Download pdf - Despre Miscarea Legionara

Transcript

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service 

 

 

Mişcarea legionară între istoria oficială şi istoria orală

«The Legionary Action Between the Oficial History and Oral History»

by Petre Din

Source:Oral History Institute Yearbook (Anuarul Institutului de Istorie Orală), issue: II / 2001, pages: 105­123, onwww.ceeol.com.

MIçCAREÄ I-EGIONÄRÄlNrng, IsroRra orlcmr,Ä çI IsroRr¡. on¡rÄ

În evaluarea unui subiect de istorie contemporanä un rolimportant îl are în redarea adevãrului, factorul emolional. Mai multsau m4i putin, suntem conectati la evenimentele istorice ale perioadeiinterbelice çi este dificil sä estompäm aceste träiri pentru a desciûasensul real al evenimentelor. Lucrurile se complicä când. percepflanoastrã este dublatã de afinitäti ideologice, pentru cä atunci,evenimentele relatate prennÍà suficiente argumenle pentruinlerpretãri voit tendentioase.

Asa cum remarcä Lucian Boial, istoria este un instrument deputere si un instrument al luptei pentru putere, de aici rezultânddificultatea de a te detasa de politic çi de a scrie o istorie sincerä.Miza politicä, jocul de interese al intelectualilor, a fäcuf aproapeimposibiiå punerea unui "diagnostic" corect Miçcãrii Legionare,chiar în conditiile absentei unei cenzuri, discursul istoriograficadmite cä legionarismul este un subiect care investeçte multä patimäçi polemici vehemente. Fiind, asadar, vorba de o miçcare cu unräsunet negativ în rândul populatiei si cu o imagine distructivä înexterior este greu sä se mentinå un echilibru de interpretã¡i întreadeptii si adversarii acesteia.

Studiul de fa!á. îsi propune sä priveascä Miscarea Legionarädintr-o altà perspectivä si anurne, din perspectiva istoriei orale.Principalul obiectiv al demersului nostru î1 reprezintã recuperarea aceea ce a mai rämas din memoría unet generalii de legíonari pe calede dísparitie. Folosind instrumentele specifice isto¡iei orale sedoreste atât recuperarea unor evenimente cât çi experienta unicä acelui care face mãrrurisirea. Studiul îçi propune a fi o analtzÅ, deistorie oralã, dar rela{ãrile martorilor la evenimente suferä, uneori, d.esubiectivitate, motiv care ne determinä sä completãm informatüleoferite de ifferlocutorü nostri cu informatiirenfltate din documenteleoficiale.

I Lucian Boia, Jocul cu trecutul, Istorie între adevdr;ific{iune,Bucuregti,I998, p.i48

105

Biografie sí Memorîe

Isto r ío gr øJìa pr ob I em eiSubiectul de fatà a prezenlat un ma.re interes dovadä fiind

numeroasele produse istoriografice dedicate în exclusivitate. Dinmultitudinea articolelor, studiilor si cãrtilor apárate folosind spiritulselectiv, ne vom referi la câteva dintre acestea.

Privind în retrospectivã, fapte, gesturi, idei, SorinAlexandrescu admite cä succesul de care s-a bucurat MiscareaLegionarã s-a datorat nu a1ât simbolismului si ideorogiei legiänare,cât atitudinilor. "Nu haiducismul, caii albi, cântecere, ortodoxia,taberele de muncä, frumusetea lui cod¡eanu si textere lui audeterminat succesul.

Explica,tia succesului legionarilor, noteazÅ. autorul, vine dinfàptul cã numai ei au stiut sã toarne nemuLtumirea socialä, prin însäçicorpurile lor în tiparele milului culturai fundamental românesc,îegeneràrea periodicä prin distrugere si sacrificii.2 prin metodele,mijioacele çi instrumentele de luptä Miscarea Legionarä a reprezentato bresã în sistemul politic traditional, adoptând un radicalism etic3 sif¡enezia distrugerii rituale a institutiilor si oamenilor".a

Altä explicatie privind valul de simpatie stârnit în jurulMiscärii Legionare o reprezintä aderenla unor reputati intelectuatri dedreapta Ia ideile miscärii. continuându-si discursul referitor laoriginile succesului legionarilor, sorin Alexandrescu profesor launiversitatea din Amsterdam noreazä: "ceea ce cioran, Noica siîntr-u¡1 fel Eliadg au adrnirat fascinati la codreanu era tocmai

"ura¡útde a trãi pânä la capät miturile þolitice, pe caxe ei, zdeváratjintelectuali le puteau träi, doar ca idee. Legionarü au vrut särealizeze schimbarea la fa!á a României, exprimatä livresc de cioran;prin foc gi prin spadã".5

Pe bunã dreptate politologul francez Jean François Revel încunoscuta carte "La tentation totalttaire", remarcä aceeasi orientareideologicã la intelectualii francezi din d.eceniul vI pentrucornunismul sovietic tocmai ca afinitate ideotogicä çi încãdrare

i *:: Alexandresc u, P ar adoxul românes c, Bucuresti, 199g, p.2L 6,'Ibidem.'Ibidem.5 Sorin Alexanclrescu, op. cit, p.217.

106

Access via CEEOL NL Germany

AIO - Anuarul de Istorie Oralã

politicå a unora dintre cei mai de seamä intelectuali români pentruMiscarea Legionarä, intelectualul francez sublinia ca simptome aleacestei orientãri politice, critica institutiilor liberale, oportunismulpolitic si nu în ultima instanlä deficientele societä1ii liberale care ofåceau vulnerabilä la diverse áacuri.6

Florin Constantiniu, referindu-se la originile Legiunii,obiectivele gi instrumentele sale de luptä, noteazä: "Ideologic,Legiunea Arhanghelului Mihail, constituitä în 1927, îçi revendicäorigini anticomuniste. Miçcarea legionarä aparc ca negare ademocratiei, afirmarea statului totalitar çi exaltarea virtulilor crestineîn duhul cultului autohtoniei si românismului. Miçcarea combateviguros päcatele politicianismului çi acuzipe evrei de a fi la origineamai tuturor relelor din societatea româneascã. "Puri çi duri", în marealor majoritate, tinerii legionari se väd ca niste arhangheli, arzând cnsabia de foc cangrenele lumii în care träiesc, Unii dintre ei erauprofirnd nemulturnili çi de starea de pasivitale a rnasei populatiei si -ca si Emil Cioran - preconizau solutü radicale: "În România - scrieel în 1933 - numai teroarea, brutalitatea si o neliniçte infinitä arputea schimba ceva. Ar trebui arestati toti românii çi bätuti pânå lasânge; numai asa un popor superficial ar putea face istorie".'

Lucian Boia, încercând sä surprindä reperele istorice alemitologiei legionarilor, defineste legionarismui ca o "miscarerevolutionará, promovând puritatea valorilor autohtone çiregenerarea moral-religioasä a n{iei, legionarii au deplasat accentuldinspre zona puterii spre cea a revoltei çi dinspre dominaliapoliticului spre afirmarea spiritualitåtii românesti. Inclinati ei însisispre jer-tfã, i-au preferat adesea învingätorilor pe marii învinsi, pe ceiprin martiriul cãrora s-a perpetuat û mare idee".o

Marla Petreu în revista "Apostrof' supune dezbaterä"Doctrina iegionarä çi intelighentia interbelicä". Este o analizä atentä

si pertinenlä asupra fenomenului legionar. Redãm un pasaj, credem

6 Jean Froncois Revel, Lø ten[ation totalitaire, Paris, 1976, p.81.i Florin Const¿ntiniu, O istorie sincerã a po¡torului român, eclitia a II-a,Bucureçti, 1999, p.307 - 308.8 Lucian Boia, Istorie si mit în con;tiinla. româneascã, Bucuresti, 1997,p.257.

107

BíograJie sí Memoríe

noi, elocvent pentru concluziile la care s_a ajuns: "în rnodsemnificativ, în 1934, vasile Marin - alt legion",

"., o contributie

doctrinarä majorä îi prezintã pe asasinii lui Duca, tineri ce s-au jertfitpentrlr ideal: "fiei tineri studenti [...]pentru o mare caazäaucomisun acl. Actul pe care-l çti1i. Jertfa lor a fost determinatã de o mareidee. În slujba unui ideal mare. Au fãcut un act si-l ispäsesc,,.

A-!i omorî dnçmanul politic sau camaradur trá.dàtor era egar,în ideologia legionará, cu a te jertfi pentru o idee mare. crestinismulLegiunii este prin aceasta deforrnat si cororat - teoretic çi präctic - tanivelul cel mai de jos cu putiniä, întrucât era converrit într-oideologie a crimei.e

În acest segment ai istoriei oficiale d.emersul nostfir va aveaîn vedere perceptia autorilor asupra Miçcãrii Legionare în manualelescolare alternative de clasa a XII-a.

Manualul tipãrit de editu'a sigma al cärui coord.onator esredomnul profèsor sorin Mitu, aratã urmätoarele: "programul legiuniiera antisemit (evreii sunt prezentati ca inamici ai poporului roman¡ siantidemocratic (constitutia din 1923) si regimul parlamentar eraucauzele rãului" pentru români. Datoritä cresterii numerice àorganizaliei, dar si a.violentei promovate în viata publicä, Ga.rda estescoasã în afara legii.ro

Manualul publicat la editura Rao Educalional ai cãror autorisunt Adrian cioroianu, stelian Brezeanu, Mihai Retegan, referindu-se la rniscarea legionarå afirmå: "Este forma clasiãä a extremeidrepte românesti. Ea s-a näscut în urma avansurui grupãrilorcomu'iste, în special în Moldova [...]". Legionarii au udoptutsistenrul taberelor de muncã, prin care .se urmärea constructia d.edrumuri, diguri, refàcerea bisericilor. Aceste tabere de muncå ärr"u,c.orespondent în tãrile cu regimuri totalitare çi viz-au mobihzareatineretului, dar si omogenizarea sociarä (intelectuarul universitarmuncea fizic aläturi de tãrani çi muncitori).11

^ Manual'i apãrut ra editura petrion (autori Ioan sc'rtu,constantin Dincä, Marian curculescu) acordá o atentie mai putin

'À4nrta P-etreu, în Apostrofl anul IX nr.4, 199g, p.14.',", Islorie Manual pentnr clasa a XII-a, Ecl. Sigma, p. 99." [stc¡rie Manual pentru clasa a XII-a, Ecl. nao eauca.tional, p.16g _ 169

108

AIO - Anuarul de Istorie Oralã

însemnatä fenomenului legionar. Referindu-se la regimul,Antonesciano-legionar (septernbrie 1940 - ianuarie I94I), autoriinoleazá,: "legionarii, dorind întreaga putere în stat promovau unciimat de nesiguranJä, dezordine si teroare".l2

Inainte de a eptizareperele teoretice ale studiului, rnentionezcä discursul narativ este prin excelenlä subiectiv în pofida dorinlei deobiectivitate exprirnatã de interlocuitorii nostri. Chiar çi asa, istoriaoralä are meritul de a renunta la stereotipwile si cliseeleistoriografice si în plus prezinlä într-un grad mai înalt un pronuntatspirit de adevãr si de autenticitate. Esenta acestui studiu este oîncelcare de a realiza o relatie dintre istorie si memorie, memorie sipovestire.r3 Pentru a întelege mai bine istoria Miscärii Legionare îivom lãsa pe interlocutorii nostri sã se pronunte.

"Toate partidele politice s-au temut de legionari, ele nu s-augândit deloc la fo4a moralä a legionarilor. $i în perioada interbelicäau f'ost aîacerí, d¿r nu cum sunt cele de azi, erau mai mici. Peautoritätile oficiale le-a deranjat afluenla tineretului spre miçcare. PeCiorbea de ce l-au sàpat? Pentnr cá. era onrul integru çi nu a intrat înmocirla lor. Çti!i, conducátorii de azi nu au sentimentul datoriei, au

sentirnentul buzunaruiui". (iuliana Mocanu)unul din multele subiecte care au stârnit polemici aprinse se

referã la ruptura de idei între asa-zisa generatie a anilor "27" si ceicare înñptuiserä actul Unirii de la 1 decembrie 1918.

"Anul 1927 este anul de naçtere al Legiunii ArhangheluluiMihail, dar este si anul rupturii celor tineri, afectatt în profunzime deevenimente care se derulau, punând sub semnul întrebãrii valoriletraditionale, morale çi spirituale ale generatiei care realizase"România Mare". în perioada studentiei mele, 1934-1938, tineretulera legionar, chiar dacã nu era încadrat politic, însä simpatiile erauaproape unanime. Tineretul intelectual al tãrii era nationalist, uhimaexpresie a nationalismului era firesc cea legionarä. Cioran a mers peo linie nalionalistä si în aceastã" exacerbare a pierdut niste reperevalorice. La un moment dat Petre Tutea afirma: Cioran era pre(linteligent ca. sã, creadà. Chiar mama sa l-a apostrofat: Dacã stiatm cå

rz Istoria Ramânilor, Manual pentru clasa a XIi-a, Ecl. Petrion, p,1 15.

'3 Srnarancl¿ Vultur, Lçtoria, trãitd -Istorie povestitã, Tirnisoaraf t9 97 , p. 29

109

Biografie çi Memoríe

asa o sã Jii, te avorlam. El nu s-a putut niciodatá ancoraîn realitate.A avut abilitatea de a scrie frumos. pentru el conta mai mult stiluldecât co'finutul. Pe atunci Eliad.e avea z0 d.e ani çi se pronuntapentru biruinfa valorilor ce nu aparlin economiei, nici tehni"ìi çi,ri"iparlamentarismului, cãutau valorile pwê, spirituale, ortoáoxe",(Sebastian Mocanu)

Asa cum remàrca" Lucian Boia, viata oricãrei comunitãti esteorganízatá în jurul unor constelatii mitice çi fiecare natiune içi arepropria mitologie istoricã.ra u¡a dintle persénalitãtile a"'exrepìie al"spiritului românesc este Nicolae lorga. în aceastã próblemä,interloculorul nostm se pronunlã: "Incontestabil Nicolae îorga estecea mai mare personalitate istoncä a românilor, un om erudit, autor anumeroase cärti de istorie româneascã si universalå. ceea ce aconstituit punctul de pornire al rupturii între el çi noua generatie d,eintelectuali l-a constituit cartea sa scrisä în limba francezà. "synthesed'Histoire universelle". Eliade era pe atunci asistentur lui NaeIonescu. Yázãnd carte,, se aruncä cu asiduitate spre a o citi. Sesimlea nevoia unei sinteze în cultura românå. Cartea nulmultnmeste. Era prea superficialä fatã de ceea ce el astepta de laIorga. ca urmare a scris un articol în care aratá obiectiile sare. Iorgaa considerat articolul ca o invectivá Ia adresa sa. Asta nu i-o spundoar eu, o spune gi Mircea Eliade în memoriile sale. Iorga eravanitos, nu admitea obiectii. uneori profesorul fäcea remarci derocacademice la adresa studentilor. Nu admitea sä intre studentiîntãrzi4i în amñteatru la cursurile sale". (Sebastian Mocanu)

Un exemplu este edificator în sensul celor spuse mai înainte.tinea un curs despre nävãlirile populatiilor migratoare în spatiulDaciei romane. Discuta despre distrugeriie si uciderile sävârsite debalbari. Aude un student înrâ"rzíat care bate discret în uçä çi inträ în¿mfiteatru. Iolga le spune studenlilor: "Dar mai barbar decât barbariieste acesta care intrå!" Profesorul era foarte subiectiv. Se complãceasã accepte ornagii si nu admitea critici la pãrerile sare. Iorga nuspunea "1ará", ci "tearã" de la latinescul terra. Tot Iorga spunea:"Supt trei regi", si nu "sub trei regi", ceea ce i-a permis unui ziarist säafirme: "Arsa va sá zicva, Lorga a supt de la trei regi". Orgoliul urias al

ra Lucian Boia, Istorie si. mit în constiinta româneascã,Bucuresti, 1997 ,p.9

110

AI0 - Anuarul de Istorie Oralå

lui iorga l-a adus în conflict cu toatä lumea si de aceea în special si înultimul deceniu al vietii sale, monumentul i-a fost mai mult d.ecât demarmorä, el devenind tinta sägelilor în teatrul de revistä çi în paginilevesele ale prozei. Pästorel Teodoreanu a scos un volum întreg deepigrame adresate lui, "Strofe cu pelin de mai contra Iorga Necuiai",din care vá ctfez cele mai pertinente pentru caraclertzarea lui înviatå. "

"Am primit un plicCu o nouä lucrare:E Çtefan cel MicDe lorga cel Mare"

çr

"În oglinzile din caielsi aruncä ochi duioçi

çi-apoi scrie-n manualeCä românü sunt frumosi"

Comportamentul säu a stárnit çi reaclia profèsorilor. MihailDragomireascu repulat critic lilerar, a ajuns la un conflict de idei cuIorga, având chiar o altercalie pe coridoarele Universitã-tii çi ca så-lrãneascá în orgoliu pe Iorga i-a spus:

"Sã nu ai parte de funeralii nationale".Nicolae lorga nu a fost doar marele istoric, el a ocupat çi

functia de prim-ministru aI tärii, într-unul din momentele dureroase

pe care le-a traversat tara, criza economicã din aníi 1929-1933.Despre aceastå perioadã, Sebastian Mocanu, interlocutorul nostru,contemporan al acelor evenimente relateazá: "În 1906, datoritä lui, af,ost o rnare manifestare nat'onalä gata sä-l propulseze la putere. Nuera de acord cu montarea pieselor de teatru ftanceze la Bucuresti. Afost zarvä mare. Dupã a;ceea a fäcut o cälåtorie în Frant¿ si de acolos-a întors schimbat. Înainte de a pleca era antisernit, la întoarcere numai era. Masoneria, vázãndu-l deçtept, l-a considerat un om periculospentru ea si l-a cooptat în rândurile ei, de aici se poate deducerenuntarea iui la antisenritism. Tot iorga a fost si autorul unl.i cazmuh mediatizat de presä. Erau anii tr931-1932, aníi de mare crizä.

111

Biografie si Memorie

Cuvântul crizã, era atunci la modä asa cum este astäzi cuvântulRcformä. Solutii nu se puteau gásí, prà avea nevoie debani, dar nuprea aveam de unde så împrumutãm. A fost o crizã mai mare decâtactuala. Personalul didactic nu çi-a ridicat salariile timp de sase luni.O deiegatie de învätátori s-a dus la lorga care era pe atunci prim-ministru si se afla la Constanla. Nu avem bani. Ce facem? Iorga le-aråspuns tãios: Aruncati-vã în mare!".

A intrat în domeniul anecdotei replica datä de Ionel Brätianucând Iorga a întrebat sfidãtor:-"Ce-am putea înväta de la un inginer?- Mäsura, domnule profesor!Si într-adevãr Ionel Bråtianu a pus degetul pe ranä".

Trebuie sá mãrturisim cã nu am înteles la interlocutorulnostru motivul ingratitudinii çi al spiritului vehement la adresa luiNicolae lorga. Prea multã energie consumatä pentru a demola sau ajustifica o personalitate, întotdeauna conduce la rentlÍafe inversecelor scontate. Sä fie oare expresia imposibilitãtii de a ne depäsipropria conditie? Continuând demersul pe lângä legionarul SebastianMocanu, l-am rugat sã ne creioneze portretul lui Mircea Vulcänescusi al profesorului Ioan Petrovici, ministru în timpul guvernärii lui IonAntonescu.

"Mircea Vulcãnescu a ftcut parte din profipendada^-â^româneascã. In închisoare a avut o trezire a constiinlei. omul acestaîn închisoare a avut momente când a renunlat la portia lui de pâine de400 de gràme si a dat-o unui detinut, coleg de celulã çi i-a spus:Mãnânt:å dumneata ca sà trãiestí, cãci eu arn trãit bine afarã., întitnp ce dum,neata nu ai trãit bine nicÌ aici, nici afarã.IJhtrmul cuvânttrimis fàmiliei sale, este un adevãrat testament: Sá nu mã rázbunattl

Ioan Petrovici, mrnistrul în guvernul Antonescu, care abä.gatcomunistii în închisoare s-a în1âlnit cu legionarii çi le-a spts: Eu amfost ministru, dar nu am çtíut de dumneavoastrã. Ministru| d.esigur,avea simpatii legionare. cu un aer solemn de adevãrat inlelectual,Ioan Petrovici a exclamat: Îmi cer iertare d,e la generalia tânårã', .

(Sebastian Mocanu)Campaniile electorale în vederea alegerilor djn anii '30-'40 î1

plaseazá. pe Sebastian Mocanu într-o confruntare d.irectã cuoficialitãtile locale, care nu ezirau sä procedeze dur, fãcând uneori,

r12

AIO - Anuarul de Istorie Oralã

exces de ze\. "Jandatmii aveau dispozitie sä nu lase pe legionari sä-sidesfãsoare întrunirile. Erau opriti la intrarea în sat si trimisi din poåtîn post, cel mai ilustrativ caz esre acera aL studentuiui virgilTeodorescu, de la constanta, în anul 1933, care a fost împuscat depolilie când lipea un afis electoral într-un loc permis. öirrt -ochestiune normalä, el lipea un afis electoral, s-a ajuns la o crimã aautoritátilor. Eu erarn la oradea când s-a întâmplat faptul criminal".(Sebastian Mocanu)

Destinul lui sebastian Mocanu este specific pentru generaJiiîntregi, näscute în perioada interbelicä, care au traversat regimulcomunist çi au ajuns iaräsi într-un regim democratic. Bogata-iexperienlã de via!ä, m-a delerminat sä cred cå interlocutorul nostruposedä çi un pronuntat exercitiu democratic. stupoare. În repetaterânduri am auzt| rostind cuvântul pedepsire: pedepsirea lui buca,pedepsirea lui stelescu, pedepsirea luí Arrnand cälinescu. L-amîntrebat cum a fost posibilä îmbinarea ideilor crestine si a moraiitätiicu metoda practicä folositä de legionar: asasinatul politic. pentru a fimai convingätor i-am relatar ultimele cuvinte ale episcopului luliuHossn: Fã bíne celui care-li face råu!Färã a ezita domnul Mocanuîmi räspunde în nota-i caracteristicä: "Din punct de vedere moral,poate nu existå justificare. violenta nu poate fi remediatä tot prinviolentä. Apelul legionar la violentä, si aceasta o spun ca sã se çtiå, s-a ftcut în numele dragostei de tarä. cei care si-au asumat

"o-it"."ufaptei, si-au asumat si räspunderea faptei. Au acceptat judecata çipentru faptele lor au pIätit. Rationamentul lor era urmãtorul: Dindragoste de Tará, ne sacrificäm sufletul. Ei au ñcut o märnrriepublicå, a.u recunoscut cä i-au ucis pe Duca si cãlinescu, predándu-seautoritåtilor, deci au acceptat judecata si pedepsele pentrü faptele lor.ce puteai sä faci în fala teroarei instrumentalizati de autor-itäti, aufost multe bätåi, schingiuiri, omoruri. Sä te lasi omorâ1, astaînseamnå moraia crestinä". ( S ebastian Mo canu)

Perpetuarea cliseelor negahve cu referintä la "echiperernortii" necesitä o anarizã. mai atentã æãt a propriilor cunostinteacumulate oficial, dar si surescitarea memoriei manorilór raevenimente. "Echipele mortii" a fost o singurã echipå cu deviza:"Noi suriem echipa morlii / Din Moldova azi venim / Aruncat ezarul sorlii I Ori învingem, ori murim". în general, imnurile,

II3

Biografie si Memorie

marsurile, càrtecele au un rol psihologic, exprimå o staretemperamentalã, optimism, exuberantã, încurajare. Au plecat dinMoldova, au sträbätut foarÄ. laru çi când au ajuns la Teius au fostîmpiedicati sä-si continue drumul. Cum sä o numeçti "echipã amorlii" când legionarii au plecat neînarmati, cu evidenta intenJiepropagandisticä, dupå dispozitia expresä a lui Codreanu.

In acelasi sens se pronuntã çi George Neag. "În anul 1933Codreanu a alcätuit o selectie pentru propagandã legionarä, cáreíai-aspus echipa mortii. Dar ea nu avea menirea sä arunce moartea, ciaceea de a-si afirma obiectivele, de a face cunoscut oamenilor, ideilemiscårii, chiar cu prelul vielii. Så te lasi cotropit çi ucis, nu este oatitudine moralä, Cod¡eanu a fost în iegitimä apárare în cazulManciu, iar în celelalte canxi cei care au comis actele si-au asumatrãspunderea în fala lui Dumnezeu si a oamenilor. Tocmai de aceea încanil Iorga. legionarii care au comis asasinatul nu si-au asumaträspunderea. La început, asasinatul a fost înteles, ca un act de anarhiedin partea Legiunii, mai lârziu s-a aflat cã Iorga a fost asasinat dinporunc¿ K.G.B.-ului pentru a produce haos în !arã. MiçcareaLegionarä a dat în diminaeta urmätoare asasinatului un anunt în cares-a desolidarizar de actul demential". (George Neag)

Relatãrile inte¡Iocutorilor noçtri la o minimã analizá, scot înevidentã. principiul justificãrii active. Fiecare fapî rela7at", fi.ecare gestrememorat se prefeazã. la justificãri: "Ceea ce nu se spune si secunoaste de preâ pulini dintre adversarii nostri este cä legionarii nuau declansat niciodatã ei violentele, ci, doar au räspuns la ele.Aceasta începând cu cazul Manciu ,.si pânã azi. Dacá, nu gtili acestea.o sã le spun eu. Când a fost împuscat Duca. legionarü aveau deja 16rnorti, ucisi de autoritatea stataiä ñrã judecatã. Importantã este carlealui Nicolae Rosca, Croníca unor yiolente politíce, care cuprind.eevenimentele pânã la anul 1940. structura cãrlii este relativ simptä;el trece pe douã coloane victimele: violente statale si violentelegionare. cartea lui Nicolae Rosca atestä 1000 de legionari mortipàrä la anul 1940, çi câteva zeci de persoane din rându1oficialitåtilor. Generalul Gheorghe Argeçanu în urma asasinãrii luiArm¿urd Cãlinescu, fiind numit prim-ministru, a ordonat uciderea a250 de legionari,..läsândule trupurile neînsufletite pe strad.ä mainrulle zile. Propaganda regimului era atãt" de jalnicå si cinicä, încât,

tt4

AIO - Anuarul de Istorie Oralå

profesorii si învåtã.torii din Bucuresti veneau cu elevii sã vadàgrozávia la fata locului cu scopul declarat al educärii copiilor, înspiritul supunerii fa1ä de legile statului. (Sebastian Mocanu) GeorgeNeag, legionar si el, aminteste de o crimå chiar în Turda, lângä fostaPiatä de fän çi de lemne unde era cadavrul unui legionar împuscat, cuo tãblitä din carton legafã, de gãt. Se puteau citi urmätoarele:"Tråclätor de Íará, asa vor päti toti trãdätorii de ta¡ä". Iatã minciunile,iatã ipocrizial Cine a violentat mai mult, autoritätile st¿tului saulegionarii? Cine pe cine, are menirea så protejeze? Aici se aflä buba.Cum vi se pare legalitatea statului care i-a scos din închisori si lagärede concentrare si i-au ucis noaptea färä judecatä. Cum sã. calificiînmormântarea legionarilor în gropi comune, fiará sã oficieziserviciul religios, fãrá cruci la morminte într-o tarä crestinä?

Discutia intrá pe un teren umle retinerile implicate deabordarea subiectului dispar în fata tentatülor de a transmiteexperienta träitã. Fíecare dintre cei trei se enjeazá. în posesoriiadevãrului çi suslin demersul de deculpabilizare a Miscärii Legionareîn fala istoriei. Cel mai echilibrat dintre interlocutorii prezenÍi,Sebastian Mocanu intervine çi încearcä så lämureascá, cazt¡,|Manciu.

"Coilreanu era apãråtorul unui acluzat. care fusese victima luiManciu. instanla. judecãtoreascä se afla în plin exercitiu decizional.Nirneni nu avea voie sã tulbure instanta în aceastä situalie. Manciu,prefectul politiei din Iasi ainÍrat în tribunal sä-l aresteze pe Codreanupentru obráznicía lui datoritä curajului de a-l apára pe acuzalManciu prirnise din partea evreilor o maçinã. Manciu a încercat sã-laresteze pe Codreanu. PrefectLrl nu fusese nici mäcar convocat celpr,rtin dacä tot intrase, trebuia sä stea ca auditoriu în salã. Cumprefectul politiei îsi încàlcase mandatul, nu avea atributii judiciare,de aici a început totul. .iustitia i-a admis lui Codreanu legitimäapárare çi I-a achitat. S-a produs un puternic curent de opinie înfavoarea lui Cod¡eanu. Procesul s-a mutat de la Iaçi la Focsani, acolounde se aflä fieful liberal din Moldova. Dar nici la Focsani nu s-areusit mare lucru, motiv pentru care procesul s-a deplasat la TwnuSeverin, dar- çi acolo a fost achitat. Corneliu Codreanu dupã ce a fostrecunoscut nevinovat a fost purtat pe sus de multimea care-l adula cape un erou." (Sebastian Mocanu)

lls

Bíografie sí Memorie

Astäzi, este dif,rcil de imaginat çi de înleles impactul puternicprodus în sensibilitatea colectivá de aparrtäLe lui codreanu într-ol0calitate. un fapt cste cert, asemenea exaltäri colective au existat siprobitatea profesionalä ne îndeamná sã relatãm. Istoricul Nicolas M.Nagy Talavera, evreu maghiar originar din Transilvanía relateazá"cele vázlute la Turda în 1937: "Deodatä asupra mu$imii s-a asternuttäcere. un om înalt de o frumusete întunecatä, îmbrãcat într-uncostum national alb, a intrat în curte, cãlare pe un cal alb. S-a opritIângã mine si n-am putut sã vãd nimic mostruos sau räu în el.Dimpotrivä. Zãmbetal lui copilãresc, sincer radia peste multimeasãracä çi le pãrea a fi cu ea, dâr, în chip misterios si în afara ei.Harisma nu este un termen potrivit pentru a deûni fofta slranie ceemana din acest om. Era, mai degrabä, pur si simplu o parte apãdurilor, a muntilor, a furnrnilor de pe crestele acoperite de západá.ale Carpalilor, a lacurilor si a râuriior. Asa stätea täcut în mijloculmultimii. Nu avea voie sä vorbeascä. Täcerea lui era elocventá; päreasã fie mai puternicä decât noi, mai puternicä decât ordinulprefèctului, care interzisese cuvântarea iui. O jãrancä bàtrânã, cupärul alb, si-a fäcut semnul crucii pe piept çi a soptit cätre noi:Trimist¿l ArhangheluluÌ Mihai. Atunci clopotul micii çi tristei bisericia început sä batä si slujba religioasä care preceda întotdeaunaadunãrile legionare a început si ea. Impresia profundã crealä însufletul unui copil moare greu. În peste un sfert de veac, n-am uitatniciodatä întâlnirea cu Corneliu Zelea C o dr eanu ".

I 5

Relatãrii lui Talavera nu i se poate imputa partidismul, elfiind un adversar declarat al legionarismului, datontá.antisemitismului,si intoleranlei ideologiei legionare. Discursulistoricului exprimã elementele necesare ale mitului lui codreanu:frunrusetea corpolentä, asemãnätoa¡e cu a îngerilor, täcerea acestuiacare impune linigtea totalá. partícipanlilor, identifica¡ea eroului cunatura. Ideile istoricului Talavera se plaseazá, ca stil în retoricaromantismului întârziat specific unei pãrti a elitei politice de laînceputul secolului XX. Este prelungirea discursului romantic aIgeneratiei pasoptiste care exaltã vinutile metaforei si lirismului în

15-Nicolas Nagy Talavera, Føscismur în ungaria ;i Româ,ia, Bucuresti,1996, p. 340

tt6

AIO - Anuarul de Istorie Oralã

constructia textualã. Exaltãriie colective, simptome ale unei societätibolnave, asa cum mentioneazä istoricul Florin constantinirr, ,rr, ,-uuconcretizat doar în jurul unor lideri politici. Lumea româneascä aanilor '30, a cunoscut o isterie colectivá, crea'tà, de un cioban debilmintal din Maglavit care pretindea cä ar fi vorbit cu Dumnezeu.l6

Simpatia de care s-a bucurat miscarea legionarä î' opiniapublicä româneascä s-a väzut clar cu prilejul alegerilor parlamentaredin 1937. Nici un partid nu a reusir så obtinä 40yo d:nvoturi, care îiasigura posibilitatea d.e a forma guvernul. Liberalii obtin s5,9zyo dinvoturì, urmat de P.N.f., cu20,40%o si partidul "Totul pentru farä" culs,59yo din voturi. Devenind a freia fortã politicä, MiçcareaLegionarä aratá" cá, din acest moment ea nu mai poate fi ignoræä sidispreluitä ca în trecut çi mai mult, inträ în calculur Regelui laalcätuirea viitoarelor guverne.

Ca activist al miçcãrii legionare Sebastian Mocanu afirmähotärât cã: "Pentru prima oarä justitia nu s-a subordonat dorintei luicarol al lllea de a schimba rezultatul aregerilor si ulterio¡ Érrg"r,cristescu, sefui Sigurantei statului, omul de încredere al luiAnlonescu, a fãcut în închisoare o dezväluire în secret, cã în alegeriledsn !937, s-au fura1 400.000 de voturi împiedicându-se astfel caMiscarea Legionarä sã nu ajungã a doua fo4ä poliricã în stal".(Sebastian Mocanu)

ceea ce bulverseazã într-o mãsurä însemnatä universul deträire çi de gândire al acestor oameni este contactul cu prezennrl.Inter'locutorii noçtri simt ùr profunzimea sufletului cä anatemaaruncatä împotriva lo¡ este nedreaptã çi ofensatoare. cred cãsocietatea nu-i întelege în demersul lor justific afiv la ad.resatreculului. Imaginea de care se bucurä în elita politicä este total falsäsi de aicí, repetatele încercãri de a debloca comunicarea cuinteligenta liberalã si democratä. Esecurile înregistrate, d.uc nu o datãla cedäri psihice care împing tråirile ra limita obícurului, und.eiesiriie spontane scapã rationalului.

George Neag se promrntå direct si fürá cea mai micä ezilarcîntr-o problemä destul de delicatã: "IJn ofiter de jand.arm, chircitã, i-a legat pe legionari cu funie si le-a zdrobit oasele c' pistolui

16 Florin Constantiniu , o¡t. cil., p. 321

1r1

Biografie çi Memorie

mitralierä si apoi au deschis focul, doar wrul singur, Herghelitä, ascäpa1 ca prin minune. Când s-au adunat cadavrele lipsea unul, l-auprins în pãdure çi l-au împuscat. în România, asta sä se stie, nucomunistii au introdus genocidul, ci politicienü interbelici. Auzi,Doamne, 30 de iegionari ucisi într-o singurä noapte. Cu ce eravinovat studentul Tornceanu ucis în Piala de fän din Turda, si ca elsunt multi, mul1i al1ii". (George Neag)

Dupã evenimentele din 2l-23 ianuarie Ig4I, o parteînsemnatã a legionarilor çi-au gäsit refugiul în Germania, unde aufost internali de nazisti în lagärul de la Buchenwald., dupå fuga luiHorea Sima din Germania.

Ineditul capitol din viala unui legionùr ce a suportat detentiala Buchenwald a fost relatat cu multä precizie de Sebastian Mocanu."În raport cu ceea ce a fost la Aiud, aõoio a fost mult mai bine. Eraun lagår de concentrarc al national-socialismului, pe o întindere deZg h;. În interior erau lagäre çi lägärule (lagàre mai mici). Aici seaplicau reguli difbrite în firnctie de lagãr. Aici, cine spune cä nu ne-afost bine, nu minte, cine spune cä a suferit, iaräçi spune adevärui.Germania fiind în rázboi, era foamete, erau cartele de alimente.Legionarii au fost internali la Buchenwald în urma plecãriisubversive al lui Sima din Gerrnania. Legionarü au fost adusi aici dela Rostok, din lagärul Fichtenhain, în traducere liberä "Dumbrava cumolizi". S-a încercat desolidarizarea legionarilor de Sima, si s-aintrodus un grup rnic de "manevranti". N-am ñcut-o çi am izolat noipe ei. Colonelul care era cornand¿ntul lagãrului a venit în lagãrulnostru çi ne-a adunat afarã. Grupul mic, a spus colonelul acolo, celmare aici. Ne-a comunical urmätoarele: "FäÏrerui a hotãrât ca Simasä nu mai fie comandantul Miscã.rii Legionare". Grupul mare eraînconjurat de trei mitraliero germane. Cu nemtii, se vede, nu era deglumit. La aceastä cerere, purtätorul de cuvânt, Nistor Chioreanu,

çeful Ardealutrui ca Miçcare Legionarå, a räspuns în nernteste: "Penoi nu ne intereseazä lucrui acesta, fiindcä nu Führerul l-a fäcutcomandant pe Horea Sima", Colonelul s-a enervat si a plecat. Eravorba de colonelul Pisteli. Nu a fãcut apella fo4a armelor. Frobabilnu avea ordin în acest sens. În lagãr, Iegionarii au hotãrât sã-sicâçtige existenta prin muncä. Ei au intrat în industria de rãzboi,lucrând la constructia unui Heinkel - avion de bornbardament, În

118

AIO - Anuarul de Istorie Oralå

Buchenwald legionarii au amenajat niste ateliere de construitbinocluri pentru fron1. Eu am curä1it lentile cu o pensulä si un lichidcare ñcea curatä lentila. I-am zánt în lagär pe Leon Bium ;iDaladier, nu arãtau deloc råu. În ceea ce priveste alimentafia, înlagãruI de la Buchenwald era mult mai bine (cel putin pentru noi)decâ1 la Aiud. lvlicul dejun: o cafea erzal cu marmeladã, o felie depâine. Aveam 500 de grame de pâine pe zi. Masa de la amiazå (omâncare de oalä spun nemlii), un singur fel de mâncare ghiveci, aicierau amestecate legume, ceapä, cartofi, fasole. Asa a fost laBuchenwald". (Sebastian Mocanu)

Un aspect important al biografiei domnului Mocanu î1 reprezentaprezenla sa în luptele studenteçÎi din centrul universitar Cernäuti înanii 1938-1939. Ca urmare a atitudinii sale anticomuniste çi a

meritelor culturale este numit preçedinte al Societå1ii Culturale"Arboroasa", înfiinJatä de Ciprian Porumbescu. Despre aceàperioadä Sebastian Mocanu îçi aminteste: "Simpatü si afinitä1ipolitice 'àm avut de mic, când auzisem de procesul Cäpitanului în aniide studenlie. Ceea ce într-adevãr m-a determinat sä intru în MiçcareaLegionarä a fost demagogia partidelor politice. Am participat lareînfiinprea Arboroaseí lui Ciprian Porumbescu çi am organizatdiferite conferinle pe teme culturale, caxe au avut succes. Sãlile giarnfiteatreie erau pline cu studenli. În i938, pe 24 octornbrie, esteunmoment irnportant din viala mea. Are loc deschiderea cursurilorUniversitá1ii din Cernãu1i, Cäpitanul era arestat, era deja condamnat,dar avea recursul în sectiile unite ale Curt¡i de Casafie. Atunci amvorbit la deschiderea cursurilor din Cernåuti ca presedinte alArboroasei. Dintre cei prezenli se afla rezid-entul regal GheorgheAlexianu, care mai tãtziu a fost guvernatorul Transnistriei, fiindîmpuscat o datä cu Antonescu, Mitropolitul Bucovinei Visarion Puiu,rectorul Universitä1ii, istoricul lon Nistor. Alexianu era un om serios,un excelent profesor de drept constitutional, însä fãcea parte dinc¿lrnarila mai lãrgitã a Casei Regale, cum s-ar spune aståzi esalonuidoi. Mä aflam în AuIa Magna a Universitã.tii, sala era plinä, venea simultå lume din oras, mulli avocati, comercianti çi studenti. Cu a.cestprilej am formulat niste revendicäri, dar nu erau de ordin maferiaT,desi studentíi träiau greu, nu aveau cämine, bursele erau foarte

1i9

Biografie si Menzorí.e

puline. Repet, nu am solicitat revendicäri de ordin material. Amsolicitat altceva:

1. Ridicarea måsurilor samavolnice luate împotrivaconducåtorilor nogtri spirituali

Z. Deschiderea închisorilor si a lagãrelor de concentrare3. Eliberarea lui Comeliu ZeleaCoúeanu" (Sebastian Mocanu)Deodatä, fata posomorâtä a interlocutorului nostru se lumineazä

çi se înflãcäreazá,. ReÍráieste momentele de acum 60 de ani si parcäavea sã spunä cã deceniile s-au scris dar ,'inima îi rámâne tà rul ¿etânärä. "

"S-a fãcnt o mare manifestatie cu sute çi sute de oameni. M-amadresat rezidentului regal, în jur era vaca-rm, cocarde tncolore, era caîn revolutia francezá.. Rezidentul regal luat prin surprindere a fugitdin salã, la fel Mitropolitul Bucovinei, prefectul, ultimul a iesitgeneralul corp de armatã" Ion llcune. Socul lor a fost f,oarte mare. Aufugit cu toti de teamä sã nu fie sechestr.ati de studenti. Am cântatcântecul legional Stefan Vodå de la strofa Tu, Codrene, estinãdejdea.

Cu totii am iesit cântând din clädirea Universitãtii, am defilat pestrãzi si ne-am baricadat într-un cämin. De acolo am ieçit dupätratative cu plocurorul militar care era un ofiter si un român bun carelle-a spus: Mãi bãieti, eu e.tlx ordin sã vl¿ scot vii sau morti!Au rärnasîn cämin 7l de studenti , care au. iesit Ia promisiunea lui cä ni se vafàce instrucliunéa judecãtoreascã direct de càtre parchet. A urmatdarea în judecatã. Primul termen, 5 martie 1938, avându-l ca avocatpe Horea Cosmovici, avocatul Cäpitanului. A doua n a venit Iaînchisoare decanul b¿roului de avocati din cernäuti, Traian popovici.Noi am comunicat cä suntem studenti si nu avem bani så-i plätimonora¡iul ca avocat. Dânsul ne-a îmbrãtiçat si a spus: DomnuleMoca,nu, pentru mine esle o mare onoare sä vã apål Vezi, domnule,asa era lumea pe atunci. Sã nu crezi cá. a fost un caz singular. Lab¿urchetul de absolvire al liceului am invitat conducerea scolii çi amfã.cut parle din delegati a care l-a invitat pe directorul 'Ieodor Nes,apoi a urcat în functie ca inspector în minister. El a întrebat: cât måcostã tacâ,nz'ul? Yin la banchet dar tacâmul rni-l plätesc eu! Acestaera nentalitatea vremii.

r20

AIO - Anuarul de Istorie Oralã

Revenind la procesul intentat, Florea cosmovici, avocatulcäpitanului se roagä de presedintele tribunalului sä amâne dataprezentãrii, iO-noiembrie, cäci atunci este pe rol procesul cäpitanuluila Bucuresti. fi va firnite sã ne apere ra cernäuti pe Radu Gheneaambasadorul României la Mad¡id, care ne-a apãrat în modmagistral". (Sebastian Mocanu)

Interesantä pentru simpatia de care se bucura Legiunea eraatmosfera din sala tribunalului. "cei acuzart strigau: Tråiascãcãpitanul! Trãiascã Garda! Atunci preçedintele tribunalului i-ainvitat sä vorbeascä mai scurt pe acuzati. iliu! Manol e a sÍngar: Amun Cãpita.n, am o lege, am un Dumnezeu!Oficialitä1iie au strigat: ,Sãvinã garda! Ga.rda! Dar garda nu intra în salä, deoarece comandantulgãrzii sirnpafíza cv Miscarea si se auzea doar tropäituri pe salä,soldatii lovind cu cizmele de cimentul sälii,'. (Sebastian Mocanu).

Dupä o scurtä incursiune în trecutul Miscãrii l,egionare si apersonalitá1ilor care au consimtit, sau nu, sä-si aseze discursul înslujba mitului cäpitanului este necesar sä precizärn audienta saastázi. "A mai scãzut interesul în jurul Miscfii Legionare în zonaClujului, datoritã cosmopolitismului lui Adrian l\,r[arino, prezenleidoamnei }l4:arta Petreu, care[-l] actziape Nae Ionescu de plagiat dupãSpengler. În Bucuresti se poate spune cã interesul pentru Miç"*"uLegionarã este în crestere. Acest lucru este dat de frecventa tineriloria simpozioane, comemorãri, spectacole. La simpozionul de istoriedin zilele acestea a fost prezentat titularul catedrei de istoriecontemporanã din iaçi, Gheorghe Buzatu. Cu alt prilej am solicitatparliciparea istoricului Florin Constantiniu, care a fost prezen.' lalansarea cä4ii unui legionar notoriu, Eugen Teodorescu, Miscarealegionarå si Germania lui Hitler. Vreau sã termin aici cu speranta cäviitorul va fi mai drept decât prezentul cu Miscarea Legionarã".

Dupå un itinerar în Miscarea Legionarä pe parcursul cãruia amredat portretul elogios al lui codreanu reariz:af de istoricul ralavera,în lumina adevärului istoric, redäm urmätoarea însemnare dinjurnalul lui Liviu Rebreanu, însemn ce coincid.e cu rebeliunealegionarã. "Regimul legionar- s-a pråbugit în abia patru luni deguvernare fãrã a lãsa regrete, întocmai ca regirnul lui carol al ll-lea.calculam gresit psihologia an-noapte socotind anevoioasà victoriaIui A-ntonescu. N-am tinut seamå de faptul cå lilpta o dãdea dupã. o

L2t

guvernale îngrc:zitor de grea în cursul cäreia au lovit absolut toatecategoriile de cetãteni de la simpli muncitori, comercianti, rneseriasi,negustori, functionari, profesori çi toate felurile de intelectuali. Auabttzat, nedreptã1it, au înjosit, au umilit çi mai ares au fost ñrä milä siftrá generozitate. De un egoism fãrã pereche çi de o lipsä de ,.*p.rl"nemaipomenitä, au ajuns sä apará ca o bandä dusmanä pusä sãjefuiascä çi sä stoarcä laraîn folosul ior propriu. Toate actelã lor auftrst demagogii ieftine. sub pletextui românizårii si al ajutorãrii celorsãraci au sävârsit murdãrii fãrã numãr I. .], s-a arátaÍlu.eplat cä suntmai rãi decât toti care i-au precedat. Ba¡em dupã omorârea celorînchisi la Jilava în conditii oribile si mai ares a lui Iorga si Madgearunici un român nu mai purea crede într-însiiii.ì7 i" lãgi., ..ä-"i"iistoric pebaza unui jurnal este exclus a condamna sau disculpa, însã,fãrã îndoialã jurnalul exprimä o stare de spirit a unui segment d.inintelectualitatea românã la un moment dat.

vorn deveni rnai uniti si mai puternici doa-r atunci când vom avearäbdarea sã ascultãm si puterea sà întelegem pe cei cu alte opinii sialte valori politice decât noi. Acrualur brocaj al elitei potiti"" Åiintelectuale cu cei dornici de a-si reevalua trecutul, detårminä nucloar prelungirea disputei legionarism - democrarre, dar si actualulrecul înregistrat de Miscarea Legionarã. sirnpozioanele, lansãnle decar1e, iesirile la rampä a unor militanti legionari, într-o perioadã aglobarirÀrtr çi mondrali zàni nu fac ¿ecât sã accenhleze frustrãrile çiizol'area acutä resimtitã de legionari. Este tot mai clar cã MiscareaLegionarä si solutiile oferite de ea sunt de domeniul trecutului, iarumanitatea înclinã tot mai mult spre solutia liberalã îm rezolvarcanrultiplelor probleme, inerente de altfel evolutiei umane.

Biografie;i Memorie

Lista Martorilor

I Sebastian Mocanu, náscut la I ianuarie 1916, comuna Scãrisoara,comitatul Turda, licentiat în litere çi filosofie al universit¿íii ¿incernãuti, militant legionar. A fost prezenf în ruptele studentesti

| ^gJieor-e fraÍan Pop, Garda, Cãpitatrul 5i Arhanghelul din cer,Bucuresti,

1995, p. 21.

122

AIO - Anuarul de Istorie Oralà

din acest centru universitar în anii 1938-1939. În calitate demembru aI Gárzü de Fier, a fost internat de nazisti în lagãrul deconcentrale de la Buchenwald (1942-1944) si de comunisti întemnita de exterminare de la Aiud (1948-1964). În prezent esreprofesor pensionar.

2. Iuliana Mocanu, näscutä la 15 martie 1932, comtura Letca,judetul Sàlaj, licenliatä în studii economice, sef birou pensionari.

3. George Neag, näscut în 3 mai I9t9, comuna Märtinesti,comitatul Turda, profesü: tinichigiu, învãtätor, legionar, delinutpolitic la Aiud, Gherla, Penplava.

Petre DIN

THE LEGIONARY ÄCTION BETWEEN THEOFICIAL HISTORY AND ORAL

This study has as an objective to analyse the legionary actionfioin another perspective especially fiom the oral history perspective.

fhe main objective of my approach represents the recoveryof what has remained from the memory of legionary generation,subjected to disapparance.

Using the history instruments which are specialized in oralhistory it is aimed both to recover some events and to recall theunique experience of the person who confesses.

r23