Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 730
Vineri, 31 Octombrie 2014
Boicotul nusalveazã RomâniaL ehamitea provocatã omului de
rând de cãtre politicienii incompe-tenþi, corupþi ºi ºmecheri funcþioneazã,în mod paradoxal, chiar în favoareaacestora. Ei profitã cel mai mult.
Boicotul nu salveazã România! Fiecare român, care nu merge la vot, este
prilej de rânjet în “colþu’ râtului“ pentru omulpolitic de Dâmboviþa. Existã la nivelul fiecãruipartid o masã electoralã captivã, manevrabilã,disciplinatã, care “rupe ºtampila” votândorbeºte, fãrã sã þinã cont de principii, de program, de viziune ºi de viitor. Sunt oamenicare, oricum, în orice condiþii, se prezintã lavot. Dacã tu nu vei merge, hotãrãsc alþii viaþata, pentru urmãtorii 5 ani.
Votul unui analfabet este acelaºi cu al unui academician. În faþa urnelor suntemegali, însã nu toþi, atunci când votãm avemaceleaºi valori.
În fapt, pentru oamenii politici, lucrurile se complicã abia atunci când poporulconºtientizeazã cât de important îi este votul.
În faþa unor oameni, care judecã atuncicând pun ºtampila, tehnicile de manipulare,gãinile îngheþate, plicurile ºi pateurile, devininutile.
Nu lãsaþi lucrurile sã scape de sub control!Mergeþi la vot, altfel în locul vostru ar puteavota un mort din Teleorman! Nu vã sugerezcu cine sã votaþi, ºtiþi mai bine, cum vãdicteazã conºtiinþa.
Suntem þara în care morþii hotãrãsc soartacelor vii… Votul nu e predestinat! Votul stã în mâna voastrã! Doamne ajutã!
Ionuþ DRÃGOTESCIonuþ DRÃGOTESC
Zeci de mascaþi au rãscolit Valea Jiului joi dimineaþã încãutarea unor tineri bãnuiþi cã vindeau sau consumau droguri,ori substanþe interzise. Razia s-adesfãºurat în Vulcan ºi la Lupeniîn douã cartiere, Bãrbãteni ºiViitorului, de unde mascaþii au sãltat mai mulþi tineri. Potrivitreprezentanþilor DIICOT, acþiuneaa vizat identificarea celor care
consumã ºi fac trafic cu substanþe psihoactive ºi droguri de mare risc.
Procurorii spun cã din probele administrate în cauzãrezultã suspiciunea rezonabilã cã,în perioada mai – octombrie a.c.,patru persoane au constituit peraza municipiului Lupeni, judeþulHunedoara, o grupare infracþio-nalã organizatã, cu legãturi în
municipiul Cluj Napoca, grup lacare au aderat ºi alte persoane.
„Faþã de membrii grupãriiexistã suspiciunea cã au traficatdroguri de risc (cannabis, ori rezinãde cannabis) ºi au efectuat în mod ilegal operaþiuni cu produsesusceptibile de a avea efecte psihoactive. Cu acest prilej, aufost efectuate 7 percheziþii, peraza localitãþilor Lupeni, Vulcan ºiCluj-Napoca, la domiciliile per-soanelor suspectate de sãvârºireainfracþiunilor de trafic de droguride risc, operaþiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psi-hoactive ºi constituire a unui grupinfracþional organizat. În urmapercheziþiilor, au fost identificateºi ridicate, în vederea expertizãrii,peste 200 de grame de pulbere ºi
peste 200 de grame de substanþãvegetalã, despre care existã suspiciunea cã ar fi droguri de risc ºi de mare risc.
De asemenea, au fostdescoperite cântare ºi dispozitivefolosite pentru porþionarea ºi consumul drogurilor.
Totodatã, au fost puse în exe-cutare 29 de mandate de aducere,emise pe numele celor 7 membriai grupãrii, precum ºi pe numelealtor 22 de persoane care s-auaprovizionat cu substanþeleinterzise de la membrii grupãrii.
Toþi cei în cauzã au fostconduºi la sediul DIICOT – BTHunedoara în vederea audieriilor”, se aratã în comunicatulBCCO.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
P SD întrece orice imaginaþie în aceastã campanie electoralã ºi, ca sã atragã cât mai multe voturi, s-a ajuns ca numele
lui Victor Ponta sã fie alãturat cu cel al „Sfântului Ardealului”,Arsenie Boca. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Ponta l-a bãgat în campanieelectoralã pe „Sfântul
Ardealului”, Arsenie Boca
Asalt cu mascaþi în Vestul Vãii Jiului
M ascaþii de la BCCO au descins joi dimineaþã laLupeni ºi Vulcan. Nu mai puþin de 40 de tineri din
zonã, dar ºi din Cluj, unde a avut loc o acþiune similarã, aufost sãltaþi, iar unii dintre ei au primit mandate de aducere,fiind suspectaþi de trafic sau consum de droguri.
A mânãri pesteamânãri în
dosarul în care fostulcity-manager de laLupeni, GabrielLungu, se judecã cuadministraþia localã.
Fostul administrator public al municipiului a avutun termen în data de 29octombrie la TribunalulHunedoara care a conexatdosarele. La acest termensoluþia a fost simplã...
Amânare. “Amânã cauza. Faþã de
cererea de amânare depusãla dosar de reprezentantulreclamantului, care se încuviinþeazã, precum ºipentru a se face dovadarepunerii pe rol a dosaruluinr.8512/97/2013”, searatã în soluþia TribunaluluiHunedoara.
Conflictul de muncã dintre cele douã pãrþi va tre-bui soluþionat de judecãtoriide la secþia de Litigii deMuncã ºi Asigurãri Sociale.
La începutul acestui an,Gabriel Lungu, fostulcity-manager almunicipiului Lupeni, l-aacþionat în judecatã peedilul Cornel Resmeriþãpentru faptul cã i-a desfiinþat postul. Dupã ce iniþial procesuls-a judecat la TribunalulHunedoara, acesta afost declinat în compe-tenþa Curþii de ApelAlba Iulia. Magistraþiide la Alba au trimis
dosarul înapoi la TribunalulHunedoara.
Anul trecut, consilieriilocali de la Lupeni au apro-bat desfiinþarea postului decity-manager a localitãþii,post care i-a revenit luiGabriel Lungu. Începând cuacest an, postul manageruluipublic a fost desfiinþat, iarLungu ºi-a pierdut funcþiape care a deþinut-o în cadruladministraþiei locale. Aºa seface cã acesta a acþionat înjudecatã primãria ºi pe pri-marul lupenean.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 20142 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii JiuluiWebsite:
www.cronicavj.ro
E-mail:[email protected]
Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]
Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU
Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DINFELURILE DE MAI JOS:
Ciorbã de pui a-la-greqCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din
felurile de mai jos + salatã &desert:
LUNI:•Pörkölt unguresc cu cartofi• Cordon bleu din piept de pui cucartofi pai• Ceafã la grãtar cu cartofi auriiMARÞI:• Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã• Mozzarella pane cu cartofi natur• ªniþel de porc cu cartofi paiMIERCURI:• Escalop de porc cu ciuperci ºipiure de cartofi
• Piept de pui dulce-acriºor cu orezºi legume• Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperciJOI:• Piept de pui în sos de roºii ºi moz-zarella, orez• Ficãþei de pui cu usturoi ºi piurede cartofi• Ceafã la grãtar cu cartofi paiVINERI:• Gulaº unguresc cu gãluºte• Paste cu sos quattro formaggi• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºtiPreþ: 12 lei
OCTOMBRIE
Telefon comenzi: 0726 669 060
www.3daqua.ro
P etre Drãgoescu îºipãstreazã mandatul
de consilier local pânãcând instanþa va da osoluþie definitivã ºi irevo-cabilã în dosarul în careacesta este declarat incom-patibil de cãtre AgenþiaNaþionalã de Integritate.
Potrivit ANI, Drãgoescus-a aflat în stare de incom-
patibilitate în perioada 28 septembrie 2012 - 19iulie 2013, întrucât a deþi-nut, simultan cu funcþia deconsilier local, ºi funcþiile deadministrator si Directorgeneral al SocietãþiiNaþionale de Închideri MineValea Jiului S.A., încãlcând,astfel, dispoziþiile art. 88,alin. 1, lit. d) din Legea nr.161/2003”, aratã uncomunicat al ANI.
Interesant este cã, înmomentul în care a fostnumit director al SNIMVJ,Drãgoescu a solicitat celorde la ANI o analizã în ceeace priveºte situaþia sa,explicând totodatã cã sediulSNIMVJ reprezintã doarniºte birouri, fãrã niciunraport contractual cu admi-nistraþia publicã, ºi atunci nua fost nicio problemã.
“Momentan nu se întâm-plã nimic în sensul cã dom-nul consilier Drãgoescu,
ne-a depus o copie dupãacþiunea prin care a atacatîn instanþa de contencios-administrativ raportulAgenþiei Naþionale de
Integritate, ca atareurmeazã ca instanþa sãsoluþioneze acþiunea ºidupãce va da o soluþie vom ºtiexact ce este de fãcut, sperca instanþa sã constatealtceva decât a constatatANI. Nu se poate acumchiar dacã soluþia instanþeiva fi nefavorabilã va trebuica ANI sã deschidã un altproces dupã aceea”, adeclarat secretatul PrimãrieiPetroºani, juristul AdrianNegoe.
Consilierul local a atacatîn instanþã decizia ANI.
Monika BACIUMonika BACIUAlþi martori,acelaºi procesde abuz înserviciuM artorii din dosarul
în care fostulmanager al Spitaluluimunicipal Lupeni,Mariana Mateescu, arecalitatea de inculpat vorfi chemaþi la barã îndata de 10 noiembrie.
Dupã aproape jumãtatede an, perioadã în careprocurorii de la Petroºani aufost nevoiþi sã refacã rechi-zitoriul în dosarul fostuluimanager al SpitaluluiMunicipal Lupeni, MarianaMateescu procesul a fostreluat Judecãtoria Petroºani.
“Se vor cita martoriiStoica Gianina ºi CeteraºAdriana pentru termenul dejudecatã din data de 10noiembrie 2014. Pune învedere inculpatei prin apãrã-torul sãu sã depunã la dosarîn scris ceea ce doreºte adovedi cu martorii propuºi”,se aratã în soluþia instanþei.
Fostul director al
Spitalului Municipal Lupeni,dr. Mariana Mateescu, a fosttrimisã în judecatã pentruabuz în serviciu, însã aceastaa contestat actul de sesizareal instanþei. Procurorii aratãîn rechizitoriu cã aceasta arfi folosit bani publici îninteres personal. În rechi-zitoriu, procurorii aratã cãmanagerul Mateescu aprobasumele de bani pentru servicii de avocaturã ºi, înunele cazuri, chiar ea eracea care ridica banii.
În urma unui controlefectuat de Curtea deConturi, în anul 2009, managerului MarianaMateescu i s-a cerut sã recu-pereze prejudiciul estimat lapeste 310.000 de lei, atâtprin contractele de avocaturãcât ºi prin cele cu cabinetelemedicale ce funcþionau înclãdirea spitalului. MarianaMateescu a transmis însã cãunitatea medicalã nu a fostprejudiciatã.
Monika BACIUMonika BACIU
La aproape un an de la concediere, Lungu încã se judecã cu Primãria Lupeni
Drãgoescu a atacat decizia ANI
Prãdat de cel pecare l-a ajutatP atronul unui centru de colectare a
fructelor de pãdure a rãmas fãrã8500 de lei dupã ce unul dintre ajutoarelei-a furat toþi banii.
Omul ºi-a lãsat banii într-un dulap dintr-ocãmãruþã care servea drept birou ºi nu s-a gânditcã angajatul sãu, un tânãr din Vulcan caremuncea la el cu ziua, va fi tentat sã-i caute prinlucruri.
„Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatãde cãtre un bãrbat în vârstã de 44 de ani, cuprivire la faptul cã i-a fost sustrasã suma de8.500 de lei, pe care o pãstra într-o locuinþãprovizorie amenajatã într-o halã din municipiul
Petroºani, unde eraucolectate fructe depãdure. Poliþiºtii cares-au deplasat la faþalocului pentru a efectua cercetãri auconstatat cã uºile deacces în locuinþaprovizorie nu prezen-tau urme de forþare,suspect de comiterea
furtului fiind un bãrbat în vârstã de 29 de ani, dinmunicipiul Vulcan, care locuia în acel spaþiu cuacordul celui care a fãcut sesizarea.
În cauzã, poliþiºtii au întocmit un dosar decercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii defurt ºi continuã verificãrile pentru recuperareaprejudiciului”, a declarat subcomisar BogdanNiþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.ªansele ca patronul centrului sã-ºi mai vadã baniiînapoi sunt minime dat fiind faptul cã ajutorul lui,spun unele surse, avea patima „pãcãnelelor”.
Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 2014 Actualitate 3
P SD întrece oriceimaginaþie în
aceastã campanieelectoralã ºi, ca sãatragã cât mai multevoturi, s-a ajuns canumele lui VictorPonta sã fie alãturatcu cel al „SfântuluiArdealului”, ArsenieBoca
În þarã au început sãse distribuie fotografii cuparintele Arsenie Bocala pachet cu sigla PSDºi numele lui Victor
Ponta. O alãturarenefireascã, dupã cum aureclamat deja o mulþimede oameni, în timp celideri ai ACL au cerutBisericii OrtodoxeRomâne “sã se delimite-ze de gesturile lui Victor Ponta, care nuare niciun scrupul în a folosi sentimente,credinþe, simboluri aleromânilor pentru scopu-rile sale politice”.
Mai mult, prim-vicepreºedinteleACL, Cãtãlin Predoiu, aacuzat PSD cã foloseºteBiserica în campania
electoralã. El a spus cãsocial-democraþii dis-tribuie icoane cu pãrin-tele Arsenie Boca, pespatele cãrora se regã-sesc numele PSD ºi allui Victor Ponta. Liderul ACL a prezentato icoanã cu pãrinteleArsenie Boca. Pe verso,pe lângã mesajul religios“Icoana este fãcutã sprefolosul ºi binecuvântareatuturor celor care aunevoie de ajutor ºitãmãduire. Pentru sãnã-tate ºi mântuire. Sfinþit”,se regãseºte sigla PSD,alãturi de mesajul“Victor Pontapreºedinte”. În acestcontext, purtãtorul decuvânt al Patriarhiei,Constantin Stoica, aanunþat joi cã BisericaOrtodoxã Românã nuare nicio legãturã cuacþiunea prin care sedistribuie fotografii."Biserica se delimiteazãde asemenea practici.Canoanele sunt foarteclare. Noi nu dãm indicaþii enoriaºilordespre cum sã voteze",a declarat ConstantinStoica, la Realitatea TV.El a catalogat acþiuneasemnalatã de ACL ca
fiind "o iniþiativã exage-ratã de campanie elec-toralã, probabil a unormembri sau simpatizanþide partid, care nu aavut binecuvântarea sauacordul bisericii". "Dealtfel, nu putem vorbidespre o icoanã, cidespre o fotografie cuchipul pãrintelui ArsenieBoca, care încã nu afost canonizat, iar pespate un îndemn elec-toral. Astfel de produse nu se sfinþesc",a mai explicat Stoica.Reprezentantul BOR areamintit cã Patriarhia alansat un apel cãtreoamenii politici ºi par-tide prin care le solicitãsã nu foloseascã însem-nele bisericeºti sauimaginile cu reprezentanþi ai Bisericiiîn scopuri politice.
M ii de pelerinila mormântul
lui Arsenie BocaPãrintele Arsenie
Boca este o figurãemblematicã aArdealului ºi mii depelerini din întreaga þarãvin, an de an, la mormântul sãu de laMãnãstirea Prislop,
unde-ºi regãsesc liniºteaºi speranþa. În timpulvieþii, prin harul sãu,pãrintele Arsenie Boca,considerat nu numai unbun propovãduitor alcredinþei, ci ºi unvizionar, a adunat omulþime de oameni înjurul lui ºi a stârnitmânia autoritãþiloracelor vremuri. „Sfântulde la Prislop” rãmânemereu viu în sufleteleoamenilor, mulþi avândconvingerea cã, ºi trecutla cele sfinte, pãrinteleArsenie Boca îi poateajuta. Cei pentru careMãnãstirea Prislop adevenit loc de pelerinaj,sunt convinºi cã doarcredinþa îi ajutã sãmeargã mai departe ºisã treacã pestegreutãþile vieþii.
Arsenie Boca s-anãscut în data de 29 septembrie 1910 ºi a trecut în nefiinþã la28 noiembrie 1989.
Pãrinte ieromonah,teolog ºi artist român, afost stareþ la MãnãstireaBrâncoveanu de laSâmbãta de Sus ºi apoila Mãnãstirea Prislop,unde datoritã personali-tãþii sale veneau mii ºimii de credincioºi, faptpentru care a fosthãrþuit de Securitate. A fost unul din martiriiregimului comunist,închis la Securitatea dinBraºov, dus la Canal,închis la Jilava,Bucureºti, Timiºoara ºila Oradea. An de an,Mãnãstirea Prislop este principalul loc depelerinaj al ardelenilor,dar nu numai, pentru cãaici a slujit ºi a fost apoiînmormântat pãrinteleArsenie Boca, fiind considerat un sfânt decãtre credincioºi ºidespre care se spune cãînfãptuia minuni.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Alegerile, tot mai aproapeÎ nceputã în data de 3 octombrie,
campania electoralã pentru alegereaviitorului preºedinte al României se vaîncheia pe 1 noiembrie, la ora 7.00.
Mai exact, în ziua premergãtoare turului descrutin, programat pentru duminicã, 2 noiembrie.În cazul în care va fi nevoie ºi de un al doilea turde scrutin, acesta va avea loc în ziua de 16noiembrie. În cazul acestuia, campania electoralãeste programatã a se derula în perioada 7 – 15noiembrie. „Dacã va apãrea necesitatea organizãrii unui al doilea tur de scrutin, campa-nia electoralã va începe în 7 noiembrie ºi se vaîncheia pe 15 noiembrie, ora 7:00. În perioadarespectivã va fi permisã desfãºurarea activitãþilorde propagandã electoralã, afiºarea pe panourilespecial desemnate în acest sens, a afiºelor cucandidaþii ajunºi în turul 2, precum ºi împãrþireade materiale de propagandã electoralã”, adeclarat Adrian Negoe, secretar Primãriamunicipiului Petroºani. În capitala Vãii Jiului vorfi deschise 26 de secþii de votare, la urne fiindaºteptaþi 36.709 cetãþeni cu drept de vot, conformdatelor aflate în baza de date a InstitutuluiNaþional de Statisticã. Interesant este faptul cã,potrivit datelor rezultate din ultimul recensãmântal populaþiei (cel din anul 2011), în Petroºanimai locuiesc (fix) 35.239 de oameni. Adicã,votanþii vor fi mai numeroºi decât locuitorii...
MirMircea cea NISTORNISTOR
Ponta l-a bãgat în campanie electoralãpe „Sfântul Ardealului”, Arsenie Boca
În urma controlului,s-a constatat cã S.C.DEVA GOLD S.A., titularul proiectului'Exploatareaminereurilor auro-argentifere dinperimetrul Certej,judeþul Hunedoara',deþine Acordul demediu nr, 8 revizuit ladata de 28.11.2013,emis de Agenþia pentruProtecþia MediuluiHunedoara, necesar în vederea derulãriiproiectului.
„În timpul inspecþieipe teren, comisarii GNM— CJ Hunedoara auconstatat ca S.C. DEVA,GOLD SA. a începutexecuþia unor lucrãri încadrul Obiectivului:
Organizare de ºantier -iazuri de decantare sterilde flotaþie ºi iaz dedecantare steril de cianu-raþie, respectiv: deca-parea stratului vegetal(cca 16.000 mc) pe osuprafaþa de cea 8 ha,depus în halda tempo-rarã de sol vegetal aliatãîn vecinãtatea organizãriide ºantier.
Situaþia din teren aarãtat cã, pânã la datacontrolului. S.C. DEVAGOLD S.A. a efectuatcea. 6% din totalullucrãrilor prevãzute înObiectivul 'Organizarede ºantier' din cadrulproiectului derulat înzona perimetruluiminier Certej. Urmare acontrolului efectuat de
GNM — CJHunedoara, nu au fostconstatate neconfor-mitãþi faþã de prevederileAcordului de Mediu,emis conform legii”,aratã comisarii GNM.
Potrivit acestora S.CDEVA GOLD SA nudesfãºura lucrãri deexploatare în perimetrulCertej ºi nici în altperimetru deþinut.Începerea activitãþii de exploatare a minereurilor auro-argentifere dinperimetrul Certej se vaface numai dupãObþinerea Autorizaþiei
Integrate de Mediu.
S esizaretransmisã
ministruluiDeputatul indepen-
dent Remus Cernea i-atransmis ministruluiMediului ºi SchimbãrilorClimatice o interpelareprivind demararea, fãrãautorizaþie de con-strucþie, a lucrãrilorpentru exploatareaminierã pe bazã de cianuri de la Certej.
„Întrucât am vãzut înpresa ultimelor zileinformaþii cu privire laînceperea unor lucrãri
executate din câte separe, fãrã autorizaþii deconstruire, pentru amenajãri aferenteproiectului cu cianuridin localitatea hune-doreanã Certej, mãadresez dumneavoastrã,în calitatea pe care oaveþi, întrucât aceastãtemã se aseamãnã înanumite privinþe legatede protecþia mediului,cu cea de la RoºiaMontanã. Ataºez aces-tor întrebãri un docu-
ment care atestã faptulcã nu existã autorizaþiade construire necesarãpentru demararea acestor lucrãri, mai alescã, pe lângã risculreprezentat de utilizareacianurilor, proiectulminier preconizat alexploatãrii de suprafaþãar distruge ºi o zonãprotejatã, sit Natura2000”, spune deputatulRemus Cernea.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Secretarul de stat înMinisterul Culturii, Csilla Hegeduº, a alesjudeþul Hunedoara pentru a lansa informaþia
cã se va naºte un Cod alPatrimoniului Naþional.Aceasta a precizat, sãptãmâna trecutã, cã aales acest judeþ pentru cã
este judeþul cu cel maicomplex patrimoniu cultural.
În Valea Jiului, doar Petroºaniul are 10 monumente istoricecare stau ”în picioare”.
Pe teritoriul adminis-trativ al municipiuluiPetroºani existã, con-form listei MinisteruluiCulturii ºi Patrimoniului,urmãtoarele monumenteistorice:
- Primul Sediu alSocietãþii AnonimeRomâne Petroºani, înfiinþat în anul 1920. În prezent, clãdirea adãposteºte MuzeulMineritului Petroºani.
Adresa: Str. NicolaeBãlcescu, nr. 2
- Sediul SindicatuluiMinier, între anii 1921-1946, în prezent aici seaflã cantina socialã.Adresa: Str. Cuza Vodã,nr. 6
- Biserica de LemnSfinþii Arhangheli (aSânonilor), construitã în secolul XVIII.
Adresa: Str. Lunca, nr. 8
- CazinoulFuncþionarilor, clãdireconstruitã în 1905, adãposteºte azi TeatrulDramatic I.D. Sîrbu.Adresa: Str. MihaiViteazul, nr. 2
- DispensarulPrincipele Mircea, înfiinþat în anul 1925,astãzi este sediul Caseide Culturã a StudenþilorPetroºani. Adresa: Bd. 1Decembrie 1918, nr. 62
- CazinoulMuncitoresc, inaugurat înanul 1925. Adresa: Str.Griviþa Roºie, nr.38
- Cartierul de LocuinþeMuncitoreºti Colonia iafiinþã la finalul secoluluiXIX, astãzi fiind cunoscutsub denumirea de
Cartierul Colonie.Cartierul de LocuinþeColonia a fost inclus înlista D.M.A.S.I. la categoria „zonã istoricãurbanã”.
Locaþie: cartierul estedelimitat de râul Jiul deEst, str. Cãrbunelui, garaºi linia CFR, str. VladTepeº.
- Centrul istoric aloraºului (între PiaþaVictoriei ºi Centrul Civic),datând de la sfârºitul secolului XIX. Locaþie:Str. Mihai Viteazul.
Altele cu greu au fostscoase de pe lista valo-
rilor fiind rase deindolenþã, altele deºi nuexistã în retaliate sunt în curs de radiere dinpatrimoniu, lucru cedovedeºte cã este nece-sarã o asemenea lege.
Pentru cã legile exis-tente în acest domeniusunt neunitare, inter-pretabile ºi ineficiente,Ministerul a hotãrât sãîntocmeascã un proiectcu denumirea Cod alPatrimoniului Naþional,care sã clarifice regulileîn administrarea patrimo-niului ºi punerea lui învaloare pentru a devenio sursã de dezvoltare.Asta pentru cã tot sevorbeºte de turism înValea Jiului, ca alterna-tivã la minerit, dar noi nuavem ce arãta turiºtilor
pentru cã nici locuitoriinu ºtiu prea bine, alþiideloc, istoria Vãii Jiuluicare nu este delocsãracã...
„Dorim sãîmbunãtãþim cu acestCod al Patrimoniuluiceea ce nu a funcþionatîn legile existente ºidorim sã vedem cumputem colabora cu insti-tuþiile responsabile ºi cucei direct vizaþi de acestdomeniu. Noi consid-erãm cã Patrimoniul cul-tural este o sursã de dez-voltare ºi dorim sã oferimsprijin pentru ca acesta
sã poatã fi pus în valoare ºi sã poatãdeveni o sursã de dezvoltare”, a declaratsecretarul de stat.
În Codul Patrimoniuluisunt trecute ºi o serie de sancþiuni faþã de pro-prietarii monumentelorarhitecturale care au fostlãsate sã se degradezesau nu au fost îngrijiteadecvat.
„Proiectul de legeîntocmit de noi se ocupãde tot PatrimoniulCultural Naþional alRomâniei, de la cel construit, mobil, la patrimoniul arheologic,dar ºi la cel imaterial sauspiritual. Ne propunemsã ajutãm proprietariiacestor elemente de
patrimoniu, pentru a leproteja ºi pentru a le valorifica în folosulcetãþenilor acestei þãri,dar am prevãzut ºisancþiuni atunci cândacest patrimoniu este distrus cu bunã ºtiinþã,sancþiuni care pot ducepânã la expropriere”, aprecizat reprezentantulMinisterului Culturii. Înþãrile europene acestereguli ºi ajutoare existãdemult, intrând în sarcina fiecãrei administraþii locale.
Secretarul de stat alMinisterului Culturii a
mai declarat cã estenevoie de un inventarriguros al bunurilor cefac parte din PatrimoniulNaþional, deoarece nuexistã o listã unitarã,intrãrile ºi ieºirile valorilorde pe aceste liste nu suntactualizate, drept pentrucare se impune o situaþierealã pe care fiecarecetãþean sã o poatã consulta.
Cunoscãtorii spun cãRomânia are multe legibune, dar nu are cine leaplica, sau nu existãinteres în aplicarea lor, însensul cã acela care nu lerespectã sã fie sancþionatimediat. ªi asta e valabilîn toate domeniile.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 20144 Actualitate Actualitate 5
M oarteapândeºte de
sus. Trecãtorii caretranziteazã stradaAvram Iancu înzona fostului centrude informare turis-ticã sunt în pericol.
Mai multe bucãþi de sticlã stau sã seprãbuºeascã, iarlocatarii imobilului nuau fãcut decât sãîmprejmuiascã zonaastfel ca oamenii sã numai treacã pe acolo.Potrivit reprezentanþiloradministraþiei locale,proprietarii imobiluluisunt cei care trebuie sãia anumite mãsuri.
“Conform legii, pro-prietarii din blocurile delocuinþe au obligaþia dea le întreþine, am vãzutce se întâmplã peAvram Iancu cu acelebucãþi de sticlã carestau sã cadã. Ele trebuie îndepãrtate decãtre proprietari pentucã este atribuþia lor
dacã se va întâmplavreun accident, asociaþia, proprietariidin blocul respectiv potrãspunde. Pot plãtidaune în cazul în careacele bucãþi vor lovi pe cineva”, a declaratsecretarul PrimãrieiPetroºani, juristulAdrian Negoe.
Primãria nu poateinterveni în acestecazuri pentru cã poatefi sancþionatã. Aceastapoate doar sã îi ajutepe proprietari.
“Posibilitãþile legisla-tive sunt limitate pentrucã nu putem interveni
pe proprietate privatã,dar sigur cã putemajuta cu sprijin, dar înlimitele legii. Noirãspundem mai multpentru locuinþele
proprietate privatã alemunicipiului atât dinfondul locativ cât ºicele sociale care suntînchiriate, dar ºi acoloo mare rãspundereprivind întreþinerea loreste a chiriaºilor”, amai spus sursa citatã.
Blocurile din zonarespectivã dateazã din anii 80, iar de laconstrucþia lor ºi pânãîn prezent nu s-a executat nicio lucrarede întreþinere a faþadelor.Astfel, trecerea timpuluiºi-a pus amprenta peaceste imobile.
Monika BACIUMonika BACIU
”Ne propunem sã ajutãm proprietarii acestor elemente de patri-moniu, pentru a le proteja ºi pentru a le valorifica în folosul
cetãþenilor acestei þãri, dar am prevãzut ºi sancþiuni atunci cândacest patrimoniu este distrus cu bunã ºtiinþã, sancþiuni care potduce pânã la expropriere”- a declarat secretarul de stat în MinisterulCulturii, care a ales judeþul Hunedoara pentru a lansa informaþia cãva fi pus în dezbatere proiectul legii Codul Patrimoniului Naþional,pentru cã este judeþul cu cel mai complex patrimoniu.
Vor veni sancþiuni pentru proprietarii monumenteloristorice care au fost lãsate sã se degradeze
Moartea pândeºte din aer
Garda de Mediu în control la exploatarea de la CertejC omisarii Gãrzii de Mediu Hunedoara
au efectuat o verificare ca urmare asesizãrilor venite din partea societãþiicivile, referitoare la începerea lucrãrilor deamenajare aferente proiectului privindexploatarea minereurilor auro-argentiferedin perimetrul Certej, judeþul Hunedoara.
În urma controlului,s-a constatat cã S.C.DEVA GOLD S.A., titularul proiectului'Exploatareaminereurilor auro-argentifere dinperimetrul Certej,judeþul Hunedoara',deþine Acordul demediu nr, 8 revizuit ladata de 28.11.2013,emis de Agenþia pentruProtecþia MediuluiHunedoara, necesar în vederea derulãriiproiectului.
„În timpul inspecþieipe teren, comisarii GNM— CJ Hunedoara auconstatat ca S.C. DEVA,GOLD SA. a începutexecuþia unor lucrãri încadrul Obiectivului:
Organizare de ºantier -iazuri de decantare sterilde flotaþie ºi iaz dedecantare steril de cianu-raþie, respectiv: deca-parea stratului vegetal(cca 16.000 mc) pe osuprafaþa de cea 8 ha,depus în halda tempo-rarã de sol vegetal aliatãîn vecinãtatea organizãriide ºantier.
Situaþia din teren aarãtat cã, pânã la datacontrolului. S.C. DEVAGOLD S.A. a efectuatcea. 6% din totalullucrãrilor prevãzute înObiectivul 'Organizarede ºantier' din cadrulproiectului derulat înzona perimetruluiminier Certej. Urmare acontrolului efectuat de
GNM — CJHunedoara, nu au fostconstatate neconfor-mitãþi faþã de prevederileAcordului de Mediu,emis conform legii”,aratã comisarii GNM.
Potrivit acestora S.CDEVA GOLD SA nudesfãºura lucrãri deexploatare în perimetrulCertej ºi nici în altperimetru deþinut.Începerea activitãþii de exploatare a minereurilor auro-argentifere dinperimetrul Certej se vaface numai dupãObþinerea Autorizaþiei
Integrate de Mediu.
S esizaretransmisã
ministruluiDeputatul indepen-
dent Remus Cernea i-atransmis ministruluiMediului ºi SchimbãrilorClimatice o interpelareprivind demararea, fãrãautorizaþie de con-strucþie, a lucrãrilorpentru exploatareaminierã pe bazã de cianuri de la Certej.
„Întrucât am vãzut înpresa ultimelor zileinformaþii cu privire laînceperea unor lucrãri
executate din câte separe, fãrã autorizaþii deconstruire, pentru amenajãri aferenteproiectului cu cianuridin localitatea hune-doreanã Certej, mãadresez dumneavoastrã,în calitatea pe care oaveþi, întrucât aceastãtemã se aseamãnã înanumite privinþe legatede protecþia mediului,cu cea de la RoºiaMontanã. Ataºez aces-tor întrebãri un docu-
ment care atestã faptulcã nu existã autorizaþiade construire necesarãpentru demararea acestor lucrãri, mai alescã, pe lângã risculreprezentat de utilizareacianurilor, proiectulminier preconizat alexploatãrii de suprafaþãar distruge ºi o zonãprotejatã, sit Natura2000”, spune deputatulRemus Cernea.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Secretarul de stat înMinisterul Culturii, Csilla Hegeduº, a alesjudeþul Hunedoara pentru a lansa informaþia
cã se va naºte un Cod alPatrimoniului Naþional.Aceasta a precizat, sãptãmâna trecutã, cã aales acest judeþ pentru cã
este judeþul cu cel maicomplex patrimoniu cultural.
În Valea Jiului, doar Petroºaniul are 10 monumente istoricecare stau ”în picioare”.
Pe teritoriul adminis-trativ al municipiuluiPetroºani existã, con-form listei MinisteruluiCulturii ºi Patrimoniului,urmãtoarele monumenteistorice:
- Primul Sediu alSocietãþii AnonimeRomâne Petroºani, înfiinþat în anul 1920. În prezent, clãdirea adãposteºte MuzeulMineritului Petroºani.
Adresa: Str. NicolaeBãlcescu, nr. 2
- Sediul SindicatuluiMinier, între anii 1921-1946, în prezent aici seaflã cantina socialã.Adresa: Str. Cuza Vodã,nr. 6
- Biserica de LemnSfinþii Arhangheli (aSânonilor), construitã în secolul XVIII.
Adresa: Str. Lunca, nr. 8
- CazinoulFuncþionarilor, clãdireconstruitã în 1905, adãposteºte azi TeatrulDramatic I.D. Sîrbu.Adresa: Str. MihaiViteazul, nr. 2
- DispensarulPrincipele Mircea, înfiinþat în anul 1925,astãzi este sediul Caseide Culturã a StudenþilorPetroºani. Adresa: Bd. 1Decembrie 1918, nr. 62
- CazinoulMuncitoresc, inaugurat înanul 1925. Adresa: Str.Griviþa Roºie, nr.38
- Cartierul de LocuinþeMuncitoreºti Colonia iafiinþã la finalul secoluluiXIX, astãzi fiind cunoscutsub denumirea de
Cartierul Colonie.Cartierul de LocuinþeColonia a fost inclus înlista D.M.A.S.I. la categoria „zonã istoricãurbanã”.
Locaþie: cartierul estedelimitat de râul Jiul deEst, str. Cãrbunelui, garaºi linia CFR, str. VladTepeº.
- Centrul istoric aloraºului (între PiaþaVictoriei ºi Centrul Civic),datând de la sfârºitul secolului XIX. Locaþie:Str. Mihai Viteazul.
Altele cu greu au fostscoase de pe lista valo-
rilor fiind rase deindolenþã, altele deºi nuexistã în retaliate sunt în curs de radiere dinpatrimoniu, lucru cedovedeºte cã este nece-sarã o asemenea lege.
Pentru cã legile exis-tente în acest domeniusunt neunitare, inter-pretabile ºi ineficiente,Ministerul a hotãrât sãîntocmeascã un proiectcu denumirea Cod alPatrimoniului Naþional,care sã clarifice regulileîn administrarea patrimo-niului ºi punerea lui învaloare pentru a devenio sursã de dezvoltare.Asta pentru cã tot sevorbeºte de turism înValea Jiului, ca alterna-tivã la minerit, dar noi nuavem ce arãta turiºtilor
pentru cã nici locuitoriinu ºtiu prea bine, alþiideloc, istoria Vãii Jiuluicare nu este delocsãracã...
„Dorim sãîmbunãtãþim cu acestCod al Patrimoniuluiceea ce nu a funcþionatîn legile existente ºidorim sã vedem cumputem colabora cu insti-tuþiile responsabile ºi cucei direct vizaþi de acestdomeniu. Noi consid-erãm cã Patrimoniul cul-tural este o sursã de dez-voltare ºi dorim sã oferimsprijin pentru ca acesta
sã poatã fi pus în valoare ºi sã poatãdeveni o sursã de dezvoltare”, a declaratsecretarul de stat.
În Codul Patrimoniuluisunt trecute ºi o serie de sancþiuni faþã de pro-prietarii monumentelorarhitecturale care au fostlãsate sã se degradezesau nu au fost îngrijiteadecvat.
„Proiectul de legeîntocmit de noi se ocupãde tot PatrimoniulCultural Naþional alRomâniei, de la cel construit, mobil, la patrimoniul arheologic,dar ºi la cel imaterial sauspiritual. Ne propunemsã ajutãm proprietariiacestor elemente de
patrimoniu, pentru a leproteja ºi pentru a le valorifica în folosulcetãþenilor acestei þãri,dar am prevãzut ºisancþiuni atunci cândacest patrimoniu este distrus cu bunã ºtiinþã,sancþiuni care pot ducepânã la expropriere”, aprecizat reprezentantulMinisterului Culturii. Înþãrile europene acestereguli ºi ajutoare existãdemult, intrând în sarcina fiecãrei administraþii locale.
Secretarul de stat alMinisterului Culturii a
mai declarat cã estenevoie de un inventarriguros al bunurilor cefac parte din PatrimoniulNaþional, deoarece nuexistã o listã unitarã,intrãrile ºi ieºirile valorilorde pe aceste liste nu suntactualizate, drept pentrucare se impune o situaþierealã pe care fiecarecetãþean sã o poatã consulta.
Cunoscãtorii spun cãRomânia are multe legibune, dar nu are cine leaplica, sau nu existãinteres în aplicarea lor, însensul cã acela care nu lerespectã sã fie sancþionatimediat. ªi asta e valabilîn toate domeniile.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 20144 Actualitate Actualitate 5
M oarteapândeºte de
sus. Trecãtorii caretranziteazã stradaAvram Iancu înzona fostului centrude informare turis-ticã sunt în pericol.
Mai multe bucãþi de sticlã stau sã seprãbuºeascã, iarlocatarii imobilului nuau fãcut decât sãîmprejmuiascã zonaastfel ca oamenii sã numai treacã pe acolo.Potrivit reprezentanþiloradministraþiei locale,proprietarii imobiluluisunt cei care trebuie sãia anumite mãsuri.
“Conform legii, pro-prietarii din blocurile delocuinþe au obligaþia dea le întreþine, am vãzutce se întâmplã peAvram Iancu cu acelebucãþi de sticlã carestau sã cadã. Ele trebuie îndepãrtate decãtre proprietari pentucã este atribuþia lor
dacã se va întâmplavreun accident, asociaþia, proprietariidin blocul respectiv potrãspunde. Pot plãtidaune în cazul în careacele bucãþi vor lovi pe cineva”, a declaratsecretarul PrimãrieiPetroºani, juristulAdrian Negoe.
Primãria nu poateinterveni în acestecazuri pentru cã poatefi sancþionatã. Aceastapoate doar sã îi ajutepe proprietari.
“Posibilitãþile legisla-tive sunt limitate pentrucã nu putem interveni
pe proprietate privatã,dar sigur cã putemajuta cu sprijin, dar înlimitele legii. Noirãspundem mai multpentru locuinþele
proprietate privatã alemunicipiului atât dinfondul locativ cât ºicele sociale care suntînchiriate, dar ºi acoloo mare rãspundereprivind întreþinerea loreste a chiriaºilor”, amai spus sursa citatã.
Blocurile din zonarespectivã dateazã din anii 80, iar de laconstrucþia lor ºi pânãîn prezent nu s-a executat nicio lucrarede întreþinere a faþadelor.Astfel, trecerea timpuluiºi-a pus amprenta peaceste imobile.
Monika BACIUMonika BACIU
”Ne propunem sã ajutãm proprietarii acestor elemente de patri-moniu, pentru a le proteja ºi pentru a le valorifica în folosul
cetãþenilor acestei þãri, dar am prevãzut ºi sancþiuni atunci cândacest patrimoniu este distrus cu bunã ºtiinþã, sancþiuni care potduce pânã la expropriere”- a declarat secretarul de stat în MinisterulCulturii, care a ales judeþul Hunedoara pentru a lansa informaþia cãva fi pus în dezbatere proiectul legii Codul Patrimoniului Naþional,pentru cã este judeþul cu cel mai complex patrimoniu.
Vor veni sancþiuni pentru proprietarii monumenteloristorice care au fost lãsate sã se degradeze
Moartea pândeºte din aer
Garda de Mediu în control la exploatarea de la CertejC omisarii Gãrzii de Mediu Hunedoara
au efectuat o verificare ca urmare asesizãrilor venite din partea societãþiicivile, referitoare la începerea lucrãrilor deamenajare aferente proiectului privindexploatarea minereurilor auro-argentiferedin perimetrul Certej, judeþul Hunedoara.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 20146 Actualitate
Colectivul PrimãrieiMunicipiului Petroºani estealãturi de colega MihaelaCurelea în momentele greleale trecerii în nefiinþã amamei sale.
Dumnezeu sã o odihneascã în pace! Sincere condoleanþe
familiei
* * *
Ne alãturãm doamneiMihaela Curelea ºi familieisale, în momentele atât degrele ale despãrþirii de ceacare a fost scumpa samamã. Ne rugãm caDumnezeu sã-i cãlãuzeascãsufletul spre grãdina saveºnicã.
Odihneascã-se în pace! Condoleanþe sincere
familiei îndoliate !
Familia Tiberiu ºi Monica Iacob-Ridzi
Din acest motiv, poliþiºtiilocali au demarat deja oserie de acþiuni menite a-iîndepãrta pe cei care vin sãcerºeascã în zona locurilorde veci.
“Toate efectivele poliþieilocale se vor afla la datorie,în zona cimitirelor dinmunicipiul Petroºani, undevom avea atât patrulepedestre cât ºi auto. Înmãsura posibilitãþilor, înfuncþie de efectivul de personal disponibil, vomasigura ºi buna desfãºurare atraficului rutier în zonelerespective. Vom încerca sãþinem sub control ºi acestfenomen nedorit, cel alapelãrii la mila publicã, înzona cimitirelor. Sper sãputem face faþã afluxului decerºetori care, cu siguranþã,vor veni în Petroºani pe 1 noiembrie”, a declaratDorel Neag, ºef Poliþia
Localã Petroºani. La sfârºitul sãptãmânii
trecute polþiºtii locali dinPetroºani au adunat de pestrãzi mai multe persoane,dintre care 5 minori, carestãteau cu mâna întinsã pestrãzile din localitate. Dupãidentificarea acestora, sur-priza a fost cã marea lormajoritate proveneau dinoraºul Blaj ºi nu din ValeaJiului. Cerºetorii au fostsancþionaþi, conform prevederilor Legii 61 /1991, cu amenzi cuprinseîntre 100 ºi 500 de lei.
“Nu pot sã spun cu certitudine cã îºi vor achitasau nu sancþiunile contra-venþionale primite. Asta,þinând cont de faptul cãprovin din familii nevoiaºecare nu au venituri ºi nici nudomiciliazã pe raza localitãþiinoastre. Dacã nu se aflã înevidenþa serviciului local deimpozite ºi taxe, cu bunuri,nu vor putea sã achite aceste sume de bani. Noi i-am sancþionat dar nuºtim dacã, pânã la urmã,aceste sancþiuni îºi voratinge efectul scontat”, amai spus Dorel Neag.
Într-adevãr, problema estecã foarte puþini dintre ceiamendaþi pentru apelare lamila publicã îºi achitã amen-zile încasate, de multe ori înalte localitãþi decât cele încare domiciliazã. În plus,aceºtia revin în locurile încare cerºesc iar principalullor “atu” sunt copiii care, înmulte cazuri, au vârsta desub un an de zile.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Mediul o preocupare permanentã aangajaþilor
SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A. este oorganizaþie care urmãreºtecreºterea prestigiului ºi aîncrederii clienþilor în capabilitatea ºi calitateaserviciilor furnizate, încondiþiile minimizãriiimpactului activitãþilor saleasupra mediului, fãrã apune în pericol securitateaºi sãnãtatea angajaþilor.
Ca instrument al activi-tãþii manageriale în domeniul mediului,Complexul EnergeticHunedoara utilizeazã monitoringul pentru asigurarea unui flux infor-maþional, structurat atât pesectoare specifice cât ºiintersectorial cu privire la sursele de poluare ºi calitatea mediului, lafolosirea ºi starea resurselornaturale.
Laboratorul de monitori-zare a factorilor de mediudin cadrul SucursaleiDiviziei Miniere CNH SAPETROªANI are ca obiectde activitate efectuarea deanalize fizico-chimice ºimãsurãtori asupra indicato-rilor de calitate a mediului.
Monitorizarea continuã aindicatorilor specificisurselor de poluanþi esterealizatã prin efectuareaunui larg spectru de analize.
Prin mãsurãtori la surse,laboratorul analizeazã permanent funcþionareaactivitãþilor la toate sucursa-lele Complexului EnergeticHunedoara SA, permiþândcontrolul emisiilor de poluanþi în ape ºi sol.
Laboratorul este acreditat RENAR conformISO 17025 „Cerinþe ge-nerale pentru competenþalaboratoarelor de încercãriºi etalonãri” ºi colaboreazãcu Agenþia de ProtecþiaMediului Hunedoara,Administraþia NaþionalãApele Române - DirecþiaApelor Jiu Craiova,Sistemul HidrotehnicPetroºani, Garda de MediuHunedoara, Universitateadin Petroºani.
La cele douã termocentrale pentru evaluarea nivelului emisiilorde poluanþi în atmosferã(concentraþia noxelorgazoase ºi de pulberi)mãsurãtorile se fac la coºulde fum, pe fiecare canal degaze arse de la electrofiltreleºi cazanele energetice prin:
- Mãsurare continuã (on-line);
- Prelevãri de probe ºianalize de laborator;
SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETICHUNEDOARA S.Arecunoaºte rolul importantpe care resursele naturaleºi mediul înconjurãtor îl auîn asigurarea unui viitorsigur, sãnãtos al comunitãþiiîn care trãieºte. SC CEHSA depune toate eforturilepentru asigurarearesurselor, inclusiv exemplulpersonal al top manage-mentului, necesare pentrusuccesul sistemului de management al mediuluiorganizaþiei ºi este dedicatãimplementãrii, certificãrii ºimenþinerii unui Sistem de Management Integrat,care stabileºte cãile efective de comunicare,identificã þinte ºi obiectivemãsurabile conform standardelor SR EN ISO9001:2008, SR EN ISO14001/2005 ºi SROHSAS 18001:2008,compania fiind certificatãîn acest sens.
Pregãtiri anti-cerºetori,de Ziua MorþilorA dministraþiile locale din Valea Jiului se
pregãtesc pentru ziua de 1 noiembrie atuncicând în zonã este marcatã Ziua Morþilor. Pe lângãefectuarea operaþiunilor de curãþire a cimitirelorde gunoaie ºi vegetaþie uscatã, edilii localiîncearcã sã scape ºi de problema cerºetorilor.
Înainte sã coboare înminã, pentru ºutul dejoi, minerii din schim-bul II, au protestat ºi austrigat hoþii în curteaminei. S-au referit cutoþi la cei care i-auminþit ºi care încã nule-au virat banii cuveniþipentru primele de concediu.
Promisiunile celor
din CEH sunt cã vorprimi doar pânã lanivelul lunii iulie, iarasta îi înfurie pe ortacii,care spun cã astfel suntdiscriminaþi. „Mai nou,domnul director nepromite verbal cã azi,cã mâine, ne va intra oparte din primele devacanþã. Pe luna iulie,dar nimic concret,
nimic scris. Noi suntemhotãrâþi sã nu dãmînapoi pânã nu vomprimi drepturile dinCCM. Astãzi suntem lapoartã, protestãm caun avertisment la ce vafi mâine”, a spus Vasile
Pãduraru,vicepreºedinte laSindicatul EM Lonea.
Practic, dacã baniinu le intrã în conturi,liderii lor spun cã numai ies din minã vineriºi cã aºteaptã sã voteze
acolo, cu urna mobilã,dar îl vor taxa pe premierul Ponta, care afost în Hunedoara chiarîn timpul protestului lor,dar aici nu a ajuns.
„Ne pare rãu,înseamnã cã primul
ministru nu are nevoiede voturile noastre. Îlvom taxa ºi noi, dacã elaºa ne taxeazã”, a maiadãugat Pãduraru, iarmulþimea a aprobat cuhuiduieli la adresa viziteipremierului Ponta laMintia, în timpul protestului lor.
Minerii de la Loneaau mai avut intenþia de ase bloca în subteran, darau primit atunci o hârtiescrisã din partea CEH,prin care li se garantaplata acestor prime devacanþã. Din pãcate,însã, oamenii au con-statat cã nu le-au intratbanii pe carduri ºi acumsunt deciºi ca vineri sãnu mai iasã din ºut.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Au avut mai întâi la dispoziþie un Ford, pentrucare Complexul EnergeticHunedoara plãtea reviziile,pentru ca în urmã cu doardouã zile sã primeascã ºi unautoturism de teren, marcaHonda, sã-i ajute la
deplasãrile pe… teren acci-dentat. În luna august, ca sãreducã consumul la com-bustibil, oficialii CEH audecis sã închidã în garaj douãautoturisme, printre care ºiaceastã Honda. Cele douãautoturisme, pe benzinã,
aveau un consum prea mare.Din 6 autoturisme, acum maifolosim doar 4”, explica, lavremea respectivã, directorulgeneral adjunct al CEH,Nicolae Drãgoi. ªi totuºi, ca sã nu stea nefolosit, autoturismul de teren a fost
repartizat sindicatuluireprezentativ, Muntele.Informaþia a fost con-firmatã de preºedintelestructurii sindicale,Petre Nica. Acuzaþiile,însã, nu au întârziat sãaparã. Adrian Jurcã,liderul minerilor de laLivezeni – care s-a
desprins din Muntele, îlacuzã pe Petre Nica deºantaj. <Ne “bucurãm” cãcei de la Divizia Minierã aureuºit sã repare maºinile pecare le au. La fel ºi cei de laCEH-SA. Iatã cã avut cevafolos critica lui Nica Petrecum cã maºinile astea con-sumã mult carburant. ªanta-jul a funcþionat se pare: ca sã
nu spunã tot ce ar fi vrut sãspunã ministrului energiei lavizita acestuia în Valea Jiuluiconducerea CEH-SA ia datun jeep>, a atacat Jurca înspaþiul virtual. Reacþia luiNica a fost promptã. “Eudeocamdatã nu am niciodecizie datã de vreo instanþãde judecatã, aºa cum are el,care este un infractor certifi-cat de instituþiile statului. Într-adevãr, avem douãmaºini – o Honda ºi un Ford– puse la dispoziþie, aºa cums-a convenit în ContractulColectiv de Muncã”, ne-adeclarat preºedinteleSindicatului Muntele.
De precizat cã pentrumaºinile puse la dispoziþiesindicatelor, ComplexulEnergetic Hunedoaraplãteºte reviziile.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 2014 Actualitate 7
ANUNÞProgramul de audienþe al conducerii Consiliului
Judeþean Hunedoara este urmãtorul:
Mircea Ioan Moloþ, Preºedinte: Marþi, orele 9:00 - 12:00;Gligor Dorin Oliviu, Vicepreºedinte: Luni, orele 9:00 - 12:00;Balint Tiberiu Ioan, Vicepreºedinte: Joi, orele 9:00 - 12:00.
Cei interesaþi se pot programa la Biroul de relaþii cu publicul, la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918,nr.28, sau la tel. 0254 215 055.
Parcul auto al sindicatelor din minerit s-a îmbogãþit.Administraþia le-a dat un autoturism de teren!D upã ce i-au atacat dur, în urmã cu doar câteva luni pentru maºinile de lux
cu care circulã, sindicaliºtii de frunte din minerit primesc „cadou” dupã„cadou” din partea adminsitraþiei.
Protest de avertisment la Lonea, cu gândul la PontaÎ ntreg schimbul II de la Mina Lonea a
ieºit în curtea minei, înainte de apel,pentru a atrage atenþia asupra unui faptfãrã precedent. Minerii nu vor mai ieºivineri din minã, dacã nu vor primi baniicuveniþi. Totul, dupã ce liderii lor au discu-tat cu cei din conducere, dar nu au ajunsla nici un rezultat.
De asemenea, docu-mentarul are un scopeducaþional ºi atrageatenþia românilorasupra comoareinepreþuite de care sebucurã ºi pe care tre-buie sã o conserve pen-tru generaþiile viitoare.
Valea Jiului dinjudeþul Hunedoara,reprezintã ºase locali-tãþi urbane, respectivmunicipiile Petroºani,Lupeni, Vulcan ºioraºele Petrila,Uricani, Aninoasa.Prin H.G. nr.120/2010, modificatãºi completatã prinH.G. nr. 320/2011 seimplementeazã pro-gramele ºi proiectelede investiþii în turism ºise referã la programul
„Schi în România”.Aceste programe sederuleazã ºi în ValeaJiului. Într-o zonãmonoindustrialã cumeste Valea Jiului, singura alternativã laminerit este turismul.
ªi aici frumuseþeamunþilor, a peisajelor,îþi taie respiraþia, iardiversitatea faunei ºiflorei este la fel dedeosebitã ca cea dinzona Munþilor Carpaþi.
Chiar dacã zona sedoreºte a fi una deinteres naþional, ºi aicifiind zone ºi peisajecare pot tãia rãsuflareaoricui, ministerul
Turismului nu a inclus-oîn acest documentar.
“Ministerul Mediuluiºi SchimbãrileClimatice nu are pre-vãzutã finanþare pentruasemenea cheltuieli.Documentarul WildCarpathia, care pro-moveazã România afost realizat de cãtreTravel Channel ºi casade producþie Almond
Films ºi finanþat dinFonduri europene prinAutoritatea Naþionalãpentru Turism”, searatã în documenteleMinisterului Turismului.
Valea Jiului este ocomoarã din punct devedere turistic. Munþiide aici ascund peisajecare taie respiraþia, iarsãlbãticia acestorapoate constitui un
subiect pentru vastedocumentare.Ministerul nu are însãbani pentru a promovaºi aceastã zonã.Singurii care o fac suntinvestitorii în turismsau persoanele simplecare vor sã atragãatenþia asupra acesteizone de vis.
Monika BACIU Monika BACIU
„ªoimul” din Parâng, printre favoriþiiRed Bull X-AlpsP arapantistul hunedorean
va participa pentru aºaptea oarã la competiþiaexclusivistã derulatã în Alpi,iar Toma Coconea este dat deorganizatori favorit. Toma esteunul dintre puþinii concurenþicare participã la competiþiaderulatã o datã la doi ani încãde la primul start el ei.
Toma este vãzut de organizatorii Red Bull X Alps ca un copil teribil ºibeneficiazã de mai multe etape de un„As” din partea organizatorilor care-l
calificã automat la competiþie. Aºa s-a întâmplat ºi la selecþia din
aceastã toamnã când s-a anunþat listaconcurenþilor pentru ediþia din 2015,iar Toma a fost, alãturi de cei care s-ausituat pe podium, printre calificaþiidirect în competiþie. Toma Coconea arecei mai mulþi fani dintre concurenþiiparticipanþi la Red Bull X Alps,românul obþinând de douã ori medaliade argint. Însã determinarea sa i-a adussimpatia zecilor de mii de fani de pe totmapamondul.
La ediþia precedentã Coconea a alergat 780 de kilometri cu parapantaîn spate ºi a zburat alþi 1.678 în condiþiinu tocmai prielnice. Pe ultimii zeci dekilometri, Toma a pãcãlit ºi GPS-ulcare-i arãta cã zboarã deºi sportivulalerga, fapt care a uimit o mulþime defani ºi i-a creascut popularitatea.
Pe de altã parte, pentru prima datãdin 2005, douã femei se vor alinia lastart: Dawn Westrum, fost soldat înarmata Statelor Unite, ºi aventurieraYvonne Dathe, de patru ori campioananaþionalã la distanþa parcursã cu parapanta în Germania.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 2014
V alea Jiului nu e demnã de WildCarpathia. Catalogat de presã ºi
publicul larg drept „probabil unul dintrecele mai frumoase filme despreRomânia”, Wild Carpathia prezintã, înviziunea unui grup de britanici, frumuseþeaMunþilor Carpaþi din România, în încer-carea de a arãta strãinilor diversitateafaunei ºi a florei din zonã.
Promovarea Vãii Jiului, cheltuieli neprevãzute pentru ministere
Recommended
