Download pdf - Dinamica Grupurilor -Curs

Transcript
  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    1/40

    Page | 1

    CURS

    DINAMICA GRUPURILOR

    CARTI

    Dinamica grupurilor Adrian Neculau ed. Polirom

    Psihologia manipularii + psihologia persuasiunii Robert Vraldini

    Tehnici de manipulare Bogdan Ficeac

    Dimensiuni ale excluderii sociale L. Mitrofan

    FILM

    My strange addiction

    EXAMINARE

    - Examen 8 puncte- Seminar 2 puncte

    1. Dinamica grupurilor

    2. Leader

    3. Persuasiune

    4. Manipulare

    5. Patologii colective

    6. Excludere sociala

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    2/40

    Page | 2

    C 1- 5.10.2012

    1. Problematica grupurilor sociale

    Principalele formatiuni sociale sunt:

    1. Grupurile

    2. Colectivitatile

    3. Organizatiile

    1.1.Grupurile sociale

    Definitie acele formatiuni sociale in care indivizii interactioneaza in mod direct intre ei

    pe baza unor reguli si norme si datorita caruia ei se recunosc ca apartinand

    unei societati distincte

    formatiuni ce au la baza aceleasi norme si prescriptii dar care nu pp

    interactiuni directe intre membrii. Exp: etnii, credinciosi, culte

    formatiuni sociale deliberat constituite in vederea atingerii unui scop si care

    folosesc strategii explicite de decizie si control

    Caracteristici generale ale grupurilor sociale

    1. tipul grupului acesta tine de numarul de membrii, relatiile dintrei ei si

    natura activitatilor desfasurate

    2. marimea grupului acest parametru inf. Semnificativ performanta sau

    creativitatea/atingerea scopului

    3. compozitia grupului reflecta caracteristicile psiho-sociale ale

    membrilor de la varsta, sex, nivel de deducatie, statut profesional

    4. structura grupului reliefeaza modul d econfigurare a relatiilor

    interpersonale dintre membrii grupului. Acestea pot fi:

    1. socio-afective

    2. de comunicare

    3. de influenta

    4. de coordonare

    5. de control

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    3/40

    Page | 3

    5. sarcina grupului consta din obiectivul propriu-zis ce urmeaza a fi

    realizat in urma activitatilor comune a tuturor membrilor. Acest

    parametru are o deosebita functie de a structura viata de grup.

    6. Coeziunea exprima ansamblu fortelor care mentin unitatea grupului si

    este o rezultanta a relatiilor dintre membrii, a caracteristicilor psiho-

    sociale a acelor membrii dar si a rezultatelor, a contextului social in care

    se desfasoara activitatea grupului

    7. Nivelul de integrare reprezinta expresia gradului de maturizare a

    relatiilor psiho-sociale din cadrul grupului si a masurii in care fiecare

    membru se identifica cu grupul. Indirect nivelul de integrare exprima

    gradul d eelaborare a constiintei colective ce devine indirect un elelment

    de fond pentru coeziunea de grup.

    8. Eficienta grupului exprima sintetic parametrii calitativi si cantitativi

    de realizare a sarcinii, dar exprima si acei factori care mentin si duc la

    satisfacerea nevoilor membrilor.

    Grupul social constituie un mediu interactiv in care are loc armonizarea

    trebuintelor indivizilor cu mediul social, dar este si un mediu ce creaza

    indivizilor noi nevoi, trebuinte, reprezentari, comportamente si conduite.

    Fenomenul de remodelare psiho-sociala in contextul grupal se realizeaza prin:

    ajustari si adaptari, sau prin restructurari in plan cognitiv, motivational,

    atitudinal, relational si comportamental.

    Clasificarea grupurilor sociale

    In functie de caracterul relatiilor dintre membrii:

    1. Grupuri primare sau de contact face to face

    2. Grupuri secundare in care predomina relatiile directe denumite relatii

    de releu

    Dupa modul de formare

    1. Grupuri naturale iau nastere spontan. In literatura de specialitare sunt

    enumerate 4 astfel de grupuri cu caracter universal acestea fiind: familia,

    gr. de joc al copiilor, gr de vecinatate si comunitate si comunitatea de

    batrani

    2. Grupuri artificiale - se formeaza in urma unui proiect stiintific. Exp:

    laborator, terapeutic

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    4/40

    Page | 4

    In functie de tipul sarcinii:

    1. Sociale

    2. De munca

    3. Militare

    4. Sportive

    In functie de existenta cadrului formativ ce le reglementeaza existenta

    1. Formale/institutionale

    2. Informale /spontane

    In cazul grupurilor informale neexistand un cadru institutional exterior,

    dinamica proceselor interrelationale va fi determinata preponderent de

    factorii socio-afectivi spontani

    In functie de raporturile existente intre membriii grup:

    1. de apartenenta sunt cele in care membrii grupului apartin la un

    moment dat in mod natural sua datorita activitatilor concrete pe care ei o

    desfasoara. In acest caz pariciparea efectiva la viata grupului nu inseamna

    si o participare psihologica

    2. de referinta individul imprumuta normele si atitudinile considerate de

    referinta datorita presigiului de care se bucura

    3. de presiune au capacitatea de a exercita o influenta semnificativa

    asupra altor indivizi/grupuri datorita puterii, prestigiului sau resurselor

    detinute (politice, economice)

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    5/40

    Page | 5

    C 2 - 12.10.2012

    1.2.Structuri

    Principalele cercetari din perspectiva sociala evidentiaza in viata fiecaruia

    grupului sociale existenta urmatoarelor structuri:

    1. Structura socio-afectiva se refera la relatiile si la procesele preferentiale

    din cadrul grupului

    2. Structura motivational-atitudinala

    3. Structura comunicatiei cum se realizeaza procesele de comunicare,

    respectiv retele sau bariere comunic.

    4. Structura puterii procese de influenta care au loc in grupul respectiv

    5. Structura activitatii - realizarea scopului, sarcinii

    Dintre acestea, structura comunicatiei, structura puterii si cea a activitatii au un

    caracter atat formal, fiind determinate de normele constitutive ale grupurilor,

    cat si un caracter informal aparand ca urmare a unor factori ce rezulta din

    contextul interactiunii membrilor, iar celelalte doua categorii de structuri (socio-

    afectiva si motivational-atitudinala) au un caracter exclusiv informal cu

    manifestari specifice in functie de tipul de grup.

    Structura socio-afectiva a grupului consta din modul de configurare a relatiilor

    preferentiale dintre membrii la un moment dat, relatii ce pot imbraca forma

    atractiei, respingerii sau indiferentei.

    Dintr-o serie larga de factori ce conditioneaza formarea si structurarea relatiilor

    preferentiale in cadrul grupurilor urmatorii sunt considerati a a fi mai

    semnificativi :

    Inteligenta sociala referitor la modul de adaptare in cadrul grupului in ceea

    ce priveste comunicarea si relatiile preferentiale

    Capacitatea de comunicare interpersonala

    Prestigiul extra-grupal

    Altruismul persoanei

    Competenta si implicarea in rezolvarea problemelor cu care grupul se

    confrunta Farmecul personal (charisma) element important

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    6/40

    Page | 6

    1.3.Fenomene psihosociale de grup

    COEZIUNEA GRUPULUI = totalitatea aimpului de forte ce are ca efect

    mentinerea laolalta a membrilor unui grup, opunindu-se fortelordezintegratoare.

    In ceea ce priveste coeziunea grupului aceasta apare ca rezultatul unor variate

    categorii de factori:

    - factori extrinseci acestia sunt cei anteriori formarii grupului si tin de acele

    cadre formale de ordin socio-organizational ce impun anumite valori, norme

    si modele in grupul respectiv

    - factori intrinseci acestia sunt specifici grupului ca atare, rezultand in modconcret in contextul interactiunii dintre membrii. Acesti factori se impart in :

    - factori socio-afectivi rezultanta directa a atragerilor si respingerilor

    care se manifesta in cadrul grupului precum si o rezultanta a masurii in

    care individul se identifica cu grupul

    - factori socio-operatori - distributia si articularea rolurilor in cadrul

    grupului, coordonarea activitatii de catre lider, structurarea relatiei de

    comunicatie, structurarea proceselor de influenta intre oameni

    CONFORMISMUL DE GRUP interactiunile sistematice dintre persoanele

    care formeaza un grup determina aparitia unor uniformitati atitudinale si

    comportamentale ce capata caracterul unor norme si modele specifice acelui

    grup.Astfel nerespectarea acestor prescriptii adoptate de comun acord,

    echivaleaza cu respingerea valorilor si modelelor colective si este resimtita de

    catre membrii grupului ca o contestare sau chiar ca un atac la adresa grupului.

    Reactia este proportionala cu importanta normelor care sunt inculcate, frecventa

    acestor incalcari dar si referitor la atitudinea concreta a celui ce incalca normele.

    LEADERSHIPUL = Ansamblul relatiilor intra si intergrupale prin care o

    persoana sau un grup de persoane influenteaza comportamentul de grup,

    dirijeaza si controleaza activitatile, asigurind mentinerea grupului ca sistem

    compact.

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    7/40

    Page | 7

    In mod generic problematica liderului trebuie abordata dintr-o tripla

    perspectiva:

    - statutul formal si informal pe care il detine in structura/structurile de

    putere a grupului sau organizatiei din care face parte

    - liderul ca persoana, avind o anumita personalitate si un set determinat

    de aptitudini psihosociale

    - stilul de conducere, inteles ca o structura relationala specifica. Astfel

    distingem si care in majoritatea lucrurilor evidentiaza:

    Stilul autoritar - Se caracterizeaza prin concentrarea puterii de

    decizie si control in mana liderului; acesta ia singur decizii si

    masuri, sanctioneaza sau recompenseaza dupa propriile sale opinii

    fara sa se consulte cu membrii grupului si fara sa tina cont de

    parerea lor. Intr-un astfel de grup climatul psihosocial al grupului

    este apasator si tensionat, iar conflictele se pastreaza intr-o stare

    latenta

    Stilul democrat - Se bazeaza pe colaborarea lider- membrii

    grupului.Liderul ia decizii si masuri in urma consultarii cu

    membrii; Climatul psihosocial este tonic si destins; Numarul

    conflictelor este foarte scazut

    Stilul permisiv - Se caracterizeaza prin faptul ca liderul isi

    abandoneaza intr-o mare masura responsabilitatile si functiile

    sale, lasind ca activitatea grupului sa se desfasoare de la sine. In

    acest context, performantele si eficienta grupului sunt foarte

    scazute, climatul este deosebit de defavorabil, cu numeroase

    conflicte intre membrii .

    Factorii perceperii subiective a stilului de conducere de catre membrii

    grupului

    1. Statutul sociometric al liderului cuantificat in numarul de

    alegeri/respingeri primite din partea celorlalti

    2. Gradul de incredere in lider masura in care membrii il crediteaza pe lider

    in ceea ce priveste capacitatea acestuia de a coordona membrii si de a le

    satisface trebuintele si nevoile membrilor grupului

    Problematica liderului in fata maselor Aspecte psihologice

    Liderul este un personaj simbolic asupra caruia masele pot proiecta propriile

    sentimente, frustrari, compleze.

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    8/40

    Page | 8

    El apare ca un mesia in fata maselor, identificandu-se uc problemele si

    frustrarile acestora si prin acest lucru el se substituie supraeului colectiv. Exista

    tandemul lider-mase face ca comunicarea sa fie unidirectionala, respectiv

    lider>masa.

    Schimbarile in planul relatiilor interumane sunt determinate concret de

    urmatorii factori:

    Starea de nesiguranta, neincredere, suspiciune, evitarea contactelor

    umane toate acestea vor fi compensate prin nevoia de asociere a

    indivizilor in scopul unei asa-zise garantii de protectie oferite de siguranta

    apartenentei la un grup si de persoana liderului

    Aparitia unor grupe de interese e ofera membrilor o anumite identitate, un

    rol si un statut pe care societatea il mai ofera, in plus masele se vor

    identifica cu liderul, liderul suprapunandu-se arhetipului tatalui protector

    Procesul de inductie sugestiva colectiva ce este favorizat de regresia

    psihologica a maselor a.i. liderul va gandii pt. mase iar masele isi vor

    urma neconditionat liderul exact cum face un copil cu tatal lui

    In astfel de fenomene valoarea persoanei este inlocuita treptat cu valoarea

    colectivitatilor de oameni. Devalorizarea sociala va duce treptat la inlocuirea

    valorilor socio-culturale si moral-religioase cu ideologii aparte care vor fi

    impuse obligatoriu maselor drept unicul mod de gandire, astfel in timp se

    produce o inlocuire a gandirii logice cu una artificiala de factura utopice.

    Irationalul va fi noul mod de gandire ce va duce la vaste sisteme de gandire

    deliranta la constructii fabulative si apoi la comportamente antisociale

    In geneza modelelor de gandire ideologice un rol extrem de important il are

    pierderea reperelor valorice. Discursul colectiv reprezinta un limbaj de natura

    sociopolitica sau ideologica care in mod repetitiv utilizeaza formule simple,

    directe si care creaza in randul maselor o anumita directie precisa in gandire si

    comp. Desi apeleaza la formule simple este puternic incarcat emotional si se

    adreseaza resorturilor afective launtrice ale oamenilor. Discursul colectiv

    intretine o atmosfera de incertitudine si favorizeaza o explozie a irationalului.

    Caracteristicile personale ale liderilor in faza maselor

    - Puternica forta persuasiva

    - Prestigiu - manifestandu-se ca o forma de fascinatie atat asupra

    persoanelor, prestigiul denota o ascendenta sociala recunoscuta, admirata,

    dar si temuta in fata maselor

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    9/40

    Page | 9

    - charisma este un element hotarator in ceea ce priveste masa lider;

    - liderul inspira o incredere spontana

    - Inducerea unui sentiment de dependenta afectiva

    - Experienta sociala (inteligenta sociala a liderului, o buna cunoastere a

    psihologiei maselor

    - inteligenta emotionala

    Mijloacele utilizate de lideri in fata multimilor

    1. Inductia comportamentala initierea de catre lider a unei actiuni sau a

    unui

    comportament demonstrativ la care multimea se alatura prin imitatie si

    contagiune (datorita spiritului de turma cf. lui Le Bon )

    2. Incitarea emotionala ridicarea intentionata de catre lider a tonusului

    emotonal al multimii. Acest lucru se realizeaza prin folosirea unor simboruri,

    sintagme de lucru cu o mare incarcatura afectiva

    3. Sugestia - consta in determinarea multimii sa adopte anumite atitudini sau sa

    declanseze anumite actiuni apeland la mecanisme psihologice care scapa

    controlului rational; oferirea exemplului personal dar si realizarea de asocieri

    spontane inte fenomene intre care nu exista nici o legatura

    4. Prezentarea unei idei foarte simple intr-o forma care nu permite nici o

    indoiala sau contrazicere

    5. Repetarea sistematica a unei idei sfarseste prin a o induce inconstient in

    mintea ascultatorilor ca fiind un adevar evident de netagaduit.

    6. Ordinul preluarea unei idei si punerea ei in aplicare neconditionat

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    10/40

    Page | 10

    C 3- 26.10.2012

    2. Principalele forme ale influen e sociale

    Persuasiune, manipulare i brain-washing

    Un bun manipulator se naste asa.

    2.1 Persuasiune

    Implica o forma de comunicare in urma careia se obtine o schimbare atitudinala

    si comportamentala.

    Factorii principali ai eficientei relatiei de persuasiune tin de:

    - emitator,- mesaj,

    - canal de comunicare si

    - auditor (tinta).

    Principalele cercetari realizate in psihologie fac referire la urmatorii factori: In

    ce priveste:

    - emitatorul conteaza profilul de personalitate, gradul de incredere in sine,

    stilul relational, experienta de viata, prestigiu recunoscut

    - mesajul - factori o ponderea diferitelor el. gradul de incarcatura emotionala sau

    elemente motivationala puternice

    o coerenta

    o adecvarea la contextul respectiv

    - auditoriul factori:

    o imaginea de sine

    o gradul de sugestibilitate

    o nivelul intelectual

    In ce priveste eficienta rel. de persuasiune cercet. Recente din psiho soc. fac

    referire la :

    - credibilitatea sursei

    - intentia

    - farmecul personal /carisma atractia fizica pe care o exercita o

    persoana are un efect apreciabil asupra fortei de persuasiune a

    mesajului sau. Explicatia este dorinta inconstienta a auditoriului de a

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    11/40

    Page | 11

    se identifica cu o persoana care poseda calit deosebite atractia fizica,

    umorul, inteligenta

    La nivelul mesajului cercet recente evid:

    - inducerea fricii- s-a demonstrat faptul ca frica poate constitui un

    important factor motivational in preluarea/adoptarea unor conduite (cu

    cat frica invocata e mai puternica cu atat conduita adoptarii va fi mai

    mare)

    - gradul de implicare al auditoriului - In ce priveste implicarea

    auditoriului la nivelul mesajului cercet arata ca: Orice forma de

    antrenare a auditoriului in formularea unei concluzii sporeste efectul

    persuasiv al mesajului. Luarea unei decizii in grup sporeste capacitatea

    acesteia de a induce cu adevarat schimbari

    atitudinale/comportamentale durabile

    - efect de intaietate exista o anumita selectivitate fata de informatiei

    in functie de locul in care este prezentate. Efectul de intaietate

    demonstraza faptul ca cu cat o info este prezentata la inceputul unui

    mesaj cu atat e mai eficienta persuasiunea acestuia

    In ce priveste rel de persuasiune la nivelul tintei/auditoriului

    - in cazul persoanelor dominatoare

    - cu imagine de sine hipertrofiata

    - cu un accentuat stil de competitie

    mesajul persuasiv isi atinge mult mai greu tinta.

    In cazul persoanelor:

    - sugestive

    - submisive

    - dependenti emotionali

    - vulnerabili afectivi

    - slaba incredere in sine

    mesajul persuasiv isi atinge mult mai usor tinta.

    De ce? Datorita:

    - nevoii intense de aprobare si acceptare din partea celor din jus

    - insusirea unor idei reprezinta pentru ei si o modalitate implicita de a fi

    recunoscuti de catre cei care promoveaza acele idei

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    12/40

    Page | 12

    Robert Chaldini tratat de persuasiune si manipulare

    6 arme ale persuasiune:

    - reciprocitatea oamenii se simt datori cand li se face un serviciu sau

    concesie sa ofere ceva echivalent la schimb (tocmai acest lucru poate fi

    speculat multi cad in capcana)

    - angajamentul luat si consecventa comportamentului un angajement

    luat public cu glas tare motiveaza consecventa comportamentului si

    acctiunea concreta a angajamentului.- a obtine un angajament de la

    cineva intr-un context public simbolizeaza jumatate din drumul parcurs

    pana la actiunea concreta.

    - Dovada sociala daca multi oameni cred intr-un anumit lucru atunci

    acela tb sa fie adevarat chestiune falsa care poate fi speculata de catre

    cei cu intentii ascunse

    - Simpatia oamenii au incredere in cei pe care ii cunosc si pe care ii

    simpatizeaza mai ales daca le seamana intr-un anumit fel (hobyurile,

    scoli urmate)- oamenii pot fi manipulati mult mai usor de catre oamenii

    de langa ei

    - Autoritatea oamenii au tendinta de a avea incredere intr-un lucru

    care vine dintr-o sursa oficiala de a se supune autoritatii, oamenii

    sunt impresionati de cei care au titluri, statut, medalii, distincii,

    prestigiu.

    - Raritatea se utilizeaza actica termenului limita in virtutea unui

    principiu al raritatii lucrurilor. Cu cat acel lucru este prezentat ca

    intamplandu-se mai rar cu atat efectul relatiei de persuasiune e mai mare

    2.2 Manipulare

    Actiunea prin care un actor social (om, grup, colectiv) este determinat sagandeasca si sa actioneze intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului

    lasand impresia libertatii de gandire si decizie.

    Diferenta dintre manipulare si persuasiune faptul ca actorul social persuadat

    cunoaste sau realizeaza intentia celuilalt, pe cand in manipulare actorul social

    manipulat nu este constien sub nici o forma de intentia celuilalt.

    Principalele aspecte psihologice ale celor care pot fi usor de manipulati:

    1. Sugestibilitatea crescuta

    2. Dependenta emotional-afectiva3. Slaba incredere in fortele proprii

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    13/40

    Page | 13

    4. Imaginea de sine scazuta

    5. Identitatea de sine difuza se refera la rol, status, sens

    6. Gradul de vulnerabilitate emotionala

    7. Lipsa asertivitatii si incapacitatea de a spune nu in anumite situatii

    8. Labilitatea emotionala

    Manipularea psihologica de succes nu se bazeaza neaparat pe aceste tehnici ci

    pe specularea vulnerabilitatilor emotionale ale celorlalti.

    Toti indiviizii care stiu sa manipuleze - Triada intunecata a personalitatii

    Manipulatorii au in principal 3 motive

    1. Nevoia de a-si atinge scopurile cu orice pret fara sa tina cont de gandurile,

    emotiile, sentimentele celorlalti

    2. Nevoia puternica de a detine control, puterea in relatia cu ceilalti

    3. Nevoia unei superioritati in relatia cu celalalt

    Triada intunecata a personalitatii contine 3 aspecte distincte ce se regasesc

    in personalitatea celor care manipuleaza :

    1. Narcisimul nu se refera dar la conceptul clinic; se refera la vanitate,

    imagine de sine exacerbata, egocentrism, iar in grupul social termenul de

    narcisism are o conotatie de elitism si de indiferenta fata de situatia altora

    2. Machiavelism se imparte in

    2.1 Gradul de seductie

    2.2 Exploatatori ai vulnerabilitatilor emotionale ale altora

    2.3 Reci d.p.d.v. afectiv

    3. Psihopatie construct psihologic ce evidentiaza o desconsiderare cronica

    fata de principiile cronice si un comportament anti-social (psihopatii au un

    inalt nivel de egoist, nivel scazut de empatie, nu au sentimente de vinovatie,

    si nici de rusine)

    Tehnicile folosite de manipulatori (relatia interpersonala, de cuplu)

    1. Minciuna acesti oameni sunt experti in a folosi minciuna si inselatoria

    intr-un mod extrem de subtil

    a. minciuna prin omisiune prin ascunderea unei parti semnificative

    de adevar

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    14/40

    Page | 14

    b. Negarea manipulatorul refuza sa recunoasca in orice

    circumstanta ca a gresit

    c. Minimizarea aceasta este un tip de negare cuplata cu

    rationalizarea prin care manipulatorul afirma ca atitudinea sa nu

    este una rau voitoare, defaimatoare sau iresponsabila asa cum

    sugereaza o alta persoana exp o insulta este prezentata drept o

    gluma unei alte persoane

    2. Diversiunea manipulatorul nu ofera niciodata un raspuns direct la o

    anumita intrebare ci creaza o anumita diversiune indreptand discutia spre

    o cu totul alta directie se realizeaza prin folosirea unor raspunsuri

    evazive sau ambigue intr-o conversatie normala

    3. Intimidarea voalata prin care manipulatorul folseste amenintare

    indirecta, subtila, implicita

    4. Invinovatirea reprezinta o tactica speciala de intimidare prin care

    manipulatorul sugereaza ca celalalt e o persoana egoista, autosuficienta si

    nepasatoare. Aceasta tehnica induce in victima un sentiment de vinovatie

    si reuseste sa o mentina intr-o stare de indoiala, anxietate, supunere fata

    de manipulator

    5. Santajul emotional santajistul ameninta direct sau indirect sa

    pedepseasca victima pentru a obtine ceea ce-si doreste. Din aceasta

    perspectiva manipulatorul a invatat care sunt vulnerabilitatile celuilalt si

    i-a aflat cele mai absconse secrete. Stiind faptul ca victima isi doreste mai

    mult decat orice acceptarea si iubirea celuilalt santajistul ameninta cu

    retragerea afectiunii sau cu fapul ca victima trebuie sa demonstreze ca

    merita afectiunea si iubirea lui. Cu cat victima il crediteaza mai mult

    emotional pe santajist cu atat acesta ii va controla gandirea,

    comportamentul,atitudinile

    Cei care folosesc santajul emotional in relatia de cuplu au o

    personalitate de tip border line

    6. Folosirea sarcasmului si atitudini de tip depreciativ scopul de a

    cultiva teama si indoiala in victima manipulatorul il face sa se simta

    slab psihic si chiar sa se indoiasca de el insusi. Manipulatorii folosesc

    comentarii retorice, anumit priviri si ton al vocii incriminator /acuzator.

    Pot face victima sa simta rusine/vinovatie doar pentru ca l-au contestat

    7. Jucarea rolului victimei manipulatorul se prezinta ca o victima a

    circumstantelor sau a comportamentului altora pentru a castiga simpatie

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    15/40

    Page | 15

    si pt a starni compasiune. Oamenilor le pasa de suferinta altora si de

    aceea manipulatorul speculeaza asta

    8. Defaimarea victimei modalitate de a pune victima in defensiva si de a-

    si masca intentiile agresive

    9. Proiectarea vinei asupra altora manipulatorul gaseste intotdeauna un

    tap ispasitor

    10.Simularea inocentei - manipulatorul sugereaza ca nu a facut nici un rau

    intentionat, el adoptand o atitudine de uimire si perplexitate, sau atitudine

    d eindignare cand se insinueaza ceva. Prin aceasta modalitate reuseste sa-

    I creeze victimei indoiala in propriiile convingeri si indoiala in propria

    sanatate mintala

    11.Simularea confuziei manipulatorul pretinde ca nu stie despre ce e

    vorba, sau ca e confuz cu privire la o problema importanta cu privire la

    relatia lor

    12.Folosirea maniei /furieie manipulatorul uzeaza de un arsenal de

    modalitati prin care arata ca e furios, scopul e de a soca victima si de a

    obtine ce isi doreste cel mai mult supunerea

    13.Seductia manipulatorii sunt constienti de farmecul personal, de carisma

    si stiu sa foloseasca lauda, magulirea celuilant pentru a obtine o incredere

    totala din partea acestora

    MANIPULAREA IDEOLOGICA SI POLITICA SI

    BRAINWASHINGUL

    Manipularea este o forma de influentare agresiva, care nu respecta liberul

    arbitru si in care primeaza numai interesele sursei manipulatorului.

    Putem evidentia si o clasificare a formelor de manipulare :

    - In functie de profunzimea efectelor obtinute :

    a) manipulare superficiala in care se vizeaza un anumit aspect

    atitudinal exemplu : determinarea omului de a cumpara un produs.

    b) manipulare profunda in care sunt vizate orientarile fundamentale

    ale individului in plan ideologic, in plan cultural si in plan religios, cel

    mai frecvent.

    - in functie de nivelul procesualitatii psihice implicate in inducerea

    schimbarii de atitudine :

    a) manipulare liminala ;

    b) manipulare subliminala.

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    16/40

    Page | 16

    Ce este fenomenul numit dezinformare in contextul manipularii? Este un

    ansamblu organizat de tehnici si procedee de prelucrare si de transmitere a unor

    informatii cu scopul constient de a induce in eroare, cu scopul de a provoca

    deruta si de a manipula opiniile si comportamentele oamenilor.

    Principalele tehnici si procedee folsite in manipularea ideologica si

    politica sunt :

    1. Ascunderea si selectarea informatiilor pe criterii de utilitate exclusive

    pentru manipulator, fara a avea nicio legatura cu adevarul ;

    2. Distorsionarea informatiilor acest procedeu se realizeaza prin

    schimbarea ordinii corespunzatoare desfasurarii reale a evenimentelor,

    prin asocierea cu evenimente care nu au nicio legatura cu

    subiectul/tema comunicarii respective si prin amestecarea

    informatiilor cu comentariile si introducerea unor elemente parazite ;

    3. Deformarea proportiilor faptelor si evenimentelor se realizeaza prin :

    acordarea unei ponderi arbitrare diferitelor informatii fara sa se tina

    cont de importanta lor reala, repetitii, sublineri si extinderea spatiului

    acordat prezentarii informatiilor convenabile in defavoarea celor

    considerate incomode ;

    4. Intoxicarea tintei se realizeaza prin lansarea unor pseudoinformatii

    ce au rolul de a distrage atentia si de a orienta intr-o directie anume

    actiunile si gandirea tintei ;

    5. Lansarea de zvonuri sunt niste afirmatii declarate a fi adevarate si

    care nu pot fi verificate in legatura cu persoane, evenimente, contexte.

    Astfel, se creeaza un climat convenabil manipulatorului, unul de

    panica si de neincredere ;

    6. Dirijarea asocierii faptelor acest lucru se realizeaza astfel incat tinta

    sa perceapa anumite relatii cauzale, anumite relatii de conditionare,

    care nu exista in realitate intre fenomene ;

    7. Blocarea surselor de comunicare ce trasmit informatii neconvenabile

    manipulatorilor forma brutala de manipulare ; presupune accesul la

    instrumentele formale ale puterii ;

    8. Discreditarea surselor incomode/inconvenabile se realizeaza prin :

    atacuri la persoana, calomnii, interpretari tendentioase, interpunerea

    unor asa-numite relee informationale sau a unor agenti de influenta,

    care fabrica informatiile in functie de cum ii convine manipulatorului.

    De asemenea, se realizeaza prin promovarea unor asa-zisi experti,

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    17/40

    Page | 17

    analisti sau observatori, specialisti, invocati selectiv drept surse de

    autoritate absoluta intr-un domeniu.

    Brainwashing

    Acest concept poate fi privit atat din punct de vedere cognitiv, cat si

    afectiv. Fenomenul de brainwashing evoca frica pierderii autocontrolului, frica

    dominatiei absolute a unei persoane sau a unui grup de oameni. Se refera, de

    asemenea, la frica pierderii identitatii de sine.

    Acest fenomen este similar cu inducerea schizofreniei, intrucat exista o

    serie de simptome asemanatoare. Pe de alta parte, brainwashingul seamana si cu

    intoxicatia cu substante halucinogene, insa, spre deosebire de aceasta, este

    atacat nu numai autocontrolul, cenzura comportamentului, ci si identitatea

    individului.

    Comanda unui act, a unui comportament este una externa in acest caz. In

    cazul reusitei procesului de brainwashing, victima nu il resimte ca avand o sursa

    externa si, mai mult, isi asuma responsabilitatea consecintelor faptelor sale.

    Acest lucru, insa, contrasteaza cu schizofrenia, in care vocile, halucinatiile sunt

    percepute ca venind din exterior.

    Brainwashingul are, totodata, si o componenta cognitiva : se bazeaza pe o

    serie de scheme cognitive pe care le avem despre noi insine : ideea despre

    putere, ideea de control asupra propriilor decizii si comportamente si ideea de

    schimbare, potrivit careia noi insine avem aceasta abilitate, de a schimba viata

    noastra.

    Brainwashingul se bazeaza pe o puternica forta coercitiva, dar se bazeaza

    in special pe specularea vulnerabilitatilor emotionale ale oamenilor. Exemplu :

    sectele/cultele religioase folosesc frecvent acesta tehnica de speculare a

    vulnerabilitatilor emotionale, intrucat prin aceasta modalitate ating un nivel inalt

    de control al omului. De asemenea, aceste grupuri pot invoca lumea exterioara

    ca fiind o amenintare puternica la adresa integritatii fizice si psihice a omului.

    Aceste grupuri tintesc schimbarea mentalitatii per ansamblu a indivizilor,

    schimbarea comportamentelor si de cele mai multe ori reusesc.

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    18/40

    Page | 18

    PSIHOZA COLECTIVA

    Psihoza termen medical si desemneaza o afectiune psihica grava ce

    impregneaza intreaga viata a individului, invalidandu-l pe plan social si avand o

    serie de simptome, precum: tulburari in sfera perceptiei de tipul halucinatilor,

    tulburari in sfera gandirii de tipul delirului, tulburari ale capacitatii de

    reprezentare, tulburari in sfera mnezica, tulburari ale constiintei si imaginii de

    sine.

    Psihoza echivaleaza cu un inalt grad de inadaptare a indiviului; in privinta

    cauzelor se incrimineaza factorul genetic, factorul bio-chimic, iar sub influenta

    mediului familial, simptomele se pot agrava.

    Psihoza colectiva concept socio-patogen; in privinta cauzelor psihozelor

    colective, ele se regasesc exclusiv in mediul socio-extern.

    - sunt manifestari anormale ce vizeaza grupurile umane si colectivitatile de

    indivizi; dpdv psihanalitic, aceste psihoze colective sunt niste mecanisme de

    apare, utilizate de intreg grupul social.

    Factorii declansatori ai psihozelor colective

    1.hiperemotivitate asociata cu exaltare emotionala

    2.sugestibilitate puternica a grupului socio-uman, caracterizata printr-o anumita

    receptivitate la elemente irationale, de asemenea prin acceptarea neconditionata,

    fara discernamant a unor solutii absurde

    3.nevoia de compensare a fricii; explicatii: cautarea unor cai de iesire din acele

    situatii sociale limita, impuse de factorii traumatizanti

    4.adoptarea unor reprezentari proiective cu valoare directoare in sfera gandirii si

    a conduitelor; exemple: reprezentari sociale colective ajung sa inlocuiasca

    gandirea logica individuala

    5.tendinta la imitatie prin scaderea si chiar pierderea intiativei individuale

    6.influentarea emotionala reciproca printr-un proces de inductie sugestiva

    colectiva

    Seminar

    Robotizarea membrilor grupului

    Eliberarea pulsionala primara de natura agresiva

    Elementul de referinta al psihozelor colective este eul colectiv. In functie de eul

    colectiv putem delimita 2 dimensiuni:

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    19/40

    Page | 19

    1.o dimensiune verticala, structurala, reprezentata prin supraeul colectiv sediul

    valorilor spirituale,morale, adica cel care elaboreza idealurile grupului

    respectiv, si inconstientul colectiv pulsiuni, tendinte reprimate, trebuintele

    primare ale grupurilor sociale

    2.o dimensiune orizontala de tip evolutiv in care distingem: trecutul grupului

    social, experienta istorica, biografia grupului si perspectiva viitorului, orizontul

    deschis al grupului

    In functie de aceste dimensiuni putem distinge 2 tendinte principale de

    manifestare psiho-sociala a grupului respectiv:

    a.zona de sublimare asupra eului colectiv, caracterizata printr-o asa-numita

    intoarecere in trecut si o reactualizare a evenimentelor psiho-traumatizante din

    istoria grupului

    b.zona de descarcare a pulsiunilor inconstientului colectiv, caracterizata printr-o

    asa-numita proiectie in viitor un fel de anticipare a evenimentelor cu caracter

    reparator, compensator

    Clasificare a psihozelor colective in functie de cele 2 zone:

    1. psihoze colective de sublimare originea in supraeul colectiv si privesc

    problemele trecutului grupului

    2. psihoze colective de descarcare origina in inconstientul colectiv si sunt un

    fel de proiectie in viitor

    1.1.psihoze colective de sublimare; exemplu:

    a)psihoze idealiste sau utopice, caracterizate prin manifestari de afirmare intr-o

    maniera sublimata a idealurilor maselor sociale; se prezinta sub diferite aspecte,

    cum ar fi idei reformatoare, sociale, politice, religioase, economice si imbraca

    forma unor ideologii ample, socio-politic, filosofic; se pot mentiona nazismul si

    fascismul, intrucat s-au bazat pe doctrine utopice

    b)psihoza colectiva de refugiu/psihoza regresiva colectiva conduite de refugiu

    in trecut situatii de inchidere colectiva, rupere de realitatea prezenta si de

    aceease numesc si psihoze colective schizoide; apar fenomene precum

    regresiunea de factura isterica, compensarea culpabilitatii prin autopedepsire,

    acte extreme precum automutilarea, anumite ritualuri cu caracter sau

    semnificatie de tip reparator; suicidul colectiv; secte si culte care au dus la

    fenomene grave; nu toate sectele intra in categoria psihozei colective

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    20/40

    Page | 20

    In privinta exacerbarii manifestarilor religioase, a trairilor religioase, putem vb

    de urmatoarele categorii de factori care se interpun:

    1.factorii psihici de fond: iq, sugestibilitatea, emotivitatea;

    2.anumite complexe emotionale dobandite in ontogeneza ca urmare a unor

    experiente traumatizante sau ca urmare a unosr esecuri repetate; adesea cei care

    adera la secte si culte au urmatoarele sindroame: complexul inutilitatii in lume,

    complexul infrangerii, complexul insignifiantei

    3.factori de natura psihotica ce isi gasesc manifestarea in comportamente

    specifice:diferite forme de paranoia, de delir, de manie

    2.2. psihoze colective de descarcare:

    a)psihozele violente psihoze aflate in directa legatura cu inconstientul

    colectiv, sunt caracaterizate prin descarcari puternice ale tensiunilor pulsionale,

    acumulate de mase intr-o forma negativa, la baza acestor psihoze sta potentialul

    latent de natura agresiva a maselor; exemple: psihozele colective declansate de

    suporterii echipelor de fotbal

    b)psihozele colective expansive sunt acele manifestari psiho-pataologice

    colective, dominate de tendintele proiective ale grupului in viitor ca o negare

    toatala a prezentului; acestea sunt constructii de tipul delirului colectiv si pot fi

    numiote si psihoze colective delirante; masele nu se mai recunosc ca apartinand

    unor valori anume si doresc sa impuna alte valori care sa le reprezinte pierdere

    a identitatii specifice perioadelor de criza sociala; solutiile propuse sau adoptate

    in situatiile de criza sociala reprezinta expresia unei confuzii generale (sociale si

    axiologice), solutiile au caracter nefondat, aberant si iau forma unei constructii

    delirante; exemple: conduitele de panica, psihozele delirante colective ce au ca

    substrat angoasa, nesiguranta in privinta viitorului, frecvent legat de teme

    catastrofice, precum apocalipsa, pandemiile, dezastrele naturale. Tot aici intra si

    migratia populationala cresterea sinuciderii in randul copiilor

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    21/40

    Page | 21

    EXCLUDEREA SOCIALA

    PAFA persoane adulta fara adapost

    familiile cu copii care ajung in strada ca urmare a violentei conjugale,

    care au fost evacuate din case nationalizate, familii cu copii care s-au

    format pe strada, membrii fiind actuali copii ai strazii

    grupurile de copii ai strazii

    batranii ajunsi in strada ca urmare a escrocheriilor, inselaciunii, in special

    excrocati de rude

    persoane fosti-detinuti de diferite varste, respinsi de familie, care nu se

    integreaza in niciun mediu social; acestia considera ca viata in penitenciar

    era mai buna persoanele cu dizabilitati fizice si persoane cu dizabilitati psihice; acestia

    reprezinta grupul cel mai vulnerabil

    In privinta conceptului de PAFA, putem evidentia 4 faze ale desocializarii

    persoanelor adulte fara adapost:

    1. persoana reactiva

    a) faza de agresiune perioada de activitate intensa in care se fac o sumedenie

    de incercari de readaptare exterioara si in care personalitatea individului ramaneneschimbata (2-3 luni maxim); aceasta faza survine in urma unui evenimentt

    brutal de tipul pierderea partenerului de viata, pierderea locului de munca sau

    un accident in urma caruia individul ramane cu dizabilitati; in aceasta perioada,

    persoana incearca sa isi regaseasca stabilitatea pierduta, pare ca nu este

    constienta pe deplin de noua situatie; valorile trecutului inca reprezinta motorul

    actiunii, aceste valori orientandu-i comportamentul; posibilitatea persoanei de a

    trece peste aceasta situatie depinde de: resurse fizice, de mediul per ansamblu

    afectiv-emotional si, mai ales, de gradul de vulnerabilitate psihologica

    b) faza de regresiune etapa a inchiderii in sine, individul inca respinge noua

    situatie in care a ajuns, fapt care il impiedica sa intreprinda actiuni concrete care

    i-ar fi benefice, cum ar fi inscrierea la somaj, informarea privinf anumite

    drepturi; in timpul primei faze, lumea exterioara era considerata inca a fi

    binevoitoare, in faza a doua lumea exterioara devine din ce in ce mai straina,

    mai ostila si ii apare ca o lume care nu mai face parte din viata sa; in aceasta

    faza noile actiuni pe care este nevoit sa le intreprinda, unde mananci, te speli,

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    22/40

    Page | 22

    transforma conceptia persoanei asupra vietii; in acest stadiu persoana se

    invonovateste, se simte responsabila pentru esecurile sale

    - in aceste prime doua faze, persoana inca are posibilitatea fizzica si chiar vointa

    sa intreprinda anumite actiuni care sa il ajute sa isi schimbe cursul vietii, lucru

    care nu se va mai intampla ulterior.

    2. persoana areactiva

    a) faza de fixare: in timpul acesteia, individul constientizeaza pe deplin ca a

    devenit parte a unei lumi noi, totusi pastreaza distinctia intre omul care a fost si

    care nu mai este in prezent; in aceasta etapa se confrunta cu respingerea sociala;

    dispretul si denigrarea constituie armele folosite de catre societate impotriva

    exclusilor sociali; in aceasta etapa, individul trece la o stare de neliniste

    accentuata; existenta lui are un caracter nesigur, totul are un caracter provizoriu,

    cum ar fi rascolitul prin gunoaie, cersetoria, micile infractiuni; in aceasta etapa

    indivdul incepe sa consume alcool foarte mult, se instaleaza dependenta

    alcoolica; la inceput bea ca sa uite, apoi pt ca organismul ii cere; incepe sa

    constientizeze ca face partea din lumea exclusilor sociali; cand evolutia acestui

    fenomen se fixeaza in aceasta etapa, riscul suicidului este foarte mare

    b) faza de resemnare: dupa 8-9 luni d elocuit in strada; persoana a uitat complet

    reperele fostei sale lumi si este obligat sa valorizeze noua lume in care traieste,

    astfel ca in acest stadiu intalnim: cersetorul filosof, mandru de statutul sau;

    cersetorul liberal; explicatii: evidentiam existenta unor mecanisme de tip

    rationalizare care minimalizeaza totul, valorile societatii, dar si pe cele care i-au

    fost caracteristice lui in trecut; in aceasta etapa persoana nu mai este legata de

    nimeni si nimic, se produce o transformare profunda ce afecteaza insasi bazele

    personalitatii omului; el va gravita intre refuzul de a munci si un atasament fata

    de ceea ce el numeste propria sa libertate; se creeaza un fel de nevoie noua care

    nu exista pana acum, nevoia de a fi liber in permanenta, de nu locui undeva, de

    a nu fi integrat undeva; noua lume ii este extrem de familiara, iar vechiul lui

    univers si valori ii provoaca dispret

    O alta perspectiva a PAFA este psihopatologica:

    Cerecetarile arata: copilaria acestor indivizi a fost adesea marcata de traume, ei

    manifesta o anumita rezistenta la schimbare, chiar o anumita opozitie in fata

    ameliorarii starii lor deplorabile. Putem vorbi de o reactie terapeutica negativa

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    23/40

    Page | 23

    de tip paradoxal, prin care bolnavul refuza sa ii fie mai bine, astfel ca

    majoritatea tentativelor de a incerca sa le schimba viata, de a-I integra esueaza;

    uneori se constata si o agravare a simptomelor. De foarte multe ori, asistentul

    social ii reface actele, iar persoana in cauza le pierde in mod voit si repetat,

    astfel incat sa nu poata fi integrat undeva. Desocializarea acestor indivizi

    constituie versantul psihopatologic al excluderii sociale; in cazul PAFA putem

    evidentia si un sindrom de desocializare, caracterizat printr-un ansamblu de

    comportamente si mecanisme psihologice prin care subiectul se deturneaza de la

    realitate, de la nevoile sale bazale. Subiectii isi organizeaza propria degradare

    sociala, ceea ce implica o adevarata paralizie sociala a subiectului, el se va gasi

    in afara oricarui tip de ajutor social; identitatea sa este ratacita in mod simbolic,

    aratand ca nimic nu se poate face pentru el

    EFECTELE INFLUENTEI SOCIALE

    a. efecte directe ale influentei sociale

    b. efecte derivate din rezistenta la sociala

    Efecte directe

    - fenomenele de uniformitate, conformarea, supunerea

    Efecte derivate

    - fenomenele de anomie, reactanta, devianta, delicventa

    EFECTE DIRECTE

    Uniformitatea rezultatul unei influente acceptate de subiect din dorinta de a fi

    asemananator cu ceilalti;

    - realizarea uniformitatii intr-un grup social presupune, insa, o relatie

    contradictorie intre tendinta spre similaritate si tendinta spre

    individualizare(spre a avea un eu distinctiv)

    - rezultatul acestei relatii contradictorii va fi determinat in mod concret de

    structura de personalitate a individului si de caracteristicile de fond ale

    sistemului social de apartenenta

    - motivele tendintei spre uniformitate sociala intr-un grup tin de un asa numit

    spirit de imitatie (spirit gregar), dar si de unele fenomene psiho-sociale cum ar fi

    presiunea normelor si fenomenul comparatiei sociale

    - fara a fi o simpla reactie instinctuala, imitatia sociala are o natura complexa,

    paradoxala si deriva din:

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    24/40

    Page | 24

    1. ascendenta pe care o are un model social consacrat, un model de prestigiu

    asupra oamenilor

    2. factori ce tin de o economie a proceselor psihice: creatia, in general, dpdv

    psihic, este mai costisitoare decat imitatia

    3. nevoia de recunoastere si de protectie in cadrul grupului uman (stiind faptul

    ca devianta provoaca respingere sociala, marginalizare, blamare)

    Conformismul rezultatul unei influente in care individul cedeaza presiunii

    vizand impunerea unor norme, a unor valori si a unor modele proprii unui grup

    sau organizatii sociale

    - explicatie prin intermediul controlului social, prin intermediul opiniei

    majoritare se realizeaza o presiune mult mai mare spre conformism

    - aceasta presiune este conditionata si de natura grupului respectiv, coeziunea

    grupului, precum si de importanta pe care normele si modelele o au in viata

    grupului; exemplu de obicei, presiunea spre conformism este mult mai mare

    in cazul grupurilor cu o puternica structurare ierarhica, precum si in cazul

    colectivitatilor religioase

    - gradul de conformism manifestat in mod real de o persoana tine de urmatorii

    factori:

    A.1. presiunea normelor din cadrul grupului

    B.2. particularitatile si caracteristicile psihologice ale acelui individ

    C3. presiunea sau caracteristicile de permisivitate ale intregului spatiu socio-

    cultural de care grupul apartine

    A1 conformismul determinata presiunea grupului aceasta este considerata de

    majoritatea cercetatorilor ca fiind cel mai semnificativ factor ce determina

    adoptarea unei atitudini conformiste

    - A.KELMAN a aratat ca exista 3 tipuri de procese psiho-sociale implicate in

    aparitia conformismului ca urmare a presiunii grupului, descrise:

    1. acceptarea exprima cedarea in fata presiunii grupului pentru a se evita

    sanctiunile din cauza neconformarii; in acest caz, acest proces numit acceptare,

    nu duce si la schimbarea convingerilor intime ale subiectului, fiind vorba de un

    conformism formal derivat din nevoia de a nu fi respins

    2. integrarea exprima preluarea opiniilor, preluarea atitudinilor, normelor si

    comportamentelor promovate de grup datorita unei convingeri intime a

    subiectului, ca grupul are dreptate CONCRET, valorile grupului sunt asimilate

    si interiorizate ca fiind valori personale si devin repere existentiale proprii

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    25/40

    Page | 25

    3. identificarea cu normele cedarea in fata presiunii grupului, datorita faptului

    ca acesta poseda calitati pe care subiectul le admira; in acest caz nu actioneaza

    nici teama de represalii, nu actioneaza nici credinta in adevarurile pomovate de

    grup, ci dorinta de a fi precum grupul

    B2 particularitatile si caracteristicile psihologice ale acelui individ - al doilea

    factor important in determinarea comportamentului conformism si cercetarile

    demonstreaza ca anumite trasaturi de personalitate favorizeaza o anumita

    predispozitie spre conformism, in timp ce alte trasaturi configureaza un profil

    complementar de personalitate specific personalitatilor non conformiste

    - exemple persoanele cu o slaba incredere in fortele proprii, persoanele

    complexate, persoanele care au suferit diverse esecuri repetate,mai ales pe plan

    social, interpersonal, au o tendinta mult mai accentuata spre conformism; acest

    lucru se intampla datorita unei nevoi puterniceb de recunoastere sociala si de

    securizare a acestor oameni intr-un grup social; autoritarismul, ca trasatura de

    personalitate determina un inalt grad de conformism, gandirea divergenta/

    creatoare coreleaza pozitiva cu non conformismul, in timp ce gandirea de tip

    /reproductiv/convergent coreleaza cu atitudinile conformiste

    - persoanele independente dpdv afectiv-emotional sunt mult mai putin

    conformiste intr-un grup social, intrucat acceptarea neconditionata a unor

    impuneri, conventii este perceputa ca o limitare a libertatilor personale

    - educatia joaca un rol esential in structurarea unei personalitati conformiste,

    factorii cei mai semnificativi din aceasta perspectiva fiind: modul de relationare

    cu parintii, modul de relationare cu cei apropiati in perioada copilariei, modul

    de interactiune cu prietenii - > toti acesti factori structureaza pers.conformista

    sau nonconformista

    C3 presiunea sau caracteristicile de permisivitate ale intregului spatiu socio-

    cultural de care grupul apartine exemple: natura sistemelor ideologice,

    religioase, precum si politice influenteaza tendintele spre conformism; in cazul

    regimurilor totalitare, conformismul impus neconditionat reprezinta chiar

    suportul existentei si functionarii acestora

    Supunerea/obedienta cea mai accentuata forma de acceptare a influentelor

    exercitate de o autoritate formala sau informala si in care supunerea distructiva

    reprezinta o forma degradata a relatiei dintre autoritate si persoanele asupra

    carora se exercita inflluenta, adesea duce la forme de agresiune si violenta

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    26/40

    Page | 26

    Fenomenul de supunere distructiva isi are ecoul in situatia concreta in care o

    persoana cu un comportament normal este antrenata in asa-numite actiuni de

    gresiune comandata, invocandu-se respectarea unor dispozitii din partea

    autoritatii

    - pentru a explica de ce se produce acest fenomen, MILGRAM invoca urmatorii

    factori:

    A.conditiile socializarii perioada in care se produce interiorizarea/introiectarea

    supunerii, datorita statutului de dependenta absoluta a copilului de parinte, astfel

    e vorba de o fixatie pe acea perioada

    B. fragilitatea rezistentei umane in fata autoritatii pe fondul dispersiei

    responsabilitatilor care ii revin

    C. factori ce tin de contextul afectiv in momentul in care identifica persoana

    autoritara cu persoana tatalui, acolo se produc fenomene de obedienta de tip

    autodistructiv

    D. factori psiho-individuali ce conduc la o dependenta excesiva fata de

    autoritate pe fondul unei neincrederi in sine, dar si pe fondul unei accentuat

    sentiment de insecuritate

    E. persistenta unor modele socio-culturale ce promoveaza si valorizeaza

    modelul autoritar ierarhic de organizare a vietii sociale drept o valoare

    incontestabila oamenilor li se inoculeaza ideea ca cine se afla intr-un anumit

    statut, are o putere, deci trebuie urmat

    EFECTE DERIVATE DIN REZISTENTA LA INFLUENTA SOCIALA

    Reactanta acest fenomen consta in dezvoltarea unei motivatii negative fata de

    influenta, legata de sentimentul pierderii libertatii personale, este vorba de

    adoptarea unui comportament individual independent in conditiile in care

    persoana este supusa unor influente considerate tiranice sau arbitrare

    - acest fenomen isi originea in libertatea individuala, iar efectul imediat consta

    in adoptarea unei atitudini sau a unui comportament prin care se incearca

    regasirea libertatii personale

    - reactanta creste in concordanta cu importanta pe care subiectul o acorda

    comportamentului sau atitudinii amenintate

    - reactanta este proportionala cu intensitatea convingerii potrivit careia fiecare

    persoana are dreptul la libertate si unicitate

    - factorii educationali influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea unor

    trasaturi de personalitate care antreneaza atitudini de tip liberal sau non

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    27/40

    Page | 27

    conformist ce predispun la reactanta, pe de alta parte, climatul social general

    conditioneaza in mod esential intensitatea reactantei exemplu: societatile

    conformiste tolereaza intr-o mica masura comportamentele independente in

    acest caz se dezvolta forme de rezistenta interioara ce duc la aparitia unor

    fenomene de dedublare axiologica si normativa a vietii individuale

    Anomia stare psiho-sociala disfunctionala generata de incongruentele si

    conflictele existente intre valorile si normele ce regleaza comportamentul

    omului si comportamentul de grup

    - in aceasta situatie normele isi pierd partial sau total suportul axiologic si au un

    caracter inconsistent si contradictoriu

    - rezultatelor faptului ca societatea propune membrilor sai anumite obiective si

    anumite standarde, fara sa ofere si mijloacele sau conditiile care sa permita

    atingerea acestora

    - anomia porces prin care structurile sociale creeaza ele insele conditiile

    incalacarilor codului moral

    - din cauza implicatilor sale psiho-sociale, anomia capata valoare explicativa

    pentru o sumedenie de fenomene disfunctionale care mai de care mai grave,

    precum devianta, delicventa, suicidul si comportamentele antisociale

    Devianta forma de comportament aflat in contradictie sau in afara normelor

    recunoscute general intr-un grup sau spatiu socio-cultural

    - explicatie grupruile si organizatiile stabilesc anumite limitele, printre care un

    comportament se poate manifesta, aceste limite stabilind, per ansamblu, ceea ce

    este dezirabil si ceea ce este acceptat de majoritatea colectivitatii respective,

    astfel ca in sens larg, orice incalcare a acestor limite reprezinta o forma de

    devianta; ea va fi sanctionata, insa, in functie de amplitudinea devierii in afara

    limitelor de comportament, importanta normelor incalcate, precum si

    consecintele sociale ale comportamentului deviant

    - potrivit lui MERTON, devianta reprezinta ansamblul comportamentelor care

    ameninta echilibrul sistemului social caracterul lor disfunctional, perturband

    raporturile considerate normale

    - renasterea a fost un fenomen deviant in istorie

    - uneori ca forma de respingere a conformismului, devianta poate capata

    carcaterul unui efort de schimbare, astfel in istorie avem exemple de devianta

    care a fundamentat miscari revolutionare sau reformatoare

    - ca fenomen psiho-social putem identifica urmatoarele surse ale deviantei:

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    28/40

    Page | 28

    a) deficiente in procesul formarii personalitatii, precum interiorizarea

    defectuoasa a normelor morale, forta supraeului fiind incapabila sa se opuna

    impulsurilor egoiste ale sinelui

    b) deficiente in procesul integrarii sociale si adaptarii sociale in diferite etape

    ale vietii

    c) anomia este ca o sursa primordiala a deviantei

    d) excesul controlului social

    e) disfunctionalitati sociale majore, precum momentele de criza economica,

    criza ideologica, criza morala

    f) tendinte comportamentale psihopatice ex:tulburarile de personalitate

    imbraca adesea forma unor manifestari deviante ( deviantii sunt, de obicei

    borderline)

    Delicventa ansamblul comportamentelor cu caracter antisocial prin care se

    incarca legile unei societati, in toate formele ei de manifestare, delicvneta

    reprezinta o amenintare pentru echilibrul social

    - studiul fenomenelor legate de delicventa trebuie sa vizeze, atat structura

    personalitatii individului, factorii psihogeni care stau la baza producerii

    comport,cat si aspectele legate de contextul social

    - studiile arata ca la nivelul cauzelor interne ale delicventei, pot fi identificate

    structura generala a personalitatii, dar si planul schemelor generale relationale

    pe care subiectul le-a interiorizat in ontogeneza in procesul de integrare si de

    socializare

    - consumul de alcool si de droguri constituie unul dintre cei mai importanti

    factori in producerea de comportamente delicvente

    - cauzele externe ale delcventei deriva din modul defectuos de organizare, in

    special, a grupurilor, a institutilor, dar si in legatura cu crizele sociale

    - daca am realiza un profil al delcventului, acesta ar fi:

    a) tendinte agresive manifeste sau latente

    b) carentele si deficientele educationale

    c) instabilitatea emotionala, fragilitatea eului

    d) sentimente accentuate de frustrare si de insecuritate

    e) inadaptare socio-profesionala

    f) provenienta din familii dezorganizate sau in care au existat relatii conflictuale

    repetate (sadicii direct proprtional cu tatal umilea mama)

    g) anturajul si influenta directa a grupurilor delicventiale

    h) tendinte spre duplicitate si egocentrism

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    29/40

    Page | 29

    i) lipsa culpabilitatii

    j) tulburari de personalitate, de comportament

    Psihologia maselor partea I

    Multimile sociale sunt ansambluri reale sau virtuale de indivizi intre care exista

    similitudini sau raporturi ce le orienteaza convergent sentimentele, credintele,

    comportamentele.

    Clasificarea multimilor

    1. in functie de participarea constientizata, in timp si in spatiu la desfasurarea

    unor evenimente, evidentiam:

    a) multimi reale - aceastea sunt fizic constituite pe o anumita perioada, intr-un

    anumit loc, datorita unor circumstante determinate;

    exemple: mitinguri, intrunirile publice, galeriile de la

    b) multimi virtuale sunt dispersate in spatiu si in timp, dar ai caror membri

    sunt legati prin anumite caracteristici comune ce ii fac sa dezvolte atitudini si

    sentimente similare in raport cu anumiti factori sociali; membrii unor asemenea

    multimi nu isi constientizeaza reciproc prezenta, decat indirect, insa in anumite

    imprejurari se pot constitui foarte rapid ca multimile reale; membrii unei

    asemenea multimi virtuale nu au constiinta apartenentei la o comunitate anume,

    insa exista anumiti factori de natura socio-culturala, de natura politica sau de

    natura religioasa care le orienteaza convingerile, similar in raport cu o

    problematica sociala

    2. in functie de caracteristicile structural functionale care le orienteaza

    sentimentele si comportamentele, evidentiam:

    a) multimi gregare sunt aglomerari umane spontane a caror constituire este

    legata strict de factori circumstantiali, membrii acestor multimi nu prezinta

    similitudini psihoindivduale care sa fundamenteze o solidaritate; fiind

    nestructurata, aceasta forma de multime se dezintegreaza foarte usor, imediat ce

    dispar factorii ce au determinat concentrarea oamenilor in acel loc, insa prezenta

    simultana a unui numar mare de oameni intr-un anumit loc genereaza o staqre

    psihologica speciala, o stare aparte ce a fost descrisa de G.LeBon; aceasta stare

    psihologica aparte poate declansa actiuni specifice multimilor psihologice si de

    aceea printre caracteristiile cele mai importante ale acestei stari se numara: o

    diminuare a sentimentului de individualitate si o sensibilitate crescuta fata de

    stimuli puternici si inediti, neasteptati

    exemplu: multimea oamenilor de la metrou nu exista similitudini, insa

    constituie o multime gregara ce are o anumita stare psihologica

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    30/40

    Page | 30

    b) multimile psihologice existenta unui obiectiv comun, fie ca este explicit, fie

    ca este implicit ce determina o anumita polarizare a sentimentelor si

    comportamentelor oamenilor; in acest caz, intervine un factor structurant de

    natura psihologica ce asigura, insa, numai o coeziune circumstantiala in timp si

    spatiu; participarea emotionala este una extrem intensa, ceea ce creeaza

    conditiile diminuarii semnificative sau chiar disparitiei a acelor bariere

    interpersonale, aparand comunicarea libera cu persoane necunoscute si cresterea

    considerabila a gradului de sugestibilitate, asa cum sublinia si LeBon, in aceste

    conditii ia nastere o fiinta provizorie la nivelul maselor, cu manifestari total

    imprevizibile, cu un potential pulsional emotional extrem de ridicat si cu

    diminuarea spiritului rational al oamenilor (exista situatii aparte in care

    individul isi pierde discernamantul pe fondul unor trairi emotionale foarte

    intense - in cazul multimilor, acest caz se produce 100%)

    exemple: galeriile de fotbal, mitinguri la care participa sustinatorii unui lider

    c) multimi organizate acele formatiuni sociale persoanele care participa

    deliberat la un eveniment in virtutea unor caracteristici ale statului socio-

    economic, ale celui politic, cultural, religios sau etnic; factorul structurant al

    acestor multimi deriva din actul organizat prin care se induc anumite legaturi

    intre membri; in acest caz, situatia sociala care fundamenteaza starea de

    multime are un caracter planificat si se desfasoara pe anumite directii principale,

    cu toate acestea, trasaturile emotionale speicifice comportamentului multimilor

    psihologice sunt mult mai atenuate in favoarea unei conduite preponderent

    rationale; si in acest caz, se vor manifesta unele dintre fenomenele spceifice

    comportamentului multimilor psihologice, cum ar fi sugestibilitatea si

    diminuarea responsabiilitatii individuale (intr-un anumit grad)

    exemple: reuniunile profesionale, simpozioanele, conferintele, congresele

    politice, multimile coordonate de un lider la nivelul unor minoritati etnice

    d) multimile comunitare- ansambluri umane, relativ omogene in raport cu un

    anumit criteriu, cultural/etnic/religios; acestea sunt consolidate in timp si sunt

    constituite pe baza unor similitudini naturale(spatiu geografic) sau dobandite;

    traditia este principalul factor coeziv al acestor multimi si exista constiinta

    apartenentei la acea comunitate in virtutea unor valori.

    Exemple: cele mai importante comunitati naturale sunt clanurile, triburile,

    popoarele si natiunile, iar dintre cele construite artificial sunt breslele

    profesionale si uneole secte religioase;

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    31/40

    Page | 31

    Traditia amintiri esentiale ale comunitatilor, concret, acele reprezentari, acele

    idei, convingeri, norme si modele consacrate in timp si asimilate de fiecare

    individ; acestea sunt, in egala masura, rezultatul natural al existentei unei

    comunitati, dar mai ales unul din factorii coezivi esentiali; datorita traditiilor,

    comunitatile capata un profil psihologic distinct, astfel incat putem vorbi de

    psihologia specifica unui anumit popor sau psihologia unei bresle profesionale

    Multimile psihologice caracteristici psihologice

    Trecerea de la multimea gregara la cea psihologica, echivaleaza cu o

    restructurare calitativa majora prin care se trece de la simpla aglomerare de

    oameni la o structura omogena, coeziva si mai ales sincrona in sentimente si

    actiuni; pentru a explica aceasta metamorfoza, G.LeBon invoca doua

    mecanisme esentiale:

    a) dinamica raportului constient-inconstient

    b) fenomenul sugestiei colective

    Din perspectiva dinamicii inconstient-constient, structura personalitatii are un

    caracter bipolar, respectiv:

    a) o zona a personalitatii constiente rationale ce permite manifestarea

    individului prin discernamant, spirit critic, spirit de independenta

    b) o zona a personalitatii inconstiente, dominata de instincte, de refulari, de

    emotii primare, lipsa de discernamant si diferite atavisme sociale(pastrarea unei

    ceva biologic de la stramosi)(pastrarea unei ceva biologic de la stramosi)

    Daca prima dimensiune a personalitatii, cea constienta, se structureaza in

    ontogeneza, prin procese de educatie, integrare sociala, cea de-a doua

    dimeniune, inconstienta, exprima fondul comun si pirmitiv al comunitatilor

    primordiale de oameni. Situatia de multime genereaza conditile unei regresii

    psihice in care personalitatea inconstienta ii ia locul celei constiente, iar

    instinctivitatea iau locul rationalului. Importanta elementelor si proceselor

    inconstiente in generarea fenomenului de multime a fost subliniata si de Freud

    care evidentia faptul ca participarea individului la o multime creaza conditiile

    relaxarii cenzurii, astfel individul comite fapte grave. Potrivit lui JUNg

    evidentia faptul ca o serie de factori ce tin de inconstientul colectiv intervin in

    generarea fenmenului de multime, respectiv arhetipurile sunt acele modele

    primitve, sedimentate in inconstientul colectiv si prin intermediul lor putanduse

    explica o serie de reactii si comportamente.

    Fenomenul sugestiei colective toate studiile realizate asupra multimilor au

    ajuns la o concluzie fundamentala, facand parte dintr-o multime individul sufera

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    32/40

    Page | 32

    influente considerabile din partea acesteia, avand ca rezultat modificarea

    sentimentelor, modificarea modului de gandire si a comportamentului.

    Sub influenta multimii, individul uman poate face anumite lucruri pe care, in

    mod normal, nu le-ar face niciodata. Acesta se comporta ca intr-o transa

    hipnotica in care controlul constient asupra faptelor sale este foarte mult

    diminuat. In conditile multimii, principalii factori ce favorizeaza producerea

    sugestiei sunt:

    - ingustarea campului constiintei, un fond emotional aparte, o puternica

    focalizare emotionala asupra unui obiect sau eveniment, prezenta unu numar

    mare de persoane ce reactioneaza unitar, influenta unui lider acceptat

    neconditionat, diminuarea semnificativa a spiritului critic, spiritul de imitatie

    Specificul proceselor psihice implicate in fenomenul de multime

    Cea mai evidenta trasatura a multimilor este capacitatea acestora de a

    restructura caracteristicile psihice ale participantilor. Exemplu: indiferent de

    nivelul de educatie, de tipul de sanatate, de statutul social, odata integrati intr-o

    multime,membri acesteia simt, gandesc, isi imagineaza si reactioneaza intr-un

    mod cu totul nou, acest lucru se petrece in virtutea unei asa-numite legi

    psihologice a unitatii mentale a multimilor in care calitatile itelectuale

    individuale parca se pierd, rezultand regresii majore in plan cognitiv, emotional

    si atitudinal.

    Imaginatia multimilor

    intodeauna hiperbolica, puternic sustinuta emotional si nu solicita implicarea

    rationamentului

    datorita imaginatiei debordante si din cauza lipsei spiritului critic, multimea

    devine usor manipulabila

    Gandirea ideile multimilor sunt simple, excesiv schematizate, neargumentate

    rational, insa ele sunt puternic sustinute intuitiv prin imagini, prin cuvinte forta

    si prin simboluri cu trimitere la arhetipurile lui Jung; rationamentele sunt bazate

    pe o logica primara, se fac asocieri intre lucruri disparate, intre care exista

    numai iluzzia unor legaturi cauzale, se generalizaza inadecvat, fara a se simti

    nevoia unei verficari

    Afectivitatea sentimentele, emotiile multimii, desi sunt foarte intense, sunt

    deosebit de instabile, fluctuante in intensitate si incongruente in forme de

    manifestare

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    33/40

    Page | 33

    Multimile psihologice sunt foarte credule, impulsive, iritabile, dar usor de

    manipulat, astfel ca pe un fond de o totala inconscventa, multimile psihologice

    trec cu usurinta de la o stare la alta, diametral opuse. Potentialul agresiv este

    foarte mare si ele pot fi usor antrenate in actiuni violente sau criminale.Acest

    lucru se datoreaza faptului ca sentimentul de responsabilitate personala se

    pierde, in locul lui aparand un sentimente de putere invincibila, careia nimic nu

    ii poate rezista.

    Starea de multime joaca un rol puternic dezinhibant pentru marea majoritate a

    participantilor, in astfel de situatii observandu-se cum ies la iveala cele mai

    profunde trasaturi si impulsuri primare ale individului. Pentru cei care se lasa

    antrenati de fenomenul de multime, aceasta are functia unui adevarat drog care

    anuleaza cenzurile interioare, anihileaza controlul comportamentului.

    Participarea afectiva la fenomenul de multime determina o puternica

    depersonalizare a individului precum swi o relativizare a criteriilor lui

    axiologice, a celor normative si a celor comportamentale.

    Vis a vis de moralitatea multimilor, aceasta este in cea mai mare masura

    determinata de contextul social general in care se produce fenomenul, dar este

    determinata si de natura concreta a obiectivului ce polarizeaza interesele si

    sentimentele participantilor, este determinata si de reactia autoritatilor, precum

    si de prducerea unor evenimente colaterale, evenimente claterale cu un puternic

    ecou emotional in randul multimii.

    Dimensiunea morala a comportamentului multimilor este data si de calitatea

    sociala a liderului.

    Efectele influentei sociale

    a) directe (intra uniformitatea, conformarea si supunerea)

    b) derivate din rezistenta la influenta sociala

    anomia, reactanta, devianta si delincventa.

    A. EFECTELE DIRECTE ALE INFLUENTEI SOCIALE

    UNIFORMITATEA-este rezultatul unei influente acceptate de subiect din

    dorinta lui de a fi asemanator cu ceilalti.Realizarea uniformitatii intr-un grup

    social presupune insa o relatie contradictorie intre tendinta spre similaritate si

    tendinta spre individualizare, spre a avea un eu distinctiv.

    Rezultatul acestei relatii contradictorii va fi determinat in mod concret de

    structura de personalitate a individului respectiv si de caracteristicile de fond ale

    sistemului social de apartenenta.Motivele tendintei spre uniformitate sociala tin

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    34/40

    Page | 34

    pe de o parte de un asa numit spirit de imitatie (spirit gregar) cat si de unele

    fenomene psiho-sociale cum ar fi: presiunea normelor si fenomenul comparatiei

    sociale.

    Fara a fi o simpla reactie instinctuala, imitatia sociala are o natura complexa si

    deriva din :

    1) Ascendenta pe care o are un model social consacrat asupra oamenilor

    2) Factori ce tin de o asa numita economie a proceselor psihice (ex. creatia,

    in general, din punct de vedere psihic, este mai costisitoare decat imitatia)

    3) Nevoia de recunoastere si de protectie in cadrul grupului uman(stiind

    faptul ca devianta provoaca respingere sociala, marginalizare, blam).

    CONFORMISMUL-este rezultatul unei influente in care individul

    cedeaza presiunii vizand impunerea unor norme, valori si modele proprii unui

    grup.

    Explicatie : prin intermediul controlului social, al opiniei majoritare se

    realizeaza o presiune mult mai mare spre conformism. Aceasta presiune este

    conditionata si de natura grupului respectiv, coeziunea grupului precum si de

    importanta pe care normele si modelele o au in viata grupului, colectivitatii.

    Exemplu ! De obicei presiunea spre conformism este mult mai mare in

    cazul grupurilor cu o puternica structurare ierarhica precum si in cazul

    colectivitatilor religioase.

    Gradul de conformism manifestat in mod real de o persoana tine de

    urmatorii factori :

    a) Presiunea normelor din cadrul grupului

    b) Particularitatile si caracteristicile psihologice ale acelui individ

    c) Presiunea sau caracteristicile de permisivitate ale intregului spatiu

    socio-cultural de care apartine grupul

    Presiunea normativa a grupului- Aceasta este considerata de majoritatea

    cercetatorilor ca fiind cel mai semnificativ factor ce determina adoptarea unei

    atitudini conformiste.

    Harold Kelman a aratat ca exista trei tipuri de procese psiho-sociale implicate

    concret in aparitia conformismului ca urmare a presiunii grupului, acestea

    fiind descrise astfel :

    1) Acceptarea exprima cedarea in fata presiunii grupului pentru a se

    evita sanctiunile datorate neconformarii. In acest caz, acceptarea nu

    duce si la schimbarea convingerilor intime ale subiectului, fiind de

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    35/40

    Page | 35

    fapt vorba de un conformism formal, derivat din nevoia simpla de a nu

    fi respins.

    2) Integrarea acestor norme exprima preluarea opiniilor, normelor

    promovate de grup datorita unei convingeri intime a subiectului ca

    grupul are dreptate.Concret, valorile grupului sunt asimilate si sunt

    interiorizate ca fiind valori personale si devin repere existentiale

    proprii.

    3) Indentificarea cu normele-presupune cedarea in fata presiunii

    grupului datorita faptului ca acesta poseda calitati pe care subiectul le

    admira si pe care doreste sa le adopte. In acest caz nu actioneaza nici

    teama de sanctiuni, nici credinta in adevarurile promovate de grup ci,

    pur si simplu, dorinta de a fi asemenea grupului.

    Caracteristicile de personalitate ale subiectului-cercetarile demonstreaza

    ca anumite trasaturi de personalitate favorizeaza o anumita predispozitie spre

    conformism in timp ce alte trasaturi configureaza un profil complementar de

    personalitate specific personalitatilor nonconformiste.

    Ex. persoanele complexate, cu slaba incredere in sine, cele care au suferit

    esecuri repetate pe plan social, interpersonal au o tendinta mult mai

    accentuata spre conformism. Acest lucru se intampla datorita unei nevoi

    puternice de recunoastere sociala si de securizare a acestor oameni intr-un

    grup social.Autoritarismul, ca trasatura de personalitate, determina un inalt

    grad de conformism.Gandirea divergenta, creatoare coreleaza pozitiv cu

    non-conformismul in timp ce gandirea predominant reproductiva de tip

    convergent coreleaza cu atitudinile conformiste.

    Persoanele independente din punct de vedere emotional sunt mult mai putin

    conformiste intr-un grup social intrucat acceptarea neconditionata a unor

    conventii este perceputa ca o limitare a libertatilor personale.

    Educatia joaca un rol esential in structurarea unei personalitati conformiste,

    factorii cei mai semnificativi din aceasta perspectiva fiind :

    -modul de realtionare cu parintii,

    -modul de relationare cu cei apropiati din perioada copilariei

    -modul de interactiune cu prietenii.

    CARACTERISTICI DE PERMISIVITATE-ex.natura sistemelor ideologice,

    religioase precum si politice influenteaza tendintele spre conformism.In cazul

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    36/40

    Page | 36

    regimurilor totalitare conformismul impus neconditionat reprezinta chiar

    suportul functionarii si existentei acestora.

    SUPUNEREA reprezinta cea mai accentuata forma de acceptare a influentelor

    exercitate de o autoritate formala sau informala si in care supunerea distructiva

    reprezinta o forma degradata a relatiei dintre autoritate si persoanele asupra

    carora se exercita autoritatea.Adesea duce la forme de agresiune si violenta.

    Fenomenul de supunere distructiva isi are ecoul in situatia concreta in care o

    persoana cu un comportament normal este antrenata in asa numite actiuni de

    agresiune comandata invocandu-se respectarea unor dispozitii din partea

    autoritatii. Pentru a explica de ce se produce acest fenomen, Milgram invoca

    existenta urmatorilor factori :

    Conditiile socializarii- perioada in care se produce interiorizarea

    supunerii datorita statutului de dependenta a copilului fata de parinti ;

    Fragilitatea rezistentei umane in fata autoritatii pe fondul dispersiei

    responsabilitatilor care ii revin ;

    Factori ce tin de contextul afectiv ;

    Factori psihoindividuali ce conduc la o dependenta excesiva fata de

    autoritate, pe fondul unei neincrederi in sine si a unui sentimentaccentuat de insecuritate ;

    Persistenta unor modele socio-culturale ce promoveaza si valorizeaza

    modelul autoritar ierarhic de organizare a vietii sociale drept o valoare

    incontestabila. Oamenilor li se inopuleaza de-a lungul existentei ca

    cine are anumite calitati are si un anumit statut.

    B. EFECTE DERIVATE DIN REZISTENTA LA INFLUENTA SOCIALA

    REACTANTAAcest fenomen consta in dezvoltarea unei motivatii reactive fata de influenta

    legat de sentimentul pierderii libertatii personale. Este vorba de adoptarea unui

    comportament individual independent in conditiile in care persoana este supusa

    unor influente considerate tiranice sau arbitrare. Acest fenomen isi are originea

    in libertatea individuala iar efectul imediat consta in adoptarea unei atitudini sau

    a unui comportament prin care se incearca regasirea libertatii personale.

    Reactanta creste in concordanta cu importanta pe care subiectul o acorda

    comportamentului sau atitudinii amenintate. Reactanta este proportionala cuintensitatea convingerii ca fiecare persoana are dreptul la libertate. Factorii

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    37/40

    Page | 37

    educationali influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea unor trasaturi de

    personalitate care antreneaza atitudini de tip liberal sau nonconformist ce

    predispun la reactanta. Climatul social general conditioneaza in mod esential

    intensitatea reactantei.

    Ex. societatile conformiste tolerand intr-o mica masura comportamentele

    independente

    In acest caz se dezvolta forme de rezistenta interioara ce duc la aparitia unor

    fenomene de dedublare axiologica si chiar normativa a vietii interioare.

    ANOMIA

    Este o stare psiho-sociala disfunctionala generata de incongruentele si

    conflictele existente intre valorile si normele ce regleaza comportamentul

    omului si de grup. In acest caz, normele isi pierd ,partial sau total, suportul

    axiologic si au un caracter inconsistent si contradictoriu.

    Este rezultatul faptului ca societatea propune membrilor sai anumite standarde

    fara sa ofere mijloace sau conditii ce sa permita atingerea acestora. Este un

    proces prin care structurile sociale creaza ele insele conditiile incalcarii codului

    moral.

    Datorita implicatiilor sale psihosociale anomia capata valoare explicativa pentru

    o sumedenie de fenomene disfunctionale care mai de care mai grave, cum ar fi :

    devianta, delincventa, suicidul si comportamentele antisociale.

    Devianta constituie o forma de comportament aflat in contradictie sau in

    afara normelor recunoscute general intr-un grup sau spatiu sociocultural.

    Grupurile si organizatiile stabilesc anumite limite intre care un comportament se

    poate manifesta, aceste limite stabilind per ansamblu ceea ce este dezirabil si

    ceea ce este acceptat de majoritatea colectivitatii respective astfel ca, in sens

    larg, orice incalcare a acestor limite reprezinta o forma de devianta. Ea va fi

    sanctionata insa in functie de :

    Amplitudinea devierii in afara limitelor de comportament ;

    Importanta normelor incalcate ;

    Consecintele sociale ale comportamentului deviant.

    Potrivit lui Merton, devianta reprezinta ansamblul comportamentelor care

    ameninta echilibrul sistemului social.Caracterul lor disfunctional perturband

    raporturile considerate normale. Uneori, ca forma de respingere a

    conformismului devianta poate capata caracterul unui efort spre schimbare

    astfel in istoria omenirii exista exemple in care devianta a fundamentat miscari

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    38/40

    Page | 38

    reformatoare, revolutionare.Ca fenomen psihosocial, putem identifica

    urmatoarele surse ale deviantei:

    I. Deficiente in procesul formarii personalitatii.

    Ex.interiorizarea defectuoasa a normelor morale, forta supraeului fiind

    incapabila sa se opuna impulsurilor egoiste ale sinelui

    II. Deficiente in procesul integrarii psihosociale

    III. Anomia- reprezinta o sursa a deviantei

    IV. Excesul controlului social

    Disfunctionalitati sociale majore

    Ex.momentele de criza economica, ideologica, morala

    V. Tendinte comportamentale psihopatice-tulburarile de personalitate

    imbraca adesea forma unor manifestari deviante.

    Delincventa reprezinta ansamblul comportamentelor cu caracter social prin

    care se incalca legile unei societati.In toate formele ei de manifestare, reprezinta

    o amenintare pentru echilibrul social.Studiul fenomenelor legate de delincventa

    trebuie sa vizeze atat structura personalitatii individului, respectiv factorii

    psihogeni care stau la baza producerii comportamentelor cat si aspectele legate

    de contextul social.

    Studiile arata ca la nivelul cauzelor interne ale delincventei pot fi

    identificate : structura generala a personalitatii dar si planul schemelor generale

    relationale pe care subiectul le-a interiorizat in ontogeneza in procesul de

    integrare si socializare. Consumul de alcool si droguri constituie un factor

    important in comportamentul delincvent.

    Cauzele externe ale delincventei deriva din modul defectuos de organizare a

    grupurilor, institutiilor dar au legatura directa si cu crizele sociale. Daca ar fi sa

    realizam un profil generic psihologic al delincventului, acesta trebuie sa

    includa :

    a) Tendinte agresive manifeste sau latente

    b) Carentele si deficientele educationale

    c) Instabilitatea emotionala, fragilitatea eului

    d) Sentimente accentuate de frustrare si insecuritate

    e) Inadaptare socio-profesionala

    f) Provenienta din familii dezorganizate sau in care au existat relatii

    conflictuale repetate.

    g) Anturajul si influenta directa a unor grupuri delincventiale

    h) Tendinte spre duplicitate si egocentrism

    i) Lipsa de remuscari, a culpabilitatii

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    39/40

    Page | 39

    j) Tulburari de personalitate, de comportament

    Profilul psihologic al multimilor si dinamica lor

    In functie de natura factorilor care au determinat formarea multimii si in functie

    de caracteristicile psihosociale ale membrilor, putem vorbi de un profil

    psihologic, un profil comportamental al multimii. Astfel, cei mai relevanti

    indicatori prin care putem descrie un astfel de profil sunt :

    a) Tonusul emotional, respectiv intensitatea trairilor ;

    b) Tonul emotional, adica starea afectiva dominanta a acelei multimi,

    care poate fi de la entuziasm la ura si revolta ;

    c) Persistenta starii emotionale dominante durata mentinerii tonului

    emotional la un nivel care sa il faca vizibil ;

    d) Evantaiul emotional registrul de stari emotionale pe care le

    traverseaza multimea in diferite faze ;

    e) Suportul motivational al participarii, interesele explicite sau implicite ;

    f) Suportul ideatic/ideologic ;

    g) Prezenta unor centre de comanda, adica existenta unor persoane sau a

    unor grupuri de persoane cu functii de initializare a unor

    comportamente anume in randul multimii.

    Determinarea unui profil psihologic al multimii este esential pentru a explica,

    dar mai ales pentru a anticipa modul de manifestare al acesteia, evolutia in timp

    a acestei multimi si tipuri de comportament concret pe care oamenii le pot

    manifesta in imprejurari concrete.

    Dinamica multimilor

    Ca orice sisteme vii, multimile au o evolutie in timp, in care putem distinge mai

    multe faze, etape :

    - Formarea ;

    - Evolutia ;

    - Atingerea obiectivelor ;

    - Dezintegrarea/transformarea, metamorfoza.

    Aceasta succesiune de etape are o valoare generica. In realitate, toate aceste

    etape au o serie de momente intermediare. Au, de asemenea, mari fluctuatii,

    inconsecvente in comportament si evolutii neasteptate, de fapt, aceste evolutii

    neasteptate conferind specificul profilului psihologic al unei multimi.

    Constituirea unei multimi psihologice poate presupune urmatoarele faze :

    1. Concentrarea unui numar mare de oameni intr-un anumit spatiu ;

  • 7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs

    40/40

    Page | 40

    2. Activarea unui anumit fond afectiv, emotional pozitiv/negativ ;

    3. Producerea unui eveniment cu un mare impact emotional. Acesta are

    rolul de a polariza brusc atentia participantilor si de a declansa o stare

    psihologica speciala, aparte, specifica fenomenului de multime ;

    4. Prefigurarea unor obiective comune concordante cu asa-numitul

    montaj psihologic al multimii ;

    5. Desfasurarea unor actiuni dirijate de catre centrele de influenta

    (persoane/grupuri de persoane) in sensul real sau aparent de realizare a

    obiectivelor ;

    6. Aparitia unor momente de inconsecventa si de deruta ;

    7. Dispersarea progresiva a multimii in paralel cu o posibila organizare a

    unor parti ale acesteia ;

    8. Exista, insa, o anumita stare remanenta in care participantii sunt

    dispersati, insa pastreaza sentimentul puternic al trairii unor

    evenimente extrem de importante, ceea ce le confera calitatea de

    multime virtuala. Aceasta calitate de multime virtuala inseamna ca ei

    pot fi mobilizati din nou in anumite conditii de catre anumite

    persoane.

    Aceasta succesiune de etape este una relativa. Pe parcurs, pot interveni factori,

    evenimente ce pot modifica comportamentul mult


Recommended