UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICENŢĂ

Conducător Ştiinţific

Absolvent

Craiova, 2009

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA

Titlu lucrarii

Conducător Ştiinţific

Absolvent

Craiova, 2009

CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................5

1. COMPLEXITATEA REALIZARII UNEI DOCUMENTATII PENTRU ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE...........................................................6

1.1. Prezentarea fondurilor structurale…………………………………………...61.1.1. Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR)...................................................................................................................71.1.2. Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013……………………………………………………………………………....9

1.2. Cadrul instituţional. Instituţii responsabile pentru……………………….....9fondurile structurale în România……………………………………………………91.3. Programarea fondurilor structurale……………………………………..…11

1.3.1. Procesul de programare al fondurilor structurale……………………....111.3.2. Principii de programare al fondurilor structurale……………………....131.3.3. Managementul programelor operaţionale……………………………....14

1.4. Realizarea unei documentatii pentru investitiile nationale in Romania…...151.4.1. Necesitatea elaborarii unei documentatii tehnico-economice………..…151.4.2. Definirea şi conţinutul documentaţiei………………………………..…15

2. PROIECT ACHIZITIE MASINI SI UTILAJE AGRICOLE PENTRU FERMA VEGETALA...................................................................................................................17

2.1. Conceperea proiectului…………………………………………………….172.1.1. Titlul proiectului……………………………………………………...…182.1.2. Localizare………………………………………………………………..182.1.3. Finantarea investitiei………………………………………………….....192.1.4. Rezumat………………………………………………………………….202.1.5. Justificarea proiectului…………………………………………………...202.1.6. Obiective……………………………………………………….………...22

2.2. PLANIFICAREA PROIECTULUI………………………………………...232.2.1. Descrierea detaliata a activitatilor……………………………………….232.2.2. Deviz general………………………………………………………….…262.2.3. Echipa de implementare a proiectului…………………………………...282.2.4. Durata si planul proiectului……………………………………………...292.2.5. Bugetul proiectului……………………………………………………....292.2.6. Indicatori de urmarire si evaluare………………………………………..302.2.7. Managementul riscurilor…………………………………………………322.2.8. Matricea cadru logic………………………………………………….......332.2.9. Efecte multiplicatoare sau asigurarea continuităţii proiectului………......35

CONCLUZII.................................................................................................................37BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................3

8ANEXE.........................................................................................................................39

INTRODUCERE

Motivul pentru care mi-am ales această temă este reprezentat de dorinţa de a cerceta şi de a aprofunda conceptul de „fonduri structurale”, respectiv de a analiza modul în care aceste fonduri pot fi accesate si utilizate intr-un mod eficient.

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre regiuni, dar ele nu acţionează singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri.1

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2007, ţara noastră ia parte, ca membru cu drepruri depline, la politica de coeziune a Uniunii Europene. În cadrul acestei politici, prin intermediul instrumentelor structurale, România va beneficia de sprijinul financiar necesar în vederea susţinerii, dezvoltării economice a ţării, volumul finanţărilor disponibile fiind mult mai mare decât volumul celor acordate României prin programele de pre-aderare: PHARE, SAPARD şi ISPA.

În ceea ce priveşte accesul la fondurile structurale comunitare, România are posibilitatea de a dezvolta, în mod echilibrat, regiunile mai puţin favorizate, de a moderniza infrastructura de transporturi şi mediu, de a asigura o dezvoltare rurală susţinută, de a crea noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă, mai ales în mediul rural şi, nu în ultimul rând, de a promova noi politici sociale care să ducă la standardele superioare.

Politica de coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumente structurale, ceea ce în termeni financiari reprezintă al doilea procent ca mărime alocat din bugetul Uniunii Europene destinat politicilor europene.

Astfel, referitor la ”Instrumentele structurale”, acestea sunt: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), completate cu fondurile financiare ale Politicii Agricole Comune (PAC), toate acestea cunoscute sub denumirea de fonduri structurale.

În perioada 2007-2013, sumele alocate numai României din aceste instrumente urmează să se ridice la un nivel aproape de patru ori mai mare faţă de nivelul fondurilor acordate prin intermediul instrumentelor financiare de pre-aderare ale Uniunii Europene, şi anume PHARE, SAPARD şi ISPA.

Sunt convinsă că această lucrare poate fi îmbunatăţită în conţinut şi ca i se pot aduce completări prin sugestiile şi observaţiile specialiştilor.În acelaşi timp sper că ea va constitui o bază de plecare pentru studierea modalităţilor de accesare a fondurilor structurale.

1 http://eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.html

1. COMPLEXITATEA REALIZARII UNEI DOCUMENTATII PENTRU ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE

1.1. Prezentarea fondurilor structurale

Fondurile structurale reprezintă instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale:2

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) - este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi intreprinderi mici şi mijlocii, precum şi la conversia economică şi socială pentru zone care se confruntă cu dificultăţi structurale. Fondul Social European (FSE) - este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltare a resurselor umane. Fondul European pentru Orientare şi Garantare în Agricultură (FEOGA) - secţiunea "Orientare" - este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijină măsuri pentru modernizarea agriculturii şi dezvoltare rurală. Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicolă (IFOP) - este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijină măsuri pentru creşterea competitivităţii sectorului piscicol, în condiţiile asigurării unui echilibru durabil între resurse şi capacitatea de exploatare. Pe langă acestea, funcţionează de asemenea şi Fondul de Coeziune, tot ca instrument structural; acesta suplimentează unele finanţări, mai ales pentru noile state membre care au nevoie de proiecte de dezvoltare a infrastructurii (mari artere şi reţele de transport, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, electricitate, etc), dar trebuie în acelaşi timp să respecte cu stricteţe o cifră impusă pentru deficitul bugetar admisibil. Astfel, Fondul de Coeziune este mai degrabă o asistenţă financiară cu efect scontat la nivel macroeconomic.

În principiu, fiecare dintre cele patru fonduri structurale finanţează anumite proiecte care se relaţionează cu acestea: - FEDR finanţează în principal investiţiile în unităţi de producţie, infrastructură şi dezvoltarea IMM-urilor - FEADR finanţează măsurile care urmăresc ajustarea agriculuturii la PAC (Politica Agricolă Comună a UE) şi dezvoltarea rurală. - FSE finanţează măsurile referitoare la piaţa muncii şi angajarea forţei de muncă (sisteme educaţionale, pregătire profesională şi asistenţă de recrutare personal).Finanţarea se face, în cea mai mare parte, sub forma unui ajutor nerambursabil (şi mai puţin ca ajutor rambursabil, ex: subvenţionarea ratelor dobânzilor, garanţii etc.) şi respectând anumite plafoane.

Romania beneficiază de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE în perioada 2007-2013. 8,5 milioane de euro vor trebui cheltuiţi zilnic, inclusiv sambăta şi

2 Oana Măriuca Petrescu, Programul de finanţare SAPARD. Geneză şi conţinut, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 165.

duminica.3

Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient şi trebuie să ajungă acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel, există pericolul pierderii lor. Chiar dacă banii nu vor fi atraşi în proiecte în Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE.

1.1.1. Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR)

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este actiunea complementara destinata politicii agricole comune a Uniunii Europene. FEADR a fost infiintat in 1958 si finanteaza masuri de dezvoltare rurala si ajutoare pentru fermieri, in special in regiuni cu intarzieri in dezvoltare;

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală reprezintă fondul structural care are ca scop creşterea competitivităţii în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale, prin promovarea diversificării activităţilor economice.

FEADR contribuie la promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea politicilor de piaţă şi de susţinere a veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune, al politicii de coeziune şi al politicii comune în domeniul pescuitului.4

Politica de dezvoltare rurală se bazează, în principal, pe trei instrumente juridice: orientările strategice ale Uniunii pentru politica de dezvoltare rurală, Regulamentul Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din noul Fond European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi regulamentul de punere în aplicare al Comisiei.

Orientările strategice ale Uniunii identifică domeniile importante pentru îndeplinirea priorităţilor comunitare, împreună cu o serie de opţiuni pe care statele membre le-ar putea integra în planurile strategice naţionale şi în programele lor de dezvoltare rurală. Planurile strategice naţionale transpun orientările în contextul naţional, ţinând cont de necesităţile regiunilor, şi sunt puse în aplicare prin intermediul programelor de dezvoltare rurală.

Pentru fiecare set de priorităţi, orientările strategice comunitare sugerează măsurile cheie care ar trebui luate. Programele naţionale de dezvoltare rurală ale statelor membre au la bază şase orientări comunitare strategice care vor contribui la:

identificarea zonelor în care sprijinul comunitar acordat dezvoltării rurale generează cea mai mare valoare adăugată la nivelul Uniunii Europene;

crearea unei conexiuni cu principalele priorităţi la nivel european (Lisabona, Göteborg);

asigurarea coerenţei cu celelalte politici comunitare, în special cu politicile de coeziune şi de mediu;

luarea măsurilor conexe punerii în aplicare a noii politici agricole comune, axată pe adaptarea la evoluţia pieţei şi necesitatea de restructurare care decurge din PAC, atât pentru vechile, cât şi pentru noile state membre.

Cele şase orientări strategice sunt:1. îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;

3 www.euroctiv.ro4 http://eufinantare.info/Agricultura/feadr.html

2. îmbunătăţirea mediului şi a regiunilor rurale;3. creşterea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării;4. construirea capacităţii locale de ocupare a forţei de muncă şi de

diversificare;5. transpunerea priorităţilor în programe;6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare.

Fiecare Program Operational este împărţit în mai multe Axe Prioritare, ilustrând obiectivele Programului Operaţional respectiv, fiecare axă având unul sau mai multe domenii majore de intervenţie, care la rândul lor pot cuprinde una sau mai multe operaţiuni ce urmează a beneficia de finanţare din fondurile structurale.

Actiunile care vor fi finantate prin FEADR sunt:

a. Investitii in holdinguri agricole;b. Sprijin de inceput pentru tineri fermieri;c. Instruire profesionala;d. Sprijin pentru scheme de pensionare anticipata;e. Alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate;f. Masuri de agro-mediu;g. Procesarea si marketingul produselor agricole;h. Dezvoltarea si promovarea padurilor;i. Masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale.

Politica de dezvoltare rurală pe perioada 2007-2013 pune accentul pe trei domenii care corespund celor trei axe tematice stabilite în noul regulament privind dezvoltarea rurală:5

Axa 1 - Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier; Axa 2 - Imbunatatirea mediului in spatiul rural;Axa 3 - Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale;Axa 4 - LEADER

Prin intermediul unei linii bugetare speciale, cunoscută sub numele de Leader, FEADR finanţează implementarea strategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune în zonele rurale, precum şi abordări experimentale şi pilot privind dezvoltarea rurală.

Abordarea Leader cuprinde cel putin urmatoarele elemente:

- strategii locale de dezvoltare pe zone, concepute pentru zone rurale clar definite la nivel subregional;

- parteneriate public-private la nivel local, denumite în continuare grupuri de acţiune locală;

- o abordare ascendentă cu o putere decizională pentru grupurile de acţiune locală în ceea ce priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare;

5 Dumitru Oprea, Gabriela Mesnita, Fonduri Europene pentru Romania, in perioada 2007-2013, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2007, p. 35

- o concepţie şi o punere în aplicare multisectoriale ale strategiei, bazate pe interacţiunea dintre actorii şi proiectele din diverse sectoare ale economiei locale;

- punerea în aplicare a unor abordari inovatoare;- punerea în aplicare a unor proiecte de cooperare;- interconectarea parteneriatelor locale.6

Noua perioadă de programare oferă o posibilitate unică de a reorienta sprijinul acordat din noul fond pentru dezvoltarea rurală către creştere economică, locuri de muncă şi dezvoltare durabilă.Regulamentul Comisiei Europene de punere în aplicare a FEADR pe perioada 2007-2013 reprezintă un set de norme detaliate privind gestionarea programelor.Planurile strategice naţionale şi programele de dezvoltare rurală au fost prezentate Comisiei Europene.Se preconizează că, în total, Comisa va aproba 94 de programe naţionale sau regionale de dezvoltare rurală.

1.1.2. Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013

Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt reglementate prin Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 1083/2006 din 11 Iulie 2006.

Obiectivul Convergenţă- promovează dezvoltarea şi ajustările structurale ale regiunilor care înregistrează

întârzieri în dezvoltare; - este finanţat prin FEDR, FSE, Fond de Coeziune; - acoperă zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al căror PIB pe locuitor este sub

75% din media UE. 

Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă - sprijină regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă;- este finanţat de FEDR şi FSE;- acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-judeţ) sau mai mici, inclusiv zone cu

schimbări socio-economice în sectoarele industrial şi de servicii, zone rurale în declin, zone urbane în dificultate şi zone dependente de pescuit.

- Obiectivul Cooperare teritorială europeană- sprijină regiuni, judeţe şi zone transnaţionale;- este finanţat de FEDR;- acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-judeţ) ce sunt graniţe interne ale UE,

precum şi anumite graniţe externe.7

6 Ibidem.7 www.mie.ro, http://fonduriue.mfinante.ro/wps/portal/, Fondurile structurale şi de coeziune → Instrumentele structurale

1.2. Cadrul instituţional. Instituţii responsabile pentru

fondurile structurale în RomâniaCadrul instituţional a fost construit într-o abordare unitară, urmărindu-se crearea

de structuri care să respecte principiul segregării funcţiilor şi dezvoltarea de mecanisme şi proceduri care să permită utilizarea eficientă şi riguroasă a fondurilor.

Astfel, Ministerul Finanţelor Publice, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, îndeplineşte rolul de coordonator naţional al instrumentelor structurale, asigurând dezvoltarea cadrului instituţional, legislativ şi procedural necesar implementării acestor fonduri, precum şi funcţionarea coerentă şi eficientă a întregului sistem administrativ.8

Construcţia cadrului instituţional privind politica de coeziune şi instrumentele structurale în România a pornit de la adoptarea HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, care a stabilit:9

- cadrul instituţional la nivelul Autorităţilor de Management, Autorităţilor de Plată şi Organismelor Intermediare;

- principalele atribuţii ale Autorităţii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, Autorităţilor de Management pentru Programele Operaţionale, Autorităţii de Management pentru Fondul de Coeziune şi ale Autorităţilor de Plată, pe baza reglementărilor comunitare;

- obligaţia, pentru toate Autorităţile de Management, Autorităţile de Plată şi Organismele Intermediare, de a constitui unităţi de audit;

- obligaţia de a respecta principiul segregării adecvate a funcţiilor;- suficientă flexibilitate a cadrului instituţional, în funcţie de viitoarea dezvoltare a

politicii de coeziune şi viitorul exerciţiu de programare.

Comitetul Naţional de Coordonare

Comitetul Naţional de Coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea instrumentelor structurale, organizat de Direcţia Generală – Autoritatea de management pentru Cadru de Sprijin Comunitar din cadrul Ministerului Finanaţelor Publice - asigură o coordonare eficientă la nivel naţional a procesului de pregătire a cadrului legislativ, instituţional şi procedural pentru implementarea instrumentelor structurale, în concordanţă cu angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor la Politica Regională şi Coordonarea Instrumentelor Structurale.

Comitetul Naţional de Coordonare (CNC) îşi desfăşoară activitatea în baza Hotărârii de Guvern nr. 1200/2004, conform regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.

Atribuţiile principale ale Comitetului Naţional de Coordonare sunt următoarele:

- defineşte strategia şi planifică acţiunile necesare pregătirii cadrului instituţional pentru derularea instrumentelor structurale;

- monitorizează procesul de pregătire a cadrului instituţional, legislativ şi procedural necesar implementării instrumentelor structurale;

8 www.mie.ro, http://fonduriue.mfinante.ro/wps/portal, Fondurile structurale şi de coeziune → Instrumentele structurale 9 Oana Măriuca Petrescu, op. cit., p. 175.

- coordonează relaţiile interinstituţionale între structurile implicate în derularea instrumentelor structurale;

- evaluează procesul de pregătire şi funcţionare a cadrului instituţional, legislativ şi procedural necesar implementării instrumentelor structurale;

- raportează Guvernului României şi propune acţiunile prioritare necesare pregătirii şi funcţionării cadrului instituţional în ceea ce priveşte derularea instrumentelor structurale.1 0

CNC are în componenţa sa reprezentanţi la nivel de decizie ai structurilor implicate în gestionarea  instrumentelor structurale (autorităţi de management pentru programe operaţionale) şi este coordonat de către Ministerul Finanţelor Publice, care asigură şi secretariatul Comitetului.

CNC se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, în plen sau în grupuri de lucru, reuniuni la care sunt invitaţi, după caz, partenerii sociali reprezentativi, în funcţie de problematica lucrărilor.

Autoritatea de certificare

Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte funcţia de Autoritate de Certificare/Plată, care elaborează şi înaintează cererile de plată şi primeşte de la Comisia Europeană sumele aferente Fondurilor Structurale şi de Coeziune.1 1 Autoritatea de Certificare este responsabilă şi pentru semnalarea neregulilor constatate de către Comisia Europeană, precum şi recuperarea oricăror fonduri neutilizate sau sume incorect plătite.

Cu privire la programele de dezvoltare agricolă, rurală şi piscicolă implementate în cadrul PAC, aceste sarcini de confirmare şi efectuare a plăţilor vor fi realizate de Agenţia de Plăţi şi Investiţii din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.1 2

Autoritatea de Audit

Autoritatea de Audit este un organism fără personalitate juridică, independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi, cu sediul în municipiul Bucureşti, ale cărui principale atribuţii în ceea ce priveşte acest domeniu sunt:

- realizarea auditului de sistem;- verificări şi audit extern asupra fondurilor structurale de care beneficiază

România;- verificarea cheltuielilor eligibile declarate, pe bază de eşantion preventiv.

1.3. Programarea fondurilor structurale

1.3.1. Procesul de programare al fondurilor structuraleLa începutul fiecărei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o

perioadă de 7 ani), Uniunea Europeană decide asupra bugetului dedicat fondurilor structurale, definind totodată regulile de bază care se aplică în utilizarea lor. Acest buget este împărţit pe State Membre şi Obiective de intervenţie, iar zonele care pot beneficia

10 www.mie.ro, http://fonduriue.mfinante.ro/wps/portal, Fondurile structurale şi de coeziune → Instrumentele structurale 11 www.ecb.int/index.html12 Oana Măriuca Petrescu, op. cit., p. 180.

de finanţare prin intermediul acestor fonduri sunt definite de Comisia Europeană în acord cu Statul Membru implicat. Mai mult, Comisia propune orientări tematice comune pentru toate Statele Membre.

Cele trei priorităţi ale Orientărilor Strategice Comunitare 2007-2013, în conformitate cu Liniile Strategice Integrate ale UE pentru Creştere şi Ocupare, sunt:13

Europa – un loc mai atractiv pentru investiţii şi muncă (infrastructură de transport, rezolvarea problemei economiilor energo-intensive, menţinerea unui mediu de lucru sănătos);

îmbunătăţirea cunoaşterii şi inovării pentru creştere (creşterea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, facilitarea inovării, promovarea societăţii informaţionale pentru toţi, creşterea accesului la finanţare);

locuri de muncă mai multe şi mai bune (atragerea şi reţinerea unui număr mai mare de persoane pe piaţa muncii şi modernizarea sistemelor de protecţie socială, îmbunătăţirea adaptabilităţii angajaţilor şi întreprinderilor şi flexibilitatea pieţei muncii).

Ca urmare a acestor decizii ale UE, fiecare stat membru – cu implicarea actorilor economici şi sociali relevanţi – stabileşte propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a căror realizare se elaborează un Cadru Naţional Strategic de Referinţă (CSNR).

CSNR reprezintă documentul strategic prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune în perioada de referinţă şi face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare (PND), şi priorităţile la nivel european - Orientările Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013.14

 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă prezintă:

- analiza situaţiei economice şi sociale;- strategia pentru realizarea priorităţilor tematice şi teritoriale stabilite pe baza

analizei;- lista programelor operaţionale pentru Obiectivele Convergenţă şi respectiv

Ocupare şi competitivitate regională;- programarea financiară indicativă pentru fiecare fond şi pe programe;- prezentarea mecanismelor de implementare;- descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea CSNR.1 5

Programele Operaţionale (PO) sunt documente strategice pe baza cărora se realizează programarea operaţională şi implementarea efectivă a fondurilor structurale şi de coeziune. Programele Operaţionale prezintă domeniile majore de intervenţie care sunt cofinanţate de Fondurile Structurale şi de Coeziune. Astfel, în timp ce CSNR reprezintă strategia globală de utilizare a fondurilor structurale şi de coeziune,  PO reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale CSNR.

Fiecare program operaţional trebuie să integreze în strategie temele ocazionale cheie, care să reflecte şi alte politici ale UE, în special pentru protecţia mediului şi promovarea egalităţii de şanse.13 www.mie.ro,14 Dumitru Oprea, Gabriela Mesnita-Fonduri Europene pentru Romania, in perioada 2007-2013, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2007, p. 4515 http://fonduriue.mfinante.ro/wps/portal, Fondurile structurale şi de coeziune → Instrumentele structurale

Elaborarea planurilor de dezvoltare naţională şi regională, precum şi a programelor operaţionale este realizată în România prin consultări şi parteneriat care implică o gamă largă de actori din domeniul socio-economic. Parteneriatul furnizează o expertiză de specialitate pentru a îmbunătăţi procesul de programare şi pentru a asigura relavanţa programelor operaţionale pentru diferitele părţi implicate în dezvoltarea viitoare.

În cadrul obiectivului de Cooperare teritorială europeană al politicii de coeziune a UE, România beneficiază de programe operaţionale speciale pentru cooperare transfrontalieră în cadrul graniţelor interne ale UE, şi anume: Programul Operaţional România/Ungaria (FEDR) şi Programul Operaţional România/Bulgaria (FEDR).1 6

1.3.2. Principii de programare al fondurilor structurale

Procesul de programare a fondurilor structurale trebuie să respecte anumite principii de la care nu se poate deroga, după cum urmează:17

- Principiul complementarităţii conform căruia acţiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să contribuie la operaţiunile naţionale corespondente.

- Principiul parteneriatului conform căruia acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între Comisia Europeană şi statele membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de statele membre, cum ar fi: autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare. Statele membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării.

- Principiul subsidiarităţii conform căruia fondurile structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de către Comisia Europeană. Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţile naţionale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale.

- Principiul adiţionalităţii conform căruia ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale statelor membre. Bugetele Programului pot include atât fonduri UE cât şi fonduri naţionale din surse publice sau private.

- Principiul compatibilităţii conform căruia operaţiunile finanţate de fonduri structurale trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului Uniunii Europene, precum şi cu politicile şi acţiunile Uniunii Europene, inclusiv regulile privind concurenţa, achiziţiile publice, protecţia mediului, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei etc.

- Principiul multianualităţii (programare) conform căruia acţiunea comună a Uniunii Europene şi a statelor membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală, printr-un proces de organizare, luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multianuale şi definirea de obiective concrete.

- Principiul concentrării conform căruia fondurile structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare. De fapt, o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea Europeană, fără a satisface criterii geografice speciale.1 8

16 Oana Măriuca Petrescu, op. cit., p. 172.17 www.fonduri-structurale.ro18 Oana Măriuca Petrescu, op. cit., p. 172-173.

1.3.3. Managementul programelor operaţionale

Toate programele operaţionale vor avea aceeaşi structură de management1 9 , după cum urmează:

Autoritatea de management

Pentru fiecare program operaţional este desemnată câte o autoritate de management care are responsabilităţi în implementarea în întregime a programului operaţional, printre care:

- asigurarea că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Program şi că furnizează produsele şi serviciile prevăzute;

- verificarea eligibilităţii/conformităţii, după caz, a cheltuielilor co-finanţate de program cu regulile naţionale şi cu cele ale Comunităţii Europene şi naţionale prin monitorizarea regulată şi printr-un sistem de verificare la faţa locului;

- raportarea progreselor realizate în cadrul programului şi asigurarea concordanţei cu cerinţele de informare şi publicitate ale instrumentelor structurale ale UE.

Organismele intermediare

Autoritatea de management poate delega anumite responsabilităţi uneia sau mai multor Organisme Intermediare, aria acestor responsabilităţi variind de la un program la altul. În general, acestea vor acoperi implementarea curentă şi relaţia cu beneficiarii, precum şi evaluarea şi monitorizarea proiectelor individuale.

Beneficiari

Aceştia sunt entităţi care aplică în vederea obţinerii finanţării şi implementează proiecte individuale sau scheme de granturi co-finanţate de programul operaţional. Beneficiarii contractează lucrări şi servicii pentru implementarea proiectelor lor, iar, în anumite cazuri, vor administra scheme de granturi prin care organizaţiile mai mici sau interprinderile mici şi mijlocii vor aplica pentru a obţine finanţare europeană. Beneficiarii pot fi: organizaţii non-guvernamentale, parteneri din sectorul privat, în funcţie de specificitatea măsurilor programului respectiv.

Parteneriat şi transparenţă

Implementarea fiecarui program operaţional este supravegheată de un Comitet de Monitorizare, în care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante. Această abordare de parteneriat este de natură să garanteze transparenţa procesului de implementare, sporind totodată şansele de succes total al investiţiilor sprijinite de fiecare proiect operaţional. Comitetul de Monitorizare este responsabil şi pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei pentru selectarea proiectelor, revizuirea progreselor realizate în cadrul proiectului operaţional şi pentru propunerea şi aprobarea oricăror modificări la Program şi la sistemul de management al acestuia.2 0

19 www.mie.ro, http://fonduriue.mfinante.ro/wps/portal, Fondurile structurale şi de coeziune → Instrumentele structurale 20 Oana Măriuca Petrescu, op. cit., p. 178-179.

1.4. Realizarea unei documentatii pentru investitiile nationale in Romania

1.4.1. Necesitatea elaborarii unei documentatii tehnico-economice

Potrivit practicii economico-financiare din întreaga lume, la baza programării, executării, finanţării şi decontării lucrărilor de investiţii reale din domeniul public, privat sau mixt se află o documentaţie tehnico - economică, menită să fundamenteze necesitatea, oportunitatea şi eficacitatea viitorului obiectiv de investiţii şi să stabilească modul de cheltuire a resurselor.21

Elaborarea documentaţiei tehnico-economice echivalează cu construcţia teoretică, virtuală a unui obiectiv de investiţii, înscrisă în practica oamenilor de a-şi elabora planuri, de a face prevederi care ajută la luarea unor decizii cât mai bune. Documentaţia îi priveşte în egală masură pe toţi participanţii la activitatea investiţională, adică:22

-investitorii (ca proprietari sau entităti achizitoare, ca developeri sau contractanţi);-finanţatorii (creditori bancari, societăţi de leasing, finanţatori externi, persoane fizice sau juridice pe piaţa de capital, organisme financiare internaţionale);-proiectanţii, societăţi de consulting; -antreprenorii (constructorii);-autorităţile locale sau naţionale sau chiar internaţionale (care urmăresc aplicarea unor politici economico-sociale şi care emit o serie de avize şi acorduri, inclusiv prin specialiştii din comisiile de licitaţie).

1.4.2. Definirea şi conţinutul documentaţieiDocumentaţia tehnico-economică constă într-o serie de lucrări descriptive,

desene, calcule tehnice şi economice prin care se definesc modalităţile tehnice, constructive, arhtiectonice, economice şi financiare, sociale de înfaptuire şi fructificare a unei activităti de investitii. Aceasta documentatie poate fi prezentata pe diferite suporturi si cu diferite mijloace de realizare (dosare clasice, dischete, CD).Principalele documente sunt analizate pe fazele unui proces investitional, si anume: faza preinvestitionala, faza investitionala si faza operationala.23

Faza preinvestitionala (sau faza de conceptie sau de fundamentare teoretica a unui proiect de investitii), are ca documentatie tehnico-economica:

- studiul de prefezabilitate;- studiul de fezabilitate (care include si devizul general);- planul de afaceri (specific pentru afaceri mici si mijlocii);- proiectul tehnic.

Faza investitionala (faza de executie sau de realizare propriu-zisa a unei investitii) cuprinde:

- contractul de antrepriza, pentru investitii executate in antrepriza (documente justificative pentru investitiile in regie proprie - bonuri, facturi etc.);

- contract de urmarire a executarii pentru investitii publice importante executate in antrepriza;

- documente de decontare;

21 Popa Ana , Investitii ,Editura Universitaria, Craiova, 2008, p. 4822 Ibidem23 Ibidem

- documente privind receptia si punerea in exploatare. Faza operationala (exploatare), legat de investitii, cuprinde documentatia contabila, de personal, financiara etc, obligatorie pentru orice agent economic (in conformitate cu Legea nr.31).Modul de elaborare şi de prezentare a documentaţiei tehnico-economice este foarte important, mai ales dacă este vorba de licitaţii sau de finanţări interne şi externe importante.a)Pentru investiţiile publice din România, documentaţia pentru investiţiile economice din resursele bugetului naţional sau din bugete locale este obligatorie şi legiferată pe etapa de proiectare a investiţiilor şi pe etapa de execuţie a investiţiei, inclusiv pentru licitaţii. Documentaţia pentru proiectele de investiţii finanţate prin fonduri europene este, de asemenea, reglementată pentru diversele finanţări externe (PHARE, SAPARD, fonduri structurale, ISPA).b) Investiţiile private nu au specificată o documentaţie tehnico-economică obligatorie, în funcţie de mărimea proiectului de investiţii şi de importanţa sa. Astfel, pentru micile afaceri se poate realiza o documentaţieSimplificată, dar pentru investiţii mai importante se respectă aceeaşi documentaţie precizată pentru investiţiile publice, mai ales dacă se recurge la credite bancare importante sau sunt investiţii cu sprijin guvernamental sau din fonduri europene.

Pentru investitiile publice, documentele au un conţinut-cadru obligatoriu24, care cuprinde elemente grupate pe două categorii de piese: piese scrise (care cuprind elemente descriptive şi calculele unor indicatori tehnici, economici, financiari) şi piese desenate (care cuprind planuri şi schiţe cu caracter arhitectural, tehnic, constructiv, de amplasament).Legislaţia din România vorbeşte despre două mari categorii de investiţii publice, şi anume: a) investiţii noi, care pot fi, la rândul lor:-investiţii publice majore, al cărui cost total depaşeşte echivalentul a 25 milioane de euro (în cazul investiţiilor promovate în domeniul de protecţie a mediului) sau echivalentul a 50 milioane de euro (în cazul investiţiilor promovate în alt domeniu);-investiţii publice obişnuite (sub aceste costuri totale);b) lucrări de intervenţii, efectuate la construcţiile existente, inclusivinstalaţiile aferente şi care sunt asimilate unor obiective de investiţii; aceste lucrari se referă la reparaţii capitale, transformări, modificări, consolidări, reabilitări termice etc.Documentaţia tehnico-economică pentru investiţiile publice din economia reală se referă la urmatoarele categorii de documente, fiecare având un conţinut-cadru legiferat: 25

studiu de prefezabilitate pentru obiective noi studiu de fezabilitate pentru obiective noi documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii proiectul tehnic pentru investiţii noi sau intervenţii detalii de execuţie

24 Hotararea nr.28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţtiilor publice, precum şi structurii şi metodologiei de elaborate a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii publicată în Monitorul Oficial nr, 48 din 22 ianuarie 2008.25 Popa Ana , Investitii ,Editura Universitaria, Craiova, 2008, p. 50

2. PROIECT ACHIZITIE MASINI SI UTILAJE AGRICOLE PENTRU FERMA VEGETALA

2.1. Conceperea proiectului

Ideea acestui proiect este legata de achizitionarea de masini si utilaje agricole necesare unei ferme vegetale, proiect finantat din fonduri europene, fonduri de care dispune orice stat nou intat in Uniunea Europeana. Proiectul este o continuare o programului SAPARD, proiect intitulat Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 al României. Programul este unic şi acoperă întregul teritoriu al României.

In sensul achizitionarii acestor utilaje, care sunt performante pentru procesarea solului, se urmareste cresterea productivitatii muncii prin modernizarea solului. Investitia are ca obiectiv principal impactul pozitiv asupra zonei, avand in vedere faptul ca zona nu dispune de activitati productive.Obiectul principal de activitate al firmei unde se doreste implementarea acestui proiect este: cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante. Activitatea principala a firmei este producerea semintelor de plante. Activitatile secundare sunt servicii anexe agriculturii, gradinarit peisagistic cu irigatii si desecari, comertul cu ridicata a produselor chimice realizate.

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune .26

Politica Agricola Comuna este un set de reguli si mecanisme care reglementează producerea, procesarea şi comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană şi care acordă o mare atenţie dezvoltării rurale. FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. FEADR se bazează pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private.27

Fondurile europene pentru agricultură vor putea fi accesate în baza documentului-cheie Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală(PNDR).

Proiectul se incadreaza in AXA 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, la masura 1.2.1 ‘Modernizarea exploataţiilor agricole’ si are ca obiectiv general cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 121 sunt fermierii definiti conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice, care practica în principal activitati agricole, a caror exploatatie este situata pe teritoriul tarii, are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE1( Unitatea de Dimensiune Economica), si care este înregistrata în Registrul fermelor/Registrul agricol.Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmand a fi suportate de beneficiarul proiectului.Prin Masura 121 se acorda fonduri nerambursabile în proportie de 50% – 75 % (pentruperioada 2007 - 2009), respectiv în proportie de 40% - 65% (pentru perioada 2010 –2013) din valoarea eligibila a proiectului, fondurile reprezentând cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata.Plafonul minim acceptat pentru un proiect finantat prin Masura 121 este de 5.000 de Euro – aceasta suma reprezentând valoarea totala eligibila a proiectului26 Catană A, “ Elaborarea proiectelor cu finanţare din Fonduri structurale pentru IMM-uri 2007-2013” ; Ed. Contaplus 2008, p. 2327 Ibidem

Procentul sprijinului nerambursabil de 50% se va putea majora cu: 5% pentru investitiile realizate de tinerii agricultori sub 40 ani, la data depunerii

cererii de finantare, pe baza prevederilor din Tratatul de Aderare (Anexa VIII:Dezvoltare Rurala, Sectiunea II: Dispozitii speciale privind sprijinul pentruinvestitii);

10% pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele montane cu handicapnatural, în zone cu handicap natural si în arii naturale protejate încadrate înreteaua Natura 2000 (conform Regulamentului CE nr.1698/2005, art. 36, litera a,punctele i, ii si iii);

25% pentru investitiile având drept scop protectia apelor împotriva poluariicu nitrati proveniti din surse agricole (conform Directivei Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1981, pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 care amendeaza Regulamentul (CE) nr. 1698/2005); se prevede un astfel de sprijin pe o perioada de 4 ani începând cu 1 ianuarie 2007. Verificarea respectarii intensitatii maxime a ajutorului se va face înaintea semnariicontractului de finantare de catre APDRP.

2.1.1. Titlul proiectului Prin intermediul acestui proiect se doreste achizitionarea de masini si utilaje

agricole pentru ferma vegetala din satul Sangeorzu Nou, comuna Lechinta, judetul Bistrita Nasaud, proiectul avand la baza Programul National de Dezvoltare Rurala.

2.1.2. Localizare

Solicitantul este SC PRATOSEM SRL avand sediul in Bistrita, Str. Republicii nr. 65, capital social: 11.862,5 RON, privat 100% si un numar de 2 asociati si structura actionariatului de 90 % respectiv 10 %, avand punct de lucru in Sangeorzu Nou nr. 297, unde functioneaza ferma de productie vegetala.

Principala activitate a societatii este productia agricola si comertul cu produse agricole si materii prime, materiale si produse chimice pentru agricultura.

Inca de la infiintare, datorita schimbarilor care au avut loc in societatea romaneasca, compania a fost nevoita sa-si reconsidere activitatea si sa se adapteze noilor conditii impuse de economia de piata. In acest scop, societatea a inceput productia agricola prin a arenda suprafete de teren arabil de la detinatori particulari, suprafete care au crescut de la an la an si pe care au fost produse cantitati insemnate de cereale si plante furajere. Societatea PRATOSEM SRL Bistrita este organizata in ferme de productie, avand un numar de 2 asemenea ferme: Vermes si Sangeorzu Nou. Acestea dispun de baza materiala proprie constand din tractoare agricole impreuna cu setul de masini agricole necesare lucrarilor agricole, combine autopropulsate, echipamente de erbicidat, prese pentru balotat, autocamioane pentru transport. Societatea detine spatii pentru depozitarea cerealelor produse, utilaje pentru conditionarea semintelor, etc. De asemenea, societatea executa lucrari de prestari servicii pentru agricultura si face comert cu ingrasaminte chimice, erbicide, pesticide, etc. Piata principala pentru desfacerea produselor obtinute de societate o constituie populatia, acest segment fiind beneficiarul principal al semintelor de cereale (grau, orz, leguminoase) precum si al serviciilor oferite pentru agricultura (arat, discuit, semanat, recoltat) si al produselor achizitionate in vederea vanzarii (ingrasaminte chimice,

erbicide, pesticide, etc.). Un procent mai mic al pietei de desfacere il constituie societatile comerciale cu profil agricol din judet. Din punct de vedere concurential, societatea este in competitie directa cu un numar restrans de alte societati similare din judet, fata de care prezinta urmatoarele avantaje competitive:

– dispune de un lot mare de teren – arendat – aproximativ 280 ha, din cele 300 ha avute in total, lucru care permite valorificarea semintelor produse la preturi sub cele ale competitorilor;

– dispune de utilaje proprii pentru executarea lucrarilor;– este distribuitor al principalului furnizor de ingrasaminte chimice SC AZOMURES

SA Targu Mures, vanzand produsele la pretul furnizorului.Avand in vedere cererea marita de ingrasaminte chimice, societatea si-a extins piata de desfacere si in alte judete: Salaj, Alba, Cluj.

Punctul slab al societatii este reprezentat de faptul ca masinile si utilajele care compun baza materiala si de productie sunt relativ vechi, apropiindu-se de sfarsitul perioadei normate de viata sau chiar depasind aceasta perioada. Uzura morala insa, este evidenta. Acesta este si motivul pentru care se realizeaza acest proiect, pentru a moderniza aceste echipamente, de altfel vitale pentru desfasurarea unei activitati moderne, eficiente si la standarde de calitate europene.

2.1.3. Finantarea investitiei

Din valoarea totala a investitiei de 1.182.166 RON ajutorul public nerambursabil este de 585.512 RON.Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina web a Bancii Central Europene de la data intocmirii memoriului justificativ.28

Tabel 2.1Finantarea investitiei

Curs Euro / leu 3,9145 din data de 22.01.2009• Procent finantare publica = 50 %

Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total

- RON- Euro - RON- Euro - RON- EuroAjutor public nerambursabil

585.512 157.650 585.512 157.650

Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare, din care

- autofinantare 585.512 157.650 235.754 63.477 821.266 221.127

- imprumut

TOTAL PROIECT 1.171.024 315.300 235.754 63.477 1.406.778 378.777

• Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant.

28 www.ecb.int/index.html

• Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea procentului

2.1.4. RezumatInvestitia va fi facuta in cadrul proiectului “Achizitie masini si utilaje agricole

pentru ferma vegetala din satul Sangeorzu Nou, comuna Lechinta, judetul Bistrita Nasaud”.Amplasamentul proiectului va fi in satul Sangeorzul Nou nr. 297, comuna Lechinta.

Grupurile tinta pentru desfacerea produselor obtinute de societate o constituie populatia, acest segment fiind beneficiarul principal al semintelor de cereale (grau, orz, leguminoase) precum si al serviciilor oferite pentru agricultura (arat, discuit, semanat, recoltat) si al produselor achizitionate in vederea vanzarii (ingrasaminte chimice, erbicide, pesticide, etc.). Un procent mai mic al pietei de desfacere il constituie societatile comerciale cu profil agricol din judet.Avand in vedere cererea marita de ingrasaminte chimice, societatea si-a extins piata de desfacere si in alte judete: Salaj, Alba, Cluj.

Tema proiectului este cresterea productivitatii muncii prin modernizarea fermei vegetale din satul Sangeorzu Nou, comuna Lechinta, judetul Bistrita-Nasaud, ferma care va fi modernizata in sensul achizitionarii de masini si utilaje agricole performante pentru procesarea solului astfel incat sa respecte integral legislatia europeana referitoare la protectia mediului, siguranta alimentelor si a muncii, etc.

Investitia are ca obiectiv principal impactul pozitiv asupra zonei, avand in vedere faptul ca zona nu dispune de activitati productive, oamenii generandu-si veniturile doar din activitati specifice gospodariilor proprii prin auto-sustinere si pentru auto-consum. In acest sens trebuie relevat faptul ca marea majoritate a gospodariilor din acest mediu sunt, de fapt, unitati de subzistenta deoarece numarul animalelor este mic, in medie 2 - 4, iar tehnologiile aplicate sunt cele traditionale, astfel ca rezultatele obtinute sunt modeste. Comuna Lechinta este o zona cu potential scazut pentru producerea semintelor si materialului saditor, conform Anexei I Zone Potential.

Principala activitate care se doreste a fi desfasurata in cadrul proiectului este cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie.

2.1.5. Justificarea proiectului

Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune s-au creat două fonduri europene pentru agricultură, numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) pentru finanţarea măsurilor de marketing şi FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală.

Se urmăreste, prin implementarea acestui proiect, restructurarea şi dezvoltarea producţiei agricole, dar şi a industriilor prelucrătoare aferente. Toate acestea vor ţine cont de îmbunătăţirea competenţelor profesionale, de un management durabil şi de respectarea exigenţelor de mediu.

O componentă asupra căreia Uniunea Europeană pune accent este cea de biodiversitate şi conservare a naturii, care se va materializa prin asigurarea unei ocupări echilibrate a teritoriului şi dezvoltarea practicilor de managemnt durabil al terenurilor agricole şi forestiere.

Investitiile ce urmeaza vor fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitar-veterinare , sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu

precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza. Sunt luate masuri generale si specifice de protectie legate de aceste elemente.

Masurile generale vizeaza utilizarea rationala a tuturor utilitatilor, echipamentelor si materialelor folosite. De asemenea aceste masuri vizeaza colectarea tuturor deseurilor in locuri special amenajate si autorizate: uleiuri, deseuri vegetale, deseuri tehnologice si deseuri de orice alta natura. Acestea vor fi evacuate si vor fi procesate in conditiile legii.

Ferma va fi dotata cu toate facilitatile necesare si cerute de lege pentru a gestiona toate elementele generatoare de potential de poluare. De asemenea, exista toate masurile pentru a se asigura conditiile propice de munca respectand toate cerintele de securitate a muncii persoanei.

Impactul implementarii proiectului va fi unul benefic asupra mediului prin scaderea drastica a poluarii realizate de tractoarele angajate in procesul de prelucrare a solului si efectuare a lucrarilor agricole. Daca pana acum se utilizau tractoare relativ vechi si cu efect poluant semnificativ, odata cu achizitia de utilaje moderne, aceasta poluare va fi foarte mult diminuata.Datorita schimbarilor care au avut loc in societatea romaneasca, compania a fost nevoita sa-si reconsidere activitatea si sa se adapteze noilor conditii impuse de economia de piata.

Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.29

Tabel 2.2. Potentialii furnizori ai solicitantului

Denumire furnizor de materii prime /materiale

auxiliare /produse/servicii

Adresa Produs furnizat Valoare aprox. -RON-

% din total achizitii

Azomures SA Targu Mures Ingrasaminte chimice 2089822 82,93Romproduct Herina Herina Combustibil 13565 0,54Moisan Trans SRL Bistrita Prestari servicii transport 22335 0,89Agromax Man Ighiu Alba Seminte porumb 35700 1,42Lecpetrovan Lechinta Combustibil 105836 4,20Rai Impex SRL Suceava Ingrasaminte chimice 59381 2,36Pombis SA Bistrita Seminte grau 25116 1,00Agrorent SRL Bistrita Ingrasaminte chimice 68751 2,73Redoxim SRL Timisoara Pesticide 41275 1,64Suntory SA Bucuresti Pesticide 20807 0,83Statu Nea Agricola Livada Seminte 37374 1,48

Tabel 2.3.Potentialii clienti ai solicitantului

Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare-RON -

% din vanzari

1. Asociatia Familiala Ciui Beclean 7700 0.252. Asociatia Familiala Fanariu Lucia Teaca 16676 0.543. Asociatia Familiala Berende Maieru 14128 0.454. Asociatia Infratirea Lechinta 17050 0.555. SC Ac Ind Bistrita 12062 0.396. Cooperativa Consum Lechinta 14977 0.487. Directia Agricola Bistrita 49500 1.59

29 Situatiile financiare S.C. PRATOSEM S.R.L

8. Ocolul Silvic Bistrita 6180 0.209. Penitenciarul Bistrita 4926 0.1610. Populatia Bistrita Nasaud 1649214 52.9311. Primaria Comunei Matei 10094 0.3212. SC Protphant SRL Bistrita 117529 3.7713. SC Agrocomplex ITL Lechinta 8041 0.2614. SC Ecoceres Ungheni Mures 37488 1.2015. SC Grup Taurus Sieu Magherus 8163 0.2616. SC Agrofarm Reghin 9300 0.3017. SC Agrochimsem SRL Bistrita 139281 4.4718. SC Agrofruct SRL Teaca 6400 0.2119. SC Agromax Man Ighiu Alba 55897 1.7920. SC Calimero SRL Bistrita 8231 0.2621. SC Ecofun SA Bistrita 74383 2.3922. SC Jolt Impex SRL Bistrita 400131 12.8423. SC Parcul Rece Lechinta 7068 0.2324. SC Pombis SA Bistrita 30351 0.9725. SC Pavloris SRL Branistea 21810 0.7026. SC Retegana SRL Reteag 6200 0.2027. SC Runion SRL Nasaud 9060 0.2928. SC Agrostar SRL Bistrita 20024 0.6429. SC Carmolact SRL Monor 12714 0.4130. SC Man Ro Satu Mare 24470 0.7931. SC Agroeco Simboleni Mures 23655 0.7632. SC Agrorent SRL Bistrita 59976 1.9233. SC Agroservice SRL Bistrita 105170 3.3834. SC Alcrisagro SRL Targu Mures 9929 0.3235. SC Fitovet SRL Bistrita 16743 0.5436. SC Octat Dragan SRL Bistrita 52118 1.6737. SC Redoxim SRL Timisoara 33310 1.0738. SC Luca Dan Telciu 6696 0.2139. Statiunea Agricola Livada 9000 0.29

Populatia este principalul grup tinta care se doreste a fi atins in acest proiect deoarece tot populatia este si beneficiarul principal al semintelor de cereale cultivate de aceasta ferma(grau, orz, leguminoase etc.) si al produselor achizitionate in vederea combaterii parazitilor si tratarii solului si al plantelor (ingrasaminte chimice, erbicide, pesticide, etc.). Pe langa populatie sunt interesate de achizitionarea produselor realizate( dupa cum se observa din tabelul de mai sus) anumite societati comerciale cu profil agricol si nu numai in vederea desfasurarii propriilor activitati. Avand ca si principala activitate productia agricola si comertul cu produse agricole si materii prime, materiale si produse chimice pentru agricultura era si normal ca ferma sa isi orienteze atentia spre atragerea in mod special a acestor grupuri tinta. Atat populatia , cat si societatiile comerciale vor avea interes legat de acest proiect, deoarece odata cu implemenatarea lui se urmareste atingerea anumitor obiective, obiective care la randul lor vor avea imprtanta si pentru aceste grupuri tinta( ex. Cresterea calitatii produselor comercialezate de aceasta ferma gricola, diversificarea produselor etc.)

2.1.6. Obiective

Date privind forta de munca si managementul proiectului

Total personal existent: 9,

din care personal de executie: 7

Numarul angajatilor permanenti este 9, cel al angajatilor cu perioada determinate variind in functie de sezon. Odata cu implementarea proiectului numarul angajatilor permanenti va creste.. Pregatirea profesionala a personalului corespunde activitatii desfasurate in cadrul firmei, astfel incat aceasta sa fie realizata cu maxima eficienta si in conditii de siguranta.Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

Locuri de munca nou-create: 3

Obiectivul general al proiectului este cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:- Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;- Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;- Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;

Obiective operationale se refera la:

-Promovarea investitiilor în exploatatiile agricole din sectorul vegetal pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, înfiintarea de plantatii etc.- La momentul actual, SC PRATOSEM SRL are o ferma vegetala care functioneaza cu masini si utilaje vechi, a caror calitate a scazut considerabil atat din punct de vedere al functionalitatii, cat si al poluarii aerului. Dupa finalizarea proiectului, beneficiarul va avea masini si utilaje noi, mult mai productive si performante, care vor respecta intru totul standardele de mediu cerute de Uniunea Europeana.-In cadrul proiectului unul din obiective este adaptarea unitatii la standardele de mediu, sanitar-veterinare , sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene.

2.2. PLANIFICAREA PROIECTULUI

2.2.1. Descrierea detaliata a activitatilor

Dupa primirea Raportului in care sunt incluse proiectele aprobate pentru a fi finantate, APDRP notifica Beneficiarul privind Decizia de Selectie.

In termen de 15 zile lucratoare de la primirea notificarii Beneficiarul trebuie sa se prezente la sediul Centrului Regional de care apartine, pentru semnarea contractului de finantare .

In cazul in care, beneficiarul nu se prezinta in termenul din Notificare si nici nu anunta APDRP, atunci se considera ca a renuntat la ajutorul financiar.

Dupa prezentarea la APDRP de catre Beneficiar a Certificatului de inregistrare de la Oficiul Registrului Comertului, precum si a autorizatiei privind constituirea capersoana fizica autorizata conform Legii nr. 300/2004, cu modificarile si completarileulterioare sau dupa depunerea Acordului de mediu se va demara procedura deincheiere a Contractului de finantare.

Beneficiarul are posibilitatea sa demareze procedura de achizitii incepand cu data primirii Notificarii de selectie a proiectului(inclusiv semnarea contractelor de achizitii).

Beneficiarul privat este obligat sa depuna la OJPDRP, dosarele de achizitii, în maxim 3 luni -pentru achizitii simple, sau în maxim 4 luni, - Proiectul Tehnic si cel putin un Dosar de achizitii (ex.: Dosar achizitii prestari servicii) ,pentru achizitii care prevad constructii montaj, de la semnarea contractului de finantare.

Beneficiarul care aplica legislatia de achizitii publice este obligat sa depuna la CRPDRP documentatia de achizitii, este obligat sa finalizeze în maxim 12 luni de la semnarea contractului de finantare toate procedurile de achizitii publice, inclusive avizarea acestora.

La solicitarea expresa a unui beneficiar de cofinantare din FEADR, cu privire la furnizorii acestuia care nu se achita de obligatiile contractuale, APDRP poate, dupa o verificare prealabila, sa includa informatiile despre acesti furnizori în Lista furnizorilor care nu-si respecta obligatiile contractuale fata de beneficiarii cofinantarii din FEADR.Lista furnizorilor care nu-si respecta obligatiile contractuale fata de beneficiarii cofinantarii din FEADR va putea fi consultata pe site-ul oficial.

In contextul derularii achizitiilor private si publice, conflictul de interese reprezinta situatia în care exista legaturi între structurile actionariatului beneficiarului si ofertanti, între membrii comisiei de evaluare si ofertanti, sau atunci cand ofertantul câstigator detine pachetul majoritar de actiuni în doua firme participante pentru acelasi tip de achizitie, pentru achizitiile realizate de solicitanti privati ai fondurilor FEADR.Nerespectarea Instructiunilor privind achizitiile private si publice de catre beneficairii FEADR atrage neeligibilitatea cheltuielor aferente achizitiei de servicii, lucrari sau produse.Pe parcursul intregului proces de achizitie, la adoptarea oricaror decizii, trebuie avute invedere urmatoarele principii:

Nediscriminarea Tratamentul egal Recunoasterea reciproca Transparenta Proportionalitatea Eficienta utilizarii fondurilor Asumarea raspunderii.

Beneficiarul trebuie sa depuna la OJPDRP Declaratia de esalonare a depuneriiDosarelor Cererilor de Plata în maxim 30 de zile de la avizarea primului dosar deachizitie (exceptând dosarele de servicii).Achizitiile care se doresc a fi realizate prin implementarea acestui proiect, repectiv denumirea, numarul, valoarea si caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/ echipamentelor de transport/ dotarilor :

Tabel 2.4.Utilaje/echipamente tehnologice/ echipamente de transport/

Nr.crt Denumire/ Tip/ utilaj/echipament

Numar bucati

Valoare fara TVA

-RON-

TVA-RON-

Total cu TVA

-RON-1. Tractor 1 217.269 41.281,1 258.550,12. Incarcator frontal 1 27.873,6 5.269 33.169,33. Combina 1 367.686 69.860,3 437.546,34. Plug reversibil - 4 trupite 1 51.242,1 9.736 60.978,15. Presa pt. baloti cilindrici 1 48.274,6 9.172,2 57.446,76. Semanatoare de precizie SPC 6 1 14.856 2.822,6 17.678,6

7. Semanatoare SUP 29 1 16.341,6 3.104,9 19.446,58. Grebla de adunat 1 10.562,6 2.006,9 12.569,59. Remorca tehnologica furajare 1 142.082,8 26.995,7 169.078,510. Remorca tehnologica adunat camp 1 25.998 4.939,6 30.937,611. Masina de recoltat siloz 1 111.420 21.169,8 132.589,812. Masina de prelucrat seminte 1 55.710 10.584,9 66.294,9TOTAL 1.089.316,3 206.970,1 1.296.286,4

Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului (plan de cultura pe perioada de cinci ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma).Pentru a se putea realiza produse de calitate si, implicit o rentabilitate economico-financiara mare, trebuie folosite si tehnologii si echipamente adecvate. Astfel am gasit o alternativa tehnologica dorita pentru echiparea fermei mixte din Sangeorzul Nou.Paleta masinilor agricole care se vor achizitiona in cadrul proiectului se deschide cu tractorul. S-a gasit o oferta corespunzatoare ( ANEXA 1 ) pentru un model care corespunde atat din punctul de vedere al caracteristicilor tehnico-functionale si economice cat si al pretului de cost. Trebuie subliniat faptul ca descrierea tehnico-functionala si tehnologica este una indicativa, ea avand doar caracter informativ.

Monitorizarea şi evaluarea Programului de dezvoltare rurală se realizează în conformitate cu prevederile Cadrului Comun de Monitorizare şi Evaluare (CMEF), elaborat de Comisie împreună cu Statele Membre. Progresul, eficienţa şi eficacitatea Programului, în raport cu obiectivele acestuia, se măsoară prin intermediul indicatorilor comuni de bază, financiari, realizare, rezultat şi impact.Cadrul Comun de Monitorizare şi Evaluare (CMEF) conţine un set de indicatori comuni stabiliţi pentru fiecare nivel al ierarhiei obiectivelor, set care va fi suplimentat, dacă este cazul, cu indicatori adiţionali specifici Programului.

Conform Acordului Cadru de Delegare încheiat în data de 04 octombrie 2007, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit deleagă către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură implementarea şi atribuţiile specifice funcţiei de plată pentru măsurile privind plăţile compensatorii pentru fermierii din zonele defavorizate şi plăţile compensatorii pentru agromediu, măsuri cuprinse în Axa 2, atribuţiile referitoare la înregistrarea, colectarea şi stocarea informaţiilor statistice necesare monitorizării în conformitate cu prevederile fişelor tehnice şi a Cadrului Comun de Monitorizare şi Evaluare, precum şi alte date necesare monitorizării suplimentare. În acest sens, APIA utilizează ca instrument de derulare şi gestionare financiară Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi este responsabilă cu dezvoltarea, implementarea şi mentenanţa acestuia. Aceste informaţii constituie baza pentru întocmirea rapoartelor de monitorizare necesare urmăririi stadiului implementării şi a progresului Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu Cadrul Comun de Monitorizare şi Evaluare, pentru rapoartele anuale de progrese şi raportarea strategică la nivel naţional. Informaţiile vor fi folosite de către Comitetul de Monitorizare în fundamentarea deciziilor sale privind Programul.

Informaţiile necesare monitorizării implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală se colectează de către structurile judeţene şi regionale ale APDRP/APIA din cererile de finanţare respectiv cererile de plată întocmite de către beneficiari şi sunt centralizate la nivel naţional de către APDRP. Aceste documente conţin informaţiile necesare calculării indicatorilor financiari, de realizare şi pentru o parte a indicatorilor de rezultat necesari monitorizării şi evaluării măsurilor din PNDR.

Colectarea indicatorilor de rezultat indisponibili la nivelul APDRP precum şi a unor indicatori de bază indisponibili la momentul

elaborării documentelor programatice se va realiza prin intermediul studiilor, anchetelor şi cercetărilor statistice finanţate prin măsura de Asistenţă Tehnică.

În conformitate cu articolul 75 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005, Autoritatea de Management pentru PNDR trebuie să asigure înregistrarea şi stocarea informaţiilor statistice, prin intermediul unui sistem informatic, într-o formă adecvată monitorizării şi evaluării. Datele operaţionale privind implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, se obţin de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, precum şi de la alte instituţii şi compartimente implicate în implementarea Programului.30

Sistemul de monitorizare IT va facilita transferal electronic de date între instituţiile implicate în implementarea PNDR 2007-2013.

Comitetul de Monitorizare se instituie, în termen de maximum trei luni de la data aprobăriiProiectului prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, în scopul de a asigura eficienţa, eficacitatea şicorectitudinea punerii în aplicare a acestuia.

Principalele responsabilităţi ale Comitetului de Monitorizare sunt:• Analizarea criteriilor de selecţie a operaţiunilor finanţate, în termen de patru luni de la datadeciziei de aprobare a proiectuluii, precum şi revizuirea acestora în funcţie de nevoileprogramării;• Evaluarea periodică a progreselor înregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice aleproiectului, pe baza documentelor primite de la Autoritatea de Management pentru PNDR;• Examinarea rezultatelor implementării fiecărei măsuri/axe şi monitorizarea calităţiiimplementăriiproiectului;• Examinarea rezultatelor evaluării;• Analizarea şi aprobarea Raportului anual de progrese şi a rapoartelor de evaluare, înainte de afi transmise Comisiei;• Elaborarea recomandărilor şi propunerilor în vederea îmbunătăţirii impactului programului;• Analizarea şi aprobarea propunerilor de ajustare/ modificare a Programului;• Examinarea şi aprobarea propunerilor de modificare a conţinutului deciziei Comisiei privind contribuţia FEADR.

Întregul proces de evaluare va fi realizat conform prevederilor Cadrului Comun de Monitorizare şi Evaluare, de către evaluatori independenţi de orice instituţie implicată în implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. În ceea ce priveşte procedura de raportare se va realiza un raport referitor la activităţile de evaluare desfăşurate. Rapoartele anuale de progrese transmise Comisiei vor include un capitol care să

30 Ionescu C., Toderaş N., Politica de dezvoltare regională, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2007, p. 67

descrie activităţile de evaluare desfăşurate de către evaluator şi studiile tematice derulate în anul de raportare.

In continuare am realizat devizul pe obiect pentru toate utilajele care se doresc a fi achizitionare in urma implementarii acestui proiect ( care sunt trecute ca si Anexe la acesta), ajungandu-se in final la devizul general in urma caruia se va putea estima care este nivelui cheltuielilor necesare realizarii acestui proiect.

2.2.2. Deviz general

DEVIZ GENERALPrivind cheltuielile necesare realizarii proiectului “Achizitia de masini si utilaje agricole pentru ferma vegetala din satul Sangeozu Nou, comuna Lechinta, judetul Bistrita Nasaud” in lei/EURO la cursul lei/EURO al BCE din data de 22.01.2009 (de 3,9145 lei pentru 1 EURO) (întocmit conform H.G. 28/09.01.2008)

Tabel 2.5.Deviz general

Nr. Crt

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare(fără TVA)

TVA Valoare(inclusiv TVA)

Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii Euro

1 2 3 4 5 6 7CAPITOLUL 1Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului1.1 Obţinerea terenului 0 0 0 0 01.2 Amenajarea terenului 0 0 0 0 01.3 Amenajări pentru protecţia

mediului şi aducerea la starea iniţială

0 0 0 0 0

TOTAL CAPITOL 1 0 0 0 0 0CAPITOLUL 2Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivuluiTOTAL CAPITOL 2 0 0 0 0 0CAPITOLUL 3Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică3.1 Studii de teren 0 0 0 0 03.2 Taxe pentru obţinerea de

avize, acorduri şi autorizaţii0 0 0 0 0

3.3 Proiectare şi inginerie 0 0 0 0 03.4 Organizarea procedurilor de

achiziţie11142 3000 2117 13259 3570

3.5 Consultanţă 25998 7000 4937 30938 83303.6 Asistenţă tehnică 0 0 0 0 0TOTAL CAPITOL 3 37.140 10000 7057 44197 11900CAPITOLUL 4Cheltuieli pentru investiţia de bază4.1 Construcţii şi instalaţii 0 0 0 0 04.2 Montaj utilaje tehnologice 0 0 0 0 04.3 Utilaje, echipamente

tehnologice şi funcţionale cu montaj

0 0 0 0 0

4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

1.089.316 293300 206970 1296286 349027

4.5 Dotări 0 0 0 0 04.6 Active necorporale 0 0 0 0 0TOTAL CAPITOL 4 1.089.316 293300 206970 1296286 349027

CAPITOLUL 5Alte cheltuieli

5.1 Organizare de şantier5.1.1 Lucrări de construcţii5.1.2 Cheltuieli conexe organizării şantierului

0 0 0 0 0

5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului

0 0 0 0 0

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute

55710 15000 10585 66295 17850

TOTAL CAPITOL 5 55710 15000 10585 66295 17850CAPITOLUL 6Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar6.1 Pregătirea personalului de

exploatare0 0 0 0 0

6.2 Probe tehnologice şi teste 0 0 0 0 0TOTAL CAPITOL 6 0 0 0 0 0TOTAL GENERAL 1.182.166 318.300 224.612 1.406.778 378.777Din care C + M 0 0 0 0 0

In cazul in care prin implementarea proiectelor de finantare prin intermeniul fondurilor europene se urmareste achizitionarea de utilaje fara montaj( cum este si cazul acestui proiect) durata de implementare pentru acestea este de minim un an de zile.

Proiectul trebuie sa fie în acord cu potentialul agricol al zonei si sa demonstreze imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii în exploatare a investitiei.

Solicitantul este cel care trebuie sa demonstreze îmbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii în exploatare a investitiei prin îndeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu.Toate activitatile pe care solicitantul se angajeaza sa le efectueze prin investitie atat la faza de implementare a proiectului cat si in perioada de monitorizare, devin conditii obligatorii.In caz ca, la verificarea cererilor de plata sau in perioada de monitorizare, se constata caaceste conditii nu se respecta, platile vor fi sistate iar contractul va fi reziliat.Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile, prin FEADR solicitantii pot beneficia de fonduri în avans (în baza Regulamentului (CE) nr. 1974/ 2006 al Comisiei, Art.56) pentru demararea proiectului. Beneficiarul care nu a solicitat avans la data depunerii Dosarului cererii de finantare nu mai poate opta pentru obtinerea avansului ulterior.

2.2.3. Echipa de implementare a proiectului

Responsabilul legal este persoana ce deţine dreptul de reprezentare şi de angajare de fapte comerciale, în conditiile legii şi care va semna contractul de finanţare cu APDRP.

Responsabilul legal al proiectului va fi domnul Pasca Ilisie Traian nascut la data de 14.03.1959 in Sangeorzu Nou, judetul Bistrita Nasaud. Acesta a absolvit Institutul Agronomic Cluj Napoca, obtinand diploma de inginer agronom. Domnul Pasca Traian detine o vasta experienta in domeniul agriculturii si cresterii animalelor, fiind sef de ferma timp de 6 ani de la terminarea facultatii si administrator la firma SC Pratosem SRL, care are “cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante” ca si activitate principala din 1990 pana in prezent.Numarul angajatilor permanenti este 9, cel al angajatilor cu perioada determinate variind in functie de sezon. Odata cu implementarea proiectului numarul angajatilor

permanenti va creste. Personalul este structurat in personal cu studii superioare, cu studii medii si cu calificare profesionala si personal de conducere si personal de executie. In cadrul firmei exista 2 persoane cu atributii de conducere, restul personalului indeplinind functii si atributii stabilite prin fisele posturilor. Pregatirea profesionala a personalului corespunde activitatii desfasurate in cadrul firmei, astfel incat aceasta sa fie realizata cu maxima eficienta si in conditii de siguranta.

Solicitantul trebuie sa declare ca detine sau va detine mijloace financiare suficiente pentru începerea si derularea investitiei.

Beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si acordurile conform legislatiei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar si de mediu, necesare realizarii investitiei în cadrul proiectului.

În cazul produselor agricole cu cota de productie, beneficiarul, la depunerea cererii de finantare, trebuie sa faca dovada ca va detine cota la nivelul investitiei pe care urmeaza sa o realizeze.Pentru implementarea unui astfel de proiect este recomandata recurgerea la o firma de consultanta, care se va ocupa de atingerea tuturor obiectivelor propuse, aceasta in cazut in care firma nu dispune de un management performat in vederea atingerii obiectivelor.

2.2.4. Durata si planul proiectului

Durata maxima de executie a contractului de finantare prin FEADR este de 3 ani,respectiv 2 ani pentru investitiile în achizitiile simple fara leasing financiar de utilaje,instalatii, echipamente si dotari noi, de mijloace de transport specializate, precum si aaltor mijloace de transport stabilite prin fisa masurii pentru investitiile care prevadexclusiv adaptarea la standardele comunitare, cu conditia ca termenul de gratiepentru adaptarea la acestea sa se încadreze în acest termen.

In conditiile nerespectarii duratei maxime de executie a Contractului de Finantare, beneficiarului i se va aplica o penalizare de 2% aplicata la valoarea eligibila nerambursabila a proiectului, care va fi achitata anterior aprobarii de catre APDRP amodificarii duratei de executie

Beneficiarul care aplica legislatia de achizitii publice, este obligat sa finalizeze în maxim 12 luni de la semnarea contractului de finantare toate procedurile de achizitii publice, inclusive avizarea acestora.

Proiectul va avea o durata de un an de zile , interval in care se doreste atingerea tuturor obiectivelor si a grupurilor tinta vizate.Solicitantul trebuie sa demonstreze îmbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole, la data darii în exploatare a investitiei prin îndeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu, conform urmatoarei listeiindicative:a) obiective tehnice- achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc, care determina cresterea productivitatii muncii, îmbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunatatirea conditiilor de lucru;- diversificarea productiei în functie de cerintele pietei, realizarea de noi produse siintroducerea de noi tehnologii.b) obiective economico – financiare- reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatieiagricole;- cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole.- cresterea viabilitatii economice.c) obiective de mediu- reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a deseurilor

rezultate din activitatea de productie;- reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze);- asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare, ecologice etc.;

2.2.5. Bugetul proiectului

PLANUL DE PRODUCTIE AL FERMEI

Pana la momentul implementarii proiectului planul de productie al fermei ,in fuctie de suprafata detinuta de catre aceasta, precum si cheltuielile cu lucrarile agricole  se prezinta dupa cum urmeaza:

Tabel 2.6.Planul de productie

Nr. Ctr.

Cultura Suprafata cultivata

- ha -

Productie - Kg/ha -

Cheltuieli lucrari agricole

- lei/ha -1. Grau 145 4200 14002. Porumb 20 6000 12003. Triticale 50 4800 13004. Ovaz 25 3200 12005. Orz 10 4300 13006. Plante furajere, din

care :50 6500 1000

- Lucerna 30 6500 1000 - Borceaguri 10 6500 1000

- Trifoi alb 5 6500 1000- Trifoi rosu 5 6500 1000

PARAMETRII ECONOMICI AI PRODUSULUI

Parametrii economici care vor fi luati in calcul pentru realizarea previziunilor financiare legate de activitatea fermei sunt relevati in bugetele de venituri si cheltuieli (ANEXA 2) si care evidentiaza aceste elemente pentru fiecare cultura in parte si care vor fi folosite in cadrul planului de cultura.

2.2.6. Indicatori de urmarire si evaluare

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

Valoarea totala 1.406.778 RON, Valoare eligibila 1.171.024 RON Durata de realizare: 12 luni, insotita de graficul de esalonare a investitiei

exprimat valoric pe luni si activitati. Capacitati de productie rezultate ca urmare a investitie (în unitati fizice)

Pentru a prezenta in unitati fizice rezultatele care se vor obtine in urma investitiei, voi prezenta rezultatele care se obtin in momentul de fata, dupa care o sa prezint rezultatele viitoare.In momentul de fata avem:31

31 Situatiile financiare S.C. PRATOSEM S.R.L

Tabel 2.7.Capacitati de productie actuala

Nr. Ctr.

Cultura Suprafata- ha -

Productia- kg/ha -

Pret de vanzare- lei/kg -

Pret totalLei/kg/supr

1. Grau 145 4200 0,7 4263002. Porumb 20 6000 0,7 840003. Triticale 50 4800 0,65 1560004. Orz 10 4300 0,62 266605. Ovaz 25 3200 0,8 640006 Plante furajere 50 6500 0,2 65000

TOTAL 300 29.000 821.960

Tabel 2.8.Capacitati de productie dupa investitie

Nr. Ctr.

Cultura Suprafata- ha -

Productia- kg/ha -

Pret de vanzare- lei/kg -

Pret totalLei/kg/supr

1. Grau 145 5000 0,7 5075002. Porumb 20 7500 0,7 1050003. Triticale 50 6000 0,65 1950004. Orz 10 5400 0,62 334805. Ovaz 25 4000 0,8 800006. Plante furajere 50 8000 0,2 80000

TOTAL 300 35.900 1.000.980

Prin urmare, capacitatea de productie creste cu 21,78 % fata de productivitatea avuta in momentul de fata (inainte de achizitionarea masinilor si utilajelor agricole).Pe langa aceasta crestere a productivitatii, trebuie luat in considerare faptul ca munca omului va fi usurata semnificativ si timpul in care vor fi executate lucrarile agricole va fi cu mult diminuat, in timp ce calitatea produselor va fi net superioara.

Tabel 2.9.Indicatori financiari

Anul

UM

Total an 1Total an

2Total an 3 Total an 4

Total an 5

Nr.crt.

Specificatie

Valoare

1Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a

proiectului fara TVARON 1,406,778

2

Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului.

RON 3,522,240 3,522,240 3,522,240 3,522,2403,522,24

0

3Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea

activitatii curente RON 2,940,188 2,940,188 2,940,188 2,940,188

2,940,188

4Rata rezultatului din exploatare (rRe)

- trebuie sa fie minim 10% % 16.53% 16.53% 16.53% 16.53% 16.53%

5Durata de recuperare a investitiei (Dr)

- maxim 12 ani ANI 5.1618

6Rata rentabilitatii capitalului investit

(rRc) - trebuie sa fie minim 5% % 30.85% 30.85% 30.85% 30.85% 30.85%

7Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60%

% 1.90% 1.95% 2.02% 2.08% 2.14%

8 Rata de actualizare   8%

9 Valoare actualizata neta (VAN) - RON 1,972,355

10

Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei

RON 926,902 1,386,186 1,845,470 2,304,7542,764,03

8

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele:1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetulpoiectului.2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie sa fie maxim 12 ani ;Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).3. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie _1,2, pentru anii evaluati4. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva5. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati.

Incadrarea indicatorilor in limitele impuse prin program se va analiza din anul al doilea al punerii in functiune a investitiei finantate prin proiect (An 2 - An 5), cu exceptia proiectelor aferente Masurii 121 pentru care se analizeaza din primul an al punerii in functiune al investitiei (An 1 - An 5) (in cazul investitiilor privind infiintarea de plantatii, proiectiile se vor face din anul in care se obtine productie/venituri conform tehnologiilor de productie si a specificului proiectului).

2.2.7. Managementul riscurilor

Toate proiectele se desfăşoară în medii ce comportă un grad oarecare de risc. Riscurile apărute fac ca, pentru realizarea în bune condiții a proiectului, să fie necesar să se investească timp şi bani suplimentari.În aceste condiții, orice manager de proiect trebuie să stăpânească tehnicile managementului de risc.

Pentru un bun şi eficient management al riscului trebuie făcută diferențierea clară între risc şi problemă. Problema este o întrebare fără răspuns, iar o problema fără răspuns se poate transforma în risc dacă nu primeşte răspuns.

Scopul unui manager de proiect este să încerce să înlăture marea diversitate a riscurilor la care poate fi expus un proiect, acțiunea avand două componente:32

identificarea, analiza şi evaluarea riscului; managementul riscului.

Pentru marea majoritate a populaţiei rurale din România este important să se creeze instrumentele şi mecanismele prin care să se poată reduce impactul riscurilor.

32 Ionescu R. V., Marchis G., UE-Prezent şi perspective, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006, p. 112

Pentru atenuarea acestor riscuri, se poate recurge la o întreagă varietate de abordări complementare.

O primă cale este reducerea expunerii la riscurile legate de condiţiile meteorologice, cu ajutorul sistemelor de asigurări, dar şi prin adoptarea unor practici agricole şi de lucrări ale solului îmbunătăţite şi prin ameliorarea materialului săditor, a sistemelor de irigaţii etc. Riscurile de piaţă pot fi şi ele gestionate prin crearea şi dezvoltarea unor burse de produse agricole, a unor sisteme de informare de piaţă şi prin îmbunătăţirea canalelor de comercializare şi coordonării dintre procesatorii de produse agricole/lanţurile de supermarket-uri şi agricultori, prin intermediul grupurilor de producători, încheierea de contracte cu fermele sau prin tranzacţii financiare structurate.

Riscurile legate de eficienţa activităţii pot fi şi ele abordate prin îmbunătăţirea bazei de garanţii bancare din zonele rurale, prin continuarea înregistrării sistematice a terenurilor intravilane şi extravilane, aşa cum s-a şi iniţiat prin programul naţional aplicat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară(ANCPI).

Facilităţile de garantare formală pot oferi la rândul lor alternative de reducere a riscurilor percepute.Dinamica actuală a dezvoltării agriculturii se caracterizează printr-o instabilitate pronunţată, calitate inadecvată, productivitate şi venituri mici şi lipsa unor priorităţi bine conturate în politicile promovate în sectorul agroalimentar.

În lista riscurilor care pot sa apara intră seceta excesivă, care să provoace o scădere a recoltei de peste 30%; grindina; temperaturile scăzute sub limita biologică de rezistenţă a plantelor; furtuni; inundaţii etc.Desi incepand cu anul 2006 statul a majorat subventia acordata agricultorilor pentru plata asigurarilor, de la 20 la 50% din tariful de prima, foarte putini fermieri isi asigura culturile. Estimarile companiilor de profil in privinta gradului de acoperire prin asigurare in agricultura romaneasca variaza intre 10 si 25% (varianta cea mai optimista), fata de 60% in Franta sau 80% in Germania. Principalele explicatii sunt lipsa banilor, dar si absenta unei culturi a asigurarilor, precum si obisnuinta inradacinata de a primi subventii si despagubiri de la stat. Pe langa asta, cele mai devastatoare riscuri cu care se confrunta agricultura romaneasca, respectiv seceta si inundatiile, sunt excluse de pe politele subscrise de asiguratorii romani. Argumentul lor, greu de contracarat, e acela ca in Romania frecventa acestui fenomen si starea mai mult decat precara a sistemelor de irigatii fac ca producerea riscului respectiv sa fie o certitudine, si nu doar o posibilitate. In plus, spun asiguratorii, seceta este un risc asociabil cutremurului, intrucat poate afecta suprafete mari de teren si chiar regiuni intregi, iar nivelul eventualelor despagubiri platite pe polite ar impinge societatile de asigurari la faliment.Managementul riscului înseamnă identificarea contramăsurilor ce trebuie luate pentru a preveni, a diminua efectele riscurilor identificate.Paşii urmați:1. Identificarea riscurilor posibile2. Analizarea riscurilor3. Decizie asupra acțiunilor ce trebuie întreprinse4. Identificarea contramăsurilor care trebuie adoptate pentru fiecare risc identificat5. Estimarea costurilor necesare punerii în aplicație a contramăsurilorManagerul trebuie însă să cerceteze riscurile cu impact mare sau probabilitate mare, ca să determine, pentru fiecare în parte, mijloace care să asigure fie reducerea impactului, dacă riscul s-ar materializa, fie reducerea probabilității de apariție, fie ambele.

2.2.8. Matricea cadru logic

Matricea logică este un instrument care ajută la întărirea capacității de concepție,implementare şi evaluare. Aceasta înseamnă că este folosită pe tot ciclul proiectului.

Tabel 2.10.Cadru logic

Interventia logica

Indicatori de verificare a obiectivelor

Surse de verificare

Supozitii

Obiective generale-cresterea producti-vitatii in sectorul agricol-cresterea nr. de locuri de munca-achizitionare masini si utilaje noi-adaptarea unitatii la standarde europene-cresterea veniturilor din exploatatie-diversificarea productivitatii

-capacitatea de productie creste cu 21,78%-nr. personalului angajat creste de la 9 la 12-cheltuielile de exploatare se ridica la 2.940.188 ron-veniturile din exploatare 3.522.240 ron

-Bilant sintetic-Cont de Profit si Pierdere-Prognoza veniturilor si cheltuielilor-Fluxul de numerar

Scopul proiectului-capacitare manageriala si tehnica ridicata

-productivitatea muncii-durata de recuperare a investitiei 5 ani-rentabilitatea capitalului investit 30.85%

-sinteza de bilant -crestere economica-accesul la credite devine mai ridicat

Rezultat-modernizarea fermei vegetale-impactul pozitiv asupra zonei-cresterea rezultatelor obtinute-cresterea competitivitatii in sectorul agricol

-utilaje agricole+ echipamente de transport-nr. persoane interesate-cifra de afaceri-resurse umane( nr. locuri de munca)-factori de productie

-rapoarte statistice -comunicare mai buna cu persoanele interesate-acces mai rapid la grupurile tinta

Activitati Mijloace Costuri -Sprijin prin

1. Organizarea procedurilor de achizitie2. Consultanta3. Achizitionare utilaje si echipamente de transport4 Punerea in functiune5. Angajare personal nou

Surse financiare alocate proiectului prin intermediul fondurilor structurale si surse proprii de finantare

378.777 Euro buget total necesar implementarii proiectului, din care: ajutor public nerambursabil 157.650 Euro si autofinantare 221.127 Euro

intermediul Programului National de Dezvoltare Rurala, finantat de Uniunea Europeana

Pre-conditii-Aport financiar-Statutul juridic al institutiei

Tabel 2.11.Rezultate/ activitati

Nr. crt. Rezultate/ Activitati Euro1. Organizarea procedurilor de achizitie 3.7502. Consultanta 8.3303. Achizitionare utilaje si echipamente de transport 349.0274. Cheltuieli diverse si neprevazute( ex. Punerea in

functiune, angajare personal nou etc.)17.850

TOTAL 378.777

2.2.9. Efecte multiplicatoare sau asigurarea continuităţii proiectului

Un proiect trebuie să determine prin rezultatele sale apariția unor efecte conexe. Mai exact, efectele pe care un proiect le determină nu trebuie să fie localizate doar la proiectul respectiv, şi mai ales până la terminarea proiectului. Ele trebuie să se manifeste în timp şi să fie multiplicate.Continuarea activitatilor esentiale ale unui proiect, chiar la scara mai redusa, dupa incetarea finantarii nerambursabile, astfel incat grupurile tinta sa obtina in continuare beneficii reprezinta in fapt contiunuitatea proiectului.Planul de afaceri nu poate fi finantat de doua ori prin masuri diferite (121 Modernizarea exploatatiilor agricole” si 143 “Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori”), iar potentialul beneficiar nu poate obtine finantarea a doua planuri de afaceri diferite pentru aceeasi investitie, unul în cadrul masurii 121 si altul în cadrul masurii 143.

Principiul de baza al finantarii nerambursabile este acela al rambursarii cheltuielilor efectuate in prealabil de catre beneficiar.

Un solicitant poate depune in acelasi timp mai multe proiecte pentru masuri diferite din PNDR pentru a fi cofinantate prin FEADR.

Un solicitant poate depune proiecte pentru a fi cofinantate din FEADR, chiar daca are în derulare proiecte de investitii diferite finantate prin Programul SAPARD.

Un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul masurii 121, cofinantata prinFEADR, cu conditia ca primul proiect sa fie finalizat.

Proiectele solicitantilor ai caror actionari majoritari au în derulare alte proiecte finantate prin FEADR în cadrul acestei masuri, nu sunt eligibile.

Planul de continuitate trebuie sa contina toate procedurile pe care organizatia si le-a propus sa le urmeze in situatii de criza, pentru a-si continua procesele afacerii si pentru a face o recuperare din dezastru intr-un timp si cu resurse bine controlate.

Continuitatea unui proiect trebuie integrata in procesele curente ale organizatiei. Planul de continuitate nu trebuie sa ramana un document pe hartie, actualizat de voie, de nevoie odata pe an.Planul de continuitate trebuie sa fie un document "viu", care sa reflecte imaginea curenta a proceselor organizatiei.Orice schimbare in organigrama trebuie sa se reflecte automat si in planul de continuitate.Plecarile sau angajarile unor persoane noi in organizatie trebuie "prinse" automat inprocedurile incluse in plan.Orice modificare in fluxul de activitati curente, in procedurile administrative si operationale, in infrastructura IT&T trebuie sa-si gaseasca locul si in planul de continuitate.Orice modificare importanta in baza de date a organizatiei (clienti importanti, furnizori,parteneri, centre de support etc.) trebuie efectuata in timp real si in Planul de continuitate.Chiar şi în cazul celei mai atente planificări şi a celei mai precaute gestionări a operaţiunilor pot surveni evenimente neaşteptate ce provoacă disfuncţionalitatea temporară, completă sau parţială a sistemului IT. Scopul planului de continuitate în afaceri este ca organizaţia să fie pregătită pentru astfel de cazuri, astfel încat procesele critice să rămână operaţionale iar sistemul să redevină funcţional in cel mai scurt timp. În cazul in care se doreste continuitatea unui proiect trebuie intreprinse urmatoarele aspecte:

sa fie evaluate şi puse pe categorii procesele de afaceri şi definite evenimentele, tipurile de evenimente care le periclitează;

stabilit modul în care trebuie protejat un proces in raport cu diferite riscuri; rezumarea acelor sarcini care trebuie efectuate cu ajutorul IT-ului în

vederea pregătirii pentru situaţii extreme, a tranziţiei necesare în cazul unui eveniment neobişnuit, asistenţei privind activităţile extraordinare, reabilitării infrastructurii şi revenirii la funcţionarea normală;

elaborarea de procedee de management al crizei şi ale principiilor de comunicare de bază aplicabile în situaţii de criză;

CONCLUZII

Se poate spune că politica de dezvoltare regională are un pronunţat caracter instrumental, iar prin fondurile sale de solidaritate (Fondul de coeziune, Fondurile structurale, Fondul de solidaritate) contribuie la finanţarea altor politici sectoriale – cum ar fi politica agricolă, politica socială, politica de protecţie a mediului.În plus, politica regională este corelată şi cu politica de extindere a Uniunii Europene, prin crearea fondurilor speciale de pre-aderare Phare, ISPA şi SAPARD, la care au acces ţările în curs de aderare şi prin care este sprijinită tranziţia acestora la standardele şi structurile de organizare ale UE.

Fondurile structurale şi de coeziune (FSC) care cuprind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, sunt instrumentele financiare prin care U.E. acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale. Acestea vor aduce câteva miliarde de euro anual în țara noastră , dar și numeroase riscuri și dificultăți pentru mediu privat și instituțiile publice. Având în vedere că aceste fonduri acoperă o gamă largă de domenii, vor exista numeroase oportunități de a le accesa, atât pentru mediu privat cît și pentru institituțiile publice. Totodată e necesar a nu repeta problemele care le-au avut noile state membre ale U.E. la absorbția acestor fonduri.

Ţările membre ale Uniunii Europene şi regiunile au nevoie de asistentă pentru a putea depăşi deficienţele structurale cu care se confruntă şi pentru a-şi dezvolta competitivitatea pentru a putea concura cu succes atât pe piaţa internă cât şi pe cea externã. Asistenţa de acest tip e cu atat mai importantã acum, dată fiind creşterea decalajelor între regiuni  pe care le antrenează extinderea.

Principiul care stă la baza unei implementări cu succes politicii actuală de dezvoltare economică si socială a UE este parteneriatul dintre toţi actorii implicati: administratiile nationale, regionale si locale, societatea civilă, mediul de afaceri, unităti de cercetare si dezvoltare, etc.

BIBLIOGRAFIE

1. Catană A, “ Elaborarea proiectelor cu finanţare din Fonduri structurale pentru

IMM-uri 2007-2013” ; Ed. Contaplus 2008;

2. Dumitru Oprea, Gabriela Mesnita, Fonduri Europene pentru Romania, in

perioada 2007-2013, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2007;

3. Ionescu C., Toderaş N., Politica de dezvoltare regională, Ed. Tritonic,

Bucureşti, 2007;

4. Ionescu R. V., Marchis G., UE-Prezent şi perspective, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 2006;

5. Oana Măriuca Petrescu - Programul de finanţare SAPARD. Geneză şi conţinut,

Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2006;

6. Popa Ana , Investitii ,Editura Universitaria, Craiova, 2008;

7. Dictionar de managementul proiectelor.

8. Situatiile financiare S.C. PRATOSEM S.R.L

9. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

10. http://www.mie.ro,

11. http://fonduriue.mfinante.ro/wps/portal

12. http://eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.html

13. http://www.adelbacau.ro/fonduri_structurale_finantare_nerambursabila.htm

14. http://www.ecb.int/index.html

15. http://www.fonduri-structurale.ro

ANEXE

ANEXA 1

UTILAJE/ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE/ ECHIPAMENTE DE TRANSPORT/

Tractor New Holland T6070Model nou, fabricat in Marea BritanieMOTOR: CNH (NEF); emisii poluanteTier III; 6 cilindri, turbo+intercooler, sistem de injectie

common rail; cuplu maxim 643 Nm la 1400 rpm; alternator 120 Ah.

Cilindreea: 6800 cm³Puterea nominala: 141 CPCapacitatea rezervorului 285 litriInterval schimb de ulei motor 600 ore, ulei mineral obisnuit

CABINA Delux, cu aer conditionat si incalzire, scaun pe perna de aer, scaun pt. pasager, stergator parbriz cu 2 viteze, 2 oglinzi exterioare, 8 lampi de lucru, pre-echipat pentru radio, panou de bord analog/digital

TRANSMISIA Mecanica sincronizata, 24 trepte inainte + 24 inapoi, 40 km/h; Punte fata motoare, blocare electrohidraulica a diferentialului.

PRIZA DE PUTERE Cuplare/franare lenta; arbore interschimabil (13/8” / 6 caneluri montat, 21 caneluri livrat suplimentar)540, 540 Economic (750) si 1000 rpm

INSTALATIA HIDRAULICA Pompa cu centru deschis 80 litri / min, pompa dedicata pentru directie, 3 valve auxiliare actionate cu levier Ridicator in 3 puncte cat.II/III N, capacitatea maxima de ridicare cu un cilindru auxiliar (la 610 mm de la capatul tirantilor inferiori): 5530 kg, tiranti cu cuplare rapida, stabilizatoare laterale, bara de tractiune, cupla remorca cu cuplare rapida; control mecanic al fortei cu sistem Lift-O-Matic (memorarea reglajelor)

ANVELOPE fata 420/70R28, spate 520/70R38 aparatori la rotile din fataDIVERSE instalatie pneumatica pentru franarea remorcii

cupla pentru remorca, greutati lestare fata cca 1000 kg, aparatori roti fataOPTIONAL Set complet de 4 roti inguste, EURO 4,500.—

Incarcator frontal Hydrac Eurokipp Visio 2300P

Incarcator complet cu consola Ghidaje paralele Cilindrii de ridicare cu duli effect Maneta Electroventil pt a 3-a functiune

Combina NEW HOLLAND TC5050 & Heder de paioase de 4.5m

MOTOR: NEF TIER III, turboCilindri: 6 cilindri in linie, regulator mecanicCilindree: 6,8 litriPuterea nominala: 170 CP Capacitatea rezervorului 300 litri

TRANSMISIA: Hidrostatica; cutie de viteze mecanica cu 4 viteze; viteza maxima 25 km/hCABINA: cu aer conditionat si incalzire, levier multifunctional, monitor de turatii si monitor de

pierderi, coloana volanului reglabila, scaun de luxe reglabil, frana de parcare, oglinzi suplimentare cu reglare manuala, lampi suplimentare de lucru , 2 girofaruri

COMANDA HEDERULUI: manuala cu acumulatori hidraulici, cuple hidraulice cu filetELEVATORUL CENTRAL: Ranforsat, 16 raclete (latime 0.98 m), 376 rpmSISTEMUL DE TREIER: batator cu latimea de 1004 mm, diametrul 606 mm, 8 bare; turatia 430 – 1070 rpm reglabila

electric din cabina; contrabatator 14 bare, unghiul de infasurare 111° ; suprafata 0.62 m²; trapa de pietre cu golire rapida, placi de grohaire; casa oscilanta fixa; 4 scuturatori.

CURATIRE: suprafata 3,29 m² sub curent de aer; planul oscilant: 0.19 m²; suprafata sitei superioare: 1,74

m², suprafata sitei inferioare: 1,36 m²; ventilator cu 6 palete si turatia 350 - 1000 rpm, placa de protectie a ventilatorului

BUNCAR DE BOABE / DESCARCARE:

capacitate 4000 litri, indicator de nivel, lampa in buncar tub descarcare 3.85 m, viteza de descarcare 72 litri /s

ROTI: de tractiune 23,1-26; de directie: 13.0/65-18DIVERSE: tocator de paie, cupla carucior transport heder, stingator incendii.HEDER PAIOASE 4,5 m cu protectia cutitului, despicatoare de lan scurte, cuple hidraulice cu surub, cutit de rezervaOPTIONALHeder pentru Porumb 4 randuri OLIMAC, cu adaptor floarea soarelui si tocator de tulpiniKit Intern Conversie Grau-porumb (sita superioara, gratar porumb; aparatoare ventilator; al 3 lea cilindru pentru

elevatorul central, kit reducere turatie la tocatorul de paieAdaptor pentru recoltat rapita Extensie a mesei de taiere cu 60 cm care se monteaza pe headerul de paioase si 2 cutite

verticale actionate electricSET DE COMBINA NEW HOLLAND TC5050; HEDER DE PAIOASE 4.5 m; HEDER DE PORUMB CU

ADAPTOR FLOAREA SOARELUI; KIT INTERN

Plug reversibil cu 4 trupite marca POTTINGER model Servo 35 (pt.T6070)

cu reglare mecanica a latimii de lucru (in 4 pozitii); cilindru de reversare cu dubla actiune ; distanta intre trupite : 95 cm ; inaltime cadru : 102 cm ; cadrul principal din otel special Leurit cu sectiunea 120x120x10 ; cu suporti barsa 80 x 30 si suruburi de forfecare; cu plaz taietor si calcai pe ultima trupita ; cu roti de copiere si cutit disc ; greutatea :1041kg.

Presa pentru baloti cilindrici WOLAGRI

Tip Columbia R cu fir Dimensiunile balotilor: Ø 1200 x 1200 mm Latimea pick up: 1500 mm Numar de ace pick-up: 21 Tuartie necesara la priza de putere 540 rpm Dimensiuni de gabarit BxLxH: 2240x3400x1850mm Masa: 1550 kg

Semanatoare SUP 29 BP

Tractor necesar: 65 CP Adancime de lucru: 0 – 12 cm Distnta intre randuri: 45 – 80 cm Productivitatea: 1,9 – 4,2 ha/ora Dimensiuni de gabarit LxBxH: 1175x4,70x2,1 m Masa: 870 kg

Semanatoare de precizie pentru plante prasitoare SPC 6 FS

Tractor necesar: 65 CP Lungimea de lucru: 3,62 m Debit de seminte: 1,58 – 1228 kg/ha Productivitatea: 1,1 – 1,4 ha/ora Dimensiuni de gabarit LxBxH: 10x4,22x140 Masa: 767 kg

Grebla de adunat TIP GA-3201 GM

Latime de lucru: 3,20 m Viteza de lucru recomandata: 10-12 km/h Tractor recomadat la agregare: minim 25 CP Turatia necesara la priza de putere a tractorului: 540 rpm Numar brate pe rotor: 9

Necesar de prize hidraulice: 1 simpla Masa masinii (inclusive arboreal cadranic): 360 kg

Remorca tehnologica furajare

Capacitate: 9 to Evacuare pe doua parti Lungime: 7200 mm Largime: 2200 mm Inaltime: 2380 mm Melc orizontal

Remorca tehnologica adunat camp

Capacitate: 8 to Evacuare pe doua parti

Masina de recoltat siloz John Deere

Putere: 280 CP 2600 ore functionare 2 roti motorice Motor: 6 cilindri Cupa pick-up: 3 m pentru lucerna Culegator Class pe 6 randuri 40 cutite Bloc variator de flux contunuu Jgheab rotativ hidraulic Cabina climatizata

Masina de prelucrat seminte

ANEXA 2

PARAMETRII ECONOMICI

Caracteristici tehnice

Denumire produsPutere[kW]

Productivitate[tone/ora]

GabaritL(mm)xl(mm)xh(mm)

Greutate[kg]

MTS 0,756-alimentare naturala

14t-alim.flux cont.2300x1000x2400 385

Elevator 1,5 - - -

Compresor 1,5 - - -

SC PRATOSEM SRLBuget de venituri si cheltuieli – previziune – in leiCultura : grau/an 2009 2010 2011 2012 2013Suprafata : ha 145 145 145 145 145Productia medie principala : kg/ha

5000 5000 5000 5000 5000

I CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4)

199.900 199900 199900 199900 199900

1. Cheltuieli cu materii prime si materiale

44000 44000 44000 44000 44000

a. Samanta 24000 24000 24000 24000 24000b. Ingrasaminte si

amendamente20000 20000 20000 20000 20000

c. Alte materiale 0 0 0 0 02. Cheltuieli cu lucrarile

mecanice150000 150000 150000 150000 150000

a. Cu mijloace proprii 150000 150000 150000 150000 150000b. Cu terti 0 0 0 0 03. Cheltuieli cu

conditionarea1500 1500 1500 1500 1500

4. Cheltuieli cu aprovizionarea (10 % din 1)

4400 4400 4400 4400 4400

II CHELTUIELI CU MUNCA (5+6+7+8)

40.696 40696 40696 40696 40696

5. Salarii total 29000 29000 29000 29000 290006. CAS (23,33 % din 5) 6766 6766 6766 6766 67667. Somaj +solidaritate (8

% din 5)2320 2320 2320 2320 2320

8. Sanatate + invatamant (9 % din 5)

2610 2610 2610 2610 2610

III ALTE CONSUMURI (9+10+11+12+13)

31.269 31269 31269 31269 31269

9. Cheltuieli generale (5 % din I+II )

12030 12030 12030 12030 12030

10. Dobanzi la credite de productie

0 0 0 0 0

11. Asigurari (4 % din I+II)

9624 9624 9624 9624 9624

12. Impozite si taxe 4350 4350 4350 4350 435013. Amortizarea cladiri,

utilitati5265 5265 5265 5265 5265

A. Total consumuri intermediare (I+II+III)

271.865 271865 271865 271865 271865

A1 .

Din care productia principala

271865 271865 271865 271865 271865

B. Valoarea productiei 507.500 507500 507500 507500 507500B1. Din care productia 507500 507500 507500 507500 507500

principalaC. Venit impozabil (B-

A)235635 235635 235635 235635 235635

C1. (-)Impozite si taxe(16 % din C)

37702 37702 37702 37702 37702

C2. (+)Alocatii si subventii

80780 80780 80780 80780 80780

D Venit net 278713 278713 278713 278713 278713E1. Rata venitului

impozabil (C :A1/100)86,6735 86,6735 86,6735 86,6735 86,6735

E2. Rata venitului net (D :A1/100)

102,5189 102,5189 102,5189 102,5189 102,5189

F. COST DE PRODUCTIE (A1/productie)

0,5357 0,5357 0,5357 0,5357 0,5357

G. Pret piata intern previzibil

0,7000 0,7000 0,7000 0,7000 0,7000

SC PRATOSEM SRLBuget de venituri si cheltuieli – previziune – in leiCultura : porumb/an 2009 2010 2011 2012 2013Suprafata : ha 20 20 20 20 20Productia medie principala : kg/ha

7500 7500 7500 7500 7500

I CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4)

77735 77735 77735 77735 77735

1. Cheltuieli cu materii prime si materiale

46123 46123 46123 46123 46123

a. Samanta 123 123 123 123 123b. Ingrasaminte si

amendamente46000 46000 46000 46000 46000

c. Alte materiale 0 0 0 0 02. Cheltuieli cu lucrarile

macanice27000 27000 27000 27000 27000

a. Cu mijloace proprii 27000 27000 27000 27000 27000b. Cu terti 0 0 0 0 03. Cheltuieli cu

conditionarea1000 1000 1000 1000 1000

4. Cheltuieli cu aprovizionarea (10 % din 1)

4612 4612 4612 4612 4612

II CHELTUIELI CU MUNCA (5+6+7+8)

5612 5612 5612 5612 5612

5. Salarii total 4000 4000 4000 4000 40006. CAS (23,33 % din 5) 932 932 932 932 9327. Somaj +solidaritate (8 %

din 5)320 320 320 320 320

8. Sanatate + invatamant (9 % din 5)

360 360 360 360 360

III ALTE CONSUMURI (9+10+11+12+13)

16761 16761 16761 16761 16761

9. Cheltuieli generale (5 % din I+II )

4167 4167 4167 4167 4167

10. Dobanzi la credite de productie

0 0 0 0 0

11. Asigurari (4 % din I+II) 3334 3334 3334 3334 333412. Impozite si taxe 2000 2000 2000 2000 200013. Amortizarea cladiri,

utilitati7260 7260 7260 7260 7260

A. Total consumuri intermediare (I+II+III)

100.108 100108 100108 100108 100108

A1 .

Din care productia principala

100108 100108 100108 100108 100108

B. Valoarea productiei 105.000 105000 105000 105000 105000B1. Din care productia

principala105000 105000 105000 105000 105000

C. Venit impozabil (B-A) 4892 4892 4892 4892 4892C1. (-)Impozite si taxe(16 %

din C)783 783 783 783 783

C2. (+)Alocatii si subventii 11142 11142 11142 11142 11142D Venit net 15251 15251 15251 15251 15251E1. Rata venitului impozabil

(C :A1/100)9 9 9 9 9

E2. Rata venitului net (D :A1/100)

15 15 15 15 15

F. COST DE PRODUCTIE (A1/productie)

0,5417 0,5417 0,5417 0,5417 0,5417

G. Pret piata intern previzibil

0,700 0,700 0,700 0,700 0,700

SC PRATOSEM SRLBuget de venituri si cheltuieli – previziune – in leiCultura : triticale/an 2009 2010 2011 2012 2013Suprafata : ha 50 50 50 50 50Productia medie principala : kg/ha

6000 6000 6000 6000 6000

I CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4)

70270 70270 70270 70270 70270

1. Cheltuieli cu materii prime si materiale

13200 13200 13200 13200 13200

a. Samanta 4200 4200 4200 4200 4200b. Ingrasaminte si

amendamente9000 9000 9000 9000 9000

c. Alte materiale 0 0 0 0 02. Cheltuieli cu lucrarile

macanice55000 55000 55000 55000 55000

a. Cu mijloace proprii 55000 55000 55000 55000 55000b. Cu terti 0 0 0 0 0

3. Cheltuieli cu conditionarea

1050 1050 1050 1050 1050

4. Cheltuieli cu aprovizionarea (10 % din 1)

1020 1020 1020 1020 1020

II CHELTUIELI CU MUNCA (5+6+7+8)

14030 14030 14030 14030 14030

5. Salarii total 10000 10000 10000 10000 100006. CAS (23,33 % din 5) 2330 2330 2330 2330 23307. Somaj +solidaritate (8 %

din 5)800 800 800 800 800

8. Sanatate + invatamant (9 % din 5)

900 900 900 900 900

III ALTE CONSUMURI (9+10+11+12+13)

27987 27987 27987 27987 27987

9. Cheltuieli generale (5 % din I+II )

4215 4215 4215 4215 4215

10. Dobanzi la credite de productie

0 0 0 0 0

11. Asigurari (4 % din I+II) 3372 3372 3372 3372 337212. Impozite si taxe 2250 2250 2250 2250 225013. Amortizarea cladiri,

utilitati18150 18150 18150 18150 18150

A. Total consumuri intermediare (I+II+III)

112.287 112287 112287 112287 112287

A1 .

Din care productia principala

112287 112287 112287 112287 112287

B. Valoarea productiei 195.000 195000 195000 195000 195000B1. Din care productia

principala195000 195000 195000 195000 195000

C. Venit impozabil 82713 82713 82713 82713 82713C1. (-)Impozite si taxe(16 %

din C)13234 13234 13234 13234 13234

C2. (+)Alocatii si subventii 27855 27855 27855 27855 27855D Venit net 97334 97334 97334 97334 97334E1. Rata venitului impozabil

(C :A1/100)74 74 74 74 74

E2. Rata venitului net (D :A1/100)

87 87 87 87 87

F. COST DE PRODUCTIE (A1/productie)

0,5783 0,5783 0,5783 0,5783 0,5783

G. Pret piata intern previzibil

0,650 0,650 0,650 0,650 0,650

SC PRATOSEM SRLBuget de venituri si cheltuieli – previziune – in leiCultura : ovaz/an 2009 2010 2011 2012 2013Suprafata : ha 25 25 25 25 25Productia medie principala : kg/ha

4000 4000 4000 4000 4000

I CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4)

39735 39735 39735 39735 39735

1. Cheltuieli cu materii prime si materiale

11350 11350 11350 11350 11350

a. Samanta 2100 2100 2100 2100 2100b. Ingrasaminte si

amendamente9250 9250 9250 9250 9250

c. Alte materiale 0 0 0 0 02. Cheltuieli cu lucrarile

macanice25250 25250 25250 25250 25250

a. Cu mijloace proprii 21250 21250 21250 21250 21250b. Cu terti 0 0 0 0 03. Cheltuieli cu

conditionarea1000 1000 1000 1000 1000

4. Cheltuieli cu aprovizionarea (10 % din 1)

1135 1135 1135 1135 1135

II CHELTUIELI CU MUNCA (5+6+7+8)

7015 7015 7015 7015 7015

5. Salarii total 5000 5000 5000 5000 50006. CAS (23,33 % din 5) 1165 1165 1165 1165 11657. Somaj +solidaritate (8 %

din 5)400 400 400 400 400

8. Sanatate + invatamant (9 % din 5)

450 450 450 450 450

III ALTE CONSUMURI (9+10+11+12+13)

13988 13988 13988 13988 13988

9. Cheltuieli generale (5 % din I+II )

2338 2338 2338 2338 2338

10. Dobanzi la credite de productie

0 0 0 0 0

11. Asigurari (4 % din I+II) 1870 1870 1870 1870 187012. Impozite si taxe 700 700 700 700 70013. Amortizarea cladiri,

utilitati9080 9080 9080 9080 9080

A. Total consumuri intermediare (I+II+III)

60.738 60738 60738 60738 60738

A1 .

Din care productia principala

60738 60738 60738 60738 60738

B. Valoarea productiei 80.000 80000 80000 80000 80000B1. Din care productia

principala80000 80000 80000 80000 80000

C. Venit impozabil 19262 19262 19262 19262 19262C1. (-)Impozite si taxe(16 %

din C)3082 3082 3082 3082 3082

C2. (+)Alocatii si subventii 13928 13928 13928 13928 13928D Venit net 30108 30108 30108 30108 30108E1. Rata venitului impozabil

(C :A1/100)32 32 32 32 32

E2. Rata venitului net 50 50 50 50 50

(D :A1/100)F. COST DE PRODUCTIE

(A1/productie)0,7592 0,7592 0,7592 0,7592 0,7592

G. Pret piata intern previzibil

0,8000 0,8000 0,8000 0,8000 0,8000

SC PRATOSEM SRLBuget de venituri si cheltuieli – previziune – in leiCultura : orz/an 2009 2010 2011 2012 2013Suprafata : ha 10 10 10 10 10Productia medie principala : kg/ha

5400 5400 5400 5400 5400

I CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4)

15742 15742 15742 15742 15742

1. Cheltuieli cu materii prime si materiale

5220 5220 5220 5220 5220

a. Samanta 1720 1720 1720 1720 1720b. Ingrasaminte si

amendamente3500 3500 3500 3500 3500

c. Alte materiale 0 0 0 0 02. Cheltuieli cu lucrarile

macanice10000 10000 10000 10000 10000

a. Cu mijloace proprii 10000 10000 10000 10000 10000b. Cu terti 0 0 0 0 03. Cheltuieli cu

conditionarea500 500 500 500 500

4. Cheltuieli cu aprovizionarea (10 % din 1)

522 522 522 522 522

II CHELTUIELI CU MUNCA (5+6+7+8)

2806 2806 2806 2806 2806

5. Salarii total 2000 2000 2000 2000 20006. CAS (23,33 % din 5) 466 466 466 466 4667. Somaj +solidaritate (8 %

din 5)160 160 160 160 160

8. Sanatate + invatamant (9 % din 5)

180 180 180 180 180

III ALTE CONSUMURI (9+10+11+12+13)

5799 5799 5799 5799 5799

9. Cheltuieli generale (5 % din I+II )

927 927 927 927 927

10. Dobanzi la credite de productie

0 0 0 0 0

11. Asigurari (4 % din I+II) 742 742 742 742 74212. Impozite si taxe 500 500 500 500 50013. Amortizarea cladiri,

utilitati3630 3630 3630 3630 3630

A. Total consumuri intermediare (I+II+III)

24.347 24347 24347 24347 24347

A1 .

Din care productia principala

24347 24347 24347 24347 24347

B. Valoarea productiei 33.480 33480 33480 33480 33480B1. Din care productia

principala33480 33480 33480 33480 33480

C. Venit impozabil 9133 9133 9133 9133 9133C1. (-)Impozite si taxe(16 %

din C)1461 1461 1461 1461 1461

C2. (+)Alocatii si subventii 5571 5571 5571 5571 5571D Venit net 13243 13243 13243 13243 13243E1. Rata venitului impozabil

(C :A1/100)38 38 38 38 38

E2. Rata venitului net (D :A1/100)

54 54 54 54 54

F. COST DE PRODUCTIE (A1/productie)

0,541 0,541 0,541 0,541 0,541

G. Pret piata intern previzibil

0,62 0,62 0,62 0,62 0,62

SC PRATOSEM SRLBuget de venituri si cheltuieli – previziune – in leiCultura : plante furajere/an 2009 2010 2011 2012 2013Suprafata : ha 50 50 50 50 50Productia medie principala : kg/ha

8000 8000 8000 8000 8000

I CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4)

21850 21850 21850 21850 21850

1. Cheltuieli cu materii prime si materiale

500 500 500 500 500

a. Samanta 500 500 500 500 500b. Ingrasaminte si

amendamente0 0 0 0 0

c. Alte materiale 0 0 0 0 02. Cheltuieli cu lucrarile

macanice20000 20000 20000 20000 20000

a. Cu mijloace proprii 1000 1000 1000 1000 1000b. Cu terti 0 0 0 0 03. Cheltuieli cu

conditionarea300 300 300 300 300

4. Cheltuieli cu aprovizionarea (10 % din 1)

50 50 50 50 50

II CHELTUIELI CU MUNCA (5+6+7+8)

14030 14030 14030 14030 14030

5. Salarii total 10000 10000 10000 10000 100006. CAS (23,33 % din 5) 2330 2330 2330 2330 23307. Somaj +solidaritate (8 %

din 5)800 800 800 800 800

8. Sanatate + invatamant (9 % din 5)

900 900 900 900 900

III ALTE CONSUMURI (9+10+11+12+13)

21479 21479 21479 21479 21479

9. Cheltuieli generale (5 % din I+II )

1794 1794 1794 1794 1794

10. Dobanzi la credite de productie

0 0 0 0 0

11. Asigurari (4 % din I+II) 1435 1435 1435 1435 143512. Impozite si taxe 100 100 100 100 10013. Amortizarea cladiri,

utilitati18150 18150 18150 18150 18150

A. Total consumuri intermediare (I+II+III)

57.359 57359 57359 57359 57359

A1 .

Din care productia principala

57359 57359 57359 57359 57359

B. Valoarea productiei 80.000 80000 80000 80000 80000B1. Din care productia

principala80000 80000 80000 80000 80000

C. Venit impozabil 22641 22641 22641 22641 22641C1. (-)Impozite si taxe(16 %

din C)3623 3623 3623 3623 3623

C2. (+)Alocatii si subventii 27855 27855 27855 27855 27855D Venit net 46873 46873 46873 46873 46873E1. Rata venitului impozabil

(C :A1/100)39 39 39 39 39

E2. Rata venitului net (D :A1/100)

81 81 81 81 81

F. COST DE PRODUCTIE (A1/productie)

0,1546 0,1546 0,1546 0,1546 0,1546

G. Pret piata intern previzibil

0,2000 0,2000 0,2000 0,2000 0,2000