Transcript

Elaborarea unui Sistem de Management de Mediu Integrat pentru Organizatia SC Ceramica SA Iasi

Cuprins

CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)

1.1.Descrierea organizatiei (profil de activitate, cifra de afaceri, organizarea activitatii, structura organizationala, conducerea firmei)

1.2.Principalii factori poluatori ai firmei

1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM (Sistem de Management de Mediu)

1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM

1.5.Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM

1.6.Obiectivele SMM

1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei

1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa seimplementeze SMM

1.9.Stabilirea nivelului de aplicare a SMM

1.10.Estimarea gradului de constientizare a personaluluifirmei cu privire la implementarea SMM

CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI

2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI

2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei

2.1.1.1.Aprecierea continutului politicii de mediu

2.1.1.2.Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu

2.2. PLANIFICAREA

2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM)

2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului

2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile

2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente

2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte

2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu

2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei

2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei

2.2.2.3.Implementarea si functionarea sistemului de management de mediu

2.2.2.3.1.Documentatia sistemului de management de mediu

2.2.2.3.1.1.Manualul de mediu al organizatiei

2.2.2.3.1.2.Procedurile sistemului de management de mediu

2.2.2.3.1.2.1. Proceduri de sistem

2.2.2.3.1.2.2. Proceduri operationale

CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI

Elaborarea unui sistem de management de mediu integrat pentru organizaia S.C. Ceramica S.A IaiCap.I. Pregatirea organizatiei pentru implementarea unui sistem de manangement de mediu(SMM)

1.1. Descrierea Organizatiei (profil de activitate, cifra de afaceri, organizarea actiivitatii, structura organizationala, conducerea firmei)1. Analiza activitii societii comerciale

a) Descrierea activitii de baz a societii comerciale;

CAEN 2332 Fabricarea crmizilor, iglelor i altor produse pentru construcii din argil ars. n prezent societatea produce i comercializeaza produse ceramice pentru zidrii portante i neportante. Societatea dispune de un Hotel de doua stele, cu o capacitate de 52 locuri, situat n bd.Tudor Vladimirescu 103 A, Iai.

b) Precizarea datei de nfiinare a societii comerciale;

Ceramica Iasi este unul dintre cei mai importanti producatori romani decaramida si blocuri ceramice.ncepnd cu anul 1967 se nfiineaz Fabrica de produse ceramice Iai, avnd ca obiect de activitate producia de crmizi. n anul 1972 are loc punerea n funciune a seciei de igl, iar n anul 1973, prin unificare cu Fabrica de betoane armate, se nfiineaz ntreprinderea de materiale de construcii Iai n care Fabrica de produse ceramice era inclus fr personalitate juridic. n anul 1978 aceasta devine secie de materiale de construcii. n baza legii nr. 15/1990 privind reorganizarea societilor de stat ca regii autonome i societi comerciale i a H.G. nr. 1176/02.11.1990, ntreprinderea se transform, ncepnd cu 01.03.1991 n Sucursal cu personalitate juridic a S.C. Somaco S.A. Bucureti. Din 18.07.1994, prin divizare i desprindere din cadrul S.C. Somaco S.A. Bucureti, se nfiineaz societatea comercial Ceramica S.A. Iai.

Istoricul neromantat al companiei este cel care apare in Rapoartele Anuale ale Consiliului de Administratie, infatisandu-ne o evolutie tipica unei fabrici infiintate in anii saizeci ai secolului trecut, care a supravietuit evenimentelor din 1989 si continua sa functioneze si astazi.

Dincolo de enumerarea seaca a etapelor se afla zeci de mii de locuinte construite cu caramizile sau acoperite cu tiglele produse aici, cladiri infrumusetate de placajele ceramice fabricate la Iasi, mai mult de 40 ani de munca, de experienta transmisa din generatie in generatie, precum si satisfactia data de recunoasterea companiei pentru calitatea superioara a produselor sale, si in special pentru deosebita rezistenta la compresiune a caramizilor si blocurilor ceramice.

Incepand cu iulie 2007, fondul de investitii Advent International (cel mai mare investitor la nivel global care opereaza pe piata romaneasca) devine actionar majoritar in cadrul Ceramica, cu peste 65% din actiuni. Schimbarea produsa a determinat restructurarea managementului si consiliului de administratie; experti veniti din alte companii de top si-au alaturat eforturile specialistilor caramidari, aducand o noua viziune manageriala, noi abordari ale relatiilor cu piata, dinamism si incredere in succesul companiei. Obiectivul comun: satisfacerea celor mai exigente asteptari ale acelora ce vor sa construiasca locuinte sigure si sanatoase, prin realizarea unei game cat mai largi de produse de calitate exceptionala.

In acelasi an are loc majorarea capitalului social de peste 7 ori, pana la circa 17 milioane euro, prin aport in numerar, si se decide inceperea unui amplu program de investitii, avand ca scop cresterea capacitatii de productie, prin achizitia unei linii de preparare a materiei prime si a unei linii de producere a blocurilor ceramice, ambele utilizand tehnologii de cea mai noua generatie.

In toamna anului 2008 se lanseaza un nou brand de produs,Brikston. Asa cum sugereaza si numele, Brikston este tare ca piatra, diferentiindu-se de celelalte caramizi si blocuri ceramice existente pe piata prinrezistenta la compresiune, a carei valoare depaseste cu mult cerintele codului de proiectare seismica. Normele de proiectare seismica romanesti cer ca rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie sa fie cel putin egala cu 7,5 N/mm, iar rezultatele testelor de laborator pe blocurile ceramice cu goluri verticale Brikston se situeaza la o medie de 20 N/mm. De aici si sloganul asociat marcii: Mai rezistenta decat prevede legea. Rezistenta mare la compresiune scade consumul de materiale specifice (blocuri ceramice, beton, fier-beton), reducand astfel costurile de constructie si durata de executie a lucrarii. Brikston inseamna in aceeasi masura structura compacta si omogena, grad redus de absorbtie a apei si precizie geometrica deosebita.

Produse

La baza realizarii unor produsecu adevaratcompetitive stau experienta acumulata, calificarea inalta a specialistilor si adaptarea produselor la cerintele consumatorilor. Calitateacaramizilor Brikston sia BRAC este garantata in principalde certificarea ISO 9001:2008 a Sistemului de management al calitatii, dar si prinISO 14001, care face referire la Sistemul de management al mediului si certificareaSistemuluide Siguranta si sanatate ocupationala prinSR OHSAS 180010.

Caramizi si blocuri ceramice pentru zidarieDin cele mai vechi timpuri, zidaria a fost utilizata ca material de constructie pentru realizarea constructiilor. In perioada de inceput, pentru realizarea constructiilor, au fost utilizate sisteme constructive pe baza de zidarie din piatra. Ceramica Iasi produce si comercializeaza caramizi si blocuri ceramice, sub brandul Brikston, pentru zidarie portanta si neportanta, blocuri ceramice ce indeplinesc un inalt standard calitativ.

Date de identificare pentru CERAMICA S.A Iai

Codul de identificare fiscala: 1989343

Nr. nreg. Registrul Comerului: J22/533/1991

Domeniul principal de activitate al CERAMICA S.A Iai

Cod Caen: 2332 Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii, din argila arsa.

Date de contact al CERAMICA S.A Iai

Adresa: Calea Chiinului 176 Iai, judeul Iai

Codul unic denregistrare la Oficiul Registrului Comerului: RO 1989343Piaa reglementat pe care se tranzacioneaz valorile mobiliare emise : RASDAQCapitalul social subscris i vrsat 57.124.984 RON -subscris;Cifra de Afaceri a firmei este prezentata in tabelul 1.Tabelul 1

Indicatori din Contul de profit i Pierdere20072008200920102011

Cifra de afaceri48.165.36158.037.14753.078.01065.015.87268.841.065

Total venituri52.307.79967.344.16458.439.73073.845.67478.726.441

Total cheltuieli38.316.88257.241.94053.303.95265.689.78673.442.255

Profit brut13.990.91710.102.2245.135.7788.155.8885.284.186

Profit net11.820.6748.419.8254,479.5916.722.0714.376.705

Numr salariai374415255235229

Evoluiei Cifr de Afaceri (2007-2011)

Graficul prezint evoluia cifrei de afaceri pentru compania CERAMICA S.A Iai n perioada 2007 - 2011

Evoluia Cifrei de Afaceri n raport cu Media Industrie

Graficul prezint evoluia cifrei de afaceri a companiei CERAMICA S.A Iai n raport cu media cifrei de afaceri din domeniul principal de activitate din care aceasta face parte.

Evaluarea activitii deaprovizionare tehnico-material (surse indigene, surse import); precizarea de informaii cu privire la sigurana surselor deaprovizionare, preturile materiilor prime i dimensiunile stocurilor de materii prime i materiale:Conducerea SC CERAMICA SA IAI a pus accent pe securizarea stocurilor de materii prime i pe asigurareaaprovizionrii cu materiale de calitate lapreuri competitive.Principalele materii prime i materiale suntprezentate mai jos:

Materii prime: argil din exploatarea proprie

Materiale: cenu, termocentral sirumegus de ladiveri furnizori

Ambalaje/ Materiale de ambalat:intern/extern

Piese de schimb i carburani:

intern/extern :Energie electric

intern Gaz metan: internStocurile dc produse finite si materiales-au situat la un nivelnormal avnd n vederevolumul produciei.Prin politica Ceramica S.A se caut n permanen identificarea de furnizori care ofer materii prime i materiale de calitate. Departamentul Achiziii evalueaz permanent furnizorii potentiali dar i furnizorii existeni.Sursele de aprovizionare cu rumegu i alte materiale auprezentat unele discontinuiti, fiind n continuare instabile.

Lista persoanelor afiliate societiicomerciale: Eberz Gunter, Germania (administrator) Eurobuilding International SRLConducerea firmei CERAMICA S.A Iail.Mangalagiu Iulian Gabriel - director general

2.Ancuta Ionel Raducu - director financiar

3.Minzat Nicusor Adrian - director vanzari

4.Ristea Eugen - director strategic si marketing

5.Panaite Marius - director productie Lista cu persoanele propuse de Eurobrick International B.V. pentru Consiliu de Administraie al Ceramica SA IasiNr.Nume Prenume Localitatea de domiciliuCalificarea personal

1.Popa - RaduEmanuela AmaliaBucureti/RomniaStudii superioare economie

2.TcaciucSebastian GabrielBucureti/RomniaStudii superioare economie

3.NegoiBruno MNarcisBucureti/RomniaStudii superioare inginerie

4.Mangalagiu Iulian GabrielBucureti/RomniaStudii superioare construcii

5.Elberz Gunter WilliBuchen/ GermaniaStudii superioare geologie,chimie, fizic, i mineralogie (Germania)

Doctorat n geologie (Australia)

Prfesor, cercettor i consultant n Germania, Australia, Canada i Ucraina

Peste 18 ani de experien n posturi de conducere n comapnii de materiale de construcii

Membru al Consiliului de Administraie al Asociaie Federale a Productorilor de Crmizi i igl din Germania

1.2. Principalii factori poluatori ai firmei S.C.CERAMICA S.A.

Principalii poluanti ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei sunt: pulberile sedimentabile, pulberile in suspensie, amoniac, metil-mercaptanii, acidul clorhidric, precipitatiile acide. Majoritatea zonelor inregistrate ca zone critice sub aspectul poluarii aerului sunt reprezentate de zone din imediata apropiere a unor mari poluatori industriali sau sunt zone aflate in calea unor curenti atmosferici importanti. AERAPASOL

PulberiMaterii n suspensieApe uzate

Oxizi de sulfPoluanti antrenati de pe amplasament, in special materii in suspensie, substante extractibileTratamente chimice

Oxizi de azotPraful rezultat de la crmizi

Monoxid de carbonDeeuri

Concluzii:

- In urma procesului de ardere a caramizilor nu rezulta emisii de gaze de combustie si de pulberi care sa polueze semnificativ atmosfera.

- Instalatia are un cos de dispersie bine dimensionat, asigurand o buna dispersie a noxelor in atmosfera;1.3. Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii unui sistem de management de mediu ( SMM)

Motivele pentru care oraganizatia ia hotararea implementarii unui SMM sunt: Conformarea la standardele international si la cerintele legislative

Reducerea costurilor de mediu si minimizarea riscurilor financiare

Costurile de mediu sunt cele rezultate n urma aplicrii de ctre companie a unor aciuni privind prevenirea, reducerea, controlul pericolelor pentru mediu ct i lucrri de reabilitare i curare. Intarirea pozitiei firmei pe piata actuala Realizarea procesului de imbunatatire continua1.4. Cauze care determin conducerea s aprobe introducerea unui sistem de management de mediu Una dintre principalele cauze care determin introducerea unui sistem de management de mediu o reprezint poluarea mediului ambiant cu deeuri provenite din sectia preparare paste ceramice.La nivel de sol poluarea este realizata prin depozitarea necorespunztoare a deeurilor, depunerea pe sol a poluanilor emii prin couri, scurgeri din canalizarea societtii.La nivel de emisii poluarea se face prin degajarea n aer a produilor rezultai prin arderea gazelor naturale, a combustibilului, etc.O alta cauza ar fi cea din punct de vedere economic, deoarece s-ar reduce costurile prin economisirea materiilor prime si a energiei. Deasemenea, exista si oportunitaea imbunatatirii imaginii in fata cumparatorilor, deoarece multi dintre cumparatori se gandesc la modul cum pot proteja mediul inconjurator. Alte avantaje a implementarii unui SMM ar fi posibilitatea reducerii riscurilor, reducerea plangerilor venite de la riverani cu privre la zgomotul produs.

Protectia calitatii solului si apei subterane, prin eliminarea potentialelor pierderi de apeuzate.1.5. Importanta pentru organizatie a introducerii unui sistem de management de mediu

Este important pentru organizatie introducerea unui SMM pentru ca prezinta avantaje cum ar fi economisirea de energie si resurse, imbunatatirea pe piata a imaginii firmei, prevenirea accidentelor de mediu. Introducerea acestui tip de sistem ajuta organizatia sa obtina unele avantaje in ceea ce priveste acordarea de imprumuturi de catre banci.1.6. Obiectivele sistemului de management de mediu

Reducerea cantitatii de deseuri; Respectarea legislaiei n vigoare; Starea de sntate a angajailor firmei s fie mai bun; Meninerea calitii factorilor de mediu n limitele stabilite; nlocuirea unor materii prime cu un alt tip de material care are un impact mai redus asupra mediului; Eliminarea deeurilor n deplin siguran.1.7. Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei

Pentru implementarea unui SMM conform ISO 14001 este necesar ca ntreg personalul indiferent de poziia pe care o deine n organizaie sa fie implicat, anunat i instruit cu privire la acest tip de sistem, pentru ca ei s i poat desfura activitatea fr a afecta mediul prin diferite accidente.

Organizaia trebuie sa aibe grija s mbunteasc continuu sistemul propriu de management de mediu n vederea asigurrii procesului de mbuntire continua, ct i pentru atingerea unei performane de mediu pe care firma i l-a propus.1.8. Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze sistemul de management de mediu Vom stabili implementarea SMM in sectorul de productie, deoarece in acest sector este cea mai mare poluare, din cauza activitilor desfasurate. n cadrul acestei secii factorii care polueaza sunt: emulsiile folosite, fumul care iese de la cuptoare, praful rezultat din separarea crmizilor, iar din cauza acestora dorim s eliminm sau mcar s minimizm impactul lor asupra oamenilor si a mediului prin implementarea acestui sistem de management de mediu la nivelul seciei de producie.1.9. Stabilirea nivelului de aplicare a sistemului de manangement de mediu

Datorit faptului ca acest sector de activitate are un impact mare asupra polurii am stabilit ca nivelul de aplicare al SMM-ului s fie total deoarece acesta afecteaz n mare msur att oamenii i mediul nconjurtor.

1.10. Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea sistemului de management de mediu

Paii parcuri pentru determinarea gradului de cunoatere i monitorizare a aspectelor de mediu sunt urmtorii:

identificarea tipurilor i surselor de informaii necesare studiului

stabilirea instrumentelor de culegere a informaiilor

aplicarea instrumentleor de culegere a datelor

prelucrarea i analizarea datelor i informaiilor culese

concluzii

1. Suntei la curent cu legislaia de mediu privind protecia mediului pe care ar trebui s o respecte organizaia dumneavoastr?

a) Nu sunt la curent cu faptul c exist legislaie cu privire la protecia mediului ;

b) Sunt la curent cu faptul c exist legislaie cu privire la protecia mediului, dar nu icunosc prevederile ;

c) Sunt la curent culegislaia privind protecia mediului care se aplicactivitii organizaiei;

2. Organizaiadumneavoastrdeinetoateautorizaiiledemediunecesare funcionrii?

a. Da

b. Nu

c. Nu tiu

3.Considerai c implementarea unui SMM n cadrul firmei ar mbunti activitatea firmei

a) Activitatea organizaiei nu impune obinerea deautorizaii;

b) Organizaia nu deine toate autorizaiile necesare;

c) Organizaia deine toate autorizaiile necesare i le reinnoimperiodic.

4. Certificarea conform standardului ISO14001 v ofer o garanie suficient asupra condiiilor de mediu n care este desfurat activitatea?

Suntei interesai n obinerea de informaii mai bune privind aspectele demai jos? a) Legislaie de mediu aplicabil;

b) Impactul asupra mediului generat de activitatea curent;

c) Prevenirea situaiilor de urgen;

d) Cele mai bune practici ale companiilor n materie de management de mediu;

5. n care dintre seciile firmei este necesar s se acorde oimportan deosebit cuprivire la implementarea proteciei mediului?

a. secia de producie

b. secia de prepare pastc. secia de finisare6. Care din urmtoarele msuri considerai c ar mbunti activitatea firmeidumneavoastr?

a) Implementarea unui sistem de management demediu ISO 14001 ;

b) Implementarea unui sistem de management demediu sau EMAS (Schema comunitara de ecomanagement i audit) ;

c) Certificarea pe mediu a produsului (Ecoetichetarea);

d) Nimic legat de mediu i sustenabilitate.

e) Alta (menionai):

7. Ati fost informati cu privire la planul de actiune pentru prevenirea poluarii mediului?

a. Da

b. Nu

100% au raspuns ca da, au fost informati .

8. tii care sunt emisiile rezultate din procesele tehnologice?

a. Da

b. Nu

90% dintre cei care au participat la acest chestionar au rspuns afirmativ;cunosc care sunt emisiile rezultate din procesele tehnologice

9. Cunoasteti modul in care sunt monitorizate activitile care genereaz zgomot?

a. Da

b. Nu

c. Activitatea noastra nu necesita aceste monitorizari

In proportie de 60% dintre persoanele care au fost chestionat cunosc modul in care sunt monitorizate activitile care genereaz zgomot, 10% sustin ca nu necesita aceste cunostinte, in timp ce 20% nu cunosc aceste detalii.

10. Considerai necesar mbuntirea continu a sistemului de management de mediu ?

a. Nu

b. Da

100% au raspuns afirmativ

Concluzii:

Cu ajutorul acestui chestionar am putut constata ca mai mult de jumatate dintre persoanele chestionate cunosc problemele legate de activitile de monitorizare i control al mediului n organizaie. Cap.II. Sistemul de Management de Mediu a Organizaiei

2.1. Politica de Mediu

2.1.1. Evaluarea politicii de mediu a organizaiei

Politica de mediu a organizatiei S.C. Ceramica S.A. IaiOrganizaia este interesat n mod continuu sa minimizeze impactul activitilor locale asupra mediului.

Prin implementarea i meninerea sistemului de management de mediu, organizaia se angajeaz pentru:

conformarea cu legislaia n vigoare i cu reglementrile de mediu referitoare la aspectele de mediu;

mbuntirea continu a SMM;

prevenirea polurii i a riscurilor de mediu.

Obiectivele de mediu a firmei sunt: reducerea cantitii de deeuri produse la nivelul organizaiei, depozitarea contolat a deeurilor reciclabile;

utilizarea eficient a materiilor prime, materialelor i utilitilor n vederea economisirii resurselor naturale;

urmrirea satisfaciei clienilor n vederea mbuntirii continue a mediului;

organizaia este datoare s informeze personalul despre politica de mediu astfel ca ea s fie aplicat att n cadrul oragnizaiei ct i n locurile publice;

reducerea impacturilor negative asupra mediului produse de emisiile de gaze n atmosfer.2.1.1.1. Aprecierea coninutului politicii de mediuDaNu

Organizaia respect angajamentele prevzute n ISO 140001X

Politica de mediu a organizaiei este realist i are direcii clare de urmatX

Organizaia are puterea de meninere i de mbuntire continu a organizaiei privind protecia mediuluiX

Organizaia are desemnat o persoan care s supravegheze i s implementeze sisteme de management de mediuX

Organizaia respect programele i conveniile internaionale privind protecia mediuluiX

2.1.1.2. Aprecierea posibilitilor de implementare

Aprecirea programelor

Realizarea implementrii politicii de mediu cu ajutorul responsabilului de mediu i al conducerii Conducerea va asigura tot ceea ce este nevoie pentru implementarea sistemului de management de mediu va dispune de resursele necesare minimizrii polurii n firm Analiza comunicrii i nelegerea politicii de mediu tuturor angajailor prin edine de informare Analiza procedurilor pentru realizarea politicii de mediu

Analiza comunicrii politicii de mediu ctre prile interesate prin punerea la dispoziie pe site-ul firmei, se va afia n locuri unde toi angajaii s poat vedea

Politica de mediu exprima realitatea din firma, implementarea ei imediata este posibila in mari proportii.2.2. Planificarea2.2.1 Analiza iniial a mediului

Schema bloc a procesului de obinere a crmizilor refractare

Schema general a procesului tehnologic de obinere a crmizilor refractare2.2.1.1. Identificarea aspecteleor de mediu i evaluarea impactelor asociate asupra mediului utilizarea Metodei AMDECFuncionare normal

ActivitiAspect de mediuImpact de mediuFGMROScor de mediuMedie scor activit.

Extragerea argilei

poluarea solului

poluarea apei

poluarea aerului

creterea concentraiei de produi chimici din ap, sol i aer; zgomot15

15

155

5

54

4

444

42

2

230

30

3030

Mcerarea argilei i trecrea ei printr-o sit pentru ndeprtarea impuritilor- poluarea apei- creterea concentraiei de produi chimici din ap15

5441038

38

Amestecarea pudrei prin malaxare cu adaos de apa, pn la realizarea unei umiditi de fasonare de cca 26%;- poluarea apei

- poluarea aerului- cresterea concentratiei de vapori acizi, coloranti in ap15

15

5

5

4

4

4

4

10

2

38

30

34

Presarea i formatizarea n presa metalic a fiilor de crmizi- poluarea aerului

- Zgomot

- consum energetic

15

155

54

44

410

1038

3838

Pigmentarea fiilor cu fier sau zinc- poluarea aerului

- emisii n aer3520423636

Tierea plcilor pe vertical i orizontal cu ajutorul unei ghilotine, apoi tierea lor n buci de cte 20Poluare aer

Zgomot

Consum energetic

Emisii n aer15

155

54

44

42

230

3030

Separarea crmizilor cu ajutorul unei maini prevzute cu nite pungi gonflabile Poluarea aerului

Emisii n aer

354421818

Arderea crmizilor n cuptoarePoluarea aerului

Poluarea soluluiConsum gaze naturale3

325

54

44

42

238

1828

Scoaterea crmizii din cuptor, ncrcarea n vagonei i verificarea coninutului de apZgomot

Poluare aer

Poluare apTransport materiale

Emisii n aer3

3

35

5

520

4

204

4

42

10

234

26

3431,33

- transportul i depozitarea la platforma de produs finitZgomot

- cresterea concentratiei de CO, gaze3

5

4

4

10

28

28

Funcionare anormal

ActivitiAspect de mediuImpact de mediuFGMROScor de mediuMedie scor activit.

Extragerea argilei

poluarea solului

poluarea apei

poluarea aerului

creterea concentraiei de produi chimici din ap, sol i aer; zgomot30303025554202044422265

61

6162.33

Mcerarea argilei i trecrea ei printr-o sit pentru ndeprtarea impuritilor- poluarea apei- creterea concentraiei de produi chimici din ap30

5

4

4

2

45

45

Amestecarea pudrei prin malaxare cu adaos de apa, pn la realizarea unei umiditi de fasonare de cca 26%;- poluarea apei

- poluarea aerului- cresterea concentratiei de vapori acizi, coloranti in ap1515

255

420

44

22

50

46

48

Presarea i formatizarea n presa metalic a fiilor de crmizi- poluarea aerului

- Zgomot

- consum energetic

151555420442230

4638

Pigmentarea fiilor cu fier sau zincPoluarea aerului

- emisii n aer15254425050

Tierea plcilor pe vertical i orizontal cu ajutorul unei ghilotine, apoi tierea lor n buci de cte 20Poluare aer

Zgomot

Consum energetic

Emisii n aer151555444422303030

Separarea crmizilor cu ajutorul unei maini prevzute cu nite pungi gonflabile Poluarea aerului

Emisii n aer

15254425050

Arderea crmizilor n cuptoarePoluarea aeruluiPoluarea soluluiConsum gaze naturale1515252544420102586662

Scoaterea crmizii din cuptor, ncrcarea n vagonei i verificarea coninutului de apZgomotPoluare aer

Poluare apTransport materialeEmisii n aer315

15525

25204

444

41010

204258

6856

- transportul i depozitarea la platforma de produs finitZgomot

- cresterea concentratiei de CO, gaze30

25

4

4

2

65

65

Tabel centralizator al rezultatelor evalurii impacturilor asociate asupra mediului la funcionare normal, ct i funcionare anormal.

ActivitiMedie scor activitate

Funcionare normalFuncionare anormal

Extragerea argilei3062,33

Mcerarea argilei i trecrea ei printr-o sit pentru ndeprtarea impuritilor3845

Amestecarea pudrei prin malaxare cu adaos de apa, pn la realizarea unei umiditi de fasonare de cca 26%;3448

Presarea i formatizarea n presa metalic a fiilor de crmizi38

Pigmentarea fiilor cu fier sau zinc3650

Tierea plcilor pe vertical i orizontal cu ajutorul unei ghilotine, apoi tierea lor n buci de cte 203030

Separarea crmizilor cu ajutorul unei maini prevzute cu nite pungi gonflabile 1850

Arderea crmizilor n cuptoare2862

Scoaterea crmizii din cuptor, ncrcarea n vagonei i verificarea coninutului de ap31,3356

Transportul i depozitarea la platforma de produs finit2865

Scor


Recommended