Download pdf - Dermatologie Si Nursing in Dermatologie - Curs

5/22/2018 Dermatologie Si Nursing in Dermatologie - Curs

1/3

1

DERMATOLOGIE SI NURSING IN DERMATOLOGIE

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII

Sensibilitatea dureroasa, spre deosebire de celelalte sensibilitati , nu are un stimuladecvat, durerea putand fi declansata de orice stimul foarte puternic care produce leziuni celulare.Senzatia de durere are uneori o importanta deosebita, deoarece semnalizeaza prezenta unor boli siajuta la diagnosticarea lor. Receptorii durerii sunt terminatiile nervoase libere, prezente integumente si in alte structurI( tendoane, muschii, submucoasa viscerelor etc.). La nivelultegumentului, densitatea acestor terminatii este mai mare decat in viscera, ceea ce explicaposibilitatea localizarii precise a durerii cutanate si caracterul vag al durerii visceral.

Anexele pielii: anexele cornoase reprezentate de par si unghii si anexele glandularreprezentate de glandele sudoripare si sebacee.

Functiile pielii:- de protectie: mecanica, antiinflamatoare, termica si impotriva radiatiilor solare;- de termoreglare;- de sensibilitate tactila, dureroasa si termica;- metabolica.Principalele conditii ca pielea sa isi indeplineasca rolul este integritatea acesteia.

IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREAREZULTATELOR PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN

LEZIUNILE ELEMENTARE ALE PIELII

Leziunile elementare se mpart n mod obinuitn primare isecundare.Existnsialte clasificridescriptive n funciede caracterul palpabil i/sauvizibil almodificriisuprafeeisau consisteneipielii.

Leziunile elementare cutanate primaresunt leziuni care apar pe pielea sntoasfrafi precedate de existenaunui stadiu intermediar.

Se disting urmtoareleleziuni primare:- macula,- papula,- tuberculul,- vezicula,-bula i-pustula.

Leziunile elementare cutanate secundare sunt precedate de existenaaltor leziuni.Ele sunt reprezentate de:- scuama,- crusta,- lichenificarea,- eroziunea,- ulceraia,- cicatricea.

nfunciede numrleziuni le elementare cutanate pot fi :


2/3

2

- unice, semn pentru o neoplazie sau pentru o infecielocalizat(ex: veruc,erizipel);- multiple, demonstrative pentru bolile inflamatorii (ex: exantem viral, eritem medicamentos).

Distribuialeziuni lor elementare cutanate poate fi :

- simetric(ex: exantem viral, exantem medicamentos);- asimetricdatoratunei aciunilocale (ex: dermatita de contact) sau corelaieicu un dermatom(ex: herpes zoster).

Dispoziialeziuni lor elementare cutanate poate fi :

- diseminat,cnd leziunile sunt dispuse neregulat (ex: exantem medicamentos,exantem viral);- difuz,cnd sunt afectate suprafeemari sau chiar ntregul tegument (ex:eritrodermie);- grupat(ex: herpes simplex, herpes zoster, dermatita herpetiformDuhring-Brocq).

Configuraialeziuni lor elementare cutanate poate fi :

- circularsau inelar,cnd extinderea este centrifugcuplirecentral(ex: tinea, granulomulinelar);- cocard,cnd aspectul este de mai multe cercuri dispuse concentric (ex: eritemul polimorf);-policiclic,aspectul fiind de mai multe arcuri de cerc tangente (ex: sifilis teriar);- serpiginoas,aspectul este de linii sinuoase (ex: sifilis, psoriazis);- liniar(ex: morfee, lichen striat);- corimbiform,cnd o leziune este centralialte leziuni suntgrupate mprejur (ex: sifilis secundar).

Delimi tarea leziuni lor elementare cutanate poate fi :- bine delimitat(ex: psoriazis vulgar);- slab delimitat(ex: dermatita de contact alergic);- regulat(ex: nevul nevocelular);- neregulat(ex: melanom).

Locali zarea leziuni lor elementare cutanate poate f i pe:

- pieleaproasa capului (ex: psoriazis);- fa(ex: afeciunidatorate luminii: tumori epiteliale, dermatite fotoalergice;hiperproduciedesebum: acnee);- mini (ex: fotodermatoze, expuneri la substanetoxice: dermatita de contact, pernioze, tulburriale circulaieisanguine: sindrom Raynaud);

- pliuri (ex: candidoze, eritrasma);- gambe (ex: staza venoas:ulcer venos, vascularite alergice).

DESCRIEREA LEZIUNILOR

1. Leziuni prin modificri de culoare pete sau maculeEle nu modific relieful sau consistena pielii, produc numai schimbri de culoare. Pot fi

mai restrnse sau mai extinse, limitate sau difuze. Dup natura colorantului i modul lor deformare se mpart n:

a. Pete pigmentare propriu-zise, care sunt produse de variaiile cantitative alepigmentului natural-melanin.

Execesul de melanin produce petele hiperpigmentate, lipsa melaninei d natere lapetele acrome, albe.Petele hipercrome pot fi congenitale (primitive), care n forma lor localizat apar sub forma

de nevi pigmentari, iar n forma lor diseminat ca nevi sistematizai. Petele acrome pot fi deasemenea congenitale i localizate n nevi acromici sau difuze, n care caz realizeaz albinismul,maladie enzimatico-metabolic interesnd melanogeneza, boal genetic.

Petele hipercrome ctigate pot fi primare (primitive) ca efelidele (pistruii) sau cloasmafacial, sau pot fi secundare realiznd petele posteruptive (de ex n lichenul plan, pemfigus, etc). nrare cazuri pigmentaia difuz apare secundar dup peliculoz cronic, eritrodermii, etc. n acestecazuri vorbim de o melanodermie. n boala Addison melanodermia e primar.


3/3

3

Petele acrome ctigate pot fi de asemenea primitive sau secundare. Petele primitive aparn boala numit vitilogo, cele secundare n psoriazis, pitriazis versicolor, sindromul varicos.

Petele hiperpigmentate i hipopigmentate pot coexista, realiznd peteleleucomelanodermice, de exemplu n sifilisul secundar apar pe gt realiznd colierul venerei. Petemixte leucomelanodermice apar i n cicatrici.

Modificrile pigmentare pot nsoi i alte leziuni elementare ca de ex cele papuloase, de expapulele nigricante din sifilisul secundar.

Petele pigmentare artificiale iau natere prin introducerea unor colorani strini pe caleexogen sau endogen.Pe cale exogen vorbim de tatuaj care poate fi ornamental (memorial, erotic), poate fi

accidental (explozie sub un metru distan), sau profesional (la muncitorii din minele de crbuni, lafabricile de negru de fum, etc). n cazul coloranilorendogeni pigmentaiile sunt difuze i apar maiales dup preparatele de argint (argiroza), de aur (crisioza) cnd sunt cenuii, sau dup antipaludicegalbene sau xantodermia palmoplantar (dup consum exagerat de morcovi sau dovleac). Icteruleste de asemenea o pigmentaie endogen indiferent de patogenez.

b) Petele vascularese caracterizeaz prin culoarea lor roie. Ele pot fi produse prin maimulte mecanisme fiziopatologice:

-prin hiperplazie capilar: petele vasculare propriu-zise. Ele pot aprea congenital ca n

hemangioame sau pot fi ctigate ca reeaua de teleangiectazii localizat mai ales pe pomei i nas,revelatoare pentru o hepatit cronic sau pentru o hiperfoliculinemie.- prin congestie vascular n care caz se numesc pete congestive. Aceste pete dispar prin

presiune pentru ca s reapar imediat. Petele congestive pot fi realizate printr-o congestie activ,cnd sunt roii sau roze, prezint o cldur local (petele eritematoasesau eritemele) sau printr-ocongestie pasiv (petele cianotice), roii-violacee i fr cldur local.

Petele congestive pot fi primare i secundare. n marea lor majoritate sunt primarerealiznd erupii care dup aspectul lor pot imita pe cele din bolile eruptive, fiind scarlatiforme,rujeoliforme, rubeoliforme sau figurate (anulare, circinate, etc). Haloul eritematos este zonahiperemdic reactiv din jurul altor leziuni (papule, pustule, etc), fiind deci secundar.

c) Petele purpurice reprezint a 3-a variant a petelor vasculo-sanghine, n care spre

deosebire de celelalte se produce extravazarea sngelui i ca atare, ele nu dispar la presiune. Dupmrimea lor i a vaselor din care deriv se deosebesc peteiile, care sunt punctiforme i deriv dincapilare, echimozeleextinse i plane, produse de rupturi venoase, sufuziunilecare bombeaz iprovin din vasele mari. Primele sunt expresia unei fragiliti capilare, echimozele i hematoamelese pot produce i prin traumatisme accidentale. Coloraia acestor pete se modific cu timpuldatorit transformrilor metabolice suferite de hemoglobina extravazat: peteiile devin brune-roiii apoi se pigmenteaz (producndu-se hemosideroza), cele mai profunde la nceput sunt albastre,apoi brune-verzui i la sfrit galbene. n boala varicoas i complexul posttrombotic,hemosideroza devine permanent.

Apariia spontan sau dup traumatisme minore denot fragilitatea vascular, constituindsindromul purpuric, n care se deosebete o purpur simpl (numai cutanat) i una hemoragic cu

epistaxis, melen, hematemez, etc.2. Leziunile elementare solide se produc printr-un mecanism complex n care particip n modregulat congestia, edemul, infiltratul celular, hipertrofia celular i uneori i degenerescena. Ele nuconin lichid i sunt proeminente. Dintre ele fac parte:

Papulaeste o ridictur emisferic de mrime variind ntre 1mm (papula miliar) pn la5 mm, este dur, nu conine lichid i este rezolutiv dar dup o perioad de persisten mai lung.Ia natere prin mai multe mecanisme:

Papula epidermic se formeaz prin ngroarea epidermului (hiperkeratoz, acantoz) i etipic prin veruci;


4/3

4

Papula dermic ia natere prin mai multe mecanisme i cuprind 3 subtipuri. Papulaedematoasa, format printr-un edem circumscris al corpului papilar, care apare n urticarie. Papulaprin infiltrat celular se ntlnete n sifilisul secundar. Papula dismetabolic care apare namiloidozele cutanate.

Papula mixt dermo-epidermic (prin ambele mecanisme) apare n lichenul plan.Papulele erozive sunt tipice pentru sifilisul II, ele au suprafa erodat i un diametru de

0,5-1 cm.

Tubercululare dimensiuni mai mari dect papulele, peste 5 mm, cu sediul n derm i areo evoluie spre cicatrice datorit procesului de necrobioz din centrul ei. Poate fi mai proeminentsau aproape plat. Exist unele semne provocate pentru diferenierea tuberculilor: presiunea cu olam de sticl, producnd anemia teritoriului, modific culoarea tuberculului din roie-violacee nbrun-cafenie. Apsarea cu un stilet butonat produce o depresiune persistent, datorit lipsei deelasticitate (cazeum n profunzime), iar dac se apas mai puternic, se poate ptrunde n masanecrobiotic subiacent. Toate aceste semne pun n eviden focarul necrobiotic central,caracteristic pentru tubercul. Tuberculii apar mai ales n lupusul tuberculos (n care sunt violacei imoi), n sifilisul teriar (de culoare armie i mai duri) i n lepra lepromatoas (mai mari, lucitorii cu anestezie disociat).

Nodululeste o leziune localizat n dermul profund i hipoderm, rotund, ferm, care

proemin puin la suprafaa pielii, dar se simte la palpare n straturile profunde. Are dimensiunimai mari dect ale unui tubercul i este rezultatul unui infiltrat celular dermo-hipodermic. Poateavea o evoluie acut, ca n eritemul nodos, sau cronic, ca n hipodermitele nodulare de gamb, sepoate necroza i ulcera acut (ca n furuncul), sau poate persista cronic (sarcoidoz). Nodulul a creimrime depeste 1,5 cm poart numele de nodozitate.

Gomaeste o nodozitate hipodermic, cu o evoluie caracteristic n 4 stadii succesive: deinfiltrare, cnd crete, de ramolire, cnd se percepe fluctuaia, de ulcerare i cicatrizare. Gomele seobserv n tuberculoza colicvativ (scrofuloderma), n sifilisul teriar i n unele micoze. nscrofulodermie evoluia este lent, ulceraiile au margini neregulate, de consisten moale, fundululceraiei este murdar, acoperit de secreii cenuiu-purulente, iar cicatricea e vicioas. n sifilisevoluia este mai rapid, ulceraia are margini regulate, rotunde sau ovalare, infiltrate, roii-armii,

fundul ulceraiei este curat, iar cicatricea supl. n actinomicoz gomele sunt situate pe un teritoriuinfiltrat-lemnos, n sporotricoz sunt nirate de-a lungul unui traiect limfatic.Rareori gomele se pot rezorbi dnd cicatrici atrofice. Keratozase prezint ca o ngroare a stratului cornos, format din mase hiperkeratozice-

aderente. Poate fi primar i circumscris ca n hiperkeratoza palmo-plantar familial sau difuzca n ihtioz, dar poate fi i secundar ca n eczemele keratozice palmare sau plantare.

Lichenificarea const dintr-o ngroare a pielii, cu exagerarea anurilor, care prinntretierea lor determin un aspect haurat. n ochiurile acestui cadrilaj se formeaz elementepseudopapuloase. Placa este reliefat din tegument, bine delimitat, de culoare cenuie. Laformarea ei particip att hiperplazia epidermului ct i un infiltrat dermic. n apariia ei, rolulfundamental revine gratajului repetat. Poate aprea primar (n neurodermit), sau secundar

(eczema lichenificat). Vegetaiaeste o hiperplazie de esut moale, realiznd proeminene mici de mrimea unorgmlii de ac pn la civa cm, strns alturate, alctuind excrescene conopidiforme (n ,,creastde coco). Pot fi primare ca n papiloamele genitale sau n vegetaiile veneri ce sau secundare can piodermita vegetant.

Verucozitatea este produs prin asocierea unor proliferri vegetante acoperite lasuprafa de o keratoz, avnd ca expresie un teritoriu rugos, cornos, brzdat de anuri adnci.Apare primar n verucile vulgare conglomerate, iar secundar n tuberculoza verucoas..

Tumora este o proliferare neinflamatorie produs de hiperplazia elementelor celulareproprii, circumscris pe un teritoriu cutanat. Se deosebesc tumori epiteliale, n care e afectat


5/3

5

epidermul i tumori conjunctive, n care epidermul este doar ridicat. n tumorile benigne nu sepercep fenomene inflamatorii, evoluia e lent, deseori ele devin staionare, pot fi congenitale, nuexist semne subiective, nu invadeaz n profunzime, nu produc metastaze i rareori ulcereaz.Cele maligne au caracter invadant i se ulcereaz, produc frecvent metastaze ganglionare.3. Leziunile elementare cu coninut lichid (cavitare) iau natere prin exoseroz prin care seacumuleaz lichide n epidem unde produc caviti i prin exocitoz cu elemente celularemigratorii, din seria alb sau i roie. Din aceast categorie fac parte:

Vezicula: ridictur punctiform sau perlat, de dimensiuni mici ntre 1 i 3 mm, plin deun lichid seros sau mai rar seros-hemoragic. Din punct de vedere patogenic se deosebete ovezicul interstiial, care apare n spaiile dintre celulele malpighiene (eczem) i unaparenchimatoas, care se formeaz prin umflarea unei celule sau a unui grup de celule malpighieneprin degenerescen (n viroze ca herpes, varicel, vareol). n ambele cazuri caviti mici se potcontopi n altele mai mari. Exist i un mecanism mixt (veziculizaia balonizant) n care proceseleamintite se intric (zona zoster). Veziculele prezint o evoluie fie spre uscare, cnd se rezolv prindescuamaie, sau spre spargere, cnd sunt urmate de eroziuni i zemuire.

Pustula este o leziune de mrimea veziculei de care se deosebete printr-un coninutpurulent (exocitoz). Dup locul de apariie, pustulele sunt foliculare, avnd form conic, centratde un fir de pr (foliculite) i nefoliculare (interfoliculare), ntlnite n variol, psoriazis pustulos,

pustuloza subcornoas (coninutul acestor pustule este steril din punct de vedere bacteriologic).Pustulele pot aprea i secundar prin fenomenul de pustulizare a unor vezicule sau bule (lichidulclar din aceste leziuni devine purulent). Evoluia pustulelor se face spre uscare i acoperirea decruste sau desfacere i producerea de soluii de continuitate la suprafaa tegumentului.

Bula sau flictena este o leziune cu coninut lichid proeminent de mrimi mai mariputnd ajunge pn la 5-10 cm. Pereii ei pot fi flasci sau destini, cavitatea poate fi umplut de unlichid serocitrin, bule seroase, hemoragic, bule hemoragice, sau purulent, pustulobule. Dupsituaia lor fa de straturile epidermice, deosebim bula superficial sau subcornoas cu pereiifriabili care devin flasci n mod rapid (ca n impetigo) i coninutul lor se transform purulent, bulamijlocie sau intramalpighian ca n pemfigus (fragil) i bula profund sau subepidermic ca nepidermolizele buloase, arsurile de gradul II, herpes gestationes, pemfigoidul bulos, dermatita

herpetiform, porfiria cutanat tardiv. Bulele se produc prin alterarea legturilor dintre celuleleepidermului, fenomen cunoscut sub numele de acantoliz sau prin distrugerea integritii celulare(citoliz). Bulele evolueaz fie spre uscare i apariia de cruste, fie se rup, lsnd n urma lorleziuni cu pierderi de substan (eroziuni sau ulceraii), fie se suprainfecteaz, coninutul lordevenind purulent. Vindecarea bulelor se face de cele mai multe ori cu pete pigmentare reziduale,n funcie de profunzime putnd uneori s rmn sau nu leziuni cicatriciale.

Edemul este corespondentul leziunilor cavitare la nivelul dermului i hipodermului, undeacestea nu se pot forma din cauza rspndirii coleciilor lichidiene n substana fundamental aesutului conjunctiv.4.Leziunile elementare prin soluii de continuitate

Excoriaia sau zgrieturaeste o leziune secundar dup un microtraumatism. Ea poate

fi superficial interesnd numai epidermul sau profund, dermic, cu hemoragie consecutiv. Eapoate fi accidental (ntmpltoare) sau simptomatic, produs prin grataj ca semn obiectiv alpruritului. Ele pot fi liniare, cnd se produc pe o piele normal (cele accidentale sau de ex n cazulpruritului produs de pediculoz) sau punctiforme, cnd se grateaz, prin scrpinat, leziunipruriginoase papuloase sau de alt tip. n evoluie se acoper de cruste hematice.

Eroziunea este o lips de substan superficial secundar dup vezicule, pustule saubule, care intereseaz numai epidermul, nu las cicatrice, se acoper de cruste.

Ulceraia este o pierdere de substan care atinge dermul, deschide vase sanghine,vindecndu-se prin cicatrice. La ulceraii ne interesm de mrime, form, margini (regulate sauneregulate, n pant dulce sau abrupt, subminate), de fundul ei (granulat, neted, gangrenos) i de


6/3

6

baza ei, care poate fi moale sau dur, scleroas. Ulcerul este o varietate de ulceraie cu evoluiecronic, fr tendin spre vindecare (de ex ulcerul de gamb varicos).

Ulceraiile se deosebesc de plgi, acestea din urm fiind de natur traumatic (accidentalsau operatorie).

Fisura sau ragadaeste o pierdere de substan liniar ce apare n jurul orificiilor naturalesau n plici care, dup vindecare, las cicatrici liniare.

Fistulaconst dintr-un traiect neregulat care conduce ntr-o cavitate purulent. Ea este

secundar unei gome (de ex goma tuberculoas) sau unui abces cronic (fistula perianal).5. Leziuni elementare prin retenie: Chisturilesunt miliare (microchisturi) cu aspect punctiform-alb, de natur cornoas, sau

sunt mari, cu coninut sebaceu (chisturi sebacee). Comedoanelese ntlnesc prevalent pe faa persoanelor seboreice. Apar ca nite puncte

negre n infundibulul pilosebaceu i provin din sebum solidificat, detritusuri celulare, melanin.Ele se produc n acneea juvenil i n strile de degenerescen a elasticului cutanat (elastoidoze).6.Deeurile cutanate, se produc prin acumularea la suprafaa pielii a secreiilor, necrozei sau acelulelor epiteliale.

Scuama ia natere printr-un proces de hiperkeratoz sau parakeratoz, tradus clinicprintr-o exfoliere tegumentar vizibil. Deosebim dup mrime: scuame pitiriaziforme, de

diensiuni mici, furfuracee, troase (pitiriazisul simplu al pielii proase a capului), scuamelamelare, sidefii, stratificate (psoriazis) i n lambouri care cuprind regiuni anatomice ntregi(scarlatin, eritrodermii). Scuamele mai pot fi uscate, n psoriazis, umede, n eczem, grase, ndermatita seboreic.

Crusta este o leziune secundar format prin coagularea i uscarea unor secreiipatologice. Dac lichidul n cauz e sngele, crustele sunt brune, dac e o serozitate, crustele suntgalbene ca mierea, melicerice (ca n impetigo), iar dac e puroi apar cruste galben-verzui saucenuii. Ele acoper eroziuni sau ulceraii. Godeul favic este o crust de aspect particular, formatdin exudat i parazii. Rupia este format prin suprapunerea concentric a mai multor cruste, datde creterea progresiv a leziunii subiacente (ulceraiei) i a crustei.

Escara i sfacelulsunt leziuni elementare produse prin procesul de gangren. Escara este

consecina unei gangrene uscate, poate fi alb slninoas (ca n combustiile de gradul III, sau nnecrozele vasculare acute), sau neagr-brun (ca n gangrenele vasculare uscate, sau n combustiileprin carbonizare). Sfacelul este consecina gangrenei umede i se prezint ca fragmente moi, glbuisau negricioase, formate din esut descompus (gangren septic i autolitic).7. Sechelele cutanate, sunt secundare unor leziuni premergtoare.

Cicatricearezult din repararea unei pierderi de substan prin esut conjunctiv dens. Eapoate fi supl (comun), cnd se deosebete de pielea vecin numai prin culoare (hiper- saudepigmentat), prin lipsa porilori a firelor de pr sau cicatricea vicioas, cnd prezint modificripronunate: poate fi hipertrofic (fibroas, proeminent), cheloidian (dur, fibroas, roie, cupotenial evolutiv) sau dimpotriv atrofic, deprimat i indurat.

Scleroza este consecina unui proces interstiial fr soluii de continuitate, n care se

nmulete esutul conjunctiv fibros (de ex sclerodermia sau dermatoscleroza din sindromulvaricos). Procesul e favorizat de starea de anoxemie tisular. Att n cicatrici ct i n scleroz,hipertrofia aparine conjunctivului, n timp ce epiteliul e subiat i atrofic.

Atrofia const n subierea tuturor straturilor pielii, care devine neted, flasc, sencreete inert ca o foi de igaret, fr elasticitate. Prin dispariiasecreiilor pielea e uscat. Eanu trebuie confundat cu cicatricea atrofic ce apare dup o soluie de continuitate, ci esteconsecina unui endogen interstiial (atrofii vasculare) sau exogen-toxic (de ex alopecia atroficdin favus). Prin pielea subiat se vd capilarele, venulele, ca o reea distinct.

Manifesteri asociate manifestarilor cutanate:- pruritul, ce reprezintsenzaiade mncrime(ex: dermatoze alergice);


7/3

7

- durerea (ex: herpesul zoster),- parestezii reprezentate de furnicturi,amoreli(ex: acrocianoza, sindromul Raynaud);- artralgii (ex: eritem nodos, eritem polimorf).

Sursa de dificultate:De ordin fizic: circulatie inadecvata, puncte de presiune, slabiciune, dezechilibre endocrine,infectii, imunitate scazuta, carente de igiena.De ordin psihologic: anxietate, situatie de criza, stres.

De ordin sociologic: esec, conflict, saracie, lipsa cunoasterii de sine, poluare , radiatii, noxeprofesionale, loc de munca, relatii familiale, obiceiuri si traditii..Probleme de dependenta:

- alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor;- vulnerabilitate fata de pericole9- risc de infectie);- alterarea confortului psihic;- alterarea imagini de sine;- devalorizare;- durere;- defici de autoingrijire- carente de igiena

- imobilitate, postura inadecvata;- deficit de cunostinte.Obiective:

Sa fie ameliorata durerea pacientului.Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre.Pacientul sa beneficieze de confort psihic.Pacientul sa fie ferit de pericole.Sa fie prevenita extinderea leziunilor.Sa se previna complicatiile.Pacientul sa prezinte interes pentru igiena.Pacientul sa aiba mobilitate pastrata.

Pacientul sa adopte pozitie adecvata.Pacientul sa-si redobandeasca imaginea de sine pozitiva.Pacientul sa fie receptiv la informatiile primite.Pacientul sa se reintegreze socio-profesional.

Interventii :a) autonome- izolare la domiciliu sau in spital pentru bolile infectocontagioase;- declarare (raportare)- orice caz de boala contagioasa se declara (raporteaza) cat mai rapid, nfunctie de gravitatea epidemiologica, circumscriptiei sanitare si la autoritatea antiepidemicateritoriala.- comunicare, informare, oferirea explicatiilor in legatura cu boala: cauze, simptome, evolutie;importanta tratamentului si regimului terapeutic;- aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor- monitorizarea functiilor vitale si vegetative;- asigurarea conditiilor de mediu;- asigurarea igienei;- alimentarea;- hidratarea;- asigurarea pozitiilor;- mobilizarea;-- toaleta si pansamentul leziunilor pielii;


8/34

8

-prevenirea complicatiilor;- educatia pentru sanatate.b) delegate:- efectuarea recoltarilor de produse biologice pentru laborator;- pregatirea pacientului pentru investigatii;- administrarea tratamentului local si general;- efectuarea pansamentului.

IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELORPACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN AFECTIUNI STAFILOCOCICE

CUTANATE

*PIODERMITE- inflamaiile supurative ale pielii, produse de stafilococi i streptococi.

Stafilocociile cutanate se pot localiza in jurul firului de par sau in afara firului de par.Dintre cele localizate in jurul firului de par, se pot enumera:

1. Impetigo Bokhardt sau foliculita acuta superficiala;- este produsa de stafilococul piogen si se manifesta sub forma unor mici pustule foliculare, cuevolutie obisnuit acuta, diseminate razlet pe anumite regiuni, alteori sub forma de eruptii maidense. Pot aparea in orice regiune a corpului, atat in pielea paroasa, cat si pe pielea glabra. Seintalneste frecvent la copii mai mari de varsta prescolara cu localizare obisnuita peextremitati si, mai ales, in pielea capului. Caldura si umiditatea (uneori compresele umede),maceratia tegumentelor prin transpiratie, urina sau secretii patologice (fistule, plagi infectate),iritatiile repetate, lipsa de igiena si ungerea pielii capului cu uleiuri minerale sau pomezi, suntfactori care favorizeaza aparitia foliculitelor superficiale, printr-un mecanism de reactivare astafilococului, prezent in stare latenta in ostiul folicular.Pustulele se usuca, de regula, in 710 zile, dar adesea altele noi reapar, conducand la o evolutie

cronica sau cu remisiuni tranzitorii, cu caracter recidivant. In astfel de cazuri, evolutia se poateface spre furuncule sau spre forme particulare de foliculita, cand este vorba de pielea din regiunileparoase ale corpului, unde se pot instalasicozisul sau foliculita decalvanta, ducand in pieleacapului la alopecie in placi, cu caracter definitiv, de aspectul pseudopeladei.2. Furunculul sau foliculita acuta profunda necrozanta= infectie stafilococica necrozanta acomplexului pilo-sebaceu, ntlnita mai ales la vrsta tnara.Semne locale:- initial (primele 2-3 zile): zona pruriginoasa centrata de un fir de par, care se asociaza rapid cuedem important si hiperemie (apare senzatie de arsura);- urmatoarele 2-3 zile: tumefactie conica dura, rosie- violacee, dureroasa, prezentnd n vrf oflictena galbuie;

- urmatoarele 2 - 3 zile: pe fondul intensificarii durerii si tumefactiei se produce fistulizareapustulei subepidermice, cu eliminare de serozitate si puroi; craterul ramas contine n centrubourbillonul, care poate fi extras chirurgical sau se poate detasa spontan dupa nca 2 zile;- vindecare prin constituirea unei cicatrici cheloide inestetice.Semne regionale (inconstante): limfangita reticulara, limfadenita;Semne generale: cele ntlnite n cazul infectiilor mai severe.Forme

- Furunculul antracoid sau aglomerare de mai multi furunculi- infectie a pielii si tesutuluisubcutanat, produsa de Stafilococcus aureus caracterizata prin infectia profunda a mai multorfoliculi pilosi (mai multe furuncule cu canale de drenaj multiple) si necroza tesuturilor afectate.
http://www.medicina-informativa.com/2012/11/sicozisul-manifestare-tratament.htmlhttp://www.medicina-informativa.com/2012/11/sicozisul-manifestare-tratament.html


9/3

9

Sinonim: carbuncul. Localizari ale furunculelor sunt: tegumentele fetei, gatului, regiunii axilare,umerilor si feselor. Daca se formeaza la nivelul pleoapei, se numeste orjelet (urcior).- Sicozis sau fol icul ita croni ca profunda- leziuni foliculare inflamatorii profunde, cu evolutiesubacuta si cronica, cu localizare predilecta la barba si mustata.;- Piodermita vegetanta- este o afectiune caracterizata prin aparitia de placi verucoase mari cumargini supradenivelate si multiple pustule.;Dintre cele localizate in afara firului de par, enumeram:

1. Abcesele mult iple ale sugarului- se caracterizeazea prin multiple nodozitati eritemato - violaceilocalizate pe fata, scalp, gat, torace si fese, care evolueaza spre ulceratii si cicatrici atrofice, faraafectarea starii generale, decat in cazul evolutiei spre o septicemie stafilococica cu punct de plecarecutanat.Spre deosebire de furuncul si hidrosadenita, nodozitatile inflamatorii nu dezvoltaburbioane.2. H idr osadeni ta- infectia stafilococica a unei glande sudoripare apocrine(glande sudoripare de10-20 de ori mai mari, ramificate i mai profunde dect cele obinuite, produc secreie vscoas cumiros caracteristic localizate in : regiunea axilar, mamar, anal i genital).Clinic, aspectul sievolutia formei acute sunt identice cu cele ale unui furuncul. Boala apare numai dupa pubertate,adica din momentul intrarii in activitate a acestui tip de glanda sudoripara. Leziune a estelocalizat n derm i hipoderm ce intereseaz de la nceput glomerulul glandei sudoripare,

mbrcnd mai mult aspectul unui abces (lipsesc firul de pr i zona de necroz ntlnite n cazulfurunculului);3.Botriomicomul- este o afectiune cutanata, leziunea fiind de fapt o varietate de tumorasuprainfectata.Apare mai frecvent la nivelul extremitatilor, pe fata, scalp sau mucoase, regiuni expusetraumatismelor.Afectiunea consta intr-o tumora cu diametrul de 0,5-2 cm, de culoare rosie-negricioasa, deconsistenta moale.Suprafata tumorii are aspect de papilom, frecvent erodata si acoperita de cruste negricioase. Laperiferie tumora este inconjurata de un guleras, care rezulta prin erodarea epidermului.Evolutia este lenta, leziunea crescand in dimensiuni timp de cateva saptamani sau luni, dupa care

stationeaza. Formatiunile vechi sufera un proces de fibroza si, rareori, unele involueaza spontan.4.Limfangitele supur ateLimfangita acuta- inflamaie septic a vaselor i trunchiurilor limfatice produs prin afectareaperetelui acestora de ctre germeni provenii de la o infecie situat n teritoriul drenat de ele sauinoculai printr-o soluie de continuitate (plag, escoriaie, neptur, etc.)Limfangit supurat: n caz de virulen crescut a germenilor se produce tromboza septic avasului limfatic cu perilimfangit i constituire de microabcese ce pot conflua (evolueaz ca unflegmon nsoit de fenomene generale accentuate);5. F legmoanele-inflamatie acuta a tesutului celular subcutanat caracterizata prin: tendinta deosebita la difuziune; lipsa limitarii infectiei;

necroza masiva a tesuturilor.Este un mod particular de inflamatie acuta a tesutului conjuctiv(celulita difuza).La debut predomina semnele generale:febra ridicata(39-40 grade C),frisoane violente,alterareastarii generale,insomnii,varsaturi si uneori diaree.Local apare o tumefiere difuza si dureroasa,apoi apare un edem voluminos si dureros spontan.Tegumentele de deasupra regiunii se inrosesc,cu temperatura locala ridicata,iar apoi devinlucioase.De obicei intre a 3-a si a 8-a zi de evolutie a flegmonului tegumentele din jurul sau prezintaflictene care pot ulcera si lasa sa se scurga un lichid de culoare brun-negricioasa.


10/

10

Vindecarea este lenta si dureroasa si genereaza cicatrici aderente la tesuturileprofunde,functionalitatea regiunii putand fi perturbata.

CULEGEREA DE DATE

- prin interviu, observare, documente, medicamente.- intereseaza modul de aparitie a afectiunilor dermatologice, din cele enumerate mai sus.

Manifestari de independentaDatorita srtucturii, pielea indeplineste o serie de functii si anume:- apararea organismului de agentii patogeni si de radiatiile u.v. prin secretarea melaninei;- participa la excretia substantelor rezultate in urma metabolismului;- participa la termoreglarea atat prin termoliza, cat si prin termogeneza, cu ajutorul stratului adiposavad si rol de isolator termic;- participa la absorbtia unor medicamente care intra apoi in circulatia generala, participand lainspiratie.Manifestari de dependenta

Leziuni cutanate: macula, papula, vezicula, ulceratia, scuame.Pot fi distribuite pe piele simetric sau asimetric in zonele: perinazal, perioral, nivelul

membrelor, nivelul fetei anterioare si posterioare a toracelui, gat, ceafa, fata, axial,periombilical, fesieri.La manifestarile de dependent ne intereseaza:

- sa ne notam data cand a aparut leziunea, modalitatea de debut evolutia leziunilor in timp,caracterul acut sau cronic sau recidivant al leziunilor si tratamentele facute anterior.- alta manifestare a leziunilor cutanate este durerea, de intensitate variabila si localizare frecvent inzona afectata;- alta manifestare o reprezinta pruritul, care poate fi localizat in scabie si pediculoza saugeneralizat in exeme si dermatite.- pruritul poate fi exacerbate nocturn, poate fi insotit de leziuni de grataj, febra, frison, leziuniunghiale, paraziti adulti sau oua de paraziti.

- alte manifestari sunt: greturi, varsaturile, cefalee si edeme.Sursa de dificultate:De ordin fizic: circulatie moderata, puncte de presiune, slabiciune, dezechilibru endocrine.De ordin psihologic: anxietate, situatie de criza.De ordin sociologic: esec, conflict, saracie, lipsa cunoasterii de sine.

Probleme de dependenta:- alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor;- risc de complicatii;- alterarea confortului psihic;- alterarea imagini de sine;- devalorizare;

- durere;- murdaria;- cunostinte insuficiente despre boala;- vulnerabilitate fata de pericole.

Obiective:Sa fie ameliorata durerea pacientului.Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre.Sa fie prevenita extinderea leziunilor.Sa se previna complicatiile.Pacientul sa beneficieze de confort psihic.


11/

11

Pacientul sa fie ferit de pericole.Pacientul sa prezinte interes pentru igiena..Pacientul sa aiba cunostinte suficiente despre boala.Pacientul sa-si redobandeasca imaginea de sine pozitiva.Pacientul sa se reintegreze socio-profesional.

Interventii :Prioriti n ngrijire:

- supravegherea funciilor vitale si vegetative,- masuri penntru evitarea extinderii infectiei (izolarea pacientului cu leziuni contagioase; pansarealeziunilor);-prevenirea complicaiilor.Intervenii proprii:- identificarea si eliminarea factorilor favorizanti sau agravanti;- aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor (culoare, stare de hidratare, turgor,secretie sudorala, leziuni cutanate);- comunicare,- hidratare,- alimentare,

- igien( igiena riguroasa a tegumentelor intacte, taierea unghiilor scurt si igiena acestora,eventual aplicarea de manusi sterile pe mainile pacientului);- in cazul leziunilor din regiunea fesiera sau a organelor genitale se vor utiliza bazinete si urinareindividuale, sterile.- schimbarea lenjeriei de pat si de corp, ori de cate ori este nevoie.- mobilizare,- transport,- educaie.Intervenii delegate:- pregtirea pentru investigaii si analize,- administrarea tratamentului local si general, pregtirea preoperatorie si ngirjiri postoperatorii etc.

-aplicarea tratamentului: pudre cu rol absorbant, mixture cu actiune antiinflamatoare siantipruriginoase, unguente cu actiune emolienta ce diminueaza deshidratarea cutanata, bai pentruindepartarea crustelor, scuamelor si pentru hidratarea cutanata, comprese umede.-administrarea tratamentului medicamentos local si general.

IDENTIFICAREA , ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELORPACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN AFECTIUNI STREPTOCOCICE

CUTANATE

Streptocociile cutanate pot fi:

- eritematoase precum erizipelul si limfangitele;- buloase precum impetigo bulos, pemfigusul acut al sugarului exfoliativ;- erozive precum intertrigo- ulceroase precum ectima- eritematoscuamoase precum pitiriazisul si psoriazisul.

Erizipelul i celulitasunt infecii ale esutului celular subcutanat caracterizate prininflamaie acut difuz, edematoas a dermului i esutului subcutanat frecventasociat cu semne generale.Manifestari de dependenta


12/

12

- debut cu frison solemn, febra 38-400C, cu alterarea strii generale, cefalee, greturi, varsaturi.- local: dupa 24-48 de ore, in zona afectata, apare un placard rosu, edematiat, dureros, cu suprafatalucioasa, bine delimitat de un burelet proeminent, semn caracteristic erizipelului. Edemul este maiaccentuat in localizarile la nivelul fetei, scalpului si pavilionului urechii. Placardul se extinde lentprin periferia sa pana la 10-15 cm sau mai mare. Se asociaza cu limfangita si adenopatie regionalainflamatorie.

Limfangita acut- definitie: inflamaie septic a vaselor i trunchiurilor limfatice produs prin afectarea pereteluiacestora de ctre germeni provenii de la o infecie situat n teritoriul drenat de ele sau inoculaiprintr-o soluie de continuitate (plag, escoriaie, neptur, etc.)- etiopatogenie: poate fi produs de orice germene patogen (mai ales streptococul are tropismlimfatic) i reprezint un mod de reacie a organismului la transportul limfatic al germenilorSe descriu mai multe forme anatomo-clinice (evolutive):- limfangit reticular: localizat n reeaua limfatic tegumentar superficial din vecintateainfeciei sau a porii de intrare; clinic se constat prezena de trave serpiginoase, roii-violacee,pe fond de hiperemie cutanat i edem, cu durere accentuat de palpare i dispariia roeii ladigitopresiune; semne generale (febr, curbatur);

- limfangit troncular: este stadiu evolutiv ulterior, n care n axul membrului afectat suntvizibile unul sau mai multe trunchiuri limfatice ce apar ca lovituri de bici; sunt cordoane roiiindurate i dureroase, cu aspect rectiliniu, paralele sau anastomozate; adenit regional satelit;semne generale (febr, frisoane, cefalee);- limfangit supurat: n caz de virulen crescut a germenilor se produce tromboza septic avasului limfatic cu perilimfangit i constituire de microabcese ce pot conflua (evolueaz ca unflegmon nsoit de fenomene generale accentuate);- limfangit gangrenoas(pare a fi la originea fasceitei necrozante): n caz de infecii cu germenianaerobi sau asociaii anaerobe, la bolnavi cu reactivitate sczut, pe fondul unui placard delimfangit reticular apar flictene sero-sanghinolente care se sparg lsnd n urm false membranecenuii-murdare (instalare a supuraiei cu aspect gangrenos

Impetigoeste oinfectie bacteriana foarte contagioasa cu gram-pozitivi a stratuluisuperficial al epidermului. Cele doua forme ale bolii suntimpetigo bulos si impetigononbulos. Impetigo este cauzat deStaphylococcus aureus si streptococi beta-hemolitici de grupA precum Streptococcus pyogenes. Ambele organisme pot fi prezente in acelasi timp in zonaafectata.

Impetigo streptococic sau impetigo contagiosImpetigo streptococic este o afectiune foarte contagioasa, care apare indeosebi la copiii

prescolari si scolari, evoluand sub forma de mici epidemii. Agentul patogen cel mai frecventeste Streptococcus pyogenes de grup A, inclusiv tulpinile nefritigene.Debuteaza cu o pustula sau o bula, cu halou inflamator, care se rupe si las o eroziune care va fi

acoperita de o crusta galbuie, dulce, numitcrusta melicerica. Frecvent se asociaza cu pustulefoliculare datorit asocierii infectiei cu stafilococ. Localizarea cea mai frecventa este pe fata peribucal, perinazal, regiunea auriculara, si mai rar pe trunchi, membre, pielea paroasa a capului.Vindecarea spontana se poate obtine in 2-3 saptamani, fr cicatrice, dar apar noi leziuni prinautoinoculare, cu evolutie indelungata si risc crescut de aparitie a complicatiilor ladistanta (glomerulonefrita acuta poststreptococica).


13/

13

Dermatita seboreica a sugarului: afectiune dermatologicabenignaasugaruluice atinge,in principal, fata si sezutul.boalalui Leiner-Moussous se observa intre a 2-a sia 4-a lunadeviata.Cauza este de cele mai multe ori necunoscuta. Eruptiadebuteaza cel mai frecvent printr-o inrosirea plicilor si a zonelor convexe ale bazinului (fese,organe genitale), precum si prin afectarea pieliicapului, ducand la scuame grase, groase, galbui sau cafenii pe o piele rosie (cruste de lapte).Leziunile se propaga apoi rapid pe intreg corpul, formand scuame. Aceasta eruptie este, de obicei,

bine suportata de catre copil, care nu simte prurit.

Ectima streptococica este o infectie a pielii de tip ulceros produsa de streptococ (sistafilococ). Se localizeaza mai ales la nivelul membrelor inferioare si apare la persoane cu igienadeficitara, casectice, cu tulburari circulatorii venoase ale membrelor inferioare si la copii.Debuteaza sub forma unor mici bule sau pustule localizate pe o zona eritematoasa, care in catevazile ulcereaza si formeaza o crusta neagra-cenusie care se poate indeparta descoperind o ulceratiecu margini proeminente, cu fundul acoperit de un puroi galben-verzui.Se vindeca cu cicatrice hiperpigmentate. Leziunile sunt de obicei multiple, recidivante, avandcapacitate de autoinoculare.Tratamentul consta in antibiotice pe cale generala si topice cu antibiotice si coloranti. Evolutia este

trenanta chiar si sub tratament.

Pitiriazisul defineste o serie de boli dermatologice, care au cauze diferite insa semanifesta asemanator: pete rosii pe piele care se descuameaza .

In mod normal, de-alungul a 28 de zile (ciclu celular), celulele tegumentului se matureaza,ajung in straturile superficiale si se desprind cu ajutorul hainelor sau bailor.Aceste celule suntinlocuite de celule noi, tinere, venite din straturile profunde.In cazul pitiriazisului, ca si in cazul psoriazisului, celulele nu se matureaza indeajuns, dar ajung instraturile superficiale ale pielii si formeaza placi de celulele moarte care se descuameaza.

Responsabila de producerea pitiriazisului poate fi o infectie, o; uneori cauza aparitiei nueste cunoscuta.

Exista mai multe tipuri de pitiriazis printre care: pitiriazisul rozat, pitiriazisul alb al fetei,pitiriazisul versicolor sau pitiriazis rubra pilaris.

Factorii ce favorizeaza aparitia pitiriazisului

- cel mai frecvent pitiriazisul apare dupa o infectie bacteriana(streptococ), virala (virusul herpetic7, virusul ECHO) sau fungica;- activitati zilnice stresantepentru o lunga perioada de timp, uneori asociate cu un mediu familialtensionat;-dezechilibru intre flora comensala de pe pielii(care se afla pe tegument fara a ne afecta in vreunfel) si cea patogena (care determina aparitia bolii) prin penetrarea germenilor patogeni in piele..-sistem imunitar foarte slabit;

-o infectie puternica.-expunerea la un mediu cu caldura si umiditate excesiva.- descuamarea pielii mai poate apare si ca urmare a unei predispozitii genetice, uneori cauzaaparitiei poate fi necunoscuta.

Psoriazisuleste caracterizat de arii cutanate usor tumefiate, cu margini rosii si acoperite cucruste (scuame) mari, de culoare alba sau alb-argintii.Tegumentul afectat se fisureaza si zonele respective devin dureroase. Uneori pot aparea pruritul(mancarimi) sau dureri articulare.

Psoriazisul se caracterizeaza prin existenta unor macule(pete) rosiatice acoperite de scuame
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/benign_565http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/benign_565http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/benign_565http://www.sfatulmedicului.ro/Nutritia-copiilor/alimentatia-naturala-a-sugarului-alaptarea_1511http://www.sfatulmedicului.ro/Nutritia-copiilor/alimentatia-naturala-a-sugarului-alaptarea_1511http://www.sfatulmedicului.ro/Nutritia-copiilor/alimentatia-naturala-a-sugarului-alaptarea_1511http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala_2932http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala_2932http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala_2932http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-luna-a-iv-a_1144http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-luna-a-iv-a_1144http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-luna-a-iv-a_1144http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/ciclul-vietii-de-familie_1200http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/ciclul-vietii-de-familie_1200http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/ciclul-vietii-de-familie_1200http://www.sfatulmedicului.ro/Dantura-copiilor/primii-dinti-la-copii-sau-eruptia-dentara_427http://www.sfatulmedicului.ro/Dantura-copiilor/primii-dinti-la-copii-sau-eruptia-dentara_427http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-estetica/ridicarea-feselor_1719http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-estetica/ridicarea-feselor_1719http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-estetica/ridicarea-feselor_1719http://www.sfatulmedicului.ro/Sex-si-erotism/ghidul-sistemului-reproducator-masculin_704http://www.sfatulmedicului.ro/Sex-si-erotism/ghidul-sistemului-reproducator-masculin_704http://www.sfatulmedicului.ro/Sex-si-erotism/ghidul-sistemului-reproducator-masculin_704http://www.sfatulmedicului.ro/Sex-si-erotism/ghidul-sistemului-reproducator-masculin_704http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-estetica/ridicarea-feselor_1719http://www.sfatulmedicului.ro/Dantura-copiilor/primii-dinti-la-copii-sau-eruptia-dentara_427http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/ciclul-vietii-de-familie_1200http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-luna-a-iv-a_1144http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala_2932http://www.sfatulmedicului.ro/Nutritia-copiilor/alimentatia-naturala-a-sugarului-alaptarea_1511http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/benign_565


14/

14

mici, asemanatoare fulgilor de tarate. Uneori este insotit de prurit si manifestarile sunt mult maiatenuate decat la pitiriazis.

Pitir iazisul alb al feteiCauza aparitiei pitiriazisului alb al fetei este infectia cu streptococsi cei mai vizati sunt copii.Este caracterizat prin prezenta de pete de 1-4 cm rotunde-ovale,de culoare alba,scuamoaselocalizate pe fata, brate, git sau umeri. Scuamele sunt fine si aderente si afecteazafrecvent pieleadinjurul gurii, obrajii si barbia .

Se vindeca fara tratament.O problema poate fi aspectul estetic.Pitir iazisul rozat Giber tEste o eruptie care afecteaza toate grupele de varsta,in special femeile,cel mai frecventapareprimavara si toamna.

Cauza. Pitiriazisul rozat apare in urma unei infectia virala sau daca ai facut tratamentcu Captopril, Metronidazol, Ketotifen , Barbiturice.

Simptome. Initial apare o pata rosie-roz localizata pe piept numita medalion primar, caredeclanseaza eruptia. Leziunea initiala se mareste in citeva zile pentru adeveni o pata de 4-5 cmcu scuame fine in interiorul marginilor bine demarcate.In cateva zile apar mai si alte peteasemanatoare celei initiale care se localizeaza pe trunchi, la baza gatului si a membrelor.Un alt simptom al pitiriazisului este pruritul care insa nu afecteaza starea generala.

Manifestarile pitiriazisului rozat evolueaza in 6-8 saptamani, dupa care se vindecaspontan(dispare fara tratament ).Piti r iazisul versicolor

Este o dermatoza cauzata de o ciuperca(micoza),Malassezia furfur, precum si predispozitiagenetica constituie cauza aparitiei pitiriazisului versicolor , iar transpiratia favorizeaza dezvoltareaacestei boli.Leziunile tegumentare au urmatoarele caracteristici:-sunt albe in zonele expuse;-au culoarea maronie sau rosie-maronie in zonele acoperite;- sunt netede cu margini bine delimitate si acoperite de scuame fine;- nu fac cruste decat daca sunt frecate;

- initial au un diametru de 3 - 4 mm, apoi se extind;- frecvent se unesc (conflueaza) si formeaza pete intinse;Se localizeaza pe trunchi, in zona decolteului,zona inghinalasi se pot extinde pegat, fata, mainisau picioare.

Infectia este contagioasa, insa nu se cunoaste calea de transmitere.Pitir iazis rubra pil aris

Este o dermatoza scuamoasa rara, a carei cauza este necunoscuta, care poate evolua catreeritrodermie( eruptive cutanata rosie generalizata asociata cu alterarea starii generale). De obicei sevindeca in 1 -3 ani de la momentul aparitiei.Leziunile caracteristiceacestui tip de pitiriazis sunt:-keratodermita palmo-plantara(ingrosarea pielii palmelor si talpilor);

- papula cornoasa foliculara( basicute rosiatice prezente la radacina firului de par);- hiperkeratoza subunghiala(ingrosarea unghiilor);- leziuni de pitiriazis capitis(matreata)- prurit.Boala evolueaza treptat, raspandindu-se de la cap catre picioare. Initial se observa o roseata afetei, urmata de prezenta papulelor la nivelul pielii capului. Este urmata de ingrosarea unghiilor,de roseata si ingrosarea palmelor si talpilor, care pot prezenta fisuri dureroase la mers si lautilizarea mainilor. Leziunile se pot extinde si pot fuziona la nivelul intregului corp si uneori suntinsotite de prurit.Pacientii se pot plange de durere si iritatie in gura, precum si de leziuni oculare


15/

15

(ectropion, incetosarea si scaderea vederii).Culegereadedate:

Se face prin interviu, observare, cercetarea documentelor medicale.Intereseaza modul de aparitie a afectiunilor dermatologice : infectii virale precum herpesul, infectiibacteriologice cutanate, infectii fungice favorizate de mediul aerob, prezenta parazitilor, consumde alimente care determina uricarie, contact cu alergeni care pot da o dermatita de contact.

Manifestari de independenta

Datorita structurii, pielea indeplineste o serie de functii si anume:- apararea organismului de agenti patogeni si de radiatiile u.v. prin secretarea melaninei- participa la excretia substantelor rezultate in urma matebolismului:- participa la termoreglarea atat prin termoliza cat si prin termogeneza cu ajutorul stratului adiposavand si rol de isolator termic:- participa la absorbtia unor medicamente care intra apoi in circulatia generala, participand lainspiratie.

Manifetari de dependentaLa manifestarile de dependenta ne intereseaza:- leziunile cutanate: macula, papula, vezicula, ulceratia, scuama;- distribuirea pe piele simetric sau asimetric: perinazal, perioral, pe fata, pe membre, torace, gat,

ceafa, axile, peri-ombilical, fesier;- sa ne notam data cand a aparut leziunea, modalitatea de debut, evolutia leziunilor in timp,caracterul acut sau cronic sau recidivant al leziunilor si tratamentele facute anterior;- alta manifestare a leziunilor cutanate este durerea, de intensitate variabila si localizare frecvent inzona afectata;- alta manifestare o reprezinta pruritul, care poate fi localizat in scabie si pediculoza saugeneralizat in exeme si dermatitele, exacerbate nocturn, insotit de leziuni de grataj, febra, frison,leziuni unghiale, paraziti adulti sau oua de paraziti, greturi, varsaturi, cefalee, si edeme.

Probleme de dependenta:- alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor;- risc de complicatii;

- alterarea confortului psihic;- alterarea imagini de sine;- devalorizare;- durere;- murdaria;- cunostinte insuficiente despre boala;- vulnerabilitate fata de pericole.

Obiective:Sa fie remisa complet infecia.Sa se previna recidivele.Sa fie ameliorata durerea pacientului.

Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre.Sa fie prevenita extinderea leziunilor.Pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala.Sa se previna complicatiile.Pacientul sa beneficieze de confort psihic.Pacientul sa fie ferit de pericole.Pacientul sa prezinte interes pentru igiena..Pacientul sa aiba cunostinte suficiente despre boala.Pacientul sa-si redobandeasca imaginea de sine pozitiva.Pacientul sa se reintegreze socio-profesional.


16/

16

Interventii- identificarea si eliminarea factorilor favorizanti sau agravanti (ulcer de gamb, plagi traumatice,escare, intertrigo interdigital);- aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor (culoare, stare de hidratare, turgor,secretie sudorala, leziuni cutanate);- comunicare,- hidratare,

- alimentare,- igien( igiena riguroasa a tegumentelor intacte, taierea unghiilor scurt si igiena acestora,- utilizarea bazinetelor si urinarelor individuale, sterile;- schimbarea lenjeriei de pat si de corp, ori de cate ori este nevoie;- aplicarea antiinflamatoarelor si anti pruriginoaselor, a unguentelor cu actiune emolienta, acremelor cu actiune emolienta ce diminua deshidratarea cutanata.- efectuarea bailor pentru indepartarea crustelor, scuamelor si pentru hidratarea cutanata,comprese umede.- observarea aparitiei unor complicatii;- efectuarea educatiei sanitare a pacientului cu privire la : masuri de prevenire a transmiteriiinfectiilor, asupra infectarii leziunilor, a necesitatii respectarii dietei prescrise de medic, continua

tratamentul prescris la domiciliu, necesitatea unei igiene riguroase si incurajarea pacientului inaprecierea aspectului fizic, in vederea redobandirii imaginii de sine pozitiva.I n eri zipel:

- asigurarea repausului la pat cu imobilizarea segmentului afectat si drenaj decliv;- local : aplicarea compreselor umede si reci, schimbate la 1-2 ore, timp de 2-3 zile (cu atentiepentru a nu se macera tegumentul) cu acid boric 1-2%, cloramina, rivanol, permanganat de potasiu,ser fiziologic. Dupa linistirea procesului inflamator se pot aplica coloranti.- administrarea tratament medicamentos: antibiotice antistreptococice: penicilin G 4 mil. U/zi im.sau eritromicin2g/zi sau macrolid echivalent, clindamicin 900 mg/zi sau fluorochinolone,analgetice, antipiretice, antiinflamatoare; antiseptice.I n limfangita:

- atitudine corect fa de plgi i infecii;- administrarea tratamentului presacris: antibioticoterapie, analgetice, antipiretice,antiinflamatoare; antiseptice i revulsive local- pregatire preoperatorie - n limfangitele supurate i gangrenoase incizii, lavaj, drenaj +tratamentul infeciei cauzale.I n I mpetigo

- mentinerea unei igiene riguroase, tierea scurt a unghiilor, baie zilnic.- aplicarea tratamentului local: se aplica comprese umede cu solutii slab antiseptice (acid boric 1-2%, permanganat de potasiu, cloramin) pentru indepartarea crustelor. Dupa linistirea procesuluiexsudativ se vor aplica unguente cu antibiotice (neomicina, gentamicina, kanamicina, bacitracina,acid fucidinic) si coloranti (violet de gentiana 1% -pioctanin, solutie Castelani).

- administrarea tratamentul sistemic:se face cu antibiotice antistreptococice si antistafilococice pecale generala timp de 7-10 zile: peniciline antistafilococice (oxacilin), cefalosporine (cefalexin,cefuroxime), macrolide (eritromicina, roxitromicina, azitromicin).

Asistenta medicala va respecta:- modul de aplicare a tratamentului local ( tampoane, frictionare);- contraindicatiile de aplicare pe pielea paroasa sau pe organele genitale;- modalitatile de indepartare;- pregatirea pacientului si participarea la efectuarea altor tratamente precum: tratamentulchirurgical, biopsia facuta in scop de incizie sau excizie, electrochirurgical-electrocauterizantfolosit in distrugerea tesuturilor patologice, crioterapie respective distrugerea tesuturilor patologice


17/

17

prin congelare, utilizandu-se azot lichid sau zapada carbonica, fototerapia cu raze ultraviolet,radioterapia prin iradierea superficial si laserterapia;- administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic (calmante, sedative, antibiotic) siurmareste efectul terapeutic al acestora;

Investigatii si examene de laboratorExamen micologic: recoltarea produsului pathologic si examinarea lui la microscop .Examen citologic: din produsul recoltat se face un frotiu ce se examineaza la microscop

Examen la lampa Wood: utilizat in special in infectiile produse de fungi si bacterii si in tulburarilepigmentareBiopsia cutanata: recoltarea unui fragment de piele care este examinat histopatologicTeste cutanate care pot fi facute fie prin aplicare pe tegumente a unei dilutii standard si reactia seciteste dupa 48-96 de ore sau prin scarificare.I.D.R. la tuberculina prin injective intradermica, reactia se citeste la 24 de ore, 48 de ore si cel mult72 de ore.

Rolul asistentei medicale consta in:- pregatirea materialelor necesare;- pregatirea psihica si fizica a pacientului;- recoltarea produselor patologice la indicatia medicului;

- pregatirea produsului pentru laborator;- efectuarea testelor cutanate.

EDUCATIE SANITARA PENTRU PREVENIREA INFECTIILORDERMATOLOGICE

-evitarea factorilor declansatori sau favorizanti : leziuni contagioase, agenti iritanti,microorganism, traumatisme, expunerea prelungita la razele solare.-igiena: igiena tegumentelor prin spalare cu apa si sapun, prin dezinfectare cand se produc leziuni;-igiena mucoaselor si anexelor pielii-alimentatia echilibrata, evitand alimentele care pot da alergii.

-hidratarea corespunzatoare pentru a prevenii uscarea pielii si a pruritului-prezentarea la medic imediat ce apare o leziune.-evitarea autotratarii.-prevenirea leziunilor de grataj, prin taierea scurta a unghiilor.

NURSING IN DERMATOZELE ALERGICEDefiniie: sunt afeciuni ale tegumentelor,produse ca efect al unei sensibilizri la una sau maimulte substane care acioneaz prin contact direct.Etiologie: substane chimice (se cunosc pn n prezent peste 3 000 de compui chimici alergizanipentru tegumente) care acioneaz n majoritatea ca haptene, combinndu-se cu proteineleepidermului pentru a forma antigeni complei.pneumalergeni: praf de cas, polenuri, scuame de animal, pene;alergeni alimentari: nuci, alune, fructe roii, ciocolata, aditivi alimentari;alergeni infecioi: bacterii, virusuri, paraziii, fungi;alergeni medicamentos!: antibiotice din grupul penicilinei, sulfamide, anestezice, antiinflamatoriinesteroidiene;alte cauze: nepturi de insecte.Manifestri de dependen: plci eritematoedematoase, tranzitorii, pruriginoase, durere, edem lanivelul feei (obraji, pleoape, buze), minilor, organelor genitale externe. Poate aprea edem i lanivelul mucoaselor: bucal, faringian (disfagie), laringian cu edem glotic.Probleme de dependenalterarea integritii tegumentelor i mucoaselor;risc de infecie;


18/3

18

alterarea confortului psihic;alterarea imaginii de sine;durere;vulnerabilitate;refuzul de a se conforma tratamentului;murdaria;cunotine insuficiente despre boal.Surse de dificultate

Factori etiologi i de risc: factori de mediu: poluare, radiaii, noxe profesionale;Factori psihici: stres;Factori bio-fiziologici: contactul direct cu agentul etiologic, imunitate sczut, carene n igien;Factori sociali: locul de munc i relaiileinterumane de la locul de munc, relaiile familiale,obiceiurile i tradiiile familiale de igien;Factori spirituali: obiceiuri i ritualuri religioase;Factori culturali: influena mediului cultural.Obiective de ngrijirePacientul:s prezinte tegumente i mucoase integre;s nu prezinte infecie;s beneficieze de confort psihic;s fie mulumit cu propria imagine;s nu prezinte durere;s se simt n siguran;s accepte i s urmeze tratamentul;s prezinte interes fa de msurile de igien;s prezinte cunotine suficiente despre boal.Intervenii autonome:comunicare: informare, explicaii oferite n legtur cu etiologia bolii, simptomatologie, evoluie,importana tratamentului i regimului igienic;monitorizarea funciilor vitale i vegetative de dou ori pe zi: TA, puls, T, respiraie, diurez,scaun;asigurarea condiiilor de mediu;asigurarea igienei;alimentarea;hidratarea;asigurarea poziiilor;mobilizarea;prevenirea complicaiilor;educaia pentru sntate: informare, explicaii oferite n legtur cu etiologia bolii,simptomatologie, evoluie, importana tratamentului i regimului igienic i alimentar cu evitareaalimentelor cu potenial alergic.Intervenii delegate:Investigaii clinice i paraclinice:examenul vizual direct;examenul micologic direct;cultura pe medii speciale;microsporia electronic.Tratament- sistemic: antihistaminice antireceptori H1(Clorfeniramin, Loratadina, Desloratadina,Fexofenadina, Levocetirizina), antihistaminice antireceptori H2 (Cimetidina), simpaticomimetice(Adrenalina), stabilizatori de mastocit (Cromoglicat de sodiu, Ketotifen), corticosteroizii,antipruriginoase, AINS, antialgice;- topic: principii de tratament, soluii antiseptice (unguente, soluii, pudre), pansament,imunoterapie specific.Intervenii specifice n afeciuni dermatologice ngrijirea leziunilormateriale necesare;poziia pacientului;


19/

19

supravegherea pacientului;toaleta leziunilor;aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor;pansamente i bandaje.Intervenii: electrocauter, laser, chirurgicale dermatologice.materiale necesare;poziia pacientului;supravegherea pacientului;pregtire preoperatorie;ngrijiri postoperatorii;prevenirea complicaiilor.Investigaii specifice n afeciuni dermatologiceRecoltri de produse patologice pentru examen micologic direct, culturi pe medii speciale,examen bacteriologic, examen parazitologic, biopsia cutanat, microspo-ria electronic,imunfluorescena direct i indirect.Teste IDR: testele alergologiceExplorare fotobiologic: fototestul, fotoepidermotestul, fototestul sistemic.Investigaii imagistice: ecografie cutanat.

NURSING IN DERMATOMICOZE

Definitie: afectiuni ale pielii produse de ciuperci parazite.Etiologie fungi (ciuperci parazite).Manifestari de dependentaLeziuni elementare si secundare: macula, papula, pustula, vezicula, scuama, eritemul, pruritul,durerea.Probleme de dependenta:alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor;rise de infectie;alterarea confortului psihic;alterarea imaginii de sine;durere;vulnerabilitate;refuzul de a se conforma tratamentului;dezinteres fata de masurile de igiena;mobilitate limitata, postura inadecvata;cunostinte insuficiente despre boala.

Surse de dificultate: factori etiologici si de risc ;- factori de mediu: poluare, radiatii, noxe profesionale;- psihici: stres;- bio-fiziologici: contactui direct cu agentul etiologie, imunitate scazuta, carente Tn igiena;- sociali: locul de munca si relatiile interumane de la locul de munca, relatiile fa-miliale,

obiceiurile si traditiile familiale de igiena;

- spirituali: obiceiuri si ritualuri religioase;- cultural: influenta mediului cultural.Obiective de ingrijire:sa nu prezinte infectie;sa beneficieze de confort psihic;sa prezinte tegumente si mucoaselor integre;sa fie multumit cu propria imagine;sa nu prezinte durere;sa se simta in siguranta;sa accepte si sa urmeze tratamentul;


20/

20

sa prezinte interes fata de masurile de igiena;sa aiba mobilitatea pastrata;sa prezinte cunostinte suficiente despre boala.Interventii autonome:comunicare informare, explicatii oferite in legatura cu etiologia bolii, simptoma-tologie, evolutie,

importanta tratamentului si regimului igienic;monitorizarea functiilor vitale si vegetative de doua ori pe zi: TA,puls,T,respiratie, diureza,

scaun;asigurarea conditiilor de mediu;asigurarea igienei;alimentarea;hidratarea;asigurarea pozitiilor;mobilizarea;prevenirea complicatiilor;educatia pentru sanatate: informare, explicatii oferite in legatura cu etiologia bolii,

simptomatologie, evolutie, importanta tratamentului si regimului igienic.

Interventii delegate:Investigatii clinice si paraclinice:examenul vizual direct;recoltari de produse biologice pentru:o examenul micologic direct;o cultura pe medii speciale;omicrosporia electronica.

Administrarea tratamentelor:sistemic: antimicotice orale, antipruriginoase, antihistaminice;topic: principii de tratament, preparate topice unguente, solutii, pudre.

COLAGENOZE(1) degenerescenta fibrinoida a tesutului conjunctiv(2) hipergamaglobulinemie (inclusiv autoAc)(3) evolutie favorabila sub tratament cortizonic

LUPUS ERITEMATOS(LE)

- afectiune de etiologie necunoscuta caracterizata prin aparitia de reactii inflamatorii culocalizari multiple si asociata cu producerea de anticorpi directionati mpotriva antigenelornucleare, citoplasmatice si membranare.

Forma acuta reprezinta afectarea cutanata a LES- lupus eritematos diseminat (30% = lupus sinelupo)Forma subacuta este considerata actual tot o forma de afectare cutanata a LES.Forma cronica reprezinta forma de LE fara afectiune sistemica.

A. LUPUSUL ERITEMATOS CRONIC CUTANAT

1. DEFINITIE- LEC = afectiune cutanata caracterizata clinic de leziuni n placi eritematoase, bine


21/

21

delimitate, cu extindere centripeta si rezolutie centrala cu descuamare si cicatrici atrofice (=placa lupica).2. ETIOPATOGENIE- cauza LEC nu este cunoscuta; patogeie diferita de cea a LES (?)- leziunile de LEC pot fi generate de expunerea la soare, traumatisme fizice sau arsuri ...3. MANIFESTARI CLINICE- debut cu papule eritematoase discret pruriginoase pe zonele fotoexpuse - placa lupica;

- margini neregulate, bine delimitate, usor elevate si de culoare rosie si telangiectatice;- scuame subtiri, aderente, cu dopuri keratozice pe fata lor interna; centrul placii este atrofic;- placa lupica apare predilect la nivelul: regiunii malare, piramidei nazale, scalpului;- pot fi afectate si mucoasele, cheilita lupica;- forme clinice particulare de LEC:4. INVESTIGATII DE LABORATOR- serologie cu modificari minime (rar se identifica prezenta de Ac antinucleari)5. EXAMEN HISTOPATOLOGIC6. IMUNOHISTOLOGIA7. TRATAMENT- protectie pentru: soare, traumatisme, frig

- local: dermatocorticosteroizi (clasa III) sau triamcinolon acetonid- sistemic: antimalarice de sinteza, talidomida, dapsona, retinoizi9. PROGNOSTIC: excelent, 1-5% evolueaza spre LES

B. LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC1. DEFINITIE- LES = afectiune multisistemica caracterizata de prezenta anticorpilor antinucleari2. ETIOPATOGENIE- factor genetic (LES descris n familii, HLA B8, HLA DR2, HLA DR3, HLA DRw52)- factor ambiental- medicamente: hidralazina, procainamida, izoniazida, metildopa

- expunere la soare- sistemul imun actioneaza incorect, limfocitele T neconrolnd eficient limfocitele B3. MANIFESTARI CLINICE-oboseala, potentiali factori declansatori, istoric familial, febra,- afectare cutanata:

- macule eritematoase ( discret edematoase) dispuse centrofacial (n fluture)- eruptie diseminata, pruriginoasa, maculo-papuloasa, similara toxidermiei- placi lupice cu atrofie centrala, deseori fiind cazuri virate din LEC.- alopecie difuza sau n placi mici fara atrofie.- vasculita urticariana, livedo reticularis (frecvent pe membrele inferioare)- ulceratii de mucoasa, ulceratii ale septului nazal si ulcere de gamba

- leziuni buloase, echimoze / petesii / eritem polimorf- afectare articulara:- 95% dintre pacienti, 15% artrita deformanta (degete "n gt de lebada")- artrita dureroasa la miscare ce afecteaza simetric articulatiile mici ale minii

- afectare musculara: mialgii- afectare renala- determina prognosticul afectiunii- afectare cardiopulmonara: durere toracica pleuritica, pericardita, tahicardie- afectare neurologica: neuropatie periferica, crize convulsive "grand mal" - afectare gastrointestinala: greata, voma, dureri colicative (infarcte intestinale)


22/

22

- afectare oculara: conjunctivita, episclerita, ocluzia arterei centrale a retinei- afectare parotidiana glande parotide voluminoase (asociare cu sindrom Sjogren)4. INVESTIGATII- de laborator

- anemie normocroma normocitara, leucopenie < 4000/ L, trombocitopenie < 100 000/ L- VSH marit, complement scazut;- anticorpi antinucleari.

- examen histopatologic- imunohistologia8. TRATAMENT- protectie pentru: soare, traumatisme, frig- local: dermatocorticosteroizi (clasa III) sau triamcinolon acetonid- sistemic: prednison, azatioprina, ciclofosfamida (pacienti cu nefrita lupica), antimalarice9. PROGNOSTIC- 95% supravietuire la 5 ani, sarcina agraveaza LES

C. LUPUSUL ERITEMATOS SUBACUT

- LE subacut = leziuni cutanate ce evolueaza la pacienti care ndeplinesc criteriile ARA.- clinic evolueaza n placi neatrofice, fara scuame aderente. Exista un tip psoriaziform si unaltul sub forma eritemului polimorf (sdr. Rowell)- examenul histopatologic reprezenta o histopatologie similara LEC.- examenul imunologic identifica anticorpi anti-Ro (SSA) si anti La (SSB).

SCLERODERMIA

- afectiune cronica, de etiologie necunoscuta, care afecteaza microvascularizatia si tesutulconjunctiv lax, fiind caracterizata prin fibroza si obliterarea vaselor sanguine din piele,plamni, tract gastro-intestinal, rinichi si cord;

- exista o forma ce se manifesta exclusiv sau predominant cutanat (morfee) si o formasistemica (sclerodermia sistemica).1. MORFEEA

1.1. MORFEEA LOCALIZATAEtiopatogenie: teorii: autoimuna si cea infectioasa (Borellia burgdorferi)Manifestari clinice-placisclero-atrofice, bine circumscrise, cu centrul alb-ivoriu si periferia violacee-placi gutate, leziuni liniare, leziuni frontoprietale (srd. ParryRomberg), leziuni inelare- manifestari asociate: artralgii, sdr. Raynaud unilateral, nevi, alopecia areataModalitati paraclinice de diagnostic- examene de laborator: anticorpi anti ADN monocatenar, anticorpi anti histone, FR

- examen histopatologic.Tratament- leziunile se pot remite spontan; infiltratii cu triamcinolon- penicilamina asociat cu piridoxina, dermatocorticoizi, derivati de D3, doxiciclina1.2. MORFEE GENERALIZATA (SCLERODERMIE GENERALIZATA)- leziuni de scleroza idiopatica tegumentara sunt multiple si diseminate- debuteaza pe trunchi si nu se asociaza, de regula, cu afectare sistemicaManifesari clinice- placi ca n morfeea localizata dar de dimensiuni mult mai mari- pe trunchi, abdomen si coapse, fata, scalp (alopecie cicatriciala), fenomen Raynaud


23/

23

- artralgii apar n 50% din cazuriModalitati paraclinice de diagnostic: VSH crescut, eozinofilie, hipoCp, Ac anti ADN, examenhistopatologic;Tratament: - fizioterapie, corticoterapie sistemica, penicilamina, salazopirina2. SCLERODERMIE OCUPATIONALA- policlorura de vinil, percloretilena, tricloretilena, solventi organici, pesticide, rasini epoxi- asociere ntre silicoza si sclerodermie.

3. SCLERODERMIE IATROGENA- bleomicina, pentazocina, carbidopa, bromocriptina, blocante, implante (silicon, parafina)4. SCLERODERMIA SISTEMICA (SCLEROZA SISTEMICA, ACROSCLEROZA)- afectiune multisistemica caracterizata prin asocierea dintre afectare vasculara, scleroza siatrofie a tesutului conjunctiv precum si modificari autoimune.Etiopatogenie- tinta primara este celula endoteliala - initiere proces de fibroza;- n plasma se afla nivele crescute de fibrinogen, factor von Willebrandt, Ac anticardiolipinici;- autoimunitatea: Ac anti celula endoteliala, vasculopatie cu Ig M, complexe imune circulante.Manifestari cliniceModificari cutanate

- debut: fenomenul RaynaudScleroza tegumentara debuteaza la mini: edem, infiltratie, artralgii, tumefactii(fenomen Raynaud preexistent), scleroza tegumentara = piele dura, uscata, aderenta deplanurile profunde, neplicaturabila, culoare ceroasa- vrful degetelor ascutit,microulceratii, articulatiile interfalangiene fixate n pozitii vicioase. Unghiile = ngrosate, custriuri longitudnale, aspect de tigla romana. Fata = buze cu scleroza, se retracta, devinsubtiri, rigide, dezvelesc partial arcada dentara si formeaza riduri transversale ("punga detutun"), miscarile fetei devin limitate _ aspectul de icoana bizantina. n stadiile avansateale bolii pielea este ngrosata, cartonata, uscata, de culoare sidefie, cu transpiratiediminuata, cu firele de par cazute total sau partial, tegumentul sclerozat lund aspectul decuirasa.

Telangiectaziile si dilatatiile capilare apar frecvent, mai ales la nivelul fetei.Asocierea calcinoza cutanata, fenomen Raynaud, disfunctie esofagiana, sclerodactil iesi telangiectazii constituie sindromul CRESTCalcinozape fata palmara a degetelor = mici noduli, pot ulcera, exprima continut cretos.Ulceratii le cutanate frecvent la nivelul degetelor de la mini si mai rar la picioare saugambe. Pot fi foarte dureroase si se vindeca foarte greu.Tulburar il e de pigmentatie: hiper sau hipopigmentare locale sau difuze sauleucomelanodermii.Modif icari osoaseresorbtia falangei distale, artopatie erozivaAfectarea tractulu i gastro-in testinalprecoce n evolutia bolii si sunt cele mai frecvente.Afectarea esofagul ui: disfagie, reflux gastroesofagian

Afectarea in testinu lui subtir esindrom de malabsorbtie sau ocluzivAfectarea pulmonarafibroza pulmonara cu manifestari nespecificeAfectarea cardiacatulburari de ritm cardiac adesea cauza de decesAfectarea renalanefropatie ce evolueaza spre IRC cu azotemie si HTA.Afectarea musculara si a tendoanelorastenie musculara, tendinitaAfectarea SN si ocularaneuropatii; keratoconjunctivita siccaModalitati paraclinice de diagnostic- anemie (sngerari cronice tub digestiv, malabsorbtie, IRC)- sindrom inflamator cronic (VSH, fibrinogen , gama globuline , proteina C reactiva _)- semne ale lezarii celulei endoteliale: factor VIII, factor von Willebrandt


24/

24

- activitate plachetara crescuta: factor 4, tromboglobulina crescute- anomalii imunologice: hipergamaglobulinemie, aglutinine la rece, anticorpianticardiolopinici, FR, anticorpi antinucleari tipul patat/omogen, anticorpiantinucleolari, anticorpi anticentromer, anticorpi antiScl 70 (anti tropoizomaraza I),anticorpi anticentriol, anti Jo-1, anti Ro/SSA, anti Ig E, anti muschi neted, antiendoteliali, anti histone, anti colagen I si III, ANCA => anticorpi prezenti n procentevariabile si nespecifici;

- capilaroscopia: numar redus de capilare care sunt mari (megacapilare) si tortuase;- examen histopatologic: n stadiul incipient sunt prezente n special leziuni ale vaselor:endotelita, degenerescenta fibrinoida si infiltrat inflamator perivasculer. n satdiile avansate,fasciculele de colagen apr ngrosate,nlocuind celuelel dermice si hipodermice ca si anexelepielii. Epidermul apare subtiat si atrofic.Prognostic variabil, mai prost la barbati, dictat de atingerile viscerale.TratamentAntiinflamator: corticotearpie p.o. sau i.v.Imunosupresor: azatioprina, 5-FU, ciclosporinaImunomodulator: plasmafereza, fotochemoterapie extracorporeala, interferonMedicamente ce interfera cu producerea de colagen: penicilamina, colchicina, piascledin

Tratament simptom-specific.Raynaud: vasodilatatoarenifedipin, prazosin, prostaciclina (iloprost).Calcinozele se pot ndeparta chirurgical.Pentru leziunile cutanatederivati de vitamina A topic sau isotretinoin p.o.

DERMATOMIOZITA

Definitie = afectiune caracterizata printr-o miopatie inflamatorie asociata cu leziuni cutanatecaracteristice. Polimiozita este o afectiune similara, dar fara manifestari cutanate.Etiologie si patogenie- ipoteza infectioasainfectii virale, Toxoplasma gondii, stafilococi, streptococi

- ipoteza autoimunitatiiprezenta a numerosi autoAc (antimiozina, antimioglobina,antinucleari)- ipoteza vascularasustinuta de date clinice (asocierea cu ulceratii cutanate) sihistopatologice (endarteriopatie primara neinflamatorie si perivasculita limfocitara);- ipoteza tumoraladermatomiozita asociata unei neoplazii este frecventa.Manifestari clinice- astenie musculara bilaterala si simetrica la nivelul muschilor centurilor scapulara sipelviana, ai gtului si ai faringelui; se instaleaza progresiv n saptamni sau luni; dificultatela ridicarea de pe scaun, la urcarea scarilor sau la mentinerea minilor deasupra capului;mialgii si sensibilitate la palparea grupelor musculare afectate;- sindromul Raynaud n 10% din cazuri;

- manifestarile cutanate preced sau apar concomitent cu suferinta musculara: rash heliotropsemnul Gottron, leziuni pokilodermice, telangiectazii periunghiale, hipertrofia cuticuleisi hemoragii unghiale n aschie, calcinoza - musculara si tegumentara;- artralgii, artrita care scad n intensitate odata cu accentuarea asteniei musculare;- tulburari functionale prin afectarea musculaturii netede (deglutitie) sau a miocardului;- fibroza pulmonara progresiva;- la adult neoplazii ale plamnilor, snului, tract genital feminin, stomac, rect, rinichiModalitati paraclinice de diagnostic:- dozarea enzimelor musculare: CPK, GOT, aldolaza;


25/

25

- anticorpi antinucleari, celule lupice, anticorpi anti PM-1, anticorpi anti Jo-1( autoanticorpispecifici);- electromiograma cu potentiale microvoltate polifazice, fibrilatie de repaus, salve repetate- examen histopatologic:

-cutanatcu manifestari diferite si nespecifice n functie de stadiul bolii; un elementimportant sunt depozitele dermice de mucina. IFD arata depunere de Ig M; G si C3 la nivelulJDE.

-muscularpierderea striatiilor transversale si hialinizare- atrofie si fibroza.Tratament repaus n faza acuta corticoterapie p.o. sau i.v asociata sau nu cu azatioprina /metotrexat;-n cazurile refractare se poate adauga si ciclosporina la copii: metotrexat sau ciclosporina-n formele minimale: indometacin si antimalarice de sinteza afectare cutanata cu miopatieminima: dermatocorticoizi si antimalarice fotoprotectie, fiziotarepie.

Probleme de dependenta in colagenozeProbleme de dependenta:

- alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor;- risc de infectie;

- alterarea confortului psihic;- alterarea imagini de sine;- devalorizare;- durere;- imobilitate, postura inadecvata;- dispnee;- circulatie inadecvata;- cunostinte insuficiente despre boala;- vulnerabilitate fata de pericole.

Obiective:Sa fie ameliorata durerea pacientului.

Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre.Pacientul sa beneficieze de confort psihic.Pacientul sa fie ferit de pericole.Sa fie prevenita extinderea leziunilor.Sa se previna complicatiile.Pacientul sa prezinte functii vitale imbunatatite.Pacientul sa prezinte circulatie adecvata.Pacientul sa aiba mobilitate pastrata.Pacientul sa adopte pozitie adecvata.Pacientul sa-si redobandeasca imaginea de sine pozitiva.Pacientul sa fie receptiv la informatiile primite.

Pacientul sa se reintegreze socio-profesional.Interventii :a) autonome

- asigurarea repausului la pat;- comunicare, informare, oferirea explicatiilor in legatura cu boala: cauze, simptome, evolutie;importanta tratamentului si regimului terapeutic;- aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor;- monitorizarea functiilor vitale si vegetative;- asigurarea conditiilor de mediu;- asigurarea igienei;


26/

26

- alimentarea;- hidratarea;- asigurarea pozitiilor;- mobilizarea;-prevenirea complicatiilor;- educatia pentru sanatate.b) delegate:

- efectuarea recoltarilor de produse biologice pentru laborator;- pregatirea pacientului pentru investigatii;- administrarea tratamentului local si general;- efectuarea pansamentului.

NURSINGT IN TUBERCULOZA CUTANATA

Tuberculoza cutanataeste o dermatoza provocata de infectia cu bacilul Koch.Exista forme de tuberculoza cutanatain care bacilul Koch este prezent in leziuni si forme detuberculoza cutanata in care acesta este absent.

Pe baza acestui criteriu tuberculoza cutanata se clasifica in:

- tuberculoza tipica: bacilul Koch este prezent in leziuni si poate fi izolat pe medii de cultura. Dinacest grup fac parte: tuberculoza cutanata primara (sancrul tuberculos), tuberculoza cutanata desuprainfectie (lupusul vulgar tuberculos, tuberculoza verucoasa, scrofuloderma, ulcerul tuberculossi tuberculoza vegetanta).- tuberculoza atipica: intradermoreactia la tuberculina este intens pozitiva, bacilul Koch nu esteprezent in leziunile dermatologice dar este prezent in alte organe. In aceasta categorie suntcuprinse: lichenul scrofulosorum, tuberculidele papulo necrotice, tuberculidele miliare ale fetei,eritemul nodos la copii, tuberculidele ulceroase.

Sancrul tuberculoseste o forma de tuberculoza tipica de infectie primara care rezulta dininocularea exogena a bacilului Koch. Se caracterizeaza prin aparitia unui nodul care se transformain ulceratie dureroasa, insotita deadenopatiesatelitainflamatorie.Adenopatia poate fistuliza la

piele. Lupusul vulgar tuberculospoate fi produs prin inoculare secundara la nivelul pielii sau pecale exogena si se localizeaza mai ales la nivelul fetei. Se caracterizeaza prin aparitia unui nodulsituat in dermul profund, de cativa milimetri in diametru si de consistenta moale. Lupusul vulgartuberculos poate fi cantonat si la nivelul mucoaselor nazala, conjunctivala, orala.

Tuberculoza verucoasaapare mai ales la nivelul membrelor si este de origine exogena. Seprezinta sub forma unui placard rotund ovalar care prezinta trei zone: zona de la periferie esteneteda de culoare rosie - violacee, zona intermediara care este reliefata si acoperite de scuame sicruste,iar la presiune prezinta puroi si zona centrala cicatriceala, neteda acoperita de depozite. Sepoate asocia o adenopatie regionala.

Scrofulodermaapare prin diseminarea bacilului Koch pe cale limfatica de la un focar

tuberculos vecin. Apare mai ales la nivelul regiunilor cervicale si submaxilare.Ulceru l tuberculosapare prin suprainfectie cu bacilul Koch la pacientii cu statusimunscazut si cu tuberculoza viscerala grava. Se localizeaza in jurul orificiilor cavitatii orale, in jurulorificiului anal si se prezinta ca o o ulceratie dureroasa asociata cu adenopatie regionalainflamatorie si cu alte simptome locale. Tuberculidele papulo necrotice se caracterizeaza printroeruptie simetrica papuloasa. Papulele se necrozeaza si lasa cicatrice. Se pot localiza pe membre,fata si regiune temporala.

Probleme de dependenta in colagenozeProbleme de dependenta:

- alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor;
http://www.terapiamedicala.ro/adenopatiahttp://www.terapiamedicala.ro/adenopatiahttp://www.terapiamedicala.ro/adenopatiahttp://www.terapiamedicala.ro/inflamatiahttp://www.terapiamedicala.ro/inflamatiahttp://www.terapiamedicala.ro/inflamatiahttp://www.terapiamedicala.ro/crustahttp://www.terapiamedicala.ro/crustahttp://www.terapiamedicala.ro/sistem-imunitarhttp://www.terapiamedicala.ro/sistem-imunitarhttp://www.terapiamedicala.ro/sistem-imunitarhttp://www.terapiamedicala.ro/sistem-imunitarhttp://www.terapiamedicala.ro/crustahttp://www.terapiamedicala.ro/inflamatiahttp://www.terapiamedicala.ro/adenopatia


27/

27

- risc de infectie;- alterarea confortului psihic;- alterarea imagini de sine;- devalorizare;- durere;- alimentatie inadecvata prin deficit;- imobilitate;

- cunostinte insuficiente despre boala;- vulnerabilitate fata de pericole.Obiective:

Sa fie ameliorata durerea pacientului.Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre.Pacientul sa beneficieze de confort psihic.Pacientului sa-i fie asigurata alimentatie adecvata cantitativ si calitativ.Pacientul sa fie ferit de pericole.Sa fie prevenita extinderea leziunilor.Sa se previna complicatiile.Pacientul sa aiba mobilitate pastrata.

Pacientul sa-si redobandeasca imaginea de sine pozitiva.Pacientul sa fie receptiv la informatiile primite.Pacientul sa se reintegreze socio-profesional.

Interventii :b) autonome

- asigurarea repausului la pat;- comunicare, informare, oferirea explicatiilor in legatura cu boala: cauze, simptome, evolutie;importanta tratamentului si regimului terapeutic;- aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor;- monitorizarea functiilor vitale si vegetative;- asigurarea conditiilor de mediu;-asigurarea igienei;- alimentarea;

- hidratarea;- asigurarea pozitiilor;- mobilizarea;-prevenirea complicatiilor;- educatia pentru sanatate.b) delegate:- efectuarea recoltarilor de produse biologice pentru laborator;- pregatirea pacientului pentru investigatii;- administrarea tratamentului local si general;

- efectuarea pansamentului.Tratamentul de baza in tuberculoza cutanata este reprezentat de chimioterapia

antituberculoasa. Tratamentul este de lunga durata 6 - 12 luni. In general pentru adulti se aplica oschema de tratament de 9 luni. Pacientii imunodeprimati necesita tratament cel putin 12 luni.Antituberculoasele majore utilizate la ora actuala pentru tratamentul tuberculozei sunt: izoniazida,rifampicina, etambutol, pirazinamida si streptomicina. Antituberculoasele de rezerva sunt:etionamida, clindamicina, acidul paraaminosalicilic, cicloserina.La gravide nu se administreaza streptomicina sau pirazinamida.


28/3

28

IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELORPACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN AFECTIUNI VENERICE

Maladiile transmisibile pe cale sexual au in prezent o mare raspandire. Ele sunt in cresteresi pentru faptul ca unele dinre ele nu prezinta nici un simptom si persoana respectiva nu stie ca esteinfectata, putand astfel transmite boala unei alte persoane cu care are contact sexual neprotejat.

Exista numeroase boli cu transmitere sexual: Sifilis; Blenoragia (gonoreea); Trichomoniazaurogenitala; Candidozele; Chlamididaza; Herpesul genital; Verucile genitale; Vaginita; Paduchiilati; Hepatita de tip B; Infectii HIV- SIDA.

NURSING N SIFILIS

Sifilisuleste oinfecie transmis sexualcauzat de bacteriaspirochetTreponemapallidumsubspeciapallidum. Calea principal de transmitere estecontactul sexual,dar se poatetransmite i de la mam la ft n timpul sarcinii sau al naterii, rezultndsifilisul congenital.Manifestari de dependenta: n funcie de evoluia bolii.1. Sif il isul primar- dup o perioad de incubaie de aproximativ 21 zile pn la apariia primelorsemne i simptome, boala ncepe s se exprime i are durata de 4 -8 sptmni. Principalul semn n

prima parte a evoluiei bolii este apariia ancrului sifilitic( leziunea primara) mpreuna cuadenopatia satelit. ancrul sifilitic reprezint o leziune (ulceraie) frecvent superficial, unic,rotund-ovalar, mic n dimensiuni (0,3-2,5 cm) care este de culoare roie, nu are secreii, i maiales nu este dureros. Este localizat la nivelul locului de inoculare - la nivel genital cel mai frecvent.Adenopatia satelit este reprezentat de creterea n volum a ganglionilor de la nivel inghinal de osingur parte sau de ambele pri.Acetia sunt duri, nedureroi i se mic uor cnd sunt palpai. Apar la aproximativ o sptmnade la apariia ancrului sifiliticPrezentarea de urgent la medic si tratarea bolii dupa prescriptiile medicului, duc la vindecareasigura. In cazul cand se intarzie prezentarea la medic infectia se raspandeste in intreg organismul.La 45 de zile de la contaminare apare o reactive serologica pozitiva RBW. Mai exact apare la 3saptamani de la aparitia sifilomului primar.

Complicatii sifilisului primar: infectii secundare cu germeni banali, gangrena, iar la barbati aparefimoza si parafimoza.2.Sif il is secundar - este cea de-a doua perioad de evoluie a bolii, dac nu a existat tratamentantibiotic adecvat sub stricta supraveghere medical la aproximativ 6-8 sptmni de la apariiaprimei leziuni. n aceast perioad apar leziuni sub form de pete mici, rotunde-ovalare, de culoareroz, slab delimitate, care mpnzesc corpul i partea superioar a braelor i a coapselor. Nu suntnsoite de mncrime ca ntr-o alergie. La nivelul feei, genital, palme i tlpi apar mici denivelri,rou nchis care, la fel ca precedentele, sunt nepruriginoase i evoluia lor este ondulatorie, atuncicnd dispar las n urm mici pete nchise la culoare. n aceast perioad de evoluie a bolii suntafectate majoritatea organelor interne - inim, stomac, ochi, ficat, meninge, pr, unghii. Toateacestea pot fi nsoite de febr, scdere n greutate, dureri de oase, de articulaii i muchi, durerirebele de cap.3.Sifilisul latent - dup manifestrile sifilisului secundar, dac nu s-a fcut un tratament cuPenicilin se instaleaz o perioad lipsit de orice manifestare, n care agentul infecios exist norganism i se poate transmite.4.Sifilisul teriar- se manifest dup perioada de laten care poate dura ntre 2 -30 ani. n aceastperioad apar la nivelul pielii numeroi noduli duri, nedureroi, roi-nchis, grupai cuprinznd cupredilecie faa, spatele i membrele. Mai pot apare noduli i la nivelul limbii, mucoasei bucale,buz, inim, ficat, splin, oase (generalizat) i creier determinnd chiar demen.Complicatiile din acest stadiu includ:- gomele sifilitice, care sunt leziuni mari, situate pe piele sau in interiorul corpului;- sifilisul cardio-vascular, care afecteaza inima si vasele de sange;- neuro-sifilisul, care afecteaza creierul si meningele.

Probleme de dependen:
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Infec%C8%9Bie_transmis%C4%83_sexual&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Infec%C8%9Bie_transmis%C4%83_sexual&action=edit&r