€"*xwrrewKrexrry*,

K

Drept penal

xd*€$€ra*$sea*: **sa€ss pers,-tl al i ;

Fr-€x:trac€xaxs"as e *e:€rn pa€tra n]*tTt Lr i i;

specl^€,ld, IPartea

G

Victoria CRISTIEAN

DREPT PENALPARTEA SPECIALA I. INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI. INFRACTII]NI CONTRA PATRIMONIULUI

Universul JuridicBucureryti

-20t7-

CUPRINS

Abrevieri ........................5

TITLUL I. INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI............. ...,.....7

CAPITOLUL r. TNFRACTII_rNI CONTRA VIETII ...........7Omorul..... ..............7Omorul calificat.... .................16Uciderea la cererea victimei ....................26Determinarea sau inlesnirea sinuciderii. ....................29Uciderea din culp[ .................33

CAPITOLUL U. INFRACTITINI CONTRA INTEGRITATIIcoRpoRALE SAU SANATATrI.............. ......................41

Lovirea sau alte violenle ........41Vdtdmarea corporal6.. ............44Lovirile sau vdtdmdrile cauzatoare de moarte ...........49Ydtdmarca corporald din culpd ................51Relele tratamente aplicate minorului .......54+ -.Incdierarea ............56

CAPITOLUI M. INFRACTITINI SAVAR$ITE ASUPRA I.INUIMEMBRU DE FAMILIE............. ...................60

Violen{a in familie .................60Uciderea ori vdtdmarea nou-ndscutului sdvdrgita de cltre mam[....... ........... 62

CAPITOLUL IV. AGRESILINI ASUPRA FATULUI .....68aIntreruperea cursului sarcinii ...................68Vdtdmarea fbtului.......

CAPITOLUL V. INFRACTILINILINI PzuVIND OBLIGATIA DEASTSTENTA A CELOR iN pruUEJDrE....... ..................74

Ldsarea fbrd ajutor a unei persoane aflate in dificultate ............... .................74a.Impiedicarea ajutoru1ui................ ............76

CAPITOLUL VI. INFRACTII-INITiNI CONTRA LIB ERTATIIPERSOANET ............. ......................................78

Lipsirea de libertate in mod ilegal ...........78Amenintarea.............. .............83

238 Victoria Cristiean . Drept penal. Partea specialal

$antajul ................86Hdrluirea ..............89

CAPITOLUL VII. TRAFICUL $I EXPLOATAREA PERSOANELORWLNERABTLE .........92

Sclavia...... ............92Traficul de persoane ............... .................93Traficul de minori ..................98Supunerea la muncd forlata sau obligatorie........... ....................101Proxenetismul .............. ........ 103Exploatarea cer9etoriei................. ..........106Folosirea unui minor in scop de cerqetorie.............. .................. 108Folosirea serviciilor unei persoane exploatate................ ........... 110Folosirea prostituliei infantile.... ............ 1 I 1

CAPITOLUL VIII. INFRACTITINI CONTRA LIBERTATII $IrNTEGRrTAlrr SEXUALE.......... ................114

Violul .................114Agresiunea sexuald .............. 119Actul sexual cu un minor........ ...............I22Coruperea sexuali a minorilor ...............126Racolarea minorilor in scopuri sexuale ..................130Hdrluirea sexuali .................131

CAPITOLUL IX. INFRACTII.INI CE ADUC ATINGEREDOMICILIULUI $I VIETII PRIVATE ........134

Violarea de domiciliu............... .............I34Violarea sediului profesional .................140Violarea vielii private............... .............143Divulgarea secretului profesional................ ............ 148

TTTLUL U. INFRACTIUNT CONTRA PATRTMONIULUI ......ls1

CAPITOLUL I. FURTUL ............... ..............151Furtul........ ..........151Furtul calificat..... .................156Furtul in scop de folosinld ...164Pldngerea prealabild gi impdcarea................ ............166

CAPITOLUL II. TAtHAzuA $I PIRATERIA...... .........T69Tdlharia.... ..........169TAlharia calihcatd ................176Pirateria.... ..........1g2Tdlhdria sau pirateria urmatd de moartea victimei

CAPITOLUL III. INFRACTII-INI CONTRA PATRIMONIULUI PRINNESOCOTIREA NCnBOERrI............ ........ 187

Abuzul de incredere................ ...............1g7Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor ......190Bancruta simpld ...................192Bancruta frauduloasd ...........195Gestiunea frauduloasd ..........19gtnsuqirea bunului gdsit sau ajuns din eroare la fbptuitor ............201Inpeldciunea ............... ..........203Inqeldciunea privind asigurdrile. ............207Deturnarea licitaliilor publice ................2I0Exploatarea patrimoniald a unei persoane vulnerabile ..............2II

CAPITOLUL IV. FRAUDE COMISE PRIN SISTEME INFORMATICE$r MTJLOACE DE PLATA ELECTRONTCE .......... ......2rs

Frauda informatici ...............2I5Efectuarea de operaliuni financiare in mod fraudulos.. .............2I7Acceptarea operaliunilor financiare efectuate in mod fraudulos .................220

cAprToLUL V. DISTRUGEREA $I TULBURAREA DE POSESLB..............223Distrugerea .........223Distrugerea calificat6... ........228Distrugerea din culp[... ........229Tulburarea de posesie ..........230

BrBLIOGRAFIE.............. ............233

Titlul I

lnfra4iuni contra persoanei

Capitolul I

TNFRACTTUNt CONTRA VrETil

lt::Q..iFi6i$l!l@.,Llli'1,ffiLi'i''iil^ ; *";

1. Delinilie legal[Art. 188. (l) Uciderea tmei persoane se pedepseSte cu tnchisoare de la l0 la 20 de ani

Si interzicerea unor drepturi.(2) Tentativa se pedepseSte.

O contribulie importantd la asigurarea protecliei drepturilor qi libertbfilor omuluiconsacrate de Constitulie o aduce legea penal6. Cadrul juridic menit sd dea eficienfi ap[rdriiacestor drepturi qi liberteli il formeazd Titlul I din Partea Special6 a Codului penal.

Apdrarea persoanei umane prin dispoziliile cuprinse in acest titlu privegte pe om inansamblul atribuliilor care caracterneazd fiinla umand (via!a, integritatea corporald, liber-tatea, inviolabilitatea sexuald)l.

Viafa este un fenomen complex, condilie indispensabii[ a existenfei fhri de care nu potfi concepute celelalte atribute ale persoanei, cum ar fi, integritatea corporald" sdnbtatea,

libertatea ori demnitatea, de aceea, legea penali apdr6nd, ocrotind persoana impohivafaptelor prin care se atenteazd la via\a ei, ocroteqte totodatd intregul ansamblu de atributefundamentale ale persoanei.

Apdrarea persoanei qi viefii acestei4 a constituit o preocupare permanentd, comun[tuturor sistemelor de drept din orice orAnduire social6, viap'r fiind ocrotitd de lege aldt ca

fenomen biologic, dar mai ales, ca fenomen social, ca valoare primard gi absolutd a oricdreisocietd!i.

Pe oricare treaptd a dezvoltdrii sale, omul qi-a apdrat viaja, individual sau in colectiv,anarhic sau sub rigorile legii, prin toate mijloacele de care a dispus3.

Altfel spus, respectarea dreptului laviatd,vdzut ca o condilie necesari pentru exerci-tarea tuturor celorlalte drepturi, presupune nu numai ca statul sd se abfind de la a lua viala inmod intenfionat, ci gi ca el si ia m[surile necesare protejirii vielii. in consecin!6, statul are

nu numai o rdspundere negativi, ci gi una pozitivda.

I G. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, Drept penal, parte speciald, Ed. Ewopa Nov4 Bucureqti, 1997, p. 90.2 Titus Lucrelius ahrma: ,,Viafa nu este proprietatea niminui, ci uzufructul futuror" (Vitaque manicipio

nulli datur, omnibus usu), atdgdnd, atenlia asupra importanlei valorii vielii persoanei, sub aspectul succesiuniigenerafiilor gi permanenfei omului in lume.

3 G. Diaconescv, Drept penal, Partea speciald, Ed. Lumina Lex, 2013, p. 146.4 T. CorlApan, Proteclia europeand a &epturilor omului,Ed. Universul Juridic, Bucuregti,2012,p.63.

8 Victoria Cristiean . Drept penal. Partea speciald I

Faptul cd dreptul la viald este primul drept enumerat in catalogul drepturilor gi libert6-lilor fundamentale atdt in actuala Constitulie cdt qi in celelalte instrumente juridice interna-!iona1e, denotd importanla pe care aceste instrumente juridice o acordd acestui drept.

In doctrini se menlioneazd. cd dreptul la viald este considerat drept primul dintredrepfurile omului, valoarea supremd pe scara drepturilor omului in plan internalionall.

2. Condilii preexistente2.1. O b iect ul infr acyi unii2.1.I. Obiectul juridic special al infracliunii de omor il constituie relaliile sociale a

cdror formare, desfdgurare qi dezvoltare normal5 implicd respectarea vielii umane sub toateformele in care ea se manifestd. Prin incriminarea omorului este protejatd aceastd valoaresociald esenliald gi prin mijlocirea acesteia sunt apdrate toate relafiile sociale care se nasc gise dezvoltd in jurul valorii sociale menfionate.

Dreptul laviald al omului este un drept fundamental consacrat in art. 22 aln. (1) teza Idin Constitutia Romdniei. Ocrotirea dreptului la viald iqi gdseqte consacrarea gi prinnormele intemalionale in primul rdnd, dar gi prin normele interne, ale dreptului penal, av6ndin vedere importanfa pe care viala unei persoane o prezintd nu numai pentru ea, dar gipentru intreaga societate2. Astfel, in art. 3 al Declaraliei Universale a Drepturilor Omului se

prevede cd ,,orice fiinli are dreptul la via.td, la libertate qi la securitatea sa". tn art. 6 dinPactul Internafional privitor la drepturile civile qi politice se precizeazd cd,,dreptul la via!5este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privatde viata sa in mod arbitrar".

Dreptul la viala este protejat in egal6 mdsurd, indiferent de titular, vArst6, stareasdndtdlii etc. De asemenea, dreptul la viat6, este un drept absolut, inalienabil, aparlinefiecdrei persoane gi este opozabil erga omnes, in sensul ci tofi ceilalli membri ai societSliisunt obligali sd respecte acest drept gi si se ablina de la orice acliune prin care s-ar puteaaduce atingere acestui drept. Acest drept este protejat de legea penalS din momentul nagteriiqi pAnA in momentul dispariliei lui ca efect al morfii. in sistemele penale unde pedeapsa cumoartea este abolit6, nici statul nu poate recurge la suprimarea dreptului la viali cu titlu desancfiune, indiferent de gravitatea faptei sSv6rgite de cel inculpat intr-un proces penal.

2.L2. Ob iectul materialDin moment ce prin incriminarea omorului legea penal6 protejeazi relaliile sociale a

cdror formare, desfbqurare qi dezvoltare implicd respectul vielii umane, valoarea socialEsupremd, obiectul material al infracliunii de omor nu poate fi decdt corpul unei persoane inviald. Nu po,ti ucide sau incerca sd ucizi dec0t o persoand umand in viap3.

Prin urmare, obiectul material al omorului constd in corpul unui om in viald, indiferentde vArstd (copil sau nou-ndscut, t6ndr, adult, bAtren), sex (bdrbat sau femeie), starea sdnitdlii(sindtos, bolnav, muribund) sau a normaftatii bio-antropologice (normal, anormal, viabilsau neviabil, cu malformafii sau monstruozitd,ti anatomice sau anhopologice etc.), sau decondilia sociald a acestuia.

I F. Sudre, Drott Europeen des droi* de I'homme, Presses Universitaires de France, Paris, 2005, p. 207.2 Convenfia European[ a Drepturilor Omului, art. 2 prevede: ,,Drephrl la viafa al oricdrei personae este

protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzatl cuiva ln mod intenfiona! decdt in executarea unei sentinle capitalpronun{ate de un tribunal cdnd infracfiunea este sancfionatd cu aceasti pedeapsa prin lege".

3 H. Diaconescg Dreptpenal. Parteaspeciald, Ed. Themis, Craiovq ZOOO, p. 108-109.

Titlul L lnfracfiuni contra persoaaei

De aceea, ocrotirea vielii se indreapti asupra futuror persoanelor, fie ele sdnitoase,bolnave qi muribunde, nefiind ingaduit nimdnui sd suprime viafa cuiv4 oricdt de grele ar fisuferinlele pe care le induri gi oricSt de pufln timp ar mai avea de hiit, acest lucru fiindvalabil gi pentru cazul in care bolnavul igi dA consimfdmdntul. Problema eutanasiei a stAmitmulte disculii atdt ?n lumea medical6" religioasi, cdt qi in cea juridici. in cele mai multesisteme juridico-penale eutanasia nu este permisd. Potrivit deontologiei medicale, eutanasianu este acceptatd, considerAndu-se, pe drept cuvdnt, cd medicul este dator sd facd totulpentru salvarea vielii, chiar qi in cazul unor bolnavi suferind de afecliuni grave ginevindecabile. La baza acestei concepfii stau posibilele erori de diagnostic, incertitudineaconsimlimdntului bolnavului gi, mai ales, arogarea de cdtre medic a unor drepturi tn adecide asupra viefii sau mortji, cu care nimeni nu l-a inzestrat.

Din punct de vedere religios dreptul la viali are caracter sacru qi, ca atare, fiind de ori-gine divind acest drept nu aparline omului, motiv pentru care acesta nu poate renunla la el.

2.2. S ubiecyii infracgi unii2.2.I. Subiectul activ Si participalia la infracyiune2.2.I.I. Subiectul activ nemijlocit al infracliunii poate fi orice persoani care

indeplinegte condi,tiile legale de a rdspunde penal, deoarece existenfa infrac.tiunii nu estecondifionatd de o anumitd calitate a subiectului activ.

in cazul in care fbptuitorul are calitatea de membru de familie in raport cu victim4legiuitorul a creat o infracliune distinctd gi anume aceea de violenld in familie (art. I99C. pen.).

2.2.L2. Participalia penald este posibilb sub toate formele sale, coautorat, complicitateqi instigare. Participalia sub forma coautoratului comportd unele scurte comentarii. Astfel,pentru a se reline aceastd formi de participafie penald nu este necesard o contribuliesimilari sau identicd gi de aceeaqi intensitate a fiecdruia dintre coautori. Este suficient ca dinacfiunile lor conjugate si fi rezultat moartea victimei. Se considerd coautor gi acela careprin acliunea sa paralizeazd energiile de apdrare ale victimei (spre exemplu, prin imobi-luare) sau impiedicd o alt[ persoand sd acorde ajutor victimei, daci fErd acliunea sa

rezultatul nu s-ar fi produs. in practica judiciaril s-a decis cd exist6, de asemenea, parti-cipalie sub forma coautoratului la omor in situafiile in care frptuitorii au aplicat conco-mitent sau succesiv lovituri victimei chiar dacd numai loviturile unora dintre ei au fost letaleqi acest lucru a putut fi stabilit pe cale judiciard.

In ceea ce privegte participajia sub forma complicitdlii, aceasta poate fi at6t materiald(procurarea armei, distrugerea ugii pentru a facilita pdtrunderea autorului etc,) cdt gi morali(intdrirea intenliei autorului de a siv6rgi omorului).

Avdnd in vedere cd uciderea este incriminat[ distinct in ipoteza in care e sivdrqitd dinculpd, participafia in cazul infracfiunii de omor poate sd fie gi improprie in variantelenormative prevdzute de art. 52 C. pen.

2.2.2. Subiectul pasiv al omorului este persoana ucisd ca unnare a activit6tiifbptuitorului, deci cea care suferb rdal cauzat prin comiterea infracfiunii. Subiectul pasiv

I Trib. Suprem, seclia penali, decizia nr. 1362/1983, Repertoriu alfabetic de practicdjudiciard in materiepenaldpe anii 198I-1985, Ed. gtiinfificd qi Enciclopedicl+ 1982,p.202.

10 Victoria Cristiean . Drept penal. Partea speciali I

poate fi, in consecinl6, orice persoand indiferent de v6rstd, stare de sdndtate, situalie social6,

avere etc.

in cazul infracliunii de omor, subiectul pasiv este persoana ucisi ca unnare a activitdliifbptuitorului, deci cea care suferd rdul catzal prin comiterea infracliunii. Pentru existen{a

subiectului pasiv al infracliunii de omor este suficient sd se constate cd persoana titulard a

valorii ocrotite penal, a suferit riul produs prin sdvArgirea infracliunii, adicd moartea sau

punerea in pericol a vietii.Uneori omorul poate avea mai mulli subiecli pasivi, situalie in care suntem tn prezen{a

infracliunii de omor calificat in varianta prevbzutd la lit. f) (asupra a douh sau mai multorpersoane).

imprejurarea ci frptuitorul a ucis o alti persoani decdt cea vizatd ca urmare a unei

erori asupra identitdlii victimei (enor in personam) sau a gregitei m6nuiri a mijloacelorfolosite (aberatio ictus) nuinhtura existenla ffiacliunii de omor gi responsabilitatea penald

a fEptuitorului.O anumitd calitate a subiectului pasiv poate avea ca efect schimbarea calificarii juridice

a faptei. De exemplu, dacd este ucisd o femeie gravid6, potrivit legii existi in acest caz

infracfiunea de omor calificat [art. 189 alin. (1) lit. g) C. pen.], iar in situafia in care victimaeste un funclionar public, fapta este incadrati ca ultraj lart.257 alin. (1) C. pen.l.

3. Conlinutul constitutiv3.1. Latura obiectivd3.1.1. Elementul material se realizeazd, de cele mai multe ori, printr-o acliune de

ucidere care imbraci o largi gamd de modalitdli faptice. Astfel, acliunea de ucidere se poate

realiza prin lovire, prin impuqcare, prin otrdvire, asfxiere, iradiere etc. Mijloacele folositein acliunea de ucidere trebuie sd fie apte sd provoace moartea, dar aceastd aptifudine trebuieexaminatd intotdeauna in raport cu imprejuririle situaliei de fapt, inclusiv in funclie de

vulnerabilitatea victimei. in acest sens, se admite atAt in doctrind, c6t qi ?n practica judiciard

cd acliunea de ucidere poate imbrdca gi forma unui qoc produs persoanei suferinde de oafecliune cardiac5, chiar dac4 in principiu, o asemenea acliune nu este de naturd sE producbmoartea unui om.

Violenla caracteristicb a acliunii de agresivitate, in care se incadreazd gi acliunea deucidere, poate fi materiald sau psihic6, care provocAnd traume psihice determind moartea gi

este intotdeauna reprezentatd de o manifestare exterioari qi de un proces psihic dirijate spre

provocarea rezultatului letall.Violenla psihic6, deqi mai rar folositd gi mai greu de dovedit, contribuie qi ea la

uciderea unei persoane. De exemplu, in practica judiciard2 s-a aritat cd fapta inculpatuluicare, prin violenle fizice Si psihice, a constrdns yictima sd se arunce pe fereastra situatd laetajul 4 al unui imobil, deceddnd, intrtmeSte elementele constitutive ale infracliunii de

omor, iar nu pe cele ale infracliunii de determinare sau tnlesnire a sinuciderii, tntrucdt incazul acestei din urmd infracliuni sinuciderea trebuie sd fie rezultatul voin\ei libere avictimei, fird a exista constrdngere .

rLDobrinescrl Infracyiunicontravieliipersoanei,Ed.AcademieiRom6ne,Bucureqti, 1987,p.24.2 ICCJ, sectia pena16, decizia nr.6567 dn 8 decembrie 2004.

iuni contra persoanei

Uciderea poate fi sdvdrqitd in mod direct sau nemijlocit asupra victimei, sau in modindirect, mijlocit prin folosirea sau antrenarea unor forle sau energii neanimate sau animate(de exemplu, asmufirea unui cAine, folosirea unui animal sdlbatic, a unei reptile veninoaseetc.), sau chiar prin folosirea energiei {rzice avictimei, constAnse fizic sau moral la aceasta(sb se impugte, sd se injunghie, si se arunce de la indllime etc.).

Elementul material poate imbraca qi forma inac{iunii in situalia in care o persoand aveaobligalia sd fac6 ceva pentru a menline o persoand in via!6, dar a omis cu intenlie sd igiindeplineascd obligalia ce ii revenea, urmdrind sau acceptdnd posibilitatea morlii persoaneiaflate intr-o situalie vulnerabild (exemplu, mama care nu igi hrdnegte copilul mic pentru a-iprovoca moartea, medicul care nu administreazd cu intenfie tratamenful necesar unui bolnavpentru a-l menline in viala etc.). Omorul este din aceastd perspectivd (a elementuluimaterial) o infracliune comisivi care poate fi sdv6rgiti qi prin omisiune, ipoteza regle-mentat6 expres in art. l7 C. pen., adoptat prin Legea nr.28612009.

Omisiunea, ca modalitate de realizare a elementului material al omuciderii esterealizatd numai in situalia in care atitudinea de pasivitate survine atunci cAnd fbptuitoruleste obligat sd intervind, pentru a inlStura cavza care ar provoca moartea persoanei.

Practica judiciara a constatat gi confirmat cd elementul material al laturii obiective aomorului poate sd constea in aplicarea de lovituri singulare sau repetate cu intensitate, inzone vitale ale corpului (inim4 gdt, cap, abdomen, coapsd), prin folosirea unor obiecte aptede a ucide (pistol, culit, ciomag, pN, piahd, lemne, sap4 furcd, topor, pumnal sabie etc.) giprovocarea unor traumatisme care au dus la decesl.

3.L2. Urmarea imediatd. Aceasta constd in moartea victimei, neav6nd relevangi dacdmoartea a survenit concomitent sau imediat dupd infrptuirea acliunii de ucidere sau duple uninterval mai mic sau mai mare de timp scurs de la momentul acf;unii de ucidere.

Degi legea nu prevede expres, acliunea de ucidere trebuie si fre iliciti pentru a constituielementul material al infracliunii de omor. Per a contrario, nu existi element material qinici infracliunea de omor in situalia in care acliunea de ucidere a fost permis4 ingaduiti delege. Spre exemplu, in cazul in care acliunea de ucidere se realizeazd in stare de legitimdapdrare, ori in exercitarea unor activitili permise de lege (ocuri sportive, intervenliichirurgicale), dacl toate cerinlele prevdzute de lege pentru aceste situalii au fost respectate.

3.L.3. Legdtura de cauzalitate.infre activitatea de ucidere desfrgurat[ de fdptuitor gimoartea victimei trebuie sd existe un raport de cauzalitate. Altfel spus, acliunea sauinacliunea incriminatd in cadrul infracfiunii de omor trebuie s[ se constituie drept cauzd. aefectului reprezentat de moartea persoanei.

in descrierea faptei de omor nu apare o expresie anume care sd sugereze legifuracauzal6, insd aceasta rezultd, implicit din descrierea infracfiunii. Practic, expresia,,ucidere"utilizatd in art. 188 C. pen. comprimi atdt elementul material (acliunea de ucidere) c6t 9irrmarea imediatd (moartea victimei). Cu alte cuvinte, substantivul derivat dinh-un verb -uciderea - folosit tn descrierea faptei de omor, aratd nu numai in ce consti acliuneaincriminatb, dar qi rezultatul qi, implicit, potenlele cauzale ale acliuni.

Raportul de cauzalitate existi ori de cAte ori se stabileqte c5, obiectiv, moartea victimeis-a produs datorit[ acliunii sau inacliunii imputabile fbptuitorului. Existenla raportului de

I HoriaDiaconescu, op. cit.,p. 109.

12 Victoria Cristiean . Drept penal. partea speciald lcauzalitate nu impune in mod necesar ca actiunea sau inacliunea frptuitorului sd fie cauzaexclusivd a morlii.

Potrivit doctrinei gi jurisprudenfei, raportul de cauzalitate subzista gi in acele situalii incare aldturi de acliunea sau inacliunea sdvArgitd de fEptuitor qi imputabild acestuia laproducerea morlii au contribuit gi alte cauze anterio*., ion"omitente-sau ulterioare. Spreexemplu, existd raport de cauzalitate qi responsabilitatea fhptuitorului pentru infracliunea deomor in cazulin care moartea s-a datorat stdrii precare de sindtate u ui"tim"i agresate, lucrucunoscut flptuitorului, precum qi in cazul in care agresiunea degi nu era aptd prin ea insdgisd ducd la producerea morfii, acest rezultat s-a produs din cauza faptului ca victima agresat6nu s-a bucurat de asistenla medicali datoratd ori aceastd asistenli u fo.t n""or"spunzAioare.

Raportul de cauzahtate este intrerupt ori de cdte ori o cauzd ulterioari celei imputatefrptuitorului a determinat prin ea insdqi gi relativ independent de acflunea frptuitoruluimoartea victimei.

Fiind o infracliune de rezultat, in cazul omorului existenta raportului de catzalitatetrebuie probatd in proces de cdte procuror ca reprezentant al acuzdrii. Persoana acuzatd desivdrqirea unui omor poate oric6nd pe parcursul procesului, personal sau prin reprezentant,si invoce qi s[ dovedeascd lipsa raporfului de cauzalitate intre fapta de care este tnvinuit qiurmarea produs6.

3.2. Latura subiectivd3-2.1. Forma de vinovdlie. Sub aspectul laturii subiective omorul se sdvargeqte numai

cu intenfie care poate fi directi sau indirectd. Comite un omor cu intenlie directa acela careagreseazd victima urmdrind, dorind sd ii provoace moartea. Va exista un omor comis cuintentie indirectd atunci cdnd fbptuitorul prin acliunea sau inacliunea sa nu urm6regteproducerea morfii, dar acceptd ca acest rezskat sd se produc6. Spre exemplu, a sdvArgit unomor cu intenlie indirectd cel care a agresat victima cu mare intensitate, fapt ce i-a provocato stare de inconqtienld, dupi care a abandonat-o inh-un loc pustiu, pi timp de iarn6.Proceddnd aqa, frptuitorul a admis posibilitatea ca victima sd decedeze, iar dacd aceastiurmare s-a produs el va fi linut sd rdspundd pentru infracf,unea de omor, comisd cu intentieindirectd.

Intenlia de a ucide ca formd de vinovdfie necesari in cazul omorului este elementulcare deosebeqte infracliunea de omor de alte infracliuni care au ca rezultat moartea uneipersoane (uciderea din culp6, lovirile sau vitdmdrile cauzatoare de moarte).

Uneori intenfia de a ucide renitd din ins69i materialitatea faptei. in practica judiciard,instanlele de judecatd au considerat in mod constant cd existd intenlia de a ucije qi deciinfracliunea de omor in toate cazurile in care fbptuitorul a folosit in agresiunea sainstrumente apte sd provoace moartea (cu!it, topor, armd) cu care a aplicat torrituri in zonevitale (cap, torace, abdomen) cu mare intensitite (fapt ce a determinat traumatizarea saudilacerarea de lesuturi sau organe) qi cu mare frecven1d. De asemenea, tot in practicajudiciaril s-a re,tinut cd manifestarea violentd a inculpatului faf6 de victimd, tatil s6u, pe

:are a lovit-o cu pumnul in zona capului, iar dupd ce aceasta a cdz:ttt, a continuat s6 oloveascd cu picioarele in zona toracelui, dupd care a abandonat-o gi nu s-a mai interesat desitualia acesteia, caracterizeazd vinovdtia sub forma intentiei.

I C.S.J., seclia penal5., dec. w. 267 I din 4 iunie 2003, www.scj.ro

Titlul I. Infracliuni contra persoanei

Tot in practica judiciard s-a ardtat c5, suntem in prezen{a intenliei qi in situalia c6nd,aplicdnd victimei o lovituri cu culitul in zona toracicd, lisAndu-i culitul infipt in acea zon6,inculpatul a prevdnft rezultatul letal al acfiunii sale, dar care nu s-a produs datoritdintervenliei martorilor. Fafa de modul in care a acfionat gi de urmdrile survenite, concre-tuate in leziuni din zona toracicd, se impune constatarea cd inculpatul a prevdzut cdacliunea sa ar putea duce la moartea victimei, rcniltat pe care, chiar daci nu l-a dorit, l-aacceptat, ceea ce inseamnd cd a sdvdrgit fapta cu intenlia de ucidel.

Pentru stabilirea formei de vinovdlie cu care s-a sdv6rgit o faptd de ucidere gi implicitpentru corecta incadrarejuridicd a faptei, autoritAfllejudiciare hebuie sd aibi in vedere toateelementele anterioare, concomitente qi ulterioare faptei pentru a stabili cu certitudine pozlliapsihicd a fbptuitorului fali de acliunea (inacfiunea) sa qi urmdrile ei.

Devierea acliunii infraclionale cure a awt ca rezultat uciderea unei alte persoane decitceavizatd de frptuitor ca urmare a unei erori asupra identitdlii victimei (error in personam)sau a gregitei m6nuiri a mijloacelor folosite in acliunea de ucidere (aberratio ictus) ntsexclude existenla vinovd,tiei sub forma intenliei gi, ca atare, a infractiunii de omor. Doctrinagi jurisprudenla romdnd promoveazd in situalii de acest genteza unitdtii de infracliune tnsensul cd in fapt qi in drept autorul este linut sd rispundd pentru infracliunea efectivsdv6rqitd gi nu pentru infrac$unea pe care a voit sd o comitd.

Astfel, in practica judiciara s-a ardtat c6, fapta inculpatului care, in timpul unui conflictpehecut pe o stradb din Bucuregti, la care au participat mai multe persoane, a urmdrit sd iiaplice unei persoane o loviturd cu cufitul, dar a injunghiat in zona toraco-abdominald o altdpersoani, cauzdnd decesul acestei4 constifuie infracliunea de omor calificat prevdzutd deart. I74 ruportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen - din vechiul Cod penaVrespectiv art. 188

noul Cod penal. Fapta constituie infracliunea de omor callfrcat/ respectiv omor conformnoului Cod penal, chiar daci persoana vizati a fost alta, insb rezultatul s-a produs asupravictimei, intrucAt, din cauze independente de voinla inculpatului (cauze accidentale), a fostsuprimati viala unei alte persoane decdt cea impotriva cdreia inculpatul qi-a desfbquratactivitatea infracfionald (aberratio ictus)2 .

in literatura de specialitate3 s-a afrmat qi o alti opinie, in contradiclie cu practica judi-ciard, potrivit cdreia, in astfel de cazuri sunt comise, in concurs, infracliunea de ucidere dinculp6 fa!6 de victima propriu-zisd gi tentativd la infracliunea de omor faJi de victimaimpohiva cdreia se dorea a fi indreptati acliunea de ucidere.

in alte sisteme penale, in situa,tii de acest gen se promoveazi solulia relinerii uneipluralitili de infracliuni in sarcina fdptuitorului, pluralitate alcituitd din tentativa lainfracliunea de omor in raport cu victima pe care frptuitorul a vnrt sd o ucidd qi infracliuneade ucidere din culpd in raport cu victima efectiv ucisi.

3.2.2. Mobilul Si scopul. Adturi de vinovilia sub forma intenliei, latura subiectivi a

omorului poate include in structura sa gi un anumit mobil sau un anumit scop.

I C.A. Bucuregti, sec{ia I penala-, dec. nr. 658 din 13 septembrie 2006, nepublicat4 in L. Savone4D. Grddinaru, Infracliuni contra vielii integritdlii corporale Si sdndtdfii. Practicd judiciard, Ed. Hamangiu,Bucure;ti, 201 l.

2 Trib. Bucurepti, s. I pen., sent nr. 1675 din 7 decembrie 2007, nepublicat4 in L. Savone4 D. Grndinarqop. cit., p.50.

3 C. Bulai, Drept penal rom&t Ed- $msa S.RL., Bucuregti, 1992,p.211-212.

13