul 2007,

au rezultat indiciiprivind acordarea afinanþãrii cu1.499.698,60 RONmai mare decât s-asolicitat prin cerereade finanþare, încondiþiile în care nu aufost identificate

înscrisuri care sã fi fost depuse decãtre reprezentanþiiPrimãriei OraºuluiPetrila, judeþulHunedoara, privindfinanþarea, cu aceastãsumã suplimentarã, aproiectului”, se aratãîn comunicatul depresã remis de Guvernîn urmã cu câteva luni.

Lucrãrile lacanalizarea din Cimpaau început în anul2007 ºi au durat câþiva ani. La finaltotul a costat, potrivitreprezentanþiloradministraþiei locale,undeva la 48 de mili-arde de lei vechi.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 20146 Actualitate

C adavru deshumatdupã un an de

zile. O situaþie ineditã aavut loc, joi, la Vulcanatunci când procurori,împreunã cu medicilegiºti au deshumatcadavrul unui bãrbatdin Vulcan pentru a sta-bili care au fost cauzelece au dus la deces.

Rudele victimei au fostcele care au solicitat deshu-marea cadavrului pentru avedea dacã bãrbatul a dece-dat în urma accidentuluirutier sau a unor boli decare a suferit pe parcursulvieþii.

“În baza ordonanþeiemise de cãtre procuror dela Parchetul Petroºani s-a

efectuat o deshumare înzona cimitirului privat Dinca în care a fost deshumat numitul Zala Stelian. Anul trecut ela fost implicat într-un accident rutier în zonanemarcatã a fost lovit de omaºinã ºi a decedat dupãce a ieºit din spital.

Cauza decesului a fosteliberatã atunci de mediculde familie iar cauzele aufost medicale respectivciroza hepaticã nicidecumnu a fost ca urmare a acci-dentului de circulaþie.

Acum se urmãreºte sã sevadã dacã a fost o legãturãîntre accidentul de circulaþieºi decesul victimei. Dupãcîte spune medicul legist nuexista nicio legãturã. Cauza

a fost ca urmare a bolilorpe care le-a avut persoanacare a decedat”a declaratMihai Papuc, agent ºefprincipal Poliþia municipiului Vulcan.

Reprezentanþii Poliþieimunicipiului Vulcan spun cãpînã acum nu s-au confrun-tat cu astfel de cazuri.

“E primul caz de deshu-mare de cînd sînt la Poliþia

Rutierã Vulcan din anul1996”, a mai subliniatsursa citatã.

Dupã expertiza care aurealizat-o medicii legiºti lafaþa locului s-a stabilit cãbãrbatul a murit din cauzemedicale care nu au legãturã cu accidentul decirculaþie în care acesta afost implicat.


Situaþie neobiºnuitã la Vulcan

Un cadavru a fost deshumat dupã un an pentru o nouã autopsie

Canalizarea din Cimpa, din nou în discuþieA dministraþia localã de la Petrila a

realizat canalizarea din Cimpa, iardiscuþiile pe acest subiect au fost aprinse.Acum, edilul petrilean spune cã va predaîn câteva sãptãmâni staþia de epurare dela Cimpa societãþii ApaServ. Potrivit luiPãducel, orice defecþiune va fi remediatãde constructor pentru ca aceastã investiþiesã fie perfect funcþionalã la momentulpredãrii.

CarmenCOSMAN - PREDA

Edilii din Petroºaniau scos din nou la lici-taþie licenþele pentruactivitatea de taxime-trie, însã între condiþi-ile pe care trebuie sãle îndeplineascãmaºinile nu seregãseºte ºi cea referi-toare la persoanele cuhandicap neuromotor.Primarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob – Ridzi, spunecã aceastã condiþie ar

fi putut fi consideratãca discriminatorie,pentru cã la licitaþie nuse prezintã doar firmede profil, care au maimulte maºini în trafic,ci ºi persoane fiziceautorizate cu un singur

autoturism. În prezent,pentru Petroºani suntemise 140 de autor-izaþii de taxi, însãnumãrul lor este pre-vãzut sã creascã pânãla 150 de taximetre.

Niciunul nu este,

însã, modificat aºaîncât sã poatã preluaun client aflat în scauncu rotile. Aºa cã, per-soana în cauzã sebazeazã strict pebunãvoinþa ºoferilor depe maºini. “Din câteºtiu eu, nu este niciomaºinã modificatãpentru persoanele cuhandicap. Ce sãfacem dacã avem ast-fel de clienþi? Îi ajutãmnoi sã urce ºi sãcoboare”, recunoaºteangajatul unei firmede taxi din Petroºani.

L egi facultative

Grav este cã încãde acum 7 ani existão lege care obligã

companiile de taxi sãaibã cel puþin omaºina adaptatã pen-tru persoanele cuhandicap locomotor.Legea promoveazã ºiprotejeazã drepturilepersoanelor cu handi-cap, dar în foartepuþine cazuri seaplicã chiar ºi la nivelnaþional. ªi totuºi, nuse poate vorbi despresancþiuni pentru ceicare nesocotescprevederile legale.

Nici în mijloacelede transport încomun accesul per-

soanelor cu dizabil-itãþi nu este mai uºor.Autobuzele ºi maxi-taxi-urile nu au niciele rampe speciale.Autoritãþile locale nuau cuprins în caietulde sarcini aceastãobligaþie legalã, iaroperatorii care s-auprezentat la licitaþiilepentru atribuireatraseelor nu au avutniciun motiv sã asig-ure rampele necesarepentru persoanele cuhandicap locomotorºi asta în ciuda legilorclare.


Monika BACIU

Conflictul de muncãdintre cele douã pãrþiva trebui soluþionat dejudecãtorii de la secþiade Litigii de Munca siAsigurari Sociale. Laînceputul acestui an,Gabriel Lungu, fostulcity-manager almunicipiului Lupeni, l-a acþionat în judecatãpe edilul CornelResmeriþã pentru fap-tul cã i-a desfiinþatpostul. Dupã ce iniþialprocesul s-a judecat laTribunalul Hunedoara,acesta a fost declinatîn competenþa Curþiide Apel Alba Iulia.Magistraþii de la Albaau trimis dosarulînapoi la TribunalulHunedoara.

Anul trecut, con-silierii locali de laLupeni au aprobat

desfiinþarea postuluide city-manager alocalitãþii, post care i-arevenit lui GabrielLungu. Începând cuacest an, postulmanagerului publica fost desfiinþat, iarLungu ºi-a pierdutfuncþia pe care adeþinut-o în cadruladministraþiei locale.Aºa se face cã aces-ta a acþionat în jude-catã primãria ºi peprimarul lupenean.

„Nu am crezutcã se va ajunge aici,pentru cã nu aredreptate domnulfost city-manager, darasta este situaþia ºidupã cum am spusdacã dumnealui a gãsitde cuviinþã sã ne deaîn judecatã pentru cãi-am desfinþat postulasta este situaþia, dardumnealui trebuia sã

se gândeascã la ce afãcut nu la lucrurilecare urmeazã. Înaceastã privinþã nu aredreptate decât pri-

marul municipiuluiLupeni 100%”, adeclarat în urmã cucâteva luni primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

Edilul din Lupenieste oarecum deza-mãgit de atitudinea

celui pe care l-aconsiderat prietenpânã acum cevatimp. Mai multdecât atât Resmeriþãºi-a pierdut încred-erea în toatã lumea.

„Nu neaparat deaceastã persoanãsunt dezamãgit.Sunt un om care numai are încredere înabsolut nimeni fiind-

cã pentru cã uniioameni apropiaþi,dragi mie m-audecepþionat ºi estenormal sã am aceastãprobmelã în acestmoment. Uneori mãgândesc ce au fãcut

aceºti oameni casã nu mai potavea încredere îndumnealor”, amai precizatsursa citatã.

“Metodele princare s-a desfiinþatpostul ºi dispoz-iþia de încetare araporturilor deserviciu le consid-er ilegale ºi o voidovedi în instanþã

pentru cã instanþaîmparte dreptatea ºinu primarul unei local-itãþi. În consecinþã seva stabili acolo. Sã nuuitãm cã acest processeste unul destul desimplu pentru cã nu

este asemãnãtor cuprocesele pe care le-apierdut primarul dinLupeni de peste 500de miliarde de leivechi cu UniversalEdil, Acomin,Termogaz, AviaþiaUtilitarã sau Salvital,inclusive cu profesoriicare nu ºi-au luat baniipe navetã. Pretenþiilesunt reîncadrarea pepost ºi plata salariilorpe perioada în care s-a produs deserviciul”,a declarat GabrielLungu, fostul city-manager al PrimãrieiLupeni la momentulacþionãrii în instanþã aedilului.

În octombrie se reia procesul dintre Gabriel Lungu ºi Primãria Lupeni

D osarul dintre Gabriel Lungu ºi primarul CornelResmeriþã s-a întors înapoi la Tribunalul

Hunedoara. Magistraþii de aici vor trebui sã se pro-nunþe cu privire la concedierea fostului city-manager almunicipiului Lupeni. Termenul de judecatã a fost sta-bilit pentru data de 1 octombrie.

În ciuda legii stricte

Persoanele cu handicap neuromotor rãmân la bunãvoinþa taximetriºtilor

N iciunul dintre taximetrele care circulã înPetroºani nu este adaptat pentru persoanele cu

handicap neuromotor, deºi încã de acum 7 ani existã olege care obligã toate companiile de taxi sa aibã celpuþin o maºina care poate prelua pasagerii aflaþi înscaun cu rotile.

“Se continuã lucrãrile laproiect ºi avem asigurãri cã vafi gata la timp adicã în lunaseptembrie însã mai avem niºtesolicitãri din partea primãriei ºiam venit sã vedem ce e cuacestea. Într-adevãr acestesolicitãri sunt justificate ºi nuam vrea ca constructorii sãplece de pe acest drum ºi dupãaceea sã vina ei sau alþii pentua definitiva neajunsul din cadrulproiectului ºi anume prelun-girea cu 100 de metri a dru-mului, iar în partea de jos, înzona telegondolei reparaþii laceea ce existã în momentul defaþã ºi care carosabil nu face

parte din acest proiect. Acumnoi ne bazãm ºi pe sprijinulautoritãþilor ºi venim ºi noi însprijinul lor ºi cred cã printr-obunã colaborare lucrarea pecare o finanþeazã UniuneaEuropeanã ºi pe care o ges-tioneazã Consiliul Judeþean vafi beneficã pentru locuitori,pentru turismul din zonã ºipentru toþi cetãþenii. Este oinvestiþie destul de mare însãnu admitem nicio depãºire aacestei sume. Nu vom depãºiaceastã sumã care a fost licitatãºi ceea ce mã bucurã este cãlucrãrile sunt de calitate ºi îifelicit pe constructori. Mã

bucur cã acest lucru a fost confirmat ºi de reprezentanþiiprimãriei pentru cã, în definitiv,un lucru important, astãzi, estecã am bãtut palma cu domnulprimar ca în momentul în careeste finalizat acest drum sã îlpredãm cãtre primãrie pentrucã acum dacã este reabilitatacolo este locul lui”, a declaratTiberiu Balint, vicepreºedinteleCJH, la Pasul Vâlcan.

I nfrastructura rutierã,un prim pas pentru

a atrage turiºtii în staþiunile montane dinValea Jiului

“Sunt convins, nu toatelucrurile se întâmplã pestenoapte, însã dacã nu ai infra-structurã e mult mai greu sã aimotivele cu care sã îi atragi peturiºti de aceea investiþiile pecare le facem în Valea Jiuluisunt cam jumãtate din investiþi-ile pe care le are în acestmoment întregul judeþ. Dincredit, mai bine de jumãtatedin sume vin pentru drumuriledin Valea Jiului, în paralel cudrumul de la Pasul Vâlcan s-aufãcut lucrãri ºi în Straja. ÎnDealul Babii suntem în proce-durã de acchiziþie, în Parâng eaproape finalizat proiectul,pânã în toamnã vom avea ºirezultatul final al licitaþiei, suntsume imense pe care CJH leinvesteºte în Valea Jiului chiardacã unii dintre primary ne maicriticã e greu sã îi mulþumeºtipe toþi, însã eu cred cã nu sepoate sã nu vezi evidenþa ºi sãapreciezi lucrãrile massive pecare le-am demarat în ValeaJiului”, a mai spus TiberiuBalint în Pasul Vâlcan.

Dupã vizita pe care au avut-o în Pasul Vâlcan, oficialiiCJH împreunã cu cei aiprimãriei Lupeni au ajuns la

concluzia cã ar mai fi nevoiede o porþiune de asflat pe drumul de la telegondolã spreoraº.

“Într-adevãr eu mã bucur ºiîn întreaga þarã sunt multeºantiere care se inched ºi nufac nimic, iar noi lucrãm intensºi lucrãm bine. Consider cã deaceea la unii le e ciudã pe noiºi bagã zâzanie. Dacã noi nuavem infrastructurã, dacã noinu avem temelia nu avem cumsã ne dezvoltãm. Acest lucrunoi îl facem aici în Vulcan ºiam început cu drumurile, cumodernizarea, celalte vordecurge în continuare aºa cumeste în programul mareCastelul din Carpaþi. În cadrulCastelului din Carpaþi intrã ºiacest drum judeþean 664, sun-tem pe finalizate la acest drumºi am fãcut câteva orbservaþiifoarte bune la care au ºi fãcutrecepþia, s-au deplasat aici înPasul Vâlcan ºi acest lucru nedã speranþa cã lucrurile mergînspre bine. Iatã cã suntem înfaza de a finalize aceastãlucrare importantã pentrumunicipiul Vulcan. Eu mãbucur cã au fost receptivi laaceste proiecte ºi se vãd ºirãmân pentru generaþiileviitoare care pot apuca de altelucrãri ºi sã dezvolte maideparte”, a declarat Gheorghe

Ile, primarul municipiuluiVulcan.

Ile este de pãrere cã drumulva aduce mai mulþi turiºti înaceastã staþiune montanã.

“Este foarte important,avem douã cãi de transport,una pentru maºini ºi una cutelegondola. Iatã cã PasulVulcan se poate dezvolta în

condiþii extraordinare. Dejaavem oameni care vin la con-strucþii de cãsuþte de vacanþã ºipentru noi este un momentimportant pentru dezvoltareaturismului în Valea Jiului. Esteo parte din investiþia ce trebuiesã se facã în Valea Jiului, înturism, nu va prelua mult dince s-a pierdut, dar un 15-20%

va prelua din forþa de muncã ºiatunci pentru noi, pentruVulcan este foarte bine”, amai subliniat Ile.

ªi drumul spre staþiuneamontanã Straja a fost inspectatde vicepreºedintele CJH.Pentru acest drum au existatmici conflicte mediatice întreprimarul Cornel Resmeriþã ºireprezentanþii instituþieijudeþene.

“Nemulþumirile sunt nesem-nificative pentru cã lucrãrilesunt nefinalizate, însã am vrutsã vãd care este stadiul acesto-ra ºi este avansat, mai suntacostamentele, de fapt acesteaerau ºi nemulþumirile celor dela primãrie de la Lupeni. Amvenit ºi cu inginerul care esteºeful lucrãrii ºi în maxim o lunãvor fi gata ºi acostamenteledupã care vom inspecta dinnou drumul înainte de a face

recepþia. Lucrãrile vor fi la cali-tatea la care au fost contrac-tate. E ca ºi cu drobul de sarene uitãm ºi zicem poate picãce facem. Dacã în momentulrecepþiei lucrãrilor acestea nusunt de calitate vom remediaînsã nici nu aº vrea sã interve-nim asupra constructorilor careîºi fac treaba cu tot felul deintervenþii mai mult sau maipuþin profesioniste. Nici dânsul(Cornel Resmeriþã-n.r.) nu avorbit cu noi de calitatealucrãrilor ci ne-a sesizat prinintermediul ziarelor, deci acþiu-nea a fost una care avea unaltfel de character decât aceeade a fi interesat de calitatealucrãrilor de la drum. Cred cãdacã existau probleme saunemulþumiri din partea dânsuluitrebuia sã ne contacteze pe noide la CJH, dar se pare cã amintrat într-o logicã a unui rãzboidintre Primãrie ºi Consiliul

Judeþean pentru cã toatepromisiunile ºi toate obligaþiilepe care le-am avut faþã deLupeni le-am îndeplinit. Amlansat cu domnul primar ºiproectul de la Aqua Land.Dânsul spune cã CJH nu afãcut nimic, se vede “nimicul”pe care Consiliul Judeþean l-afãcut pentru Lupeni ºi aº vreasã puneþi în balanþã nimicul pecare îl facem primãria Lupenipentru Lupeni ºi cred cã atuncicetãþenii trebuie sã fie cei caretrebuie sã judece. Lucrãrile suntde bunã calitate, asfaltul estebun, acostamentele trebuiefinalizate, termenul contractualeste abia în primãvara anuluiviitor, însã avem asigurãrileconstrcutorilor ºi vor fi gata învara acestui an, cel mai târziula sfârºitul lunii august”, adeclarat Tiberiu Balint, laStraja.

Primarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã nu afost în Straja pentru a vedeastadiul lucrãrilor la drum ºi pen-tru a discuta cu Balint. Prezenta fost însã investitorul în turismEmil Pãrãu, care considerã cãaceste investiþii vor fi beneficestaþiunii.

“Ajutã foarte mult ºi s-avãzut de prima datã când s-afãcut drumul în Straja cãdatoritãacelui drum au venitmult mai mulþi turiºti. Orice seface nou ºi bun în staþiuneajutã. A ajutat ºi aceastã gondolã, dar care din pãcatenu merge în timpul verii ºi astane afecteazã pe noi cei carefacem turism în Straja, dar prinacest strat care s-a pus acumpe drum eu zic cã vor venimult mai mulþi turiºti. Noiacum pentru varã avem programate mai multe tabere ºisã sperãm cã datoritã acestuidrum vor veni ºi altfel de turiºtipentru cã vor ajunge mult mairepede ºi nu stricã maºinile”, adeclarat Emil Pãrãu, investitorStraja.

Consilierul judeþean AdrianZvâncã, prezent ºi el la

deplasarea în teren sperã caactualul Guvern sã îºi apleceatenþia asupra Vãii Jiului, zonãcu potenþial din punct devedere turistic.

“Eu zic sã nu uitãm cefacem pentru turismul dinzonã. Am venit de pe douãdrumuri care sunt în execuþie,vor urma încã douã drumuri,drumul din Dealul Babii ºi dru-mul din Parâng. Sunt eforturimari pe care le face ConsiliulJudeþean pentru a rezolvainfrastructura în turism, acestafiind primul pas pentru a aveaun turism civilizat. Noi saugrupul consilierilor judeþeni dinValea Jiului facem eforturi pen-tru a susþine orice proiect careare legãturãcu turismul, esteuna dintre alternativele viabilela momentul actual ºi printresingurele ºi facem tot ce eposibil pentru a sprijini acestlucru. Aici în straja vedem cãturismul este o alternativã celpuþin iarna, din pãcate înParâng situaþia este dramaticãcu pãrere de rãu trebuie sãspun cã nu putem interveni,consiliul Judeþean neavândautoritate de a interveni înaceastã zonã. Am sesizat ºi amîncercat prin diverse întâlniri cupersoane abilitate ºi posibili-tatea de a rezolva problema, sãcãutãm soluþii pentru acesteinvestiþii ºi aici mã refer la întâl-nirea cu doamna Grappini sin-gura care a venit sã se intere-seze de investiþiile din turism ºiam avut ºi o interpelare când afost la Deva, dar din pãcaterezultatul este acesta. Sper caacest Guvern care a reuºit sãextragã atâtea voturi din ValeaJiului sã îºi întoarcã faþa spreaceastã zonã ºi sã gãseascãresurse sã finalizãm investiþiileîn turism”, a declarat Adrian Zvâncã.

Reprezentanþii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara sunt depãrere cã lucrãrile de moderni-zare a celor drumuri judeþenedin Valea Jiului vor fi finalizateînainte de termen.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 20148 Actualitate Actualitate 9

Tiberiu Balint a inspectat drumurilede la Straja ºi Pasul Vâlcan

D ouã drumuri judeþene din Valea Jiului sunt înplin proces de reabilitare, iar tocmai de aceea,

vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara,Tiberiu Balint a fãcut inspecþia acestor tronsoanecare duc spre staþiunile montane din Straja ºi PasulVâlcan. Ambele drumuri sunt în administrarea insti-tuþiei judeþene care gestioneazã fondurile europeneaferente acestor proiecte. Prima oprire a avut loc înPasul Vâlcan, acolo unde oficialii CJH, dar ºi con-structorul ºi primarul municipiului Vulcan GheorgheIle au inspectat lucrãrile efectuate pânã acum.

“Se continuã lucrãrile laproiect ºi avem asigurãri cã vafi gata la timp adicã în lunaseptembrie însã mai avem niºtesolicitãri din partea primãriei ºiam venit sã vedem ce e cuacestea. Într-adevãr acestesolicitãri sunt justificate ºi nuam vrea ca constructorii sãplece de pe acest drum ºi dupãaceea sã vina ei sau alþii pentua definitiva neajunsul din cadrulproiectului ºi anume prelun-girea cu 100 de metri a dru-mului, iar în partea de jos, înzona telegondolei reparaþii laceea ce existã în momentul defaþã ºi care carosabil nu face

parte din acest proiect. Acumnoi ne bazãm ºi pe sprijinulautoritãþilor ºi venim ºi noi însprijinul lor ºi cred cã printr-obunã colaborare lucrarea pecare o finanþeazã UniuneaEuropeanã ºi pe care o ges-tioneazã Consiliul Judeþean vafi beneficã pentru locuitori,pentru turismul din zonã ºipentru toþi cetãþenii. Este oinvestiþie destul de mare însãnu admitem nicio depãºire aacestei sume. Nu vom depãºiaceastã sumã care a fost licitatãºi ceea ce mã bucurã este cãlucrãrile sunt de calitate ºi îifelicit pe constructori. Mã

bucur cã acest lucru a fost confirmat ºi de reprezentanþiiprimãriei pentru cã, în definitiv,un lucru important, astãzi, estecã am bãtut palma cu domnulprimar ca în momentul în careeste finalizat acest drum sã îlpredãm cãtre primãrie pentrucã acum dacã este reabilitatacolo este locul lui”, a declaratTiberiu Balint, vicepreºedinteleCJH, la Pasul Vâlcan.

I nfrastructura rutierã,un prim pas pentru

a atrage turiºtii în staþiunile montane dinValea Jiului

“Sunt convins, nu toatelucrurile se întâmplã pestenoapte, însã dacã nu ai infra-structurã e mult mai greu sã aimotivele cu care sã îi atragi peturiºti de aceea investiþiile pecare le facem în Valea Jiuluisunt cam jumãtate din investiþi-ile pe care le are în acestmoment întregul judeþ. Dincredit, mai bine de jumãtatedin sume vin pentru drumuriledin Valea Jiului, în paralel cudrumul de la Pasul Vâlcan s-aufãcut lucrãri ºi în Straja. ÎnDealul Babii suntem în proce-durã de acchiziþie, în Parâng eaproape finalizat proiectul,pânã în toamnã vom avea ºirezultatul final al licitaþiei, suntsume imense pe care CJH leinvesteºte în Valea Jiului chiardacã unii dintre primary ne maicriticã e greu sã îi mulþumeºtipe toþi, însã eu cred cã nu sepoate sã nu vezi evidenþa ºi sãapreciezi lucrãrile massive pecare le-am demarat în ValeaJiului”, a mai spus TiberiuBalint în Pasul Vâlcan.

Dupã vizita pe care au avut-o în Pasul Vâlcan, oficialiiCJH împreunã cu cei aiprimãriei Lupeni au ajuns la

concluzia cã ar mai fi nevoiede o porþiune de asflat pe drumul de la telegondolã spreoraº.

“Într-adevãr eu mã bucur ºiîn întreaga þarã sunt multeºantiere care se inched ºi nufac nimic, iar noi lucrãm intensºi lucrãm bine. Consider cã deaceea la unii le e ciudã pe noiºi bagã zâzanie. Dacã noi nuavem infrastructurã, dacã noinu avem temelia nu avem cumsã ne dezvoltãm. Acest lucrunoi îl facem aici în Vulcan ºiam început cu drumurile, cumodernizarea, celalte vordecurge în continuare aºa cumeste în programul mareCastelul din Carpaþi. În cadrulCastelului din Carpaþi intrã ºiacest drum judeþean 664, sun-tem pe finalizate la acest drumºi am fãcut câteva orbservaþiifoarte bune la care au ºi fãcutrecepþia, s-au deplasat aici înPasul Vâlcan ºi acest lucru nedã speranþa cã lucrurile mergînspre bine. Iatã cã suntem înfaza de a finalize aceastãlucrare importantã pentrumunicipiul Vulcan. Eu mãbucur cã au fost receptivi laaceste proiecte ºi se vãd ºirãmân pentru generaþiileviitoare care pot apuca de altelucrãri ºi sã dezvolte maideparte”, a declarat Gheorghe

Ile, primarul municipiuluiVulcan.

Ile este de pãrere cã drumulva aduce mai mulþi turiºti înaceastã staþiune montanã.

“Este foarte important,avem douã cãi de transport,una pentru maºini ºi una cutelegondola. Iatã cã PasulVulcan se poate dezvolta în

condiþii extraordinare. Dejaavem oameni care vin la con-strucþii de cãsuþte de vacanþã ºipentru noi este un momentimportant pentru dezvoltareaturismului în Valea Jiului. Esteo parte din investiþia ce trebuiesã se facã în Valea Jiului, înturism, nu va prelua mult dince s-a pierdut, dar un 15-20%

va prelua din forþa de muncã ºiatunci pentru noi, pentruVulcan este foarte bine”, amai subliniat Ile.

ªi drumul spre staþiuneamontanã Straja a fost inspectatde vicepreºedintele CJH.Pentru acest drum au existatmici conflicte mediatice întreprimarul Cornel Resmeriþã ºireprezentanþii instituþieijudeþene.

“Nemulþumirile sunt nesem-nificative pentru cã lucrãrilesunt nefinalizate, însã am vrutsã vãd care este stadiul acesto-ra ºi este avansat, mai suntacostamentele, de fapt acesteaerau ºi nemulþumirile celor dela primãrie de la Lupeni. Amvenit ºi cu inginerul care esteºeful lucrãrii ºi în maxim o lunãvor fi gata ºi acostamenteledupã care vom inspecta dinnou drumul înainte de a face

recepþia. Lucrãrile vor fi la cali-tatea la care au fost contrac-tate. E ca ºi cu drobul de sarene uitãm ºi zicem poate picãce facem. Dacã în momentulrecepþiei lucrãrilor acestea nusunt de calitate vom remediaînsã nici nu aº vrea sã interve-nim asupra constructorilor careîºi fac treaba cu tot felul deintervenþii mai mult sau maipuþin profesioniste. Nici dânsul(Cornel Resmeriþã-n.r.) nu avorbit cu noi de calitatealucrãrilor ci ne-a sesizat prinintermediul ziarelor, deci acþiu-nea a fost una care avea unaltfel de character decât aceeade a fi interesat de calitatealucrãrilor de la drum. Cred cãdacã existau probleme saunemulþumiri din partea dânsuluitrebuia sã ne contacteze pe noide la CJH, dar se pare cã amintrat într-o logicã a unui rãzboidintre Primãrie ºi Consiliul

Judeþean pentru cã toatepromisiunile ºi toate obligaþiilepe care le-am avut faþã deLupeni le-am îndeplinit. Amlansat cu domnul primar ºiproectul de la Aqua Land.Dânsul spune cã CJH nu afãcut nimic, se vede “nimicul”pe care Consiliul Judeþean l-afãcut pentru Lupeni ºi aº vreasã puneþi în balanþã nimicul pecare îl facem primãria Lupenipentru Lupeni ºi cred cã atuncicetãþenii trebuie sã fie cei caretrebuie sã judece. Lucrãrile suntde bunã calitate, asfaltul estebun, acostamentele trebuiefinalizate, termenul contractualeste abia în primãvara anuluiviitor, însã avem asigurãrileconstrcutorilor ºi vor fi gata învara acestui an, cel mai târziula sfârºitul lunii august”, adeclarat Tiberiu Balint, laStraja.

Primarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã nu afost în Straja pentru a vedeastadiul lucrãrilor la drum ºi pen-tru a discuta cu Balint. Prezenta fost însã investitorul în turismEmil Pãrãu, care considerã cãaceste investiþii vor fi beneficestaþiunii.

“Ajutã foarte mult ºi s-avãzut de prima datã când s-afãcut drumul în Straja cãdatoritãacelui drum au venitmult mai mulþi turiºti. Orice seface nou ºi bun în staþiuneajutã. A ajutat ºi aceastã gondolã, dar care din pãcatenu merge în timpul verii ºi astane afecteazã pe noi cei carefacem turism în Straja, dar prinacest strat care s-a pus acumpe drum eu zic cã vor venimult mai mulþi turiºti. Noiacum pentru varã avem programate mai multe tabere ºisã sperãm cã datoritã acestuidrum vor veni ºi altfel de turiºtipentru cã vor ajunge mult mairepede ºi nu stricã maºinile”, adeclarat Emil Pãrãu, investitorStraja.

Consilierul judeþean AdrianZvâncã, prezent ºi el la

deplasarea în teren sperã caactualul Guvern sã îºi apleceatenþia asupra Vãii Jiului, zonãcu potenþial din punct devedere turistic.

“Eu zic sã nu uitãm cefacem pentru turismul dinzonã. Am venit de pe douãdrumuri care sunt în execuþie,vor urma încã douã drumuri,drumul din Dealul Babii ºi dru-mul din Parâng. Sunt eforturimari pe care le face ConsiliulJudeþean pentru a rezolvainfrastructura în turism, acestafiind primul pas pentru a aveaun turism civilizat. Noi saugrupul consilierilor judeþeni dinValea Jiului facem eforturi pen-tru a susþine orice proiect careare legãturãcu turismul, esteuna dintre alternativele viabilela momentul actual ºi printresingurele ºi facem tot ce eposibil pentru a sprijini acestlucru. Aici în straja vedem cãturismul este o alternativã celpuþin iarna, din pãcate înParâng situaþia este dramaticãcu pãrere de rãu trebuie sãspun cã nu putem interveni,consiliul Judeþean neavândautoritate de a interveni înaceastã zonã. Am sesizat ºi amîncercat prin diverse întâlniri cupersoane abilitate ºi posibili-tatea de a rezolva problema, sãcãutãm soluþii pentru acesteinvestiþii ºi aici mã refer la întâl-nirea cu doamna Grappini sin-gura care a venit sã se intere-seze de investiþiile din turism ºiam avut ºi o interpelare când afost la Deva, dar din pãcaterezultatul este acesta. Sper caacest Guvern care a reuºit sãextragã atâtea voturi din ValeaJiului sã îºi întoarcã faþa spreaceastã zonã ºi sã gãseascãresurse sã finalizãm investiþiileîn turism”, a declarat Adrian Zvâncã.

Reprezentanþii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara sunt depãrere cã lucrãrile de moderni-zare a celor drumuri judeþenedin Valea Jiului vor fi finalizateînainte de termen.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 20148 Actualitate Actualitate 9

Tiberiu Balint a inspectat drumurilede la Straja ºi Pasul Vâlcan

D ouã drumuri judeþene din Valea Jiului sunt înplin proces de reabilitare, iar tocmai de aceea,

vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara,Tiberiu Balint a fãcut inspecþia acestor tronsoanecare duc spre staþiunile montane din Straja ºi PasulVâlcan. Ambele drumuri sunt în administrarea insti-tuþiei judeþene care gestioneazã fondurile europeneaferente acestor proiecte. Prima oprire a avut loc înPasul Vâlcan, acolo unde oficialii CJH, dar ºi con-structorul ºi primarul municipiului Vulcan GheorgheIle au inspectat lucrãrile efectuate pânã acum.

C hiar dacã activi-tatea minierã din

Valea Jiului se totrestrânge, galriile sub-terane sãpate de laînceputul mineritului înzonã lasã urme adâncipe faþa oraºelor înºirateca salbele de-a lungulJiului de Est ºi de Vest.

CarCarmen men COSMAN - PREDACOSMAN - PREDA

Se prãbuºeºte pãmântul,iar aceasta este o con-secinþã a zecilor de ani deactivitate minierã. Galeriilesubterane macinã, an deani, stabilitatea solului, carese adânceºte periodic cuzeci de centimetri. Înoraºele Vãii Jiuluiprãbuºirea este mai puþinobservatã, mai ales cãexistã piloni de siguranþã,

însã în zonele ori localitãþilelimitrofe, pãºunile saufâneþele sunt afectate serios.În urmã cu nici douã luni, ogroapã adânca de câþivametri a înghiþit bucãtãria de

varã a unui localnici dinzona Seci - Lupeni,dupã ce terenul s-a surpat. Zona se aflãoarecum la graniþa dintre EM Lupeni ºimina Paroºeni, aºa cãprãbuºirea este pusã pe

seama exploatãrii cãrbuneluiîn subteran. Alunecarea deteren a dus la formareaunei

gropi adânci care a înghiþitcopacii din livada familieirespective, dar ºi bucãtãriade vara, iar în pericol seaflã ºi drumul care ducespre vechea cariera dinLupeni.

ªi la Petroºani terenul aplecat la vale, dupã ce solula fost înmuiat bine de ploilecãzute din abundenþã înultimele luni. Zona afectatãeste Slãtinioara ºi, chiardacã acum terenul s-astabilizat, pãmântul poatepleca din nou oricând lavale. Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi, recunoaºte cã suntzone unde mineritul a fãcut

rãu la suprafaþã. “Oraºul nueste în pericol, pentru cãaici nu s-a exploatat.Probleme sunt în zonaMaleia ºi pe Slãtinioara”,spune Iacob – Ridzi. LaPetroºani au funcþionatdouã unitãþi extractive,Livezeni ºi Dâlja, însã doarprima mai este acum activã.

G rafic de tasare

ªi Petrila are probleme.Pe raza administrativ – teri-torialã a oraºului mai suntfuncþionale mina Lonea ºiPetrila, dupã ce Petrila Suds-a închis prin 1998.

Rãmân însã urmele.“Situaþii asemãnãtoare celorde la Petroºani avem ºi noiîn localitatea Popi ºi, maiales, Dobreºti S-a tasat ternul, au apãrut denivelãridestul de accentuate”,spune primarul Ilie Pãducel.Edilul a precizat cã ºi înzona Cimpa sau Moloviºterenul s-amiºcat, însã problemele de aici s-aurezolvat dupã închidereaminei Petrila Sud. Acum,influenþele vin de la EMPetrila cu ale ei galerii subterane active, careafecteazã pãºuni ºi fâneþe,unde au apãrut crãpãturi în terenurile oamenilor.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Mineritul se restructureazã, dar efectele rãmân

Zone întregi înghiþite de galeriile subterane


Înainte de a veni la Primãria Vulcan, primarul Gheorghe Ilea lucrat în minerit ºivorbeºte despre ungrafic al tasãrilor deteren, cunoscut ºiacceptat tacit de ofi-ciali. “Este o limitã descufundare, calculatã lafiecare unitate minierã.Sigur cã ºi noi avemprobleme, atât înzonele aferente mineiVulcan, cât ºi laParoºeni. Zonele aflatesub unghiul de scufun-dare se lasã în fiecarean, dar circa 10 – 20de cm pe an, ceea ceeste în grafic. Acolounde sunt probleme,mergem cu umpluturãca sã nu îi afecteze peoameni”, explicã pri-marul Gheorghe Ile.

E xploatãri depeste 100 de ani

În Valea Jiului maisunt funcþionale acumminele Lonea, Petrila,Livezeni, Vulcan,Paroºeni, Lupeni ºiUricani, patru conside-rate viabile, iar trei –

Petrila, Paroºeni ºiUricani - aflate pe program de închidere.

Conform dateloristoricului PuscaºuDumitru Ioan, membrual SocietãþiiNumismatice Române,primele observaþiiasupra stratului de cãrbune din zonã aufost consemnate înanul 1782, când acestas-a aprins în zonele deafloriment ºi a arsmultã vreme, obser-vaþia fiind fãcutã demineralogul BenköJanos. O a doua con-semnare a prezenþei

cãrbunelui a fost fãcutãîn perioada 1787-

1788 când generalulaustriac Landau, cuarmata sa, a apãratînãlþimile Vulcanului deo hoardã otomanã cevroiau sã pãtrundã înTransilvania. Fiind onoapte friguroasã detoamnã, soldaþii austrieci au aprins focul în tranºee.

Generalul fiind îngri-jorat cã focurile aprinsear putea sã-i trãdezepoziþiile, a dat ordineca acestea sã fie stinse

Constatând cã esteimposibil sã stingãfocul, se spune cã

generalul a avut ideeasã adune grãmezi

uriaºe de cãrbuni cãrora le-a dat foc.

Otomanii derutaþi denumãrul mare de focuriau crezut cã armataaustriacã este mult maimare decât în realitate,s-au speriat ºi s-auîntors spre Dunãre.

Totuºi, primelelucrãri de exploatare arezervelor de cãrbunidin Valea Jiului s-afãcut în anul 1840,când s-a începutexploatarea aflori-mentelor din zonelePetroºani, Vulcan ºiPetrila.

În caz de daune majore,

Firmele de asigurãriduc lipsã de cash M ai bine de un sfert din activele cu

care firmele de asigurare acoperãrezervele tehnice impuse de normele ASFsunt formate din terenuri, clãdiri ºi cre-anþe de la asiguraþi sau terþi, adicã activegreu de lichidizat, în cazul în care asigurã-torul va fi nevoit sã apeleze la rezerve pentru a acoperi o eventualã explozie adespãgubirilor. Cash-ul a ajuns sã aibã opondere nesemnificativã în activele uti-lizate pentru acoperirea rezervelor tehnice.

Sub 12% din rezervele tehnice constituite defirmele de asigurare din România în 2013 aufost acoperite prin cash, potrivitEconomica.net. Cele 847 de milioane de leiaferente acestei categorii de active reprezintãcu aproape 10% mai puþin decât în 2012. Lapolul opus, active greu de lichidizat cum ar fiterenuri, clãdiri sau creanþe de încasat ocupã,împreunã, o pondere de peste 25%. Cea maimare pondere în totalul activelor utilizate pen-tru acoperirea rezervelor o au titlurile de stat.

Toate societãþile de asigurare sunt obligatede normele Autoritãþii de SupraveghereFinanciara sã constituie rezerve tehnice carevariazã în funcþie de dimensiunea portofoliului.Cu cât este mai mare volumul de prime brutesubscrise, cu atât ºi rezervele sunt mai mari.Aceste rezerve sunt menite sã garanteze faptulcã firmele de asigurare au capacitatea de aachita daunele cãtre clienþi chiar ºi în cele maipesimiste scenarii. Cu cât mai lichide suntactivele (cum e cazul depozitelor bancare sautitlurile de stat), cu atât poate fi consideratãmai sigurã societatea, întrucât, în cazul petrecerii unui eveniment major, cum ar fi uncutremur sau un accident extrem de grav, rezervele devin foarte importante.

C reierul, ostaþie de

emisie-recepþie

Cercetãtorii înºtiinþe parapsiholog-ice din Rusia au înprezent cel mai marepalmares în privinþastudiului vindecãrilormiraculoase.

Aceºtia, ca de alt-fel ºi mulþi medicicare studiazã vin-decãrile la distanþã,considera cã omuleste capabil de aemite direcþionat oanumitã formã deenergie cãtre o anu-mitã þinta, ca în cazultelepatiei sau hip-nozei, de exemplu.Conform cercetãto-rilor ruºi, exista oposibilitate de 1 la10.000 ca o anumitãfrecvenþã emisã de uncreier sã influenþezeactiv un alt creier,aflat la o distanþãfoarte mare, de peste5.000 km.

ªansele reale caaceastã undã electro-magneticã sã ajungãneperturbata la oanume þinta este cal-culatã în funcþie deputerea sursei deemisie. În ciuda aces-tui calcul, efectuat debiofizicienii ruºi încolaborare cucercetãtorii canadi-eni, exista o mulþimede cazuri în care uniibolnavi au fost vinde-caþi miraculos înurma terapiilor la dis-tanþã.

Astfel, telepatii ºipresupuºii vindecãtorila distanþa ar puteaschimba anumiþiparametri magneticide funcþionare acreierului, trimiþîndun impuls electricasupra unor zone

nervoase. Restabilireanormalitãþii electricea creierului poatefavoriza vindecareaunor boli determinatede controlul nervos alunor funcþii.

Se poate înþelegedeci cã existã o micãprobabilitate ca uniioameni sã aibã put-erea unei staþii radiouriaºe care transmitepe anumite frecvenþece pot fi favorabileanumitor persoanereceptoare.

Asta nu înseamnãcã oricare dintre noiar putea beneficia deemisiile energeticeale presupusului vin-decãtor.

C redinþagrãbeºte

însãnãtoºirea

Ca urmare,cercetãtorii cred cãtoate vindecãrilemiraculoase de la dis-tanþa sunt, de fapt, odovadã a puterniculuiefect terapeutic alîncrederii într-o forþãsupranaturalã:

"Omul asupravieþuit prin cred-inþa sa în zei,depãºind oricareteamã ºi tentaþie cugîndul la forþaCereascã. În plus,majoritatea oamenilorsînt genetic progra-maþi sã reacþionezeinconºtient pozitivatunci cînd se simtprotejaþi de o forþãsuperioarã”.

Tocmai aceastãforþã superioarãimaginarã în careomul crede îi modifi-ca pozitiv biochimiacreierului, ceea cepoate determina unlanþ de reacþii biolog-ice care pot fi com-

patibile cu vindecareaunor boli. Darnumãrul realelor vin-decãri miraculoase dela distanþa esteextrem de mic înraport cu inflaþia devindecãtori din ultim-ul deceniu.

Din nefericire,foarte mulþi oamenicred ca vindecarea ladistanþã, ca ºi bioter-apia sau practicilemagice, le pot rezol-va problemele foarterapid.

Aºa cum estefoarte bine cunoscutºi atestat de cercetã-torii din domeniulparapsihologiei, 95%din aºa-ziºii vindecã-tori sunt doar ºarla-tani. Deseori, aºa-ziºiivindecãtori profita deun minimum decunoºtinþe empiricede medicinã ºi psiho-logice.

Cu ºi mai mareuºurinþã, un fals vin-decãtor ºtie ce sã-þispunã cã tu sã crezicã el ºtie ce suferinþeºi ce probleme ai,întrucît este extremde simplu sã vorbeºtidespre lucruri ºisuferinþe care se potîntîmpla absolutoricui. Apoi, dupã osimplã conversaþie,dacã ºtie puþinã med-icina, poate deducemai exact cam ceprobleme ai avut întrecut, reuºind sãghiceascã peste 60%din cazuri problemele

de sãnãtate ºi deviaþã cu care se con-frunta cel din faþa lui.

Faptul cã va fi mairezervat în afirmaþiidecît o vrãjitoareoarecare îþi va oferimai multã încredere

ºi ar putea sã teconvingã cã tu tre-buie sã insiºti în a-lcãuta pentru cã eleste foarte ocupat.Majoritatea vindecã-torilor falºi au un

anume ºablon pentrua-þi cuceri încrederea,ºablon destul de limi-tat, deºi nu duc lipsãde imaginaþie.

Este foarte bine sãºtii cã la început orinu-þi vor cere delocbani ori îþi vor cereun preþ foarte mare,ca apoi sã-l reducãsubstanþial din pro-prie iniþiativã,invocînd un motivinedit.

Dacã ai totalãîncredere în vindecã-tor, la prima ºedinþãvei simþi ca problemade sãnãtate s-a rezol-vat definitiv. Însãasta nu este decîtefectul sugestiei ºi alautosugestiei.

Deci fii foarteatent cînd apelezi lavindecãtori ºi în nici-un caz nu evitãmedicii.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie201412 Actualitate

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã

cremã de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Vindecãrile la distanþa - adevãr sau escrocherie?

O amenii de ºtiinþã sînt scepticichiar atunci cînd au în faþã

un caz real de vindecare prin hip-nozã, fãrã a mai vorbi de bioenergiesau ºamanism. Dar exista cazuricînd cancere sau schizofrenii sîntrapid rezolvate de anumiþi telepaþi.

Monika BACIU

“În data de 12 iunieîn urma unui convoca-tor fãcut la insistenþaSistemuluiIndependentHidrotehnic Petroºania avut loc o întâlnirecu toþi cabanierii dinParâng, deci deþinã-torii de pensiuni, pen-siuni care sunt alimen-tate la diverse reþelede alimentare cu apã

fãrã a deþine acte dereglementare în dome-niul gospodãririiapelor conform legii107/1996. Cuaceastã ocazie, laaceastã întâlnire auparticipat din parteaprimãriei Petroºanidomnul director Viºan,iar din parteaInspecþiei Bazinale deApã Aba Jiu Craiova,domnul Stanca.Tuturor deþinãtorilor

de pensiuni care nu auacte de reglementareîn domeniul apelor lis-a impus sã îºi obþinãtoate autorizaþiilenecesare în vedereaintrãrii în legalitate ºi lis-a atras atenþia cã s-ar putea ca ºi înaceastã iarnã sãrãmânã fãrã aºa cums-a întâmplat anul tre-cut în situaþia în carenu îºi obþin autorizaþi-ile de gospodãrire aapelor”, a declaratAdriana Surdu, inginerîn cadrul birouluiTehnic al SHPetroºani.

Problema treneazãde un an de zile, iarcei de la ApeleRomâne pun totul peseama investiþiei ce artrebui realizatã, aceas-ta fiind una costisi-toare.

“În primul rândaceastã rezolvare a

situaþiei acolo pre-supune crearea unorbazine mai mari destocare a apei, avândîn vedere faptul cãpensiunile s-auînmulþit foarte mult înaceastã zonã, iar astapresupune o investiþie,iar obþinerea avizuluide gospodãrire aapelor, iar când se vorracorda direct la ali-mentarea cu apã aunevoie de autorizaþiede gospodãrire a

apelor. Presupune dinpartea lor o oarecareinvestiþie. Presupunemcã din aceastã cauzãnu au început încãlucrãrile având învedere cã ei între eitrebuie sã se înþeleagãºi sã ajungã la unacord. Din punctulnostru de vedere esteclar cã trebuie sã îºiobþinã actele de regle-mentare în domeniulapelor”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Prin folosirea apei

ilegal, cabanierii nuaduc prejudicii celorde la Apele Române,însã aceºtia riscã la felca anul trecut sãrãmânã fãrã apã însezonul de iarnã, lucrucare le va afectasezonul turistic.

“Noi nu putem con-sidera cã avem unprejudiciu. Ei nu voravea apã decât în situ-aþia în care vor rezolvaproblema intrãrii înlegalitate. Exact cum

s-a oprit alimentareaunor cabane cu apãaºa se va opri în con-tinuare”, a mai sub-liniat Adriana Surdu.

Conducte saubransamente mai multsau mai putin legaleasigura acest serviciusus la munte. Firmade specialitate dinValea Jiului spune canu le poate livra apapentru ca altcineva areatributii in zona.Proprietarii de cabanedin Masivul Parang se

descurca cum pot cuapa. Nimeni nu arecontract cu firma caredistribuie apa in ValeaJiului, iar sus, lamunte, fiecare si-a trascate o conducta asacum a stiut mai bine.Totul a iesit la ivealadupa ce reprezentantiiClubului ScolarSportiv au gasit oserie de bransamentece porneau de la eispre alte cabane. Alticabanieri, insa, spunca au contracte cuApele RomaneCraiova, in timp ceresponsabilii de lafirma din Valea Jiului

mizeaza pe un proiectviitor.

Problema e departede a fi solutionatasiitele sunt grav incur-cate. MembriiAsociatiei "Mandra"din Parang spun cavor reveni maine laprimaria din Petrosanipentru a cauta solutiila toate problemele desus de la munte. Aiciintrasi sistemele detractiune pe cablu,partiile si tot ceea ceinseamna turism.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie2014 Turism 13

Dacã nu intrã în legalitate,

La iarnã, cabanierii din Parâng nu vor avea apã

S ezonul de iarnã riscã sã fieunul dezastruos pentru caban-

ierii din Parâng dacã nu vor intra înlegalitate în ceea ce priveºte ali-mentarea cu apã. De mai bine de unan de zile cei de la Apele Românele-au pus în vedere cabanierilor dinParâng sã se racordeze la serviciilede alimentare cu apã. Nici pânã înprezent acest lucru nu s-a întâm-plat, iar recent a mai avut loc oîntâlnire pe aceastã temã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Intuiþia ºi simþul practic vã ajutãsã luaþi decizii inspirate în afaceri.Dacã vi se propune asociereaîntr-o nouã afacere, nu vã grãbiþisã refuzaþi! Perspectivele suntfoarte promiþãtoare. Evitaþi dis-cuþiile aprinse ºi relaxaþi-vã maimult.

Vã decideþi sã amânaþi o cãlãto-rie lungã în interesul familiei, dincauza dificultãþilor financiare.Astãzi, însã, aveþi posibilitatea sãrealizaþi proiecte ambiþioase petermen lung ºi sã luaþi o deciziebunã pentru viitor.

Se contureazã o zi excelentã înafaceri, cu întâlniri fructuoase ºiplanuri de viitor bine concepute.Investiþiile pe termen lung suntfavorizate. Traversaþi o perioadãîn care puteþi rezolva multe prob-leme financiare.

Aveþi succes în activitãþiledesfãºurate în cãmin, dar ºi înafaceri. Partenerii de afaceri vãapreciazã propunerile, dar nuîncepeþi mai multe activitãþisimultan, pentru cã riscaþi sã nufinalizaþi nimic. Este o zi favora-bilã planurilor de viitor.

Este o zi bunã pentru a luadecizii importante în privinþarelaþiilor sentimentale ºi partener-iale. Chiar dacã situaþia financia-rã nu vã satisface pe deplin, nueste cazul sã vã îngrijoraþi. Baniivor apãrea la momentul oportun.Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Intuiþia vã ajutã sã gãsiþi ometodã originalã pentru a faceschimbãri importante în viaþasocialã. Pentru aceasta, va finevoie sã faceþi un compromis cuceilalþi membri ai familiei, dar ºicâteva drumuri scurte împreunãcu un prieten.

În partea a doua a zilei, încasaþio sumã importantã de bani dintr-o colaborare. Puteþi sã faceþiplanuri de viitor în legãturã cu oafacere pe care intenþionaþi sã odemaraþi împreunã cu un prietenfoarte bun.

S-ar putea sã întâmpinaþi difi-cultãþi pe plan sentimental ºi sãfiþi nevoit sã luaþi o decizieimportantã. În afaceri, puteþi sãfaceþi proiecte de viitor ºi sã vãpuneþi în aplicare cunoºtinþeleteoretice.

Zi favorabilã realizãrilor pe plansocial ºi material - dar sã nu vãaºteptaþi ca rezultatele sã aparãimediat! S-ar putea sã plecaþiîntr-o cãlãtorie neplanificatã.

Sunteþi în formã ºi vã adaptaþicu uºurinþã la situaþii noi. Reuºiþisã rezolvaþi câteva probleme alefamiliei ºi chiar sã îi ajutaþi pealþii sã îºi rezolve problemele.Este o zi favorabilã comunicãrii.

Sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã, care vã faciliteazãrelaþiile cu cei din jur. Sunteþicapabil sã ascultaþi cu atenþieproblemele celorlalþi ºi sã le ofer-iþi sfaturi utile. Aveþi grijã sã nufaceþi promisiuni.

Demaraþi cu bine o nouã afacereºi faceþi planuri de viitor în legã-turã cu o investiþie pe termenlung. Partenerul de viaþã vãsusþine. Evitaþi speculaþiile.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 11:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:30 Oameni ca noi 16:00 Sonata pentru omulbun - Dinu Lipatti16:50 Legendele palatului17:30 Legendele palatului18:10 Lupta pentrusupravieþuire18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 Pe scurt despre orice19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Campionatul MondialBrazilia 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Serviþi, vã rog!13:00 ªtirile Pro TV14:00 Antrenament de lux16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV21:00 Fotbal: Steaua - Astra23:00 O lecþie de onoare

10:30 T3ch in 3 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Sezonul de aur17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii20:00 Cireaºa de pe tort21:00 Cãsãtorie din prima

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Pastila Vouã 15:00 Baronii16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Specialiºti în sãnãtate18:00 Am ales sã fiu român18:30 ªtiri Naþional TV

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la primavedere22:15 Deschide CameraComorilor

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatearomâneascã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Bucãtãria iadului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 Moto GP FP1 12:45 Digisport Show13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Retrospectivã RealMadrid14:00 ªtirile Digi Sport 14:10 MotoGP FP2 17:00 Generatia Digi Sport17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 IAAF Diamond Leagueziua 1

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vrei sã te însori cumine?23:00 Tu, din nou !

În luna iunie a aces-tui an, preþurile deconsum au scãzut cu0,3%, iar inflaþia anu-alã a coborât la0,66%, atingând unnou minim istoric dupãcel din mai, pe fondulieftinirii alimentelor cu0,7% ºi a tarifelor la servicii cu0,2%, potrivit datelorInstitutului Naþional deStatisticã (INS). Inflaþiaanualã a coborât astfelde la 0,94% în mai, înaprilie fiind atins celmai ridicat nivel din

acest an, de 1,21%,pe fondul bazei foartereduse din luna aprilie2013, când preþurilede consum au urcat cudoar 0,11%.

"Creºterea medie apreþurilor pe total, înultimele 12 luni (iulie2013 - iunie 2014)faþã de precedentele12 luni (iulie 2012 -iunie 2013), determi-natã pe baza indiceluipreþurilor de consum(IPC) este 1,7%, iarcea determinatã pebaza indicelui armo-nizat al preþurilor deconsum (IAPC) este1,5%", au declaratreprezentanþiiInstitutului Naþional deStatisticã (INS).

Sursa: Gds.ro


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp

în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264Preþ negociabil.

Conform statisticii,în mai 2014, numãrulnãscuþilor-vii a fostmai mic cu 595 faþãde intervalul similardin anul trecut, iarnumãrul persoanelorcare au decedat a fostcu 760 mai mare.

Totodatã, sporulnatural a fost negativ,respectiv de minus5.699 persoane,fenomen similar ca înluna mai 2013, cândscãderea a fost de4.344 persoane. În

acelaºi timp, numãrulcopiilor cu vârstã subun an care au decedata fost cu 8 mai micdecât în luna mai2013.

Pe de altã parte, înmai a.c., numãrulcãsãtoriilor a crescut2.239 decât înaceeaºi lunã din anulprecedent, în timp ceprin hotãrâri judecã-toreºti definitive ºiconform Legii nr.202/2010 s-au pro-nunþat cu 233 mai

puþine divorþuri încomparaþie cu lunamai 2013.

Datele INS relevãcã, în luna mai 2014,s-a înregistratnaºterea a 15.204copii, cu 128 maipuþini decât în lunaaprilie 2014. Deasemenea, numãrulpersoanelor ale cãrordecese a fost de20.903, cu 1.062mai puþine decât înluna aprilie a.c.

În timp ce sporulnatural a fost negativîn luna mai, de 5.699persoane (decedaþiiavând un excedentfaþã de nãscuþii-vii), lafel ca în luna aprilie (-6.633 persoane).

Numãrul deceselorcopiilor cu vârstã sub

un an, înregistrate înluna mai a fost de137, în creºtere faþãde luna aprilie (119decedaþi sub un an),iar la oficiile de starecivilã s-au înregistrat10.720 cãsãtorii, cu5.255 mai multedecât în luna aprilie.

În luna analizatã,comparativ cu aprilie2014, numãruldivorþurilor pro-nunþate prin hotãrârijudecãtoreºti definitiveºi conform Legii nr.202/2010 a fost de2.276 divorþuri, cu232 mai puþine.

Datele privindfenomeneledemografice s-auobþinut prin prelu-crarea informaþiilorcuprinse în buletinelestatistice de nãscuþi-vii, decese, cãsãtorii ºidivorþuri întocmite deprimãriile municipale,orãºeneºti ºi comu-nale, odatã cu înregis-trarea fenomenelor înactele de stare civilã.

Statistica pentruanul 2013 este defini-tivã, în timp ce pen-tru anul 2014 esteprovizorie.

Agerpres

Sumele astfelobþinute completeazãbugetele programelornaþionale, cele pentrureabilitarea unitãþilorsanitare ºi pentruachiziþii de echipa-mente, aparaturã pen-tru spitale ºi ambu-lanþe. "Beneficiariisumelor colectate dintaxa pe viciu au fostunitãþile sanitare dinsubordinea MS, pre-cum ºi cele din reþeauaaministraþiei publicelocale. Banii au fost

alocaþi, printre altele,pentru programelenaþionale de tratamentprivind bolile transmisi-bile ºi netransmisibile(HIV/SIDA, TBC, bolicardiovasculare, onco-logice, neurologice,diabet zaharat,hemofilie, talasemie,boli rare).

Aceste sume aureprezentat cam 10%din totalul cheltuielilorpublice pe sãnãtate, înultimii ºapte ani. Taxape viciu a fost stabilitã,

la momentulintroducerii,la 20 deeurocenþipentru fiecarepachet deþigãri ºi 200de euro pen-tru fiecarehectolitru dealcool rafinat.

Câþi bani bagã fumãtorii ºiconsumatorii de alcool

anual în buzunarul statului

Minim istoric la inflaþie

A u scãzutpreþurile de

consum ºi înregistrãm înRomânia un nouminim al inflaþiei.

Î ncasãrile din taxa pe viciu seridicã anual la circa 1,3 miliarde

de lei, bani care ajung la bugetulMinisterului Sãnãtãþii.

Populaþia României a scãzut cu aproape 5.700 de persoane, în luna mai

P opulaþia României a scãzut cuaproape 5.700 de persoane în

luna mai a acestui an, în compara-þie cu aceeaºi perioadã din 2013,aratã datele provizorii ale Institu-tului Naþional de Statisticã /INS/.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Iulie 201416 Life&Style

S portivul dinPetroºani ia

startul într-o competiþieextremã derulatã înPirinei, întrecere inspiratã dupã celebraRed Bull X Apls. X PYR se va desfãºuraîn Spania, iar atleþiiînscriºi la start vorporni, duminicã 13 iulie,

într-o aventurã de 440de kilometri, pe jos sauîn zbor cu parapanta.

Toma Coconea a plecatspre Spania ºi îl are înechipa sa pe Daniel Pisica,suporterul cu care a mailucrat ºi la Red Bull X Alps,iar strategiile lui Daniel l-audus pe Tomi pe podiumcucerind argintul.

„În genul acesta de com-petiþii la care particip eu nuexistã recompense materi-ale care sã acopere mãcarcostul echipamentelor decare am nevoie. De aceeasusþinerea financiarã din

partea sponsorilor saupartenerilor este vitalã pentru performanþele mele.

Din fericire existaoameni care au fost dispuºisã facã acest efort ºi sãmenþinã viu spiritul de aven-

turã alãturi de mine ºipentru X-PYR 2014.(…)Vã mulþumesctuturor pentru cã aþiavut încredere în mine

ºi sper sã facem împre-unã o figurã frumoasã în

Pirinei, peste câteva zile”,spune Toma Coconea.

Plecarea este de pe coasta Atlanticului, dinHondarribia, ºi presupunetraversarea munþilor Pirinieicu sosirea pe coastaMediteranei, la Port de laSeva. Traversarea se facede cãtre participant fie pe

jos, fie în zbor cu parapan-ta, iar participantul trebuiesã transporte în perma-nenþã cu el parapanta ºiechipamentul necesar.Sportivul va trebui sã ajungãla linia de sosire cu echipa-mentul cu care pleacã de lastart. Pentru Toma, com-petiþia o mare provocare ºiun test numai bun pentruurmãtoarea participare la XAlps, unde este dat iarãºi cafavorit de cãtre organizatoriicelebrului concursdesfãºurat în Alpi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Parapantistul Toma Coconease înfruntã în Pirinei