Transcript
Page 1: IT Trends - iunie-iulie 2012

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012 www.ittrends.ro

Irina SocolIrina Socol„De 20 de ani proiectele noastre de eLearning, eAgriculture, „De 20 de ani proiectele noastre de eLearning, eAgriculture,

eHealth, eCustoms şi eBusiness schimbă mentalităţi eHealth, eCustoms şi eBusiness schimbă mentalităţi şi ajută destine umane să-şi croiască un drum mai bun.”şi ajută destine umane să-şi croiască un drum mai bun.”

Pag. 14-15

Director General SIVECO RomaniaDirector General SIVECO Romania

INTERV IUR I

Pag. 7

Dr. Joseph Reger, Dr. Joseph Reger, Chief Technology Officer,Chief Technology Officer,CEMEA&I Region, FujitsuCEMEA&I Region, Fujitsu

John Higgins,John Higgins,director general director general DigitaleuropeDigitaleurope Pag. 6

Alina Georgescu,Alina Georgescu, BPO & Mid-Market Country BPO & Mid-Market Country Leader, IBM RomâniaLeader, IBM România Pag. 9

Page 3: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

1Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

E D I T O R I A L

Cât de greu se mişcă vehicolul eHealth

IT Trends publică în acest număr un interviu extrem de interesant cu responsabilul Intel pe zona de eHealth şi educaţie pentru regiunea Europei Centrale şi de Est. Un interviu în care sunt evidenţiate câteva probleme majore care stau în calea adoptării mai rapide a soluţiilor eHealth în întreaga lume, nu doar în România.

Chestiunea financiară legată de investiţii în echipa-mente şi soluţii de administrare inteligentă a unor imense baze de date este, paradoxal, cea mai puţin importantă, în ciuda crizei economice prelungite şi a nevoii de austeritate la nivel mondial. De ce? Pur şi simplu pentru că beneficiile financiare introduse de eHealth în bugetele publice sunt mult prea mari în contrapondere cu miliardele de euro care sunt actualmente risipite pe calea clasică de a privi dome-niul sănătăţii. Cum bine spunea interlocutorul din inter-viu, din punct de vedere administrativ, medicina a rămas încă la nivelul secolului 19. Investiţiile în eHealth ar duce situaţia extrem de rapid direct în secolul 21.

Cele două obstacole majore în calea adoptării eHealth sunt legate de mentalitate şi de factorul politic. Pe rând, despre fiecare dintre ele.

Factorul mentalitate este manifest pe toate scenele pe care joacă actorii din sănătate. Administraţiile, de stat sau private, de multe ori amână adoptarea unor astfel de soluţii pentru că în sistem există încă prea multe sinecuri de oferit, prea multă frunză de tăiat la câini şi prea puţină înclinaţie spre eficienţă. Contraexemple există, evident, dar numărul lor este încă prea mic ca să determine existenţa unei mase critice generatoare de schimbare de paradigmă.

La rândul lor, profesioniştii din sistem manifestă reticenţă în adoptarea unor astfel de soluţii. Explicaţia e simplă. Dacă luăm, de pildă, doar una din componen-tele eHealth, dosarul electronic al pacientului, aceasta va oferi deţinătorului o libertate mult mai mare de mişcare în alegerea unei soluţii medicale de rezolvare a proble-mei sale. Odată arhivate electronic, analizele efectuate vor putea fi prezentate oricărui medic din lume, astfel reducându-se dramatic costurile exploratorii în bene-ficiul pacientului. Să fim cinstiţi: câtor medici le vor conveni să piardă pacienţi în favoarea altor medici, mai ales în condiţiile în care, în România dar şi aiurea, mulţi profesionişti văd în pacienţi doar vaca bună de muls pen-tru traiul lor îndestulat?

În fine, la nivelul pacienţilor, obstacolul mental este indus de costurile participării benevole la actul eHealth. Da, forumurile medicale sunt deja pline de mesaje de la pacienţi privind bolile de care suferă. Mulţi speră ca, gra-tuit, să primească o consultaţie şi chiar un diagnostic, sau, de ce nu?, un tratament eficace. Cum prea puţini au învăţat că nu există prânz gratis pe această lume, schimbarea mentală aici va mai dura ceva vreme. Paradoxal, însă, tot de la nivelul pacienţilor ar putea veni mai rapid presiunea cererii de schimbare. Şi asta deoarece ei sunt cei care sunt obligaţi să se confrunte cu viaţa reală. Şi să plătească pen-tru asta, chiar dacă nu vor. Cine are îndoieli poate să aibă curiozitatea de a verifica programările pen tru investigaţii imagistice de la clinicile private, investigaţii extrem de scumpe pentru buzunarului românilor, unde va descoperi adesea programări pe termene de o lună şi peste!

Al doilea obstacol major, factorul politic, nu este, în ca-zul României, specific domeniului sanitar. Aşa cum arată toate studiile sociale, România este o ţară în care distanţa individului faţă de autoritate este foarte mare, practic cea mai mare din întreaga Europă. Ce înseamnă asta? Că in-dividul niciodată nu va întreprinde ceva personal în spiri-tul intensificării spiritului comunitar, aşteptând mereu să „i se dea”. În acelaşi timp, acelaşi individ se va supune, bombănind, cârtind şi înjurând, directivelor venite de sus.

Cu alte cuvinte, adevărata schimbare de paradigmă la nivelul modernizării sistemelor publice nu poate veni decât prin voinţă politică de fier. Schimbarea trebuie impusă, iar oamenii o vor adopta, chiar dacă strâmbând din nas. Marea întrebare priveşte existenţa acestei voinţe politice. Aici mă tem că, în ţara premierului copy/paste, va trebui să mai curgă multă apă pe Dunăre până la apariţia acelor caractere politice care să lucreze în beneficiul cetăţii şi nu în beneficiul haitei de hiene de care aparţin. �

[email protected]

Bogdan Marchidanu

Page 4: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

2 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012P E S C U R T

La sfârșitul lunii iunie IBM a semnat cu Bitdefender un partene-riat pe o perioadă de 5 ani, bazat pe două axe principale de

colaborare:� pe de o parte IBM a cumpărat de la Bitdefender soluția de

securitate pentru servere virtuale, pe care o va oferi clienților din Data Center-ul operat de IBM în România, cu intenția declarată de a extinde furnizarea acestei soluții și pentru clienții altor Data Center-e operate de IBM la nivel regional;� pe de altă parte infrastructura Bitdefender (10 rack-uri de

echipamente) a fost mutată/colocată în Data Center-ul operat de IBM în România;

Dincolo de premiera pe care o instituie acest eveniment – este pentru prima dată când un parteneriat între doi lideri mondiali în furnizarea de tehnologie pornește din România – este evident faptul că cei doi jucători își unesc forțele pentru promovarea ser-

viciilor de virtualizare și cloud computing și pentru educarea unei piețe aflate încă la început de drum. � (RM)

Parteneriat IBM – Bitdefender

BBBoogdggdgdgdgdgdgdgddgggdgddaanann PPPopopopopopppesesesesesesesescucucucucu,,,, GlGlGlGlGlGG obobobobobobobbbobobobbobbalalalalalalalaalalalalaal TTTTTTTTTTTTececececccccececccecce hnhhnhnhnhnhhnhnhnhnhnhnhnhnhnhnhnhnhnhnnhnnnololololololoolollolllllololooooogogooooo ieieieiessss SeeeeeSeeeeSeeServrvicicesese , , CoCooununtrtrt y y MaMananagggggegegeggggeggggggggggggg rrrrr,rr,r,r,r,r,rr,r,rrr,rrrrr IIIIIIBBBBBMMMBBBBBBBBMMBB RRoRooRoooooomâmââââââmââââââââââmâmmâniinnn a a șșișiși VVVVValalalalenenenenntitititin n n n JuJuJuJuurcrcrcrcrcrcututt, GMGMGMMGMGM SSSSSSSSereervvivicecesssssssssss anandd SuSupppporort,t,t BBititdedefefennnndndnnnnndnnnnnn eeeeerererereererereeereeeeeeee

Graţie noilor sisteme de imprimare Ink Advantage, HP transformă imprimarea la calitate profesională într-un proces mult mai accesibil pentru utilizatorii casnici şi pentru companiile foarte mici, dându-le acestora po-sibilitatea să imprime până la de două ori mai multe pagini, cu acelaşi cost.

• Multifuncţionalul HP Deskjet Ink Ad-vantage 2515 All-in-One face imprimarea, scanarea şi copierea oricăror documente mult mai uşoară, oferindu-le, în acelaşi timp, utili-zatorilor documente şi imagini imprimate de calitate, la un cost de imprimare redus.

• Noile multifuncţionale HP Deskjet Ink Advantage 3525 şi 5525 e-All-in-One in-clud opţiunea de conectare HP wireless direct, care le permite utilizatorilor să imprime direct de pe orice dispozitive mobile care beneficiază de conexiune wireless, fără a necesita conec-tarea la reţeaua wireless sau utilizarea unui router.

• Multifuncţionalele HP Deskjet Ink Ad-vantage 4615 şi 4625 e-All-in-One le dau utilizatorilor posibilitatea să imprime, să scaneze, să copieze, să trimită sau să

primească prin fax orice documente, în timp ce îşi reduc consumul de energie electrică cu până la 40% datorită opţiunii de programare a perioadelor de timp de funcţionare.

„HP este deja cunoscut pentru modul în care inovează constant în industria mondială de imprimare şi pentru că le oferă clienţilor o paletă largă de opţiuni de imprimare. Portofo-liul HP Deskjet Ink Advantage le va oferi utili-zatorilor posibilitatea de a imprima mai mult la un cost mai mic, fără a fi nevoiţi să facă niciun compromis în ceea ce priveşte calitatea imprimării sau fiabilitatea echipamentelor”, a declarat Irinel Ilie, HP IPG Romania Country Manager.

HP este prima companie din lume care lansează o serie de echipamente care le per-mit utilizatorilor să imprime până la de două ori mai multe pagini la acelaşi cost. Noua li-nie de imprimante HP Deskjet Ink Ad vantage beneficiază de o varietate de caracteristici in-teresante şi ele au viteze de imprimare mai mari decât echipamentele din generaţiile anterioare, acoperind nevoile oricărui tip de client.

Tehnologii în premierăMultifuncţionalele HP Deskjet Ink Ad-vantage 3525 şi 5525 e-All-in-One in-clud mai multe tehnologii care reprezintă o noutate absolută pe piaţă, o dovadă în plus a eforturilor companiei de a răspunde nevoii clienţilor de a fi mai mobili şi de a ţine pasul cu tendinţele de digitizare. Astfel, utilizatorii pot:

• Să imprime cu uşurinţă de pe orice dis-pozitiv mobil ce beneficiază de conexiune wireless fără să necesite conectarea la o reţea sau utilizarea unui router datorită opţiunii HP wireless direct printing

• Să imprime de oriunde s-ar afla cu aju-torul HP ePrint

• Să scaneze documente şi să le trimită direct pe email fără să mai necesite conec-tarea la un PC (dacă folosesc echipamentul multifuncţional HP Deskjet Ink Advantage 5525 e-All-in-One)

Multifuncţionalele HP Deskjet Ink Advan-tage 3525 şi 5525 e-All-in-One sunt dis-ponibile în reţeaua naţională de parteneri autorizaţi HP la preţul de 399 lei şi respec-tiv 499 lei. Ambele echipamente deţin certi-ficarea de utilizare raţională a energiei elec-trice ENERGY STAR şi pot reduce consumul de hârtie cu până la 50% prin posibilitatea imprimării faţă-verso automate. � (CF)

Nouă generație de multifuncționale HPPrețurile accesibile și opțiunile wireless sunt printre punctele tari ale noii serii. HP a prezen-

tat un portofoliu extins de multifuncţionale HP Deskjet Ink Advantage, o gamă nouă de cinci modele care le oferă clienţilor mai multe variante să imprime la un preţ foarte accesibil,

prezentând şi o serie de inovaţii tehnologice cum ar fi posibilitatea de a imprima direct wireless fără a te mai conecta într-o reţea.

Page 5: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

3Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

I N T E R V I U

REDEFINEȘTEașteptările legate de centrele de date prin puterea convergenţei

HP ProLiant Gen8—cele mai inteligente servere revolutioneaza lumea IT, astfel încât ești pregătit pentru ce urmează.

Generaţia următoare de servere HP ProLiant cu arhitectură HP ProActive Insight aduc peste 150 de inovaţii* care te vor ajuta la satisfacerea cererii de noi servicii și de creștere a performanţei. De exemplu:

• performanţă crescută de 6X* • productivitate administrării crescută de 3X* • rezolvarea problemelor cu 66% mai repede*

Doar o companie care este lider global de 20 de ani în domeniul serverelor poate oferi așa ceva, iar tu poţi transforma aceste inovaţii în creșterea afacerii tale.

Vizionaţi un nou videoclip Computerworld referitor la serverele HP ProLiant Gen8 la hp.com/go/proliantgen8_redefine

*Pentru detalii complete, vizitaţi hp.com/go/proliantgen8_redefine

© Copyright 2012 Hewlett-Packard Development Company, L.P. Informaţiile conţinute aici pot fi modificate fără notificare prealabilă.

Intel, logo-ul Intel, Xeon și Xeon Inside sunt mărci sau mărci înregistrate ale Intel Corporation în S.U.A. și/sau alte ţări.

Servere HP ProLiant DL360p Gen8 si HP ProLiant DL380p Gen8 echipate cu Procesor Intel® Xeon® Seria E5-2600

Page 6: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

4 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012P E S C U R T

Cea de-a doua ediție a Conferinței IT Camp, singura conferință premium pe tehnologii Microsoft din România, a avut loc pe 28 și 29 mai 2012 la Grand Hotel Napoca din Cluj-Napoca.

La eveniment au participat peste 280 de persoane, pro-fesioniști IT și software implicați în implementări de tehno logie Microsoft, Team Leaderi, manageri cu rol decizional, studenți și reprezentanți media.

Speakeri de renume locali și internaționali au împărtășit din experiența, cunoştințele și bunele practici pe care le recomandă în cadrul a peste 30 de sesiuni tehnice și laboratoare Hands-on. Temele acoperite au fost de interes general precum Hyper-V, Offi ce 365 și Private & Public Cloud pentru profesioniștii IT, Windows Azure și platforme de cloud, aplicații pentru Windows 8 Metro și dezvoltarea de jocuri XBox Live pentru Windows Phone pentru dez vol tatori, iar pentru arhitecți Domain Driven Design, paneluri publice și multe altele.

Momentele cheie ale conferinței au fost keynote-ul susținut de Tim Huckaby (http://www.timhuckaby.com/) și prezentarea lui Lino Tadros (http://falafel.com/com pany/ team.aspx) despre dezvoltarea de aplicații Windows 8 Metro, care au atras un

număr impresionant de participanți. În keynote-ul conferinței - „Touch-less OR” - the next generation of operating room productivity with Kinect, Tim Huckaby a prezentat cum va deveni XBOX Kinect un dispozitiv indispensabil în sălile de operație. Dacă până în prezent, medicii chirurgi trebuiau să consulte imaginile pacienților (rezultatele de la tomograf, fi lmele de la raze sau orice alte imagini cu relevanță în cazul operației) afl ate pe calculatoare în afara sălilor de operație (ceea ce implică părăsirea zonei sterile, consultarea materialelor și resterilizare), Kinect face acum posibil accesul la toate resursele necesare chiar din sala de operație. Medicul are acces la orice informație despre pacient, fără să atingă nimic.

În cadrul sesiunii de închidere a conferinței IT Camp 2012 au fost extrași, prin tragere la sorți, cei doi câștigătiori ai telefoanelor Nokia Lumia, precum și patru participanți care au primit câte o carte în format electronic Windows Phone 7.5 „Mango” Nuts & Bolts, oferite cu amabilitate de Lino Tadros.

Organizatorii Codecamp.ro și ITSpark.ro mulțumesc tuturor partenerilor, sponsorilor și participanților prezenți la IT Camp 2012 pentru contribuția la succesul conferinței.

IT Camp 2012

Începând din anul 1989, Forumul Crans Montana Forum organizează întâlniri des-tinate stimulării dialogului şi creării parte-neriatelor la nivel înalt între figuri impor-tante din politică şi economie.

Delegaţia SIVECO, condusă de Irina Socol, preşedinte şi director general, a avut întâlniri cu autorităţi din ministere ale educaţiei şi ministere IT&C din Europa, Asia, Africa şi America.

„Pentru noi este important să participăm la acest forum mondial, unde sunt prezenti preşedinţi de stat şi de miniştri din ţări unde derulăm proiecte de informatizare. SIVECO este prezentă în spaţiul CIS cu proiecte în Azerbaijan, Kazahstan şi Turk-menistan. Suntem onorati că, prin inter-mediul proiectelor derulate de noi în zonă, contribuim la consolidarea prestigiului

României în aceste ţări cu mare potenţial de dezvoltare”, a declarat Irina Socol.

Tema dominantă a Forumului Crans Montana s-a referit la politicile din dome-niul energetic. Participanţii au vorbit de-spre cum să construieşti o lume mai bună în ciuda efectelor negative ale globalizării, resursele naturale şi in(ter)dependenţa, implementarea unei strategii de transport regional, impactul conflictelor regionale asupra politicilor energetice, rolul IT&C şi al soluţiilor de eGovernment într-o lume tot mai dependentă.

Forumul a facilitat întâlniri la nivel înalt, fiind organizat sub înaltul patronaj al preşedintelui Republicii Azerbaidjan, E.S. Ilham Aliyev.

O atenţie specială a fost acordată, în cadrul evenimentului, drepturilor omului.

Forumul Crans Montana a susţinut în mod constant iniţiativele care recunosc dreptu-rile femeilor şi a contribuit la înlăturarea obstacolelor în calea participării active a femeilor în procesul de luare al deciziilor. Implicarea femeilor în toate domeniile vieţii publice este esenţială pentru dezvol-tarea durabilă, bunăstare şi pace.

Dezbaterea despre rolul femeilor în lu-mea de mâine, co-organizată de UNESCO şi ISESCO, sub titlul „Drepturile femeilor sunt drepturile tuturor oamenilor” a fost prezidată de Prima Doamnă a Azerbaijan-ului, Mehriban Aliyeva. Exemplu de ca-riera feminine de succes, într-un domeniu profesional extrem de competitiv, IT&C, Irina Socol a participat la dezbatere alături de soţiile preşedinţilor şi prim miniştrilor din Bahrain, Italia, Georgia, Maroc, Mace-donia, Nigeria, Muntenegru, Kenya, Ior-dania, Gambia, Tunisia, Estonia.

Invitatul special al dezbaterii a fost Larry King, gazda showului de televiziune „Larry King Live”, difuzat de CNN timp de 25 de ani. � (CF)

Siveco, la Crans MontanaPrezenţă românească la Crans Montana, locul unde oamenii de afaceri se întâlnesc cu şefii

de stat. SIVECO Romania a participat la cea de-a 23-a ediţie a Forumului Crans Montana. Preşedinţi de state, miniştri, diplomaţi, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi

oameni de afaceri din 80 de state s-au întâlnit la acest forum mondial, care a avut loc în Baku, Azerbaijan, în perioada 28 iunie - 1 iulie.

Page 7: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

5Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

Page 8: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

6 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012I N T E R V I U

IT TRENDS: Ce înseamnă campania eSkills Week 2012?

John Higgins: Campania eSkills Week 2012 a avut un succes răsunător în 35 de ţări europene. La finalul cam-paniei, retrospectiva include sute de evenimente și activităţi care au implicat sute de mii de tineri pe cuprinsul Uniunii Europene.

Digitaleurope recunoaște va-loarea eve nimentelor și acti-vităţilor iniţiate de APDETIC în campania eSkills Week și eforturile deosebite pentru pro-movarea competenţelor digi-tale în 2012. APDETIC a avut un rol fundamental în asigura-rea succesului campaniei euro-pene prin derularea unei game diverse de activităţi însoţite de o amplă mediatizare în Româ-nia, unde competenţele digitale reprezintă o provocare ce stă în faţa unui mare număr de tineri.

Un rezultat esenţial al cam-paniei eSkills Week 2012 îl reprezintă Manifestul eSkills care va fi lansat odată cu Con-ferinţa Agenda Digitală.

Manifestul eSkills conţine con tribuţiile unui grup de li-deri de opinie din domeniul educaţiei și al industriei ICT care au realizat pe deplin opor-tunităţile de dezvoltare și rolul pe care stakeholderii implicaţi în campania eSkillls Week pe cuprinsul Uniunii Europene

îl vor juca în elaborarea unei viziuni comune și coerente.

Acest lucru ne va ajuta în abordarea căilor concrete de formare a unei forţe de muncă înalt calificate și crearea ur-gentă a noi locuri de muncă, a condiţiilor de asigurare a creș-terii și competitivităţii care vor scoate Europa din recesiune.

IT TRENDS: Care sunt re-zultatele campaniei româneşti faţă de alte campanii similare?

John Higgins: Nu cred că se pot da rezultate în termeni de cifre, dar impresia mea este că asociaţia locală care s-a ocupat de această campanie s-a im-plicat extrem de serios. Faptul că m-au invitat la încheierea campaniei în România, de pildă, dovedeşte seriozitatea acestei asociaţii, deoarece eu nu obişnuiesc să fac un tur al Europei cu ocazia încheierii fiecărei campanii în parte.

IT TRENDS: Ce o să ur-meze?

John Higgins: Cred foarte mult în principiul de încura-jare a activităţilor de jos în sus. Pot fi depuse multe astfel de activităţi de educaţie în IT de către cele mai diverse orga-nisme şi asociaţii. Acest lucru se petrece în întreaga Europă şi nu văd de ce ar exista o deo-sebire în România. Cred că

activităţi la nivel global, cum este campania eSkills, au da-rul de a oferi un stimulent, un reper, dar după aceea depinde de oamenii înşişi să ducă me-sajul mai departe, indiferent că este vorba de asociaţii, pro -grame guvernamentale sau chiar iniţiative econo mice sec-toriale de creştere a com pe-tenţelor digitale.

IT TRENDS: Am observat o concentrare maximă pe ge-neraţia tânără. Ce se în tâmplă cu persoanele de vârstă me-die sau chiar de vârsta a tre-ia în cadrul unui asemenea fenomen de digitizare la scară internaţională?

John Higgins: Da, sunt ab-solut de acord că digitizarea trebuie să se refere, de fapt, la toate persoanele, indiferent de vârstă. Însă astfel de proiecte, cum este campania eSkills, trebuie să înceapă de undeva şi eu cred că este cel mai bine să se înceapă cu oamenii care abia intră sau vor intra pe piaţa muncii. În multe ţări există con-centrare pe instruire, pe recali-ficare, pe programe de învăţare

continuă. Până la urmă, tinerii sunt doar un pol de concen-trare a atenţiei şi reprezintă un început. Evident, nu ar trebui să ne oprim aici. Dacă ne uităm la forţa de muncă pe următorii 20 de ani, cred că majoritatea acestei forţe de muncă a intrat deja pe piaţă, şi atunci cred că va trebui să ne concentrăm şi asupra ei.

IT TRENDS: Credeţi că pentru asta va fi nevoie de iniţiative separate sau se poate aplica o extensie a campaniei eSkills?

John Higgins: Cred că am-bele variante se pot aplica. Probabil că este nevoie de abordări diferite în funcţie de fiecare grup de vârstă ţintă.

IT TRENDS: Şi credeţi că astfel de iniţiative ţin exclusiv de asociaţiile şi organizaţiile locale? Digital Europe ar sus-ţine astfel de iniţiative?

John Higgins: Categoric da, cu condiţia ca astfel de ini-ţiative să se înscrie în cadrul unor proiecte aprobate la nive-lul Uniunii Europene. �

Sfârşit de campaniede IT Trends

Campania eSkills Week 2012 a fost iniţiată de Comisia Europeană și coordonată în România de APDETIC - Asociaţia Producătorilor și Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei și Comunicaţiilor. Prezent în România la încheierea acestei cam-

panii, John Higgins, director general Digitaleurope, organizaţia care „patronează” desfăşurarea campaniei pe cuprinsul Europei, a acordat un scurt interviu revistei IT Trends.

JoJohnhn HHigginsns, , direr ctctoror gggggggggggggggenenenenennennenenenenenennnnnnererererererererrrerrrerrerreereeee alaaaalaaaaalalaalaaalaaaa DDDDDDDDDDDDigigigigigiggiggigggggititittititititititti alaalalaalalalalalaalala eueueueueueuueueuuueuueeuueueueuueuurorororoorororororrrrrrroopepepepppepepeeepepepepepee

Page 9: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

7Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

I N T E R V I U

IT TRENDS: Sloganul manifestării este „IT reshaping business”. Ați afirmat că nu trebuie să vorbim despre cloud computing ca despre o tehnologie, ci ca despre un nou mod de furniza servicii, că nu este un fenomen nou, dar că piața se îndreaptă în mod evident înspre cloud computing. Ați mai afirmat că în acest proces nu putem privi lucrurile doar în alb și negru, că există multe nuanțe de gri, că nevoile companiilor sunt extrem de diferite și că prin urmare trecerea la cloud computing nu se va face peste noapte, ci va dura. Cum vedeți trecerea la cloud computing și mai ales cum vedeți această tranziție întâmplându-se în țările din Europa de Est și în mod particular în România?

Joseph Reger: Este o întrebare foarte interesantă pentru că una dintre greșelile care se fac este să presupunem că toate companiile vor urma același drum spre folosirea de servicii cloud computing, mai întâi făcând câteva experimente cu câteva servicii și mai apoi trecând în totalitate la servicii de tip cloud computing, lucru care nu se va întâmpla așa și asta de oarece depinde de tipul de companie. Unele com-panii au deja propriile centre de date, au investit deja într-o mulțime de soluții, acestea nu s-au amortizat încă și nu le pot arunca pur și simplu. Prin urmare aceste companii vor urma o cale diferită spre cloud computing. Este ușor să spui că pentru cloud computing nu trebuie să investești în infrastructura proprie, dar ei au făcut-o deja, nu este o problemă tehnologică, este o problemă fiscală. Pe de altă parte, în Europa de Est, există o serie întreagă de companii aflate în restructu-rare sau start-up-uri, pentru această cate-gorie de companii este preferabil să nu se gândească la investiții în infrastructură, ci

să încerce să utilizeze cât mai rapid ceva ce există deja, este mai puțin riscant și este mai ieftin. Pe de altă parte putem face o comparație cu țările din Europa de Est care la începutul anilor ‘90 aveau rețele de comunicații foarte proaste și care în loc să încerce mai întâi să le pună la punct pe acestea au sărit peste câteva etape de evoluție, și au trecut la rețele mobile, în unele cazuri chiar mai moderne decât ale țărilor din vestul Europei. Și dacă vă uitați la numărul de telefoane mobile, pe persoană, din Europa de Est, acesta este mai mare decât în Germania, și există o explicație pentru aceasta care nu ține doar de stil de viață ci și de disponibilitatea infrastructurilor. În ultimele luni am ob-servat că, având aceste infrastructuri, tot mai multe companii de telecomunicații din Europa de Est oferă și servicii de tip cloud computing și am putea asista la o adoptare mai accelerată a acestor servicii decât în vest.

ITT: Fujitsu are foarte multă experiență, în mod special în Germania, în admi-nistrația publică. Există și în această zonă o tranziție înspre servicii de tip cloud sau administrația este mai rezervată?

J.R.: Nu fac tranziția suficient de repede după gustul meu, dar situația Germaniei este destul de diferită de a altor state. Administrația publică din Germania este foarte bine echipată, nu se pune problema că nu au suficiente calculatoare, suficiente servere, sunt foarte bine echipați. În ast-fel de situații, ca și în cazul companiilor, dacă ai deja sisteme care funcționează foarte bine, ești mai rezervat în a în locui sistemul. Pe de altă parte legile germane de protejare a datelor personale sunt foar-te avansate, probabil printre cele mai re-

strictive din întreaga lume. Prima lege de protejare a datelor personale a fost dată în Hessen, Germania, cu mai mult de 40 de ani în urmă. Legile sunt foarte puter-nice și foarte elaborate și meticuloase, specificând cum trebuie protejate datele personale, cum trebuie tratate. În admi-nistrația publică este vorba despre cetă-țeni și despre datele lor personale și din acest motiv trecerea la cloud computing în Germania se va întâmpla mai încet decât în alte țări. Pe de altă parte și în acest domeniu este o recunoaștere crescândă, odată cu penetrarea datelor în tot mai multe zone ale vieții personale, a faptului că interacțiunea cu sistemul trebuie să se facă tot mai automatizat și în modul și cu ușurința cu care cetățenii își doresc aceas-ta. Prin urmare solicitările sunt tot mai complexe și pun o presiune asupra buge-telor de IT. Și cum toată lumea vrea să economisească în toate domeniile, inclu-siv în IT, și se doresc mai multe servicii dar implementate cu bugete mai mici, și cum numărul funcționarilor va fi redus în toate țările europene, inevitabil și administrația publică se va îndrepta spre cloud compu-ting. �

Interviul integral îl puteţi citi pe site-ulwww.ittrends.ro

Fujitsu remodelează afacerilede Romulus Maier

În 14 iunie 2012, la Palatul Bragadiru, am avut ocazia să particip la Fujitsu Technology Solutions Day. Cu acest prilej am avut plăcerea să stau de vorbă cu Dr. Joseph Reger, Chief Technology Officer, CEMEA&I Region, Fujitsu Global Business Group, despre modul în care IT-ul poate remodela afacerile, principalele tendințe tehnologice ale momentului și implicațiile lor

în societate.

Dr. Joseph Reger, Chief Technology Officer, CEMEA&I Region, Fujitsu Global Business Group

Page 10: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

8 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012I N T E R V I U

ITT: Ce planuri aveţi ca director executiv CIO Council?

CR: Într-adevăr, acum două luni de zile a fost adunarea generală care a dat un nou mandat echipei de conducere, a reconfirmat biroul executiv pentru a dezvolta activita-tea asociaţiei, atât în plan intern, cât şi în plan extern. În plan intern, planul este de a coagula mai mult interesele propriilor membri – avem peste 60 de membri din firme mari, peste 25 mil. euro cifră de afa-ceri, cred că în acest moment cumulăm cifre de afaceri de peste 4 miliarde euro, ceea ce deja reprezintă o anumită pondere pe piaţa românească din PIB-ul României. Pe partea externă, vrem să ne deschidem pe piaţă mai mult decât am făcut-o, chiar dacă am avut şi până acum relaţii cu firmele importante. E foate important ca fiecare să cunoască de fapt maturitatea pieţei unde vinde. Vrem să ne deschidem şi pe zona guvernamentală, vrem să conceptualizăm într-un fel ce în-seamnă director IT, ce înseamnă CIO, dacă există CIO în zona guvernamentală. Toată lumea, toate companiile de fapt, lu crează într-un mediu asigurat de către statul ro-mân. Dacă statul român nu asigu ră o infra-structură tehnologică cores pun ză toare, nici companiile nu pot să îşi des făşoare o activi-tate foarte facilă. Până la urmă, contribuţia noastră, a directorilor IT se manifestă în dez voltarea afacerilor companiilor în care activăm din perspectivă tehnologică.

ITT: În ultima vreme se constată o ne-voie de definire mai bună a unei funcţii de securitate. Acţionează CIO Council în acest sens?

CR: În general, noi încercăm să acoperim şi zona de securitate informatică în cadrul discuţiilor şi dezbaterilor noastre, pentru că nu poţi să rupi securitatea IT de univer-sul IT. Din perspectiva asta, Chief Security Officer este o funcţie care există şi, de obi-cei, se separă de CIO. Dar cooperarea între

Chief Security Officer şi Chief Information Officer, dacă funcţiile sunt separate, este foarte strânsă. Alt obiectiv al nostru este să definim profesia de director IT. În momen-tul ăsta pe site-ul CNFPA, care se ocupă de standardele ocupaţionale, există un stan-dard de manager IT/director IT destul de caduc. Şi, de fapt, nu poate să fie un sin-gur standard, că una este manager IT, alta este director IT, alta este Chief Information Officer, sunt nivele de evoluţie profesională de fapt ale unui specialist IT care depăşeşte IT-ul tehnologic şi trece către nivelul mana-gerial. Zona de Chief Security Officer e o zonă nedefinită în acest moment ca stan-dard ocupaţional şi avem un interes de a ne aduce contribuţia la a o defini.

ITT: Credeţi că în România este nevoie de o persoană care să coordoneze proiectele IT din sfera publică, aflată direct în subordi-nea primului ministru?

CR: Pot să spun că e un subiect la care lucrăm intens în acest moment. Necesitatea unui CIO Office din punctul nostru de vedere este acută şi, practic, prin crearea unui CIO Office se pot structura şi competenţele unui CIO guvernamental şi ale responsabililor CIO la nivel de ministere, la nivel de agenţii care să lucreze într-un mod structurat. Sunt modelele austriece, e modelul american care are un CIO Office care se ocupă de toată standardizarea, crearea tuturor pârghiilor de interoperabilitate. În România există Punctul de Contact Unic, care este o cerinţă obligatorie a UE. Proiectul a fost închis cu succes, este implementat, dar îl foloseşte cineva? Pentru că aici trebuie să faci un alt proiect de anvergură naţională, de fapt, de a interconecta toate structurile pentru a avea un punct unic de contact.

ITT: Până la ce nivel de acţiune poate să meargă CIO Council?

CR: Noi de la început ne-am definit ca o asociaţie de conştientizare şi de susţinere

a interesului social aferent tehnologiei informaţiei. Deci noi dorim să mergem de la conştientizare până la propuneri şi, inclusiv, la o implicare directă, aşa cum încercăm, de exemplu, în Agenda Digitală. Deci noi suntem implicaţi în orice iniţiativă care într-adevăr are un fundament şi aduce o contribuţie socială. Pentru că nu putem să stăm fiecare în cochilia noastră, aşa cum se cam întâmplă acum. CIO Council vrea să fie o asociaţie care să construiască.

ITT: Ca director executiv ce plan de acţiuni concrete aveţi până la sfârşitul anului?

CR: Urmează să organizăm prima con-ferinţă a directorilor de IT, o conferinţă profesională, în care vom dezbate teme care sunt de actualitate şi le-am simţit de actua-litate pe piaţă. Inclusiv teme pentru mem-brii asociaţiei, nu neapărat pentru cei din exterior. Pe lângă asta, vom lansa serii de studii de piaţă, pentru că în modul acesta putem agrega de fapt subiectele noastre principale de discuţie. Studille ne ajută şi pe noi şi ajută şi piaţa. Noi încercăm să fa-cem nişte studii care să nu aibă un impact comercial, căci pe noi nu ne interesează decât să creăm o structură funcţională pen-tru membrii asociaţiei şi pentru piaţă din perspectivă profesională.

ITT: Deci vreţi să faceţi un RMN al pieţei pe baza căruia să se ia nişte decizii cu adevărat informate.

CR: Corect! �

Planuri de analiză la recede Bogdan Marchidanu

Călin Rangu, membru fondator al CIO Council, a fost ales la ultima adunare generală în poziţia de director executiv al asociaţiei. Din această poziţie, domnia sa a explicat pentru IT Trends care sunt planurile de acţiune în viitorul imediat.

Călin Rangu, membru fondator al CIO Council

Page 11: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

9Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

I N T E R V I U

ITT: Care este strategia IBM pentru atragerea cât mai multor potenţiali clienţi către servicii IT?

AG: Strategia IBM România, aliniată vizi-unii globale, este aceea de a avea o creştere constantă în piaţă. Conform analizei care s-a făcut atât la nivel global, cât şi în mod particular pentru România, strategia locală targetează în mod direct segmentele cu potenţial de creştere ridicat. În România, vorbim în special de domeniile bancar şi de telecomunicaţii, domenii către care ne îndreptăm, şi unde există un focus major în sfera serviciilor.

Cele trei direcţii strategice pe care IBM le are în vedere sunt: cloud computing, busi-ness analytics and optimization şi Smarter Planet – e vorba de iniţiative constante în strategia IBM lansate încă din anii trecuti şi care asigură o continuitate de viziune inclu-siv pe piaţa din România.

Şi, în particular pentru România adaugăm IBM Managed Data Center care este în strânsă legătură cu soluţiile de cloud com-puting şi serviciile specifice unui centru de date modern; centrul de date operat de IBM constituie un atribut esenţial pe care IBM România îl are şi prin care aduce avantaje competitive clienţilor şi partenerilor săi.

În plus, aş vrea să menţionez oportu-nităţile de extindere şi dezvoltare ale IBM în România în beneficiul clienţilor săi; pe lângă sediile din Bucureşti şi Timişoara existente, începând din anul acesta IBM a deschis un birou şi în Cluj-Napoca - pentru a fi mai aproape de nevoile clienţilor şi pen-tru a înţelege mai bine specificitatea acestei zone. Trebuie să adaug faptul că afacerile

din teritoriu sunt diferite de cele din zona oraşului Bucureşti, atât din punct de ve-dere al dimensiunii lor, cât şi al priorităţilor şi bugetelor; şi nu în ultimul rând, în zona IMM-urilor există un potenţial vizibil de creştere în perioada următoare, fapt ce a dus la deschiderea biroului IBM România în Cluj.

ITT: Spuneaţi că este diferenţă de afaceri între Bucureşti şi zonele respective...

AG: Da, aşa este. Să vă dau un exemplu – în teritoriu este dezvoltată zona academică - zona de relaţii universitare cum o numim noi, unde avem parteneriate strategice, labo ratoare de dezvoltare software bazate pe IBM Rational, precum şi cel de la Univer-sitatea Tehnică din Cluj. Există însă şi alte industrii, unde avem zone neexplorate încă şi de care dorim să ne apropiem mai mult.

ITT: Ce verticale vă mai interesează? AG: În continuare, IBM România se

axează pe trei industrii esenţiale: zona în-treprinderilor mari unde avem în vedere sectorul de telecomunicaţii şi cel bancar, şi zona de IMM-uri, un segment care va creşte cu siguranţă de acum încolo; aici avem ca ţintă: domeniul academic, domeniul medi-cal şi Smarter Planet – unde focusul este pe administraţia publică locală. Există multe proiecte demarate deja în marile oraşe, cum ar fi Timişoara sau Iaşi, unde IBM este partenerul de încredere.

ITT: Cât de izolate sunt aceste proiecte şi ce reacţii există din punct de vedere al legării acestor proiecte în extinderea unei reţele naţionale?

AG: Aşa cum am mai spus, IBM a lansat această initiaţivă strategică denumită

Smarter Planet cu aproape 4 ani de zile în urmă. Strâns legat de această iniţiativă, vreau să amintesc faptul că în acest moment avem o echipă dedicată zonei de Smarter Planet şi Smarter Cities, care deja a par-ticipat la diferite roadshow-uri organizate în cadrul consiliilor judeţene din întreaga ţară. Cât de punctuale sunt aceste acţiuni? În acest moment ele depind foarte mult de bugetele avute la dispoziţie, şi în acest sens lucrăm împreună cu instituţiile respective la accesarea fondurilor europene. Ne bazăm foarte mult şi pe suportul partenerilor noştri în această zonă, precum şi pe expertiza IBM în atragerea de fonduri pentru clienţii săi.

ITT: Câţi parteneri sunt?AG: IBM are o reţea foarte extinsă de

parteneri de afaceri, acoperind toate indus-triile importante din România, împărţiţi fi-ind pe diferite categorii.

ITT: Pe criterii stricte? De exemplu, crite-rii geografice?

AG: Criteriul geografic nu reprezintă un factor de decizie, dar evident, sunt anumiţi parteneri pe care îi avem în teritoriu şi în mod strategic ne dorim să lucrăm cu ei pen-tru că au o prezenţă foarte bună acolo. Crite-riile sunt aceleaşi pentru toţi, prioritare fiind implicarea şi programul de business pe care îl stabilim împreună pe termen lung. �

Interviul integral îl puteţi citi pe site-ul www.ittrends.ro

Ţinta IBM: oraşe mai inteligente şi proiecte de succes pentru IMM-uride Bogdan Marchidanu

Alina Georgescu este Business Partner Organization & Mid-Market Country Leader în cadrul IBM România. Mai exact, se ocupă de întreaga reţea de parteneri de afaceri a „Big Blue” de pe piaţa locală şi de sectorul Mid-Market. Aşa cum domnia sa a discutat cu IT Trends, scopul este acela de a întări prezenţa furnizorului de IT în sectoare precum IMM

şi administraţiile publice locale cu soluţii actuale pentru proiecte ambiţioase, dar şi cu oferte de servicii din cele mai diverse.

Alina Georgescu, Business Partner Organization & Mid-Market Country Leader, IBM România

Page 12: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

10 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012E V E N I M E N T

Domeniile vizate de cercetătorii companiei și prezentate în cadrul evenimentului au fost grupate în cinci zone de interes majore, denu-mite în consecință: sustainable living, my life, my car, my job și, poate cea mai spectaculoasă pentru pasionații de tehnologie, cea cu numele tech essentials. Oricum, pe parcursul întregu-lui eveniment nu au lipsit niciodată lucruri care să nu provoace curiozi-tatea cuiva pasionat de tehnologie în general și de IT în special, mai ales în condițiile în care totul s-a transformat într-o ocazie importantă de a vedea la ce ne putem aștepta în anii următori. Mai mult sau mai puțin vizibile în viața noastră, cel mai probabil toate pro-iectele își vor găsi aplicații practice în viața reală, deci, vor fi prezente lângă noi în anii ce urmează.

Sustainable livingDezvoltarea sustenabilă este și trebuie să fie o temă de interes majoră, în condițiile în care datele demografice ale întregii planete se schimbă tot mai rapid, iar consecințele asupra mediului încă nu sunt cunoscute pe deplin. Dezvoltarea noastră, a tuturor, trebuie făcută cu responsabilitate, iar IT-ul ne poate ajuta în acest sens. Intel a demonstrat o se-rie de tehnologii care reduc în mod inteligent impactul industrializării și antropizării, în general, asupra mediului. Aceste tehnologii mai fac încă un lucru posibil: îmbunătățirea calității vieții prin monitorizarea și propune-rea de măsuri pentru un trafic, un aer și o apă mai curate.

My lifeV-ați gândit vreodată cum ar arăta viața dacă nu ați folosi niciodată chei? Sau carduri de

acces? Casă, mașină, birou, cutie poștală, tot. Acest lucru este deja posibil în labora-toarele Intel, prin măsuri de securitate in-teligente. De asemenea, Intel a pregătit un sistem video care permite probarea tuturor hainelor fără a le mai îmbrăca. Pentru domnii târâți la shopping cu orele, suntem siguri că

e o invenție care merită apreciată. Rămânând în zona cumpărăturilor, roboții inteligenți care lucrează cu tehnologia de mai devreme, furnizând hârți virtuale cu toate produsele și poziția lor la rafturi reduc și mai mult timpul petrecut prin magazine.

My carMașina zilei de mâine nu va fi doar un sim-plu mijloc de mișcare între punctele A și B. Automobilul nostru va trece de la stadiul de unealtă la cel de participant activ și comuni-cator cu oameni, servicii, infrastructuri și cu celelalte mașini. Cel puțin asta este opinia ce-lor de la Intel, iar la Research Day au adus și câteva dovezi în sprijinul acestor afirmații. Una dintre cele mai interesante a fost tehno-logia care permite șoferilor să vadă mai bine prin ploaie sau zăpadă, identificând din timp următoarea poziție a picăturilor de apă și

direcționând lumina în mod inteligent. Iată, deci, că vom ajunge mai ușor la destinație și pe vreme rea.

My jobUnii pur și simplu nu se pricep la limbi străine. La expoziția de la San Francisco s-a putut vedea la lucru un asistent virtual care face exact ceva util acestor oameni – traduce în timp real conversațiile. Mai mult decât atât, face și conversii text-voce și invers în timp ce face traducerea. Tot în cadrul evenimentului s-au prezentat instrumente care ajută la in-terpretarea inteligentă a prezentărilor vizuale de date, sisteme foarte utile celor care trebuie să ia decizii. De asemenea, printre lucrurile

care ne fac serviciul mai ușor, Intel ne-a arătat tehnologii care fac folosirea serviciilor cloud mai sigură și mai de încredere.

Tech essentials3D Web, aparate ultraeficiente, mobi-le optimizate, streaming video la ca-lități nemaivăzute până acum, obiec-te virtuale realiste sunt doar câteva nume de tehnologii, unele noi, altele îmbunătățite, ce au putut fi văzute în zona Tech essentials. Scopurile acestor

proiecte sunt un IT mai eficient, mai sigur, o autonomie mai mare pentru toate aparatele, o experiență optimizată pentru utilizator realizată în mod inteligent, personalizat și în funcție de tipul de device folosit și un im-pact scăzut asupra mediului prin utilizarea mai judicioasă a resurselor pe care IT-ul ni le pune la dispoziție. Domenii precum educația, cumpărăturile, social media, gaming-ul, secu-ritatea IT, comunicațiile au de beneficiat de pe urma implementării tuturor noilor tehnologii prezente la această a zecea ediție a Research Day la Intel.

Aceste tehnologii, în marea lor majori-tate, au fost dezvoltate în colaborare cu uni-versități de renume din toată lumea, iar la prezentarea lor au participat chiar oameni din echipele care au lucrat la ele. Aceștia au stat la dispoziția presei pentru întrebări și lămuriri privind proiectele lor. �

Research@Intel Day Xde Cristian Faur

Intel Labs au fost gazda celei de-a zecea aniversări de la intrarea în activitate. Evenimen-tul a fost folosit drept prilej și pentru evocarea celor mai interesante descoperiri făcute în laboratoarele celebrei companii, dar și pentru demonstrații ale proiectelor în lucru. Cei de la Intel au decis să prezinte presei internaționale o serie de proiecte de cercetare la care

lucrează în prezent și care vor avea impact asupra celor mai diverse aspecte ale vieții noastre. Demonstrațiile, reunite sub titlul Facets of Future Life, au avut ca scop prezentarea modului în care tehnologia va fi prezentă în jurul nostru fie că suntem la birou sau la cumpărături, în mașină sau acasă.

Page 13: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

11Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

I N T E R V I U

IT TRENDS: Până nu demult Citrix era cunoscută ca o companie specializată pe virtualizare. Dar dacă ne uităm la deciziile și acțiunile din ultima perioadă vedem o modificare de poziționare, de la furnizarea de servicii de virtualizare la furnizarea de servicii complete pentru infrastructură de cloud. Cum vedeți poziționarea Citrix pe piață acum?

Milos Hrncar: Întotdeauna am crezut într-un management centralizat al date-lor. Suntem în continuare foarte bine po-ziționați în zona virtualizării, furnizăm soluții de virtualizare a aplicațiilor, de virtualizare a desktop-urilor, și desigur prin prisma achizițiilor pe care le-am făcut recent, ne poziționăm în zona leaderilor de soluții de infrastructură în cloud. Teo-retic oricine poate cumpăra de la Citrix infrastructură de la A la Z. Dacă vă uitați la furnizorii de infrastructură de cloud, Citrix este pe primul loc în zona serviciilor de tip cloud public, prin urmare virtualiza-rea desktop-urilor nu este decât un pas în trecerea spre cloud.

ITT: Citrix a fost unul dintre primii furnizori de soluții de virtualizare. Dacă ne uităm la evenimentele din ultima perioadă, aproape toți furnizorii principali de infrastructură au anunțat și strategii de cloud. În ultimile săptămâni am asistat la anunțarea strategiilor pentru cloud ale EMC, HP, Oracle, Microsoft etc. Prin ce anume este diferită strategia Citrix față de toate aceste strategii?

M.H.: La o analiză mai profundă este vorba în primul rând despre marketing. Vorbim despre companii care au de multă vreme soluții în această zonă și despre companii care își anunță intenția de a face ceva pe acest segment. Toată lumea vorbește despre cloud acum. Dacă ești o companie importantă în zona furnizării de hardware sau de software trebuie să ai

ceva și în zona de cloud. Dar una este să vorbești despre ceea ce intenționezi să faci în viitor și cu totul altceva despre ceva ce deja ai în ofertă. Citrix este numărul 1 în public cloud. Aceasta este diferența, este vorba despre marketing, noi oferim de ceva vreme aceste soluții, în timp ce alte companii se gândesc că ar fi timpul să ofere și ele ceva pe acest segment. Cred că Citrix este pe cea mai avansată poziție atunci când vorbim despre produse pe care le putem oferi și despre referințe din partea clienților care utilizează deja produsele noastre.

ITT: Pentru IMM-uri probabil că ar fi mai inteligent să nu mai investească în infrastructură ci să treacă la cloud. Dacă vorbim despre companii mai mari, aces-tea au deja o infrastructură la care nu pot renunța, pe care trebuie să o amortizeze, Cum vedeți trecerea la cloud, în mod spe-cial în țările din Europa de Est, cum este și România?

M.H.: Trecerea la cloud se întâmplă mai repede decât ne-am putea imagina. Există foarte multe proiecte interesante în Europa de Est, și acum nu vorbesc în mod particu-lar despre România. De exemplu, furni-zorii de telecomunicații oferă servicii de tipul desktop ca serviciu, până și băncile se gândesc la servicii de acest gen. Com-paniile mari se gândesc la servicii de cloud privat, există inițiative de furnizare și de servicii de tip cloud public. După cum spu-neam, lucrurile evoluează mai rapid decât am putea crede.

ITT: Cum vedeți adoptarea serviciilor de tip cloud în zona administrației publi-ce? În această zonă există multe carențe legislative încă. Există restricții în ceea ce privește modul de stocare a datelor și în mod special în ceea ce privește locațiile fizice în care sunt stocate aceste date. Poate ne puteți spune mai multe despre

ShareFile Storage Zones, o soluție pe care Citrix a lansat-o recent și care permite uti-lizatorilor să își aleagă zona geografică în care doresc să-și stocheze datele.

M.H.: ShareFile este ca un fel de soluție de stocare privată, poți decide dacă să-ți salvezi datele într-un cloud public sau pe echipamentele tale proprii. Un serviciu al administrației publice poate stabili într-un mod foarte precis unde urmează a fi sto-cate datele. Există servicii, în această zonă, care pot fi limitate la nivel de comună, oraș, județ sau regiune și datele pot fi sto-cate la nivelul respectiv.

ITT: Vă rog să ne spuneți mai multe de-spre proiectul Avalon, o inițiativă menită să transforme orice aplicație sau desktop Windows într-un serviciu de tip cloud, livrat în orice tip de rețea, pe orice tip de dispozitiv.

M.H.: Da, am făcut public acest proiect la Citrix Sinergy 2012, în San Francisco, și în acest mod putem furniza orice aplicație sau desktop Windows prin intermediul unor servicii de tip cloud.

ITT: Vă rog să ne spuneți cum vă poziționați pe piața din România, care sunt canalele de distribuție autorizate și care sunt intențiile Citrix pentru perioada următoare.

M.H.: Distribuitorul nostru autorizat este Romsym Data, avem 3 oameni dedicați acestei piețe, vom acorda o atenție mult mai mare pieței din România și, evident, prezența noastră locală va fi determinată și de rezultatele economice pe care le vom obține pe această piață. �

Interviul integral îl puteţi citi pe site-ulwww.ittrends.ro

Citrix este cloudde Romulus Maier

În 18 iunie Citrix a organizat la Hotel Intercontinental, București, conferința „Cum să furnizezi desktop și aplicații oricărui utilizator”. Cu acest prilej am avut ocazia să stăm de vorbă cu Milos Hrncar, Area Vice President, Eastern EMEA, Citrix Systems Int’l GmbH.

Milos Hrncar, Area Vice President, Eastern EMEA, Citrix Systems Int’l GmbH

Page 14: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

12 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012L O R E D A N A ’ S V O I C E

Toată lumea hop pe Pinterest!E cea mai nouă şi la modă reţea socială! Se bazează pe share

de imagini, aşa că a prins foarte bine. Dacă este nouă, înseamnă că trebuie ca toţi să fie imediat

prezenţi. Cum înscrierea în cadrul reţelei nu se poate face fără o invitaţie, totul devine şi mai tentant. Cu alte cuvinte, nu e o reţea pentru oricine, este cumva pentru cei aleşi. De altfel, la începuturi (adică la final de 2011 sau început de 2012) îţi lua ceva să faci rost de o invitaţie şi uneori trebuia să ştii pe cineva din afară pen-tru a primi o invitaţie. Acum foarte mulţi români sunt prezenţi în cadrul acestei reţele.

Dar nu numai oamenii – ca persoane fizice – au conturi pe Pinterest, ci şi multe firme. De la firme de machiaj la unele care oferă produse pentru grădinărit şi altele care oferă mobilă pentru case şi până la mari producători de maşini şi multe, multe alte tipuri de companii, organizaţii, oameni politici.

Aşadar este la modă şi toţi (sau măcar cei mai mulţi) sunt pre zenţi în cadrul Pinterest. Clar trebuie să fie şi compania noastră, nu?

Ei bine, lucrurile nu sunt atât de simple. Sigur, să faci rost de o invitaţie şi să creezi un cont sunt

operaţiuni extrem de uşoare. Vine apoi partea în care se decid board-urile, adică se stabileşte tipul de conţinut care va fi inclus. Indicat nu este doar să dai linkuri de la tine de pe site, ci să ai multe board-uri care, prin conţinutul lor, să fie cumva legate de firmă, filozofia şi valorile ei.

Trebuie găsite apoi sursele pentru imaginile urcate în cadrul reţelei. Şi aici trebuie să ai grijă să nu fie fotografii cu restricţii dar şi să aibă şi o foarte bună calitate, astfel încât să ai şanse ca lumea să te urmărească pe Pinterest şi să dea mai departe pin-urile tale.

Şi, cel mai important, trebuie să fii activ în cadrul reţelei. Aceasta înseamnă să verifici destul de des ce apare nou, la cei pe care îi urmăreşti, dar şi în general pentru a găsi noi utilizatori ai Pinterest pe care să îi urmăreşti. Să fii activ presupune şi să incluzi pin-uri interesante şi relevante.

Mergând mai departe, prezenţa în cadrul Pinterest presupune şi să verifici actualizările primite pe e-mail. Să vezi cine ţi-a dat like sau repin şi cine a comentat, ce a zis, dar, bineînţeles, să şi răspunzi.

N-ar strica nici să organizezi concursuri sau să faci lu-cruri inedite în cadrul reţelei tocmai pentru a ieşi în evidenţă. Aceasta presupune să verifici des şi siteurile unde sunt publicate informaţii despre social media şi despre Pinterest pentru a vedea dacă şi ce au făcut alte firme şi cum au fost primite activităţile acelor companii.

Ideea ar fi aşadar că trebuie să fii prezent zilnic în cadrul reţelei, chiar de câteva ori. Şi nu, pentru această reţea încă nu există o aplicaţie care să programeze pin-uri (cum sunt aplicaţiile folosite pentru a programa tweeturi sau posturi pentru paginile de Facebook), sau cel puţin eu, deşi gestionez câteva conturi de Pinterest, al meu şi altele pentru clienţi, nu am auzit de un ase-menea instrument.

Sigur, e la modă. Clar, atracţia de a fi prezent în cadrul reţelei există. Numai că

nu faptul că e nouă reţeaua şi că este în vogă ar trebui să deter-mine dacă firma ta va avea sau nu cont pe Pinterest.

Trebuie să vezi dacă domeniul tău este potrivit.Trebuie să fie stabilite obiective clare, modalităţi de măsurare,

milestone-uri.Trebuie să fie stabilită persoana sau persoanele care se vor

ocupa de cont. Şi aşa mai departe. Da, sunt multe păreri care spun că nu orice firmă este indicat să

fie prezentă în această reţea. Cel mai important însă, aş zice eu, este ca înainte de a se crea un cont pe Pinterest, să se analizeze cu deosebită atenţie dacă această prezenţă ar aduce beneficii com-paniei sau nu. Nu ar strica nici să se pună în balanţă resursele necesare şi beneficiile care se presupune că vor fi obţinute pentru a se vedea dacă tot efortul necesar unei prezenţe bune pe Pinte rest ar fi justificat de rezultatele obţinute. De altfel, am văzut deja multe conturi create însă care nu au conţinut – utilizatori care şi-au făcut cont, însă care nu au niciun pin, niciun like.

Odată luată decizia de a avea un cont în cadrul reţelei, nu uita că acest cont poate fi gestionat de cineva din companie sau această activitate poate fi externalizată către o agenţie – sunt multe exemple deja în acest sens.

Indiferent care este decizia ta – dacă alegi să creezi sau nu un cont pe Pinterest, iar dacă răspunsul este afirmativ, dacă va fi ges-tionat intern sau se va externaliza către o agenţie – eu îţi doresc să ai o prezenţă care să devină de neuitat, în sensul bun, desigur! �

[email protected]

Violeta-Loredana Pascal

Pinterest este la modă, însă acest lucru nu înseamnă că automat este indicat ca orice persoană şi orice companie să aibă un cont. Orice prezenţă într-o reţea socială trebuie să fie una care să aducă beneficii companiei!

«

Page 15: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

13Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

S O L U Ţ I I

Unele sunt utilizate mai puţin, însă reprezintă o formă de divertisment pentru momentele de repaus sau când așteptarea devine din ce în ce mai apăsătoare. Și dacă luăm în considerare că cele mai multe dintre ele sunt gratuite, merită să le încercăm.

Total War Battles este o aplicație cu un design deosebit și poate reprezenta interes atât pentru jucătorii începători, cât și pen-tru avansați, prin complexitatea nivelurilor strategice. Bătăliile se poartă undeva în Japonia, cu Ninja și Samurai, iar jucătorul are la dispoziție resurse bogate pentru a construi momente ofensive sau defensive, la alegere. La doar 6.99 $, aplicația poate fi o opțiune bună de divertisment.

În timp ce iPhoto de la Apple este un bun editor foto, Snapseed este mult mai ușor de utilizat, prin interfața deosebit de intuitivă pe care o are. Opțiunile de editare sunt bine delimitate astfel încât procesul are continuitate de la început și până la sfârșitul editării fotografiei. Aplicația este contra-cost, 4.99 $, însă este atât de ușor de folosit încât un amator poate edita foto-grafii ca și un profesionist.

Gratuit, avem MagicPlan, o aplicație ce ne ajută să transformăm locuința după bunul plac. Amenajarea interioară va fi mult mai ușoară datorită tutorialelor disponibile, la câteva click-uri distanță. Dimensiuni definite și măsurători spe-cial calculate pentru utilizator, toate pen-tru redecorarea locuinței în cel mai scurt timp.

Cu TouchTV, aveți acces la mai multe surse TV într-o formă mai atractivă și mai

simplă de utilizat. Instant, puteți vizualiza cele mai bune clipuri, iar navigarea printre canalele TV se face foarte ușor. Puteți chiar să împărtășiți clipurile prietenilor de pe Facebook. Unele reviste de specialitate au catalogat TouchTV ca fiind viitorul televi-ziunii, mai ales datorită interfeței accesi-bile și ingenioase. Și este gratuită!

Hotels.com HD este o modalitate exce-lentă și gratuită de a găsi și rezerva hote luri pentru călătoriile pe care le întreprindeți. Cu o interfață HD, puteți căuta date și destinații dorite, iar prezentarea hotelu-rilor disponibile se face într-un format ce vă ajută să vă decideți mai repede. Pen-tru persoanele care călătoresc în interes de serviciu, această aplicație este cu mult mai utilă.

Team Stream HD este aplicația gratuită ce permite accesul la ultimele informații din domeniul sportului, inclusiv la clipuri video. Prin activarea opțiunii de notificări, puteți fi la curent cu noutățile despre echipa favorită.

Acces la informații de ultimă oră per-mite și aplicația gratuită News.me. Știri și evenimente internaționale direct pe iPad, într-un format atractiv și în timp real. Aplicația permite și conectarea la contul de Twitter, dându-le ocazia și prietenilor să citească articole de interes.

Vizionarea ultimelor noutăți despre fil-mele recent apărute se poate face cu aju-torul aplicației gratuite iTunes Movie Trailers. Această aplicație este ideală pen-tru alegerea filmului dorit, întrucât pune la dispoziția utilizatorului trailere din iTunes App Store, într-un format inedit.

Appetites este aplicația gratuită potri vi -tă pentru bucătarii în devenire. O multitu-dine de rețete prezentate într-un format interactiv, inclusiv cu filmulețe disponibi le pentru fiecare rețetă în parte. Nu trebuie decât să descărcați ceea ce doriți să vizionați și sunteți la un pas de a pre găti cina specială cu ocazia aniversării dumneavoastră.

Menținerea unor note informative a de-venit o parte a culturii noastre, iar apli cația gratuită Sticky Notes aduce o versiune digitală pentru iPad. Utilizatorul în ma ga-zinează notițe ce sunt reținute de apli cație și setate ca memento. Puteți selec ta mo-dalitatea de scriere astfel încât să rețineți notițele pe diferite categorii, în funcție de interes. Uitați de zilele în care lipeați note de ecranul laptopului pentru a nu omite ceva important.

Vă așteptăm pe pagina de Facebook a Class IT Outsourcing (www.facebook.com/classit) pentru a ne spune către ce aplicații v-ați orientat și care sunt motivele pentru care le-ați ales. �

Roxana Popescu,PR & Communication Officer, Class IT

de Roxana Popescu

10 aplicații pentru iPad ce merită încercate

Cu atâtea aplicații disponibile pentru iPad, aproape că ne este greu să alegem. Segmentul aplicațiilor dedicate este îmbogățit constant cu noi titluri și noi opțiuni, iar cele mai multe dintre ele sunt utilizate la recomandarea prietenilor sau, pur și simplu, pentru facilitățile pe care ni le oferă.

Page 16: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

14 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012I N T E R V I U

ITT: Vă gândeaţi în 1992 că veţi ajunge să faceţi istorie în IT?

Irina Socol: Nu ne gândeam neapărat la asta... Ştiam, oricum, că succesul nu poate veni imediat. În IT, proiectele se construiesc greu, cer timp, dedicare, ex-pertiză, specialişti excepţionali, o cu noaş-tere temeinică a cerinţelor pieţei. Şi multă răbdare.

Am muncit mult în aceşti 20 de ani şi pot spune, fără modestie, că proiectele noas-tre de eLearning, eAgriculture, eHealth,

eCustoms au schimbat mentalităţi şi au ajutat destine umane să-şi croiască un drum mai bun, prin proiecte - de la copiii cărora le-am oferit un proces de învăţare eficient şi interactiv şi profesorii cărora le-am uşurat munca de predare, până la fermierii cărora le-am simplificat acce-

sul la subvenţii europene, sau la medicii cărora le-am pus la dispoziţie ajutorul tehnologiei.

Noi realizăm soluţii informatice pentru progresul comunităţilor şi al naţiunilor, adică, practic, accesul la progres.

ITT: Dacă ar fi să întocmiţi un „TOP 3” al marilor proiecte realizate de firma condusă de dumneavoastră, care ar fi acestea?

Irina Socol: Numai 3? Mi-e teamă că e imposibil să aleg din cele peste 3500 de proiecte! Eu le consider pe toate foarte

importante pentru că fiecărui client i-am livrat soluţia de care avea nevoie, cu pro-fesionalism şi implicare.

Avem astăzi proiecte de informatizare în 19 ţări de pe 3 continente şi suntem una din puţinele firme europene exportatoare de soluţii educaţionale.

Dacă ne gândim la proiectele de mare anvergură, unul din cele mai mari progra me derulate de noi este Sistemul Educaţional Informatizat (SEI). SEI înseamnă un mo del de succes în informatizarea educaţiei. Şi o spun numeroasele recunoaşteri inter na-ţio nale primite din 2011 încoace. So lu ţiile

Irina Socol, SIVECO Romania: 20 de ani de proiecte mari

Acum 20 de ani, Irina Socol şi Alexandru Rădăşanu puneau fundaţiile companiei care a devenit azi liderul industriei locale de software şi un nume recunoscut pe 19 pieţe din lume: SIVECO Romania. Era o perioadă când cuvinte precum IT&C, internet, site sau browser de-abia îşi făceau loc în vocabularul nostru.

Despre cele peste 3.500 de proiecte derulate în aceste două decenii şi despre echipa care a pornit la drum cu doi angajaţi şi a ajuns acum la 1.300, aflăm de la Irina Socol, preşedinte şi direc-tor general SIVECO Romania.

Irina Socol� Preşedinte şi Director General al SIVECO

Romania din 1992;� Absolventă a Facultăţii de Automatică,

specializarea Calculatoare de proces, 1981;� Absolventă a Academiei de Management

Niedersachsen (Celle) Germania, 1993; � Expert software la Ministerul Afacerilor

Externe, 1990-1992;� Expert software la Comisia Naţională pentru

Informaţie şi Tehnologie, 1990;� Project Manager la Institutul de cercetări

pentru tehnologia informaţiei, 1989-1990;� Inginer la Institutul de cercetări pentru

automatică, 1980-1989;� Limbi străine: fluent în engleză, rusă, franceză� Stare civilă: căsătorită cu Alexandru

Rădăşanu, Vicepreşedinte cercetare-dezvoltare SIVECO Romania.

Page 17: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

15Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

I N T E R V I U

noas tre educaţionale au peste 15 milioane de beneficiari din 20.000 de şcoli, 36.000 de momente interactive de învăţare, 140.000 de profesori instruiţi, 15.000 de laboratoare informatizate, 192.000 de calculatoare, 1.600.000 de candidaţi la Bacalaureat repartizaţi în perioada 2004-2011, 494.260 de participanţi la exame-nul de titularizare repartizaţi în perioada 2003-2011, 2.193.200 elevi repartizaţi în licee între anii 2001-2011.

Experienţa noastră în domeniul eAgri-cul ture s-a concretizat în dezvol tarea pro-iec tului de informatizare pentru Agenţia de Plăţi şi Inter venţii pentru Agricultură (APIA). Proiec tul APIA este unul extrem de complex, cu rezultate extraordinare: 4 miliarde de euro absorbiţi în perioada 2007-2011 prin utilizarea Sistemului Integrat de Administrare şi Control cel mai mare grad de absorbţie al fondurilor europene. Este un câştig imens atât pentru cei peste 1 milion de fermieri, dar şi pentru ţara noastră care este deseori criticată în privinţa absorbţiei banilor europeni puşi la dispoziţie.

Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) este un alt proiect la fel de va loros şi complex. SIUI generează zilnic zeci de mii de documente în format electronic, gestionând date despre 19,5 de milioane de asiguraţi.

Şi suntem singura firmă românească care dezvoltă proiecte pentru 20 de organizaţii importante ale Uniunii Europene.

ITT: Cu ce atuuri v-aţi diferenţiat faţă de competiţie?

Irina Socol: Din fericire, în IT există o competiţie foarte puternică şi pe plan lo-cal şi global. Acest lucru ne obligă să fim întotdeauna foarte buni. Nu ne permitem să stăm pe loc. Ne-am diferenţiat în piaţă cu ofertele competitive şi profesionalis-mul echipei, expertiza şi referinţele solide câştigate. Toate acestea sunt susţinute de expertiza dobândită în 20 de ani de activitate, faptul că suntem un jucător internaţional important, un lider regional, un jucător în domeniul business to public.

Putem spune, fără falsă modestie, că avem cei mai buni specialişti în IT, „antre-naţi” în proiecte de informatizare derulate pentru 1.400 de clienţi din toată lumea.

Expertiza, echipa, managementul, stra-tegia de extindere internaţională – toate

acestea au contribuit la câştigarea de noi contracte.

România este una dintre puţinele ţări din lume care oferă soluţii educaţionale informatizate şi ne mândrim cu faptul că SIVECO Romania este unul dintre princi-palii exportatori de astfel de soluţii. Sun-tem prezenţi în ţări de pe trei continente cu soft educaţional, know-how de formare profesională, platforme de eLearning, in-strumente de management informaţional.

ITT: Care sunt planurile SIVECO pentru următorii ani?

Irina Socol: Şi mai mari decât până acum! Ne vom consolida statutul de lider IT în România şi vom cuceri această poziţie şi la nivel regional. Ne îndreptăm deja, cu paşi mari, în această direcţie, în condiţiile în care avem deja contractate importante proiecte multianuale de informatizare, în pieţele din zona Africii de Nord, Orientu-lui Apropiat şi Mijlociu, CIS şi din Uniunea Europeană. De asemenea, urmărim ex-tinderea proiectelor pentru organizaţii ale Comisiei Europene.

ITT: Cât din veniturile firmei estimaţi că vor fi realizate în afara României?

Irina Socol: Ne dorim ca ponderea ve-ni turilor provenite din contractele in ter -na ţionale să ajungă la 50%. Strategia noastră de dezvoltare se bazează pe păs-tra rea echilibrului între sursele de veni-turi, ceea ce permite minimizarea riscuri-lor provenite din concentrarea pe anumite segmente – public sau privat, intern sau internaţional. �

� „Cel mai bun antreprenor din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa” (Best antrepreneur in EMEA), la Gala anuală „Stevie Awards”, desfăşurată la New York;

� „New European Champion 2011” din partea Forumului European pentru Cercetări Antreprenoriale; � Distincţia „Prix Europeen d’Entreprenariat Feminine 2010”, din partea reţelei wimadame.com,

Parlamentul European;� „Premiul de excelenţă Mr. RON 2010”, acordat de revista Săptămâna Financiară pentru

implementarea de produse sofisticate de informatizare în afara României;� Distincţia „Vocaţia întreprinzătorului de success”, revista Balcanii şi Europa, 2008;� Premiul „Business woman of the year”, oferit la Gala Annual Investment Awards, organizată

de revista Business Review, 2007; � „Premiul de Excelenţă în IT&C pentru întreaga carieră”, acordat de către Preşedinţia

României, 2003; � „Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler”, acordat de Preşedinţia României, 2002.

Premii

Page 18: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

16 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012E V E N I M E N T

„M-am îndrăgostit de HP”În cadrul prezentării principale, CEO-ul HP Meg Whitman, a vorbit în fața celei mai numeroase audiențe de la numirea sa în fruntea companiei în luna septembrie a anului trecut. Nu trebuie să uităm că discursul lui Meg Whitman vine după o perioadă delicată, dacă nu chiar dificilă, din viața companiei. În august 2010 CEO-ul de atunci Mark Hurd și-a dat demisia după ce o investigație in ter nă a scos la ivea lă faptul că a încălcat „standar dele companiei de a face afa-ceri”. La conducerea HP a urmat Leo Apotheker, ex SAP, dar care a rezistat doar 1 an de zile, perioadă de care este legată amintirea unor de-cizii cel puțin contradictorii dacă nu de-a drep-tul bizare. Una dintre acestea este abandonarea tabletei TouchPad cu webOS, decizie care a dus ulterior și la renunțarea la webOS, făcând ca din moștenirea rezultată în urma achiziției Palm/3Com să nu rămână decât niște patente. Un alt anunț ciudat a fost cel conform căruia HP ar urma să renunțe la divizia de PC-uri, fie prin vinderea ei, fie prin desprinderea ei într-o com-panie separată. Tot lui Apotheker i se datorează însă și achiziția Autonomy pentru mai mult de 10 miliarde de dolari. Dacă mai adăugăm la acest tablou și faptul că recent HP anunțase că va concedia peste 27.000 de angajați și că vânzările din acest an ar putea scădea cu 3,1% la „doar” 123,4 miliarde USD, vom înțelege de ce momentul discursului lui Meg ar putea fi ca-racterizat ca delicat.

Prin urmare Meg Whitman a venit cu un dis-curs, aș zice, emoțional și motivațional. După ce ne-a spus că este familiară cu teh nologiile și produsele HP încă de la lansarea eBay (ea fiind practic artizana succesului eBay), Meg a ținut să ne asigure că după cele circa 8 luni petrecute la conducerea companiei, după ce a ajuns să cunoască și mai îndeaproape tehnologiile și mai ales oamenii de la HP „s-a îndrăgostit de HP” și este hotărâtă să facă în așa fel încât întregul să fie mai mare decât suma părților. „HP va livra hardware și software pentru cloud computing și

pentru internet mobil, care sunt mai puternice și mai sigure decât ale competiției. Puterea noastră constă în hardware, software și servicii livrate ca soluții”, a mai adăugat ea.

Prin urmare HP nu se sperie de comoditiza-rea hardware-ului, care continuă să asigure circa 70% din cifra de afaceri a companiei, men-ționând însă că achizițiile Autonomy și Vertica vor putea să le asigure un avantaj competitiv și o revenire financiară prin dezvoltarea unor noi soluții în zone precum ma nagementul volumelor mari de date (big data), securitate și cloud.

Un alt aspect relevant în discursul lui Meg Whitman a fost grija și dedicația față de clienți. Un exemplu în acest sens este livrarea de soluții IT pentru armata britanică aflată în Afganistan, situație în care HP nu s-a limitat să livreze soluțiile ci a și detașat un contigent de ingineri HP care au plecat vo luntari în Afganistan pentru a se asigura că soluțiile livrate sunt operaționale fără întrerupere și la standardele de calitate necesare. În aceeași notă a fost prezentat și parteneriatul dintre HP și Dreamworks, celebra companie producătoare de filme de animație. De altfel Meg Whitman a împărțit scena cu Jeffrey Katzenberg, CEO Dreamworks, cedându-i aces-tuia, în calitate de client, cam jumătate din dis-cursul principal, fapt rar întâlnit pe scena unor astfel de evenimente.

3 secunde produse într-o săptămânăPrezentarea lui Jeffrey a început și s-a termi-nat cu câte un leu, și nu vorbim aici despre leii noștri :) Primul leu a fost prezent pe scenă prin rememorarea unui eveniment similar, care a avut loc tot in Las Vegas cu 10 ani în urmă, mo-ment în care Dreamworks lansa pe piață unul dintre primele sale filme de animație Regele Leu (Lion King). La evenimentul respectiv Jeffrey a intrat pe scenă însoțit de un leu adevărat și de doi dresori. Leul a început atunci să îl trateze pe Jeffrey ca pe o jucărie și doar priceperea dreso-rilor l-au ajutat să scape întreg și nevătămat din ghearele acestuia. Povestea a fost folosită

pe post de parabolă, Jeffrey scoțând în evidență cât de importantă este grija pe care companiile o poartă clienților lor. Trimiterea a fost la HP și Intel, care livrează soluțiile hard și soft cu care Dreamworks își realizează filmele de animație. Câștigătoare a mai multor premii Oscar, Dream-works este producătoarea unora dintre cele mai de succes filme de animație din ultima perioadă, dintre care cred că este suficient să amintim Lion King, Shrek, Kung-Fu Panda si Madagascar.

Dar poate că nu mulți dintre noi realizează complexitatea realizării unui film de animație. Să amintim prin urmare că un film tipic de animație are în jur de 130.000 de cadre individuale, că la fiecare cadru lucrează 12 departamente diferite, și că fiecare cadru trece în cadrul fiecărui depar-tament prin 10 până la 100 de iterații, ceea ce înseamnă până la 3 miliarde de iterații pentru un singur film. Pentru realizarea tuturor aces-tor iterații sunt necesari 4-5 ani la unele filme. Specialiștii Dreamworks animă separat fața și corpul personajelor, apoi acestea sunt colorate și randate, vizualizate și criticate și desigur dacă sunt observații sau nemulțumiri totul este reluat de la început. Să-l cităm pe Katzenberg, „un ani-mator de clasă mondială poate realiza 3 secunde de animație într-o săptămână. Prin urmare dacă într-o scenă de 1 minut apar 5 personaje, pen-tru producția acelui minut de film vor lucra 5 animatori timp de 5 luni”. Referindu-se la Legea lui More, Katzenberg a afirmat că legea lui este: „We want more than More!” și că animatorii lor trebuie să poată lucra la viteza imaginației lor. Prezentarea a fost incheiată prin reintrarea pe scenă, alături de Jeffrey Katzenberg, a lui Meg Whitman și a personajului Alex Leul din Mada-gascar 3, film care tocmai a fost lansat, ca sim-bol al faptului că prin colaborarea dintre Dream-works, HP și Intel, creativii vor putea lucra la viteza imaginației lor. �

Materialul integral îl puteţi citi pe www.ittrends.ro

HP Discover 2012de Romulus Maier

La începutul lunii iunie, la Las Vegas, în prezența a circa 11.000 de participanți, a avut loc eve-nimentul anual HP Discover, menit pe de o parte să recâștige încrederea investitorilor dar în egală măsură și să impresioneze.

Meg Whitman, CEO HP

Page 19: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

17Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

www.ittrerendsds.ro

17Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

A D V E R T O R I A L

www.ittrends.ro

În contextul utilizării din ce în ce mai intensive a Internetului, al adoptării de noi tehnologii şi mo-dele colaborative bazate pe conexiunea la Internet, al dezvoltării Cloud Computing şi aplicaţiilor web, observăm de la an la an o creştere semnifi cativă a activităţilor maliţioase şi a ameninţărilor.

Best Internet Security | BISS şi IBM au susţinut în 5 Iunie, unul dintre cele mai interesante evenimente IT Security ale anului 2012 - „IBM Security Systems – Leader for IT Security”.

A fost prezentat portofoliul IBM Security Systems, îm preună cu detalii privind tehnologiile şi soluţiile pe care IBM le propune în zona IT Security.

Sloganul IBM Security Systems este: „Security intelligence. Think Integrated”. BISS şi IBM au evidenţiat leadership-ul IBM şi oferta extrem de serioasă în spaţiul IT Sec:

� Building Security Intelligence � Conceptul „Secured by Design” şi

„glassbox testing”� Next Generation SIEM� Application and Database Security� Risk management and Security analytics

Din 2001, când şi-a început activitatea ca parte-ner pentru România al Internet Security Systems, BISS este permanent conectată la dinamica dez-voltării domeniului IT Security. BISS este primul partener al Internet Security Systems (ISS) în România ajungând în timp să deţină titlul de Platinum Solutions Partner, iar acum este IBM Advanced Business Partner pentru soluţiile de securitate oferite astăzi prin divizia IBM Security Systems (ISS).

Performanţa soluţiilor IBM Security Systems se datorează unei baze de cunoştinţe greu de egalat,

documentată con stant de una dintre cele mai bune echipe de cercetare-dezvoltare, recunoscută la nivel international – X-Force.

Soluţiile şi tehnologiile propuse de IBM acoperă întreaga plajă a nevoilor de securitate ale unei organizaţii. Diferenţa adusă de abordarea IBM este dată de capacitatea de integrare a unui sistem complet de securitate, ce permite realizarea protecţiei în orice fază de dezvoltare a unei infrastructuri IT.

Au fost prezentate succinct soluţii precum: Rational AppScan şi AppScan Source, Guardium Database Activity Monitoring, QRadar SIEM & Security Intelligence etc.

Prin achiziţia în 2011 a Q1Labs – lider pentru tehnologia SIEM (Security Information and Event Management) – şi a soluţiei QRadar, IBM reuşeşte să unească sub umbrela acesteia toate celelalte tehnologii pe care la are la dispoziţie: IPS, WAF, DAM, IAM, UTM, Application protection, VAM, Next Gen Fw etc.

Benefi ciile QRadar sunt oferite şi separate, într-un mod foarte uşor de scalat, de la Log Management, până la Security Intelligence & Analytics Security Layer 7.

Building Security Intelligence – este propunerea modernă a IBM în domeniul securităţii. Este un concept ce are la bază modifi carea paradigmei privind protecţia datelor prin focusarea asupra culegerii de informaţii relevante asupra statusului securităţii şi analiză în detaliu pentru a obţine vizibilitate şi a cunoaşte într-adevăr o infrastructură informatică, cu posibilitatea setării, urmăririi şi raportării parametrilor în scopul obţinerii acestei protecţii.

Intensive Security. Extensive Experience

Soluţiile IBM Security Systems (ISS) sunt disponibile prin cel mai vechi partener pentru IT Sec-Best Internet Security | BISS şi pot fi achiziţionate de organizaţii de orice mărime. Preţurile încep de la câteva mii de euro, iar tehnologii precum SIEM sau DAM pot fi accesate începând cu pragul de 15-20000.

Page 20: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

18 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012T E N D I N Ţ E

Lumea se schimbăNe aflăm la trecerea dintre două para-digme de monetizare a produselor soft-ware. Prima este cea bazată pe vânzarea de licențe care a ajutat în ultimele decenii companii precum Microsoft să ajungă la cea mai mare valoare de piață înregistrată vreodată de o companie publică, și anume 618,9 miliarde de dolari, record înregistrat pe data de 30 decembrie 1999. În acest caz putem discuta în esență de un model prin care produsul software este cumpărat de către beneficiar, acesta plătind contra-valorea sa înmulțită cu numărul de licențe achiziționate. Convergența internetului cu tehnologia de virtualizare și scăderea prețului puterii de calcul ne-a dăruit ceea ce numim acum, sub o formă sau alta, „cloud computing” – un stil nou de a consuma servicii computaționale și de persistență de date. Odată cu asta s-a născut și conceptul de închiriere de pro-duse software sau Software as a Service (SaaS), model în care beneficiarul achită contravaloarea utilizării produsului ca serviciu pe baza unui abonament a cărui valoare variază în funcție de numărul de utilizatori finali.

Evident, nimic nou sub soare, însă dacă privim către graficele ce pot fi determinate pe baza studiului Forrester se observă un lucru interesant – curba de creștere anuală absolută prinde contur începând cu 2012, culminând în 2014 când piața ar urma să se mărească cu 63,19 miliarde de dolari. În termeni practici asta înseamnă un singur

lucru – adopția de soluții SaaS va cunoaște cea mai accelerată creștere în următorii doi ani, iar asta se corelează cu scăderea pieței de licențiere a produselor software, un as-pect ce trebuie să determine companiile ISV să-și pună în execuție strategia legată de SaaS, în cazul în care au una.

Exact Software, unul dintre cei mai mari ISV din Olanda, a înregistrat în 2011 o scădere a veniturilor obținute din vânza-rea de software cu 13% în Benelux, în timp ce soluția bazată pe SaaS a crescut cu 46%, aducând venituri de 11,6 milioane de euro față de 7,9 milioane în 2010. Aceeași situație o regăsim și în cazul UNIT4, un alt ISV olandez, care a mizat timpuriu pe SaaS și acum beneficiează de venituri de peste 9 milioane de dolari din acea soluție.

Dincolo de statisticiPotențialul de a adresa piețe noi, avantajul unui venit mai ușor de preconizat, cel al costurilor reduse de suport și mentenanță corelate cu oportunitatea de a cunoaște mai multe despre comportamentul de uti-lizare al propriilor clienți fac din SaaS o perspectivă mai mult decât interesantă pentru companiile ISV.

Privind obiectiv, companiile ISV au două motive de a adopta o strategie SaaS: creșterea business-ului curent și proteja-rea acestuia. Google a văzut o oportunitate de creștere în momentul în care a introdus Google Apps, o soluție SaaS ce atacă piața tradițională Microsoft Office. Microsoft, pe de altă parte, a reacționat introducând

suita Office 365, o alternativă la propria soluție bazată pe vânzarea de licențe.

Privind la cele două motivații o conclu-zie ar fi că există puține argumente ce ar

Toate drumurile duc la SaaS:7 provocări în a ajunge acolo

Pe măsură ce norii se adună, companiile ISV trebuie să înfrunte schimbarea

Compania de cercetare Forrester indică faptul că până în 2020 piața globală de cloud com-puting va ajunge la valoarea de 160 de miliarde de dolari, 83% fiind reprezentată de soluțiile SaaS. Indiferent de acuratețea previziunilor, un lucru este sigur – SaaS va avea un impact

major asupra companiilor ISV ce-și bazează veniturile pe vânzarea de licențe.

de Mihai Nadăş

Mihai Nadăș este CTO la Yonder, în rolul său fi-ind responsabil de activitățile R&D și creșterea nivelului de inovație al produselor partenerilor Yonder.

Yonder este o companie Europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centru de dezvoltare în Cluj-Napoca. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementarea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.

Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii.

Page 21: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

19Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

T E N D I N Ţ E

putea determina companiile ISV să ignore în siguranță SaaS. Pentru a face lucrurile și mai clare aș spune că există de fapt un set extrem de limitat de argumente pentru care un ISV debutant ar alege să practice modelul tradițional în defavoarea SaaS.

Cele 7 provocări în drumul unui ISV către SaaSAdopția SaaS în contextul modelului tradițional de licențiere reprezintă o schim-bare majoră pentru companiile ISV. Vorbim practic de două cateogrii de provocări: cele ce țin de business și cele tehnice. Chiar dacă provocările tehnice sunt serioase și presupun investiții majore de renovare a soluției existente, setul celor de business reprezintă de cele mai multe ori cheia suc-cesului deoarece presupun decizii ce au impact direct asupra perspectivelor finan-ciare ale companiei.

Pot fi identificate cel puțin 7 provocări în drumul unui ISV către o soluție de succes bazată pe SaaS:

1 Identificarea pieței țintă pentru noua soluție – alegerea între abor-

darea unei piețe noi sau consolidarea celei existente;

2 Alegerea politicii de prețuri - balan-sul între accesibilitatea ofertei și riscul

de canibalizare a veniturilor existente;

3 Schimbarea stilului de vânzare și de marketing – clienții SaaS iau decizia

de cumpărare într-un mod diferit față de cei ai soluțiilor tradiționale, iar asta deoa-rece însuși factorii de decizie se schimbă;

4 Consolidarea robusteței produsului – în modelul tradițional stabilitatea

produsului nu avea un impact centralizat asupra întregii baze de clienți pe când cu SaaS orice eroare sau întrerupere a servi-ciului este sesizată de către toată lumea;

5 „Agilizarea” modelul de dezvoltare software – SaaS fructifică abilitatea

unei companii de a răspunde într-un mod agil schimbării, iar asta presupune pe de-o parte schimbarea modelului de dezvoltare bazat pe cicluri de durată lungă și totodată profesionalizarea acestuia prin introdu-cerea de procese mature care să scadă ris-cul pe mai multe paliere;

6 Restructurarea organizațională – da torită numărului crescut de schim-

bări ce apar în modul de abordare SaaS, de cele mai multe ori însăși organizația trebuie schimbată. Poveștile de succes pornesc de regulă de la o echipă nouă, in-dependentă de cele existente sau chiar de la spin-off-uri;

7 Excelență în abordarea și execuția tehnică – întâi de toate SaaS prespune

interacțiunea cu un UI web, iar de cele mai multe ori asta prezintă prima provocare

tehnică întrucât modelul tradițional este în general bazat pe aplicații cu UI non-web.Dincolo de asta trebuie găsite răspunsurile și implementarea potrivită la următoarele întrebări:� Ce platformă de cloud computing se

alege și sub ce formă? IaaS sau PaaS? Public sau Private? AWS, Windows Azure, Google App Engine, VMware Cloud Foundry, Heroku, CloudBees, AppFog, AppScale, Apprenda sau altceva?

� Cum se tratează aspectul multi-tenancy?� Cum se partiționează datele și care

este arhitectura aleasă pentru izolarea acestora?

� Cum se asigură scalabilitatea și disponibilitatea ridicată (i.e. 99,95% uptime) a soluției?

� Cum se proiectează procesele de On-boarding, Feature Bundling, Subscrip-tion Management, Billing și Revenue Management?

� Cum se implementează autentificarea și autorizarea și care sunt aspectele arhitecturale care adresează problemele de securitate?

� Cum se asigură un proces robust și flexibil de Release Management?

ConcluziiNe aflăm în pragul unei schimbări majore pentru companiile ISV. Dacă astăzi încă vorbim de SaaS în termeni de inovație, cel mai probabil la finalul acestui deceniu când zarurile vor fi deja aruncate SaaS va reprezenta normalitatea în ceea ce privește consumul de software. Conform predicțiilor acum este cel mai potrivit mo-ment pentru implementarea unei strategii de tranziție la SaaS, iar din experiența pe care am acumulat-o până acum în Yonder pot spune că succesul e bazat întâi de toate pe decizii înțelepte de business însă fără compromisuri în execuția tehnică unde complexitatea poate fi mai ridicată decât indică aparențele. �

1. innovation.tss-yonder.com

2. innovation.tss-yonder.com/sizing-the-cloud

3. mihainadas.com

Legături externe

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

SaaS Growth 2,53 5,31 7,81 11,88 14,13 15,97 15,24 14,32 12,74 10,9 9,13 7,05

0

5

10

15

20

Cretere

Absolut

,x1.00

0.00

0.000$

Cre terea anual absolut a pie ei SaaS: 2008 2020

0

50

100

150

200

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

x1.00

0.00

0.000$

Valoarea pie ei de cloud computing: 2008 2020

IaaS

PaaS

SaaS

BPaaS

Page 22: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

20 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012S O L U Ţ I I

Explicaţiile nu sunt greu de găsit:� îmbătrânirea populaţiei (creşterea

mediei de vârstă);� dezvoltarea de noi tratamente (medi-

camente mai scumpe, bazate pe molecule noi, care nu au ieşit încă de sub brevet);� Plăţile la terţi - coanii pentru asigurări

de sănătate şi guvernul - care rambursează pentru procedurile efectuate şi nu pentru succesul rezultatelor obţinute, opinia pa-cienţilor neputând influenţa costul servici-ilor de sănătate pe care le solicită. � o altă sursă fundamentală de escala-

dare a costurilor, mai puţin evidentă constă în sistemul prin care aceste costuri sunt măsurate. În esenţă, există o lipsă aproape totală de înţelegere a cât de mult costă în-grijirea unui pacient, şi cu atât mai puţin cum se compară cheltuiala cu rezultatul obţinut. Şi asta pentru că în loc să se con-centreze pe tratarea pacientului individual, furnizorii de servicii medicale agregă şi analizează costurile la nivel de secţie sau departament. (Robert S. Kaplan  and Michael E. Porter, Harvard Business Re-view, Sept 2011).

Pentru ca lucrurile să fie mai grave, când politicienii vorbesc de reducerea cos-turilor sau aplatizarea lor, ei se referă la cât de mult plătesc asiguratorii sau guver-nul către prestatorii de servicii medicale – nu cât anume este costul furnizorului de servicii pentru a presta serviciul de sănătate. Măsura administrativă de redu-cere a bugetelor de sănătate afectează valoarea facturii plătite de către asigura-tor şi micşorează veniturile prestatoru-lui, dar nu reduce cu nimic costul real al

actului medical. În consecinţă, prestatorii nu sunt capabili să coreleze costurile cu îmbunătăţirea proceselor sau cu rezul-tatele ceea ce-i impiedică să efectueze re-duceri sistemice şi sustenabile ale costuri-lor. În schimb, finanţatorul sau furnizorul se rezumă la acţiuni simpliste precum: � tăieri arbitrare ale serviciilor scumpe, � reduceri de salarii şi de personal, ceea ce are ca efect economii marginale

care uneori duc la costuri totale mai ridi-cate şi rezultate mai proaste. De exemplu s-a constatat că efectul mecanismului de coplată, introdus pentru a limita utilizarea medicamentelor scumpe, duce la creşterea costurilor în alte zone prin faptul că starea de sănătate a pacienţilor deteriorându-se generează o cerere mai mare de servicii subsecvente. În fine, toate acestea nu re-zolvă problema fundamentală care se poate formula astfel: cum să livrez rezul-tate mai bune cu costuri mai mici? Soluţia constă într-o nouă metodă de măsurare a costurilor şi compararea lor cu nivelul re-zultatelor obţinute asupra pacientului per dolar cheltuit (Michael Porter 2010, New England Journal of Medicine). Ca să închid subiectul aş dori să menţionez că introdu-cerea unor sisteme IT de tipul Prescrierii electronice, Cardul de sănătate sau Dosarul Electronic al Pacientului crează premisele necesare pentru această nouă abordare.

Un rol important în materie de inter-operabilitate şi standardizare, mai ales că proiectul de fişă electronică va acoperi doar 50 de spitale mari revine standar-dului HL7. De menţionat că în România există asociaţia HL7 care se ocupă de pro-

movarea standardului, efectuează instruiri şi certificări.

Imagistica medicală, devine o necesitate în contextul actual dominat de o expansi-une a conţinutului digital în toate domeni-ile de activitate, fie că e vorba de business sau de activităţi individuale. Standardul DICOM asigură cadrul de funcţionare dar sunt importante şi aspectele legate de sto-carea informaţiei digitale, accesarea ei cu uşurinţă atunci când este nevoie şi într-un context perfect securizat avându-se în ve-dere specificul acestui tip de informaţie.

Necesitatea interoperabilităţii între sis-temul public şi cel privat de sănătate. În măsura în care creşterea nivelului de trai şi pachetele de compensare includ servi-cii de sănătate private devine importantă posibilitatea interacţiunii dintre prestatorii privaţi şi sistemul naţional de sănătate. De ex. în Austria când s-a început cu fişa electronică, statul a început cu 7 spitale mari după care s-a extins la celelalte spi-tale private sau de stat (diferenţa e că în Austria sunt peste 200 de spitale cu HIS).

Deblocarea call-ului de sănătate local va ajuta la închiderea buclei de informatizare care în momentul de faţă se realizează la nivel central prin prescrierea electronică, cardul de sănătate şi dosarul electronic al pacientului. �

eHealth 2012 - paşi concreţi spre un sistem digital integrat de sănătatede Dan Gârlaşu, VP ANIS

Trend cu costul/pacient. În SUA cheltuielile legate de sănătate au depăşit 17% din produsul naţional brut în 2010 şi continuă să crească. De menţionat că în SUA există circa 50 de milioane de cetăţeni neasiguraţi medical iar una din bătăliile acestui an electoral american se duce în jurul acestei probleme, obiectivul fiind să se reducă cifra de neasiguraţi la 30

de milioane (Financial Times, 2 iulie 2012). Alte ţări cheltuiesc mai puţin din produsul lor brut (media UE este 9%) dar trendul de creştere este acelaşi.

Dan Gârlaşu, VP ANIS

Page 23: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

21Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

I N T E R V I U

IT TRENDS: Vorbim despre eHealth şi diversele sale componente, un proces care înaintează extrem de lent. Nu cumva există şi o reacţie de frică din partea celor chemaţi să-l implementeze?

Pavel Kubu: Ba da. De aceea există rezistenţă, de pildă, la implementarea do-sarului electronic al pacientului. Există rezistenţă din partea doctorilor, deoarece mijloacele electronice permit un manage-ment mai bun al cheltuielilor cu sănătatea şi o reducere dramatică a posibilăţilor de fraudă. Este nevoie de implicarea reală a factorilor de decizie din unităţile medicale pentru ca situaţia să se schimbe în bine. În Cehia, de pildă, lucrăm cu o clinică al cărei şef este specialist în traumatologie. Dom-nia sa a implementat componente eHealth în clinică deoarece şi-a dat seama că ast-fel poate avea cu adevărat un tablou real al cheltuielilor cu asigurarea sănătăţii, de la costul real al unei apendicite, la costul real al unei zile de găzduire a pacientului în clinică.

ITT: În opinia mea, eHealth este cea mai importantă componentă a schimbării către societatea digitală. De ce s-a implicat atât de tare în acest fenomen Intel, până la urmă un furnizor de tehnologie?

Pavel Kubu: Deoarece în ultimii douăzeci de ani Intel s-a implicat foarte mult în tot ceea ce înseamnă schimbarea vieţii indusă de tehnologie. Am fost la baza schimbării diferitelor industrii. Industria de sănătate este unul din cele mai importante servicii publice. Este atât de important, încât până şi Statele Unite au decis să adopte un mo-del european de sănătate, mult mai ac-cesibil publicului larg. Evident, Intel este o companie comercială. Dacă analizăm ver-ticalele industriale, constatăm că nu prea mai sunt sectoare importante de creştere în sfera digitizării. Există însă sectoarele

publice, care sunt actualmente cele cu potenţialul imens de creştere. Sănătatea este unul din cele mai importante. Al doilea de enorm interes pentru Intel este educaţia.

ITT: Nu este o sarcină prea mare pentru un furnizor de tehnologie?

Pavel Kubu: Nu. Suntem de foarte multă vreme implicaţi în fenomenul IT&C. Noi nu le spunem decidenţilor să cum-pere ceva de la noi. Nu căutăm doar un act de vânzare de tehnologie. Noi oferim tehnologie, dar oferim şi informaţiile nece-sare, atât decidenţilor, cât şi consumato-rilor de servicii publice, pentru ca aceştia să-şi schimbe mentalitatea vizavi de importanţa adoptării tehnologiei în astfel de sectoare. Tehnologic vorbind, pentru astfel de sectoare am ajuns să dezvoltăm şi soluţii dedicate. În sănătate, de pildă, unul din elementele fundamentale ale suc-cesului implementării tehnologiei ţine de

respectarea intimităţii datelor pacienţilor. De aceea, noi am investit şi investim în dezvoltarea de platforme tehnologice cu un grad aparte de securitate a datelor deja „încastrată” în platformă. Vorbim aici de Intel AntiTheft, o tehnologie care va ajunge chiar să împiedice utilizatorii să furnizeze fără ştirea lor date unor terţi care ar putea profita de pe urma lor.

ITT: Există diferenţe între ţările din re-giunea Europei de Est în privinţa adoptării eHealth?

Pavel Kubu: Trebuie să spun că există diferenţe, mai ales din punct de vedere al factorului public de presiune faţă de gu-verne şi instituţii. Diferenţele însă sunt generate şi de modul în care este privit actul medical. Şi asta pentru că eHealth nu înseamnă doar echipamente digitale care să ofere diagnostice. Înseamnă echi-pamente care să ajute doctorul în exer-citarea artei medicale. Iar aici poate exista un pericol: acela ca, bazându-se exclusiv pe indicaţiile aparatelor, doctorii să uite de comunicarea cu pacienţii, uitând astfel că bolile nu înseamnă doar radiografii, ci înseamnă găsirea de soluţii complexe, în care pacientul este inclus.

ITT: Ar putea lansa Intel în acest sens o iniţiativă precum cea de acum câţiva ani, în care guvernele erau încurajate să schimbe mentalităţile populare prin pro-grame de achiziţii echipamente IT?

Pavel Kubu: Aici limitările noastre sunt date de barierele mentale ale pro-fesioniştilor din sănătate, ale politicie-ni lor şi ale publicului larg. Nu suntem naivi. Ştim că revoluţiile nu rezolvă nimic. Lucrăm cu diverse autorităţi publice şi guverne sub forma de „consilier de încre-dere”, în sensul în care le furnizăm în mod deschis informaţii şi studii de caz privi-toare la schimbările pe care tehnologia le poate induce. Suntem angajaţi într-un proces evolutiv, care cere răbdare, timp şi investiţii până să producă rezultatele revoluţionare scontate. �

Verticalele de viitorde Bogdan Marchidanu

Pavel Kubu este Business Development Manager Healthcare CEE în cadrul corporaţiei Intel. În această calitate, domnia sa a discutat cu IT Trends despre evoluţia fenomenului eHealth în lume şi în regiunea pe care o conduce, din care face parte şi România.

Pavel Kubu, Business Development Manager Healthcare CEE Intel

Page 24: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

22 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012O P I N I I

Viaţa ca un PowerPointFă-mi o prezentare de 10 slide-uri şi îţi spun ce fel de om

eşti...” este o invitaţie ce poate părea exotică, dar care din-colo de conotaţiile sociologice, are un fundament extrem

de real şi de important pentru succesul actului de comunicare. Toţi cei care participă în mod regulat la evenimente publice sau întâlniri de lucru interne, între colegi şi parteneri, pot realiza cât de important este modul în care îţi pregăteşti şi îţi susţi prezen-tarea, pentru atingerea unui anumit scop comunicaţional.

Acum 20 de ani scriam primul articol despre minunile pe care le poate face noul program PowerPoint, din prima suită de Office pentru Windows, într-una dintre primele reviste de spe-cialitate de la noi... Şi de atunci, mii de slide-uri s-au derulat în vieţile noastre şi PowerPoint-ul a devenit un instrument de bază în actul de exprimare modern.

Conform unor statistici pescuite de pe reţelele sociale, unde există o bogată comunitate Slideshare, peste 300 de milioane de utilizatori folosesc diferitele versiuni ale celui mai popu-lar program de prezentare, peste 30 de milioane de prezentări

sunt susţinute zilnic, iar peste 1 milion de prezentări au loc simultan pe întregul mapamond. Impresionant...

Dar mai impresionant este faptul că peste 50% dintre pre-zentări sunt de nesuportat. Abundenţa de text, grafice minus-cule, explicaţii inutile, caractere greu de citit, fonturi fără con-trast, lungimea discursului şi monotonia speakerului, au toate şansele să adoarmă auditoriul, care abia aşteaptă pauza de cafea... Cine nu a trăit o astfel de experienţă?

Personal, rar mi s-a întâmplat să îmi placă într-adevăr o pre-zentare, adică introducerea, conţinutul şi forma slide-urilor, modul de exprimare a ideilor, transpunerea şi susţinerea me-sajului, durata şi „prestaţia artistică” a vorbitorului. Puţini mai dau astăzi importanţă modului în care trebuie susţinută o prezentare. Există aici o sumedenie de reguli scrise şi nescrise. Marea majoritate a celor care vin să ţină o prezentare la un eveniment de business nu îşi adaptează forma şi discursul la consistenţa medie a auditoriului de la astfel de manifestări. Ori sunt manageri care vorbesc liber în faţa unui banner, ori sunt specialişti care vin cu aceleaşi slide-uri de la seminariile tehnice. Marea lor majoritate a prezentărilor sunt „de firmă”, croite special pentru oamenii de vânzări sau consultanţi, în care singurul efort al speakerului este să schimbe numele, funcţia, şi eventual locaţia conferinţei. Mulţi uită însă să facă

şi schimbările de master slide din footer area, fiind de tot haiul să vezi că dincolo de cover, restul de slide-uri au o altă de-numire de prezentare, alt speaker sau altă locaţie cu, evident, altă dată. Este genul de prezentări făcute în avion, sau cu o oră înainte de sesiune. Sunt totuşi speakeri, din păcate destul de puţini, care nu se rezumă la forma rigidă a prezentărilor de corporaţie, încercând să le facă mai atrăgătoare, traducând titlurile sau inserând câte o captură personală.

Supărătoare este lipsa de preocupare a speakerului pentru semnificaţia, structura şi conţinutul prezentării, care trebuie să fie adaptate la tipologia evenimentului şi auditoriului. Prezentări seci, cu multe date tehnice şi prescurtări pe care nu le înţelege nimeni, slide-uri întregi cu texte copiate din Word sau tabele întegi cu cifre din Excel - care nu au nicio relevanţă, de multe ori nici pentru speaker, titluri scrise cu galben pe fond alb sau casete cu litere bleumarin pe fond negru, capturi nereuşite, poze pixelate descărcate de pe net, toate astea con-tribuie din plin la scoaterea auditoriului din „transă”. Cineva care nu poate vedea textul din ultimul rând al sălii şi nu poate urmări şirul ideilor îşi pierde cu uşurinţă interesul...

La polul opus pot fi întâlnite prezentări super-obositoare, cu abundenţă de wordart-uri, autoshapes, zeci de fonturi şi bolduiri pe acelaşi slide, texte animate, cu efecte aleatorii pen tru fiecare rând, cuvânt, literă, slide-uri laconice cu câte un singur cuvânt sau cifră, ilustraţii fără comentarii sau fără logică la tematica prezentării, toate cu rezultate la fel de dezas-truoase pentru pierderea audienţei.

Oameni buni, care susţineţi prezentări: există reguli scrise şi nescrise. Dacă nu aţi avut timpul sau ocazia să parcurgeţi un training de specialitate, uitaţi-vă puţin pe net. În 5 mi-nute găsiţi zeci de tutoriale Slideshare, care ne învaţă care sunt etapele pregătirii unei prezentări, cum să ne interesăm de auditoriu, cum să ne pregătim registrul discursului, cum să ne plimbăm prin sală sau cum să nu ne ţinem mâinile, cum să trezim publicul din letargia creată de cele 5 prezentări an-terioare, cum să le câştigăm atenţia cu 10 minute înainte de pauza de prânz, atunci când în sală pătrund miresmele de la „serveală”, în fine, o sumedenie de sfaturi utile care pot face din actul prezentării un real succes. �

[email protected]

Radu Crahmaliuc

Susţinerea unei prezentări este o artă, şi din păcate puţini ştiu să facă dintr-o astfel de expunere un eveniment de comunicare profesională.

«

Page 25: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

23Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

O P I N I I

Sfaturi gratis pentru domnul Nica

Am auzit zilele trecute că domnul Ministru Nica, proaspăt nu-mit la cârma instituției pe care o cunoștea deja din mandatul trecut, a anunțat începerea unui nou program pilot, E-Invoice sau cam așa ceva, prin care cei care vor să exporte la mișto

motoare de locomotivă pentru ca să-și recupereze (sanchi) TVA-ul, să folosească o aplicație pe Internet. Asta pentru a nu mai fi nevoiți să fie sunați pentru detalii, la ceas de seară, așa cum a făcut ditamai direc-torul ANAF, Blejnar, rămas fără secretară care, știm cu toții, că atunci când sună ceasul de plecare, poa’ să ningă, poa’ să plouă, ea pleacă acasă, lăsând demnitarul ce dorește să muncească peste program să se descurce singur!

Citeam acum două săptămâni că, mai nou, politica de IT a chiriașului de la numărul 10 din Downing Street, adică Prim Ministrul Guvernului Majestății Sale a Marii Britanii ar fi de sprijin al micilor întreprinderi furnizoare de soluții IT și că este imperios necesar ca pentru orice pro-iect IT să fie analizate și alternativele la software-ul proprietar.

Și ca să fie mai clar, o să dau citatul în engleză, să n-avem vorbe: „Government IT projects that don’t explore alternatives to closed and proprietary software are getting kicked back and denied funding.”

Am zis mai demult că sifonatul banului public se face în mai multe moduri, cele deja clasice, cu bordura, asfaltatul la mișto sau băncuțele și coșurile de gunoi din sectorul 3 cumpărate de la rude, dar asta e pentru afoni. Bordurile se pot număra, dacă le schimbi de 10 ori începe

să pută (afacerea, nu bordura) și mai elevat acum, în perioada de boom a divaisurilor de întins grăsimea pe ecran cu degetul, livratul de soluții de IT&C „neapărat necesare” și-al dracului de scumpe.

Domnul Ponta a început bine la un moment dat cu investigarea cazurilor de cheltuieli nejustificate pentru servicii juridice de către instituții care aveau bine-mersi compartimente juridice. Eu i-aș da ideea să facă un inventar al tuturor achizițiilor publice de soluții de video-conferință d’alea firoscoase, cu „plazme” mari care oricum n-au ajutat cu mai nimic atunci când a fost să dea iarna mare peste noi.

Sistemele informatice gen „mamut”, cu software proprietar și închis, cu termene de implementare de câțiva ani ar trebui să nu mai existe în administrația publică. Problemele financiare recente ale Greciei ar trebui să dea oricui de gândit și o mai atentă chivernisire a banului public este neapărat necesară. Aduc aminte iarăși faptul că mai toate instituțiile administrației publice centrale își fac singure statul de plată, fiecare pe câte alt program, în condițiile în care legislația este unică în domeniu. Austriecii au redus costurile înființând un singur „oficiu de calcul” centralizat al întregii administrații publice care oferă același serviciu de calitate tuturor instituțiilor.

Ceea ce austriecii făceau de aproape 10 ani, se pregătesc să facă și englezii acum prin strategia G-Cloud (http://gcloud.civilservice.gov.uk), ur mărind nu doar flexibilitatea și disponibilitatea sistemelor dar și re-ducerea costurilor.

Și la noi în România s-ar putea face același lucru, reunind forțele și dotările existente din câteva instituții dintre care aș aminti: Centrul Naţional de Management pentru Societatea Informaţională, Centrul Național „România Digitală”, „Serviciul de Telecomunicații Speciale” și Direcția Generală de Tehnologie a Informației (DGTI) a ANAF într-o singură instituție guvernamentală, pe drumul început de fosta Agenție pentru Serviciile Societății Informaționale.

Partajarea resurselor, atât de calcul cât și umane, ar putea sprijini și eforturile pentru realizarea unor mecanisme de schimb electro-nic de date pe ceea ce ar trebui să fie „autostrada informațională” a instituțiilor publice, atât de necesară pentru eficientizarea serviciilor societății informaționale.

Normal că o astfel de reuniune va trezi cu siguranță și interesul clasicilor jucători pe piața ofertelor de IT, specializați în mobilarea cu hardware la kilogram și vânzarea de cartoane colorate cu hologramă.

Îndrăznesc să spun că am reușit să descopăr o rază de speranță de normalitate săptămâna trecută, atunci când am fost invitat de conducerea DGTI ANAF la un schimb de experiență privind succesul implementării de aplicații cu întindere națională folosind tehnologie și soluții open-source, ocazie cu care am avut trei surprize.

Prima surpriză, cea plăcută, a fost disponibilitatea direcției de a studia, testa și eventual implementa câteva soluții folosind tehnolo-giile mai sus amintite. Cea de-a doua surpriză a fost numărul extrem de redus de oameni care reușesc să gestioneze partea informatică a finanțelor publice din România, de vreo 10 ori mai mică decât instituția omologă celei britanice de exemplu sau celei din Ungaria, dacă e să ne comparăm cu vecinii.

Ultima surpriză, cea tristă, a fost să văd numărul de plăci de marmură, nouă în total, care stau pe holul instituției, cu numele salariaților care au părăsit această lume aflându-se la datorie, în tim-pul serviciului. Din păcate, o a zecea placă urmează să fie instalată zilele următoare.

Cred că domnul Ministru Nica va avea viziunea (uite, i-am trans-mis-o gratis acum) și puterea de a iniția o astfel de mișcare de agregare în lumea IT a administrației publice și sper că va avea și sprijinul nece-sar de a o duce la capăt. �

[email protected]

Constantin Teodorescu

Și ca să fie mai clar, o să dau citatul în engleză, să n-avem vorbe: „Government IT projects that don’t explore alternatives to closed and proprietary software are getting kicked back and denied funding.”

«

Page 26: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

24 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012O P I N I I

Indiferent dacă sunteți student, jurnalist, funcționar public ce lucrează zilnic cu un calcula-tor, jurist, elev de liceu, asistent universitar, medic, profesor de informatică sau proprietarul unui mici afaceri de IT, Școala de Vară „Informatica la Castel” poate fi pentru Dvs. De câțiva ani, în fiecare vară, prin ospita litatea Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și a ARLUG, grupul de utiliza tori Linux din localitate, cas te lul Cernovici din Macea se transformă, pentru o săptă mâ nă, într-o minunată agora - un loc al schimbului liber de idei, al discuțiilor pasionan te, al noutăților tehnologice inter-naționale și al relaxării în natură.

Deși titulatura sună, poate, prea academic, organizatorii își propun să ofere participanților nu numai un loc unde să poată afla mai multe despre GNU/Linux și filozofia Software-ului Liber, ci și un prilej de a-și face noi prieteni și de a dis-cuta neîngrădit proiecte și idei despre cum ar trebui să arate viitorul sistemelor informati-ce din Administrația Publică românească. Fiind profesor, uti lizați laboratoare informa-tice școlare și v-ați ciocnit de greutăți tehnice în folosirea sistemelor de instruire asistată implementate de Minister? Ca jurnalist, încercați să vă pro-curați informații autentice de-spre Neutralitatea Internetului, despre implicațiile rețelelor so-

ciale asupra intimității online și despre libertățile individuale în mediul digital? Ați dori să aflați o metodă simplă de a fo-losi Software-ul Liber în firma pe care o conduceți, reducând costurile și eficientizând ope-rațiile departamentului IT?

Sunteți contabil și doriți să înțelegeți unele detalii tehnice ale utilizării semnăturilor elec-tronice cu certificate calificate, folosite lunar în relația cu ANAF? Vă preocupă serios securitatea rețelei Dvs. wire-less și ați obosit să urmați „rețetele specialiștilor”, publi-cate prin diverse reviste? Aveți nevoie de metode tehnice veri-ficate pentru a publica pe web informațiile instituției Dvs., astfel încât ele să fie ușor ac-cesibile unei categorii cât mai largi de utilizatori? Subiectele abordate la Școală oferă toate aceste răspunsuri, într-o formă simplă, accesibilă și utilizato-rilor netehnici care fac primii

pași în domeniul Tehnologiei Informației...

Sesiunile Școlii de Vară sunt organizate ca scurte prezentări ale subiectelor, urmate de dis-cuții libere prelungite și în-trebări, unele dintre ele purtate în aer liber – fiindcă nu trebuie

uitat că cele 21 ha de parc al Castelului alcătuiesc frumoa-sa Grădină Botanică „Pavel Covaci” din Macea, de reputație internațională. Nu în ultimul rând, dacă sunteți începător, veți putea experimenta direct instalarea GNU/Linux, pe stații de lucru sau servere - sub în-drumarea atentă și prietenoasă a invitaților mai vechi ai Școlii, unii dintre ei hackeri autentici, cu multă experiență – și veți putea aprofunda folosirea me-diilor libere de învățare asistată (e-learning), cum este vastul program EDU Moodle, oferit cu generozitate de firma Moodle România multor instituții de învățământ de la noi.

Informațiile vehiculate la acest eveniment pot fi de folos chiar și celor care se ocupă de vânzări de hardware pe piața românească. Indiferent dacă sunteți proprietarul unui ma-gazin de componente IT sau un simplu consultant de vânzări ce instalează, uneori, GNU/Linux pe laptopurile ce se vând în hipermarketurile românești, veți avea ocazia să aflați nu numai ce modele au șanse reale de succes printre hackeri, dar și informații „de culise” din lumea marilor branduri, precum și noutăți tehnologice despre proiecte mai „exotice”, de viitor, cum sunt Open Hard-ware, wireless cu dd-wrt sau FreedomBox.

Ce ar trebui să faceți? Dacă sunteți interesat de participare, puteți contacta organizatorii Școlii de Vară la adresa de e-mail „informatica AT uvvg DOT ro” și/sau puteți crea un cont pe website-ul oficial al evenimentului, http://proinfo.uvvg.ro. Înscrierea prealabilă, cu suficient timp înainte și cu anunțarea subiectelor pe care doriți să le prezentați în cadrul Școlii sunt necesare, pentru a permite includerea lucrării Dvs. în programul oficial. Sunteți așteptat cu plăcere! �

Cu laptopul la Castelde Răzvan Sandu, <razvan DOT sandu AT zando DOT ro>

Cititorilor mei români – mai ales începătorilor - le recomand, fără înconjur, să ia în conside-rare participarea la „Informatica la Castel”, excelentul eveniment anual dedicat GNU/Linux și Software-ului Liber în România. Anul acesta, întâlnirea va avea loc în perioada 27 august – 1 sep-tembrie, iar invitația vă este adresată cu plăcere, în limita locurilor disponibile și cu rugămintea

de a vă înscrie din timp.

Rãzvan Sandu

Page 27: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

25Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

A D V E R T O R I A L

Vă prezentăm mai jos câteva sfaturi prin care se poate evita pierderea de date datorate caniculei sau condiţiilor meteo nefavorabile:

1Canicula poate fi o problemă care duce la supraîncălzirea calculatorului

implicit a mediului de stocare a datelor. În timpul funcţionării, calculatorul trebuie ţinut în condiţii optime la o temperatură de maxim 25 de grade.

2În lunile de vară asiguraţi-vă că serverele au aer conditionat adecvat.

Este foarte important ca serverele să fi e menţinute la o temperatură cores pun-zătoare astfel încât să nu se producă supraîncalzirea şi implicit deteriorarea me diului de stocare a datelor.

3Investiţi într-un UPS pentru a vă proteja de variaţiile nedorite de tensiune.

Variaţiile de tensiune şi oprirea bruscă a calculatorului poate să ducă la pierederea datelor. Peste 50% din defectele hard-uri-lor sunt cauzate de fl uctuaţii de curent.

4În cazul în care aveţi deja un dispozitiv de protecţie de tensiune, verifi caţi-l

în mod regulat: cel puţin o dată la 6 luni, pentru a vă asigura că acesta funcţionează corespunzător.

Sfaturi ce trebuie avute în vedere în cazul pierderilor de date cauzate de caniculă sau condiţii meteo nefavorabile:

1 Nu încercaţi în nenumărate rânduri pornirea calculatorului dacă un Hard

Disk scoate sunete şi nu mai este detectat de calculator;

2 Nu încercaţi desfacerea hardului de-fect, nu veţi găsi acolo nimic ce poate

fi rezolvat cu o şurubelniţă;

3 Dacă un HDD miroase a ars în urma unei fl uctuaţii de curent nu încercaţi

schimbarea părţii electrice a hardului;

4 Nu utilizaţi softuri de recuperare de date pentru a încerca recuperarea da-

telor de pe un hard fi zic deteriorat, ali-mentându-l nu veţi face altceva decât să îi accentuaţi problemele.

5 Luaţi legatura cu BIT DATA RECOVERY la numărul de telefon 021.326.44.70

sau pe www.recuperaridate.ro pentru o DIAGNOSTICARE GRATUITĂ privind

recu perarea datelor. Experţii noştri vă pot explica opţiunile şi vă pot răspunde la orice întrebare cu privire la mediile de stocare deteriorate.

BIT DATA RECOVERY, cea mai specializată fi rmă de recuperare date din România, poate să vă ofere DIAGNOSTICARE GRATUITĂ în maxim 24 de ore indiferent de natura sau cauza deteriorării Hard Disk-ului dumneavoastră.

Protejaţi-vă datele de caniculă şi condiţii meteo nefavorabile

Sursa: BIT DATA RECOVERYADRESA: Str. BÂLCIULUI Nr. 7, Sector 2, 021501 BucureştiTelefon: 021.326.44.70 Mobil: 0726.111.550 Fax: 021.252.44.78WEB: www.recuperaridate.ro

Tenhicienii în recuperare date se confruntă anual cu un val de cereri de servicii de recuperare date odată cu începutul şi în timpul sezonului de vară. Veţi spune, ce legătură au lunile de vară cu datele? Totul provine de la supraîncălzire şi de la consumul ridicat de curent din zilele călduroase când furnizorii de electricitate nu reuşesc să facă faţă consumului, să-l stabilizeze şi astfel se produc acele fl uctuaţii de curent care nu fac bine nimănui.Puteţi proteja datele dvs. prin luarea unor măsuri de precauţie!

Page 28: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

26 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012E V E N I M E N T

Puterea de calcul a crescut enorm în ultima vreme, iar aplicațiile și avantajele ce decurg din acest lucru nu sunt pe deplin înțelese de toți. Acestea sunt condițiile în care Agora Group a organizat

conferinţa de tehnologie Agora cu tema High Performance Computing la Hotelul Intercontinental din Bucureşti.

În deschidere, Monica Ene-Pietroșanu, Vicepreședinte Research & Developments ANIS, a vorbit despre cei trei piloni de creștere a industriei de software în România: creșterea consumului intern de software și a tehnolo-giei din partea firmelor mici și mijlocii, spri-jinirea firmelor care își doresc să treacă de la

dezvoltarea de software în regim de outsourcing la dezvoltarea de produse și continuarea dezvoltării cercetării-dezvoltării și a outsourcingului în formele existente.

Andrei Bâlcu, Consultant tehnic HP Româ-nia, a susținut faptul că high performance computing se bazează pe o infrastructură

convergentă: soluții de stocare, servere, centre de date, infrastructură software și rețele.

Michal Klimes, Managing Director, Eastern Europe SGI, a prezentat punctele cheie în evoluția supercalculatoarelor, experții în uti-lizarea acestora fiind ancorați în domenii pre-cum: structurarea mecanică, electromagnetică, dinamică fluidelor, mecanica cuantică, dinamică

moleculară, biologia, procesarea seismică, simu-larea rezervelor naturale, randarizare, simularea meteorologică, analiza datelor.

În încheiere, Tudor Fulga, Storage&Server Product Manager Oracle Sun, a prezentat per-

formanțe extreme obți-nute cu Supercluster, iar Marius Purice, Next Ge-neration Data Center Solutions Consultant DELL România, a adăugat faptul că abordarea DELL în acest domeniu se axează pe 3 domenii: colabo-rarea cu comunitatea, încheierea de parteneriate inteligente și simplificarea soluțiilor. � (CF)

Agora Group a organizat conferința de tehnologie cu tema Mobile Office la Hotelul Intercontinental din București. O temă foarte bogată în subiecte și nu pe deplin cunoscută prin însuși dinamis-

mul de care se bucură, dat de noile device-uri care ne sunt puse la dispoziție în același timp cu dezvoltarea tot mai accentuată a puterii telefonului mobil.

Robert Constantin, Commercial Category Manager HP Romania, a pus accentul pe creșterea productivității cu ajutorul accesori-ilor, indiferent de locul în care se desfășoară activitatea. Astfel HP oferă o gamă variată de soluții pentru notebook-urile EliteBook, Pro-Book, Folio, Slate2: baterii, stații de cuplare, carcase de transport, filtre de securitate, co-nexiuni 3G și baterii secundare.

Călin Rangu, Reprezentant CIO Council, a declarat: „Este foarte adevărat că nivelul de mobilitate crește în continuu, dar ceea ce observ eu cel puțin în mediul bancar, de exemplu, este și o creștere a nivelului de conservatorism vis-a-vis de accesul la Inter-net acordat angajaților. Poate părea un para-dox, dar de fapt nu este, având în vedere preocupările legate de secu ritate și de creșterea productivității muncii. Probabil că, până

la urmă, soluțiile de tip cloud computing vor găsi metoda de a rezolva acest paradox”.

Tudor Galoș, Reprezentant ANIS, a spus: „Consumerizarea IT-ului este dată de cloud computing, explozia de date, social compu-ting, aplicații în browsere, ecosistemul de computere, dispozitive personale de birou, conectivitate permanentă și interacțiune naturală”.

În încheiere, Radu Dinu, Channel Repre-sentative INTEL și Andra Platon, Market Development Specialist INTEL au prezentat familia generației a 3-a de procesoare Intel Core care îmbunătățesc experiența utiliza-torilor de Ultrabook-uri: „Noi credem că Ultrabook-urile bazate pe a 3-a generaţie INTEL Core reprezintă o nouă eră a calcu-latoarelor. La fel cum tehnologia Centrino a adus mobilitate adevărată la începutul anului 2003, Ultrabook va aduce un nou tip de experienţă pentru utilizator începând de astăzi: performanţă fără compromi-suri şi capacitate de reacţie fără precedent, într-o gamă largă de de forme de prezentare: subţire, uşor şi elegant”. � (CF)

HPC – cui prodest

Andrei Bâlcu

Robert Constantin

Tudor Galoş

Radu Dinu

Andra Platon

Călin Rangu

Monica Ene-Pietroşanu

Michal Klimes

Tudor Fulga

Marius Purice

Cum facem bani din mers

Page 29: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

27Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012

E V E N I M E N T

Ţările din întreaga lume, indife-rent de nivelul de dezvoltare eco nomică, împărtăşesc părerea aproape unanimă că se pot rea-liza paşi uriaşi în integrarea ser-viciilor medicale în următorii cinci ani, cu guvernele naţionale pre-luând conducerea în coordonarea acestor eforturi.

Sistemul de sănătate din România se confruntă cu multe provocări, în condiţiile în care

Guvernul trebuie să facă faţă unor mari datorii şi unui serios defi-cit bugetar, dar în acelaşi timp şi unor probleme cronice acumulate din trecut. Nevoia de a se pregăti în vederea unor viitoare cheltuieli pentru a gestiona schimbările demografice, de a asigura o mai bună calitate şi eficienţă şi de a realiza investiţiile necesare în infrastructura sistemului de sănătate, toate acestea contribuie

la creşterea provocarilor fiscale care devin critice.

Implementarea conceptului eHealth capătă valenţe critice în ţara noastră. Câţiva paşi în acest sens au fost demaraţi. Unul dintre aceştia, SIUI, a devenit operaţional anul trecut. De aici

încolo însă, drumul are încă multe etape, care trebuie parcurse în cel mai scurt timp posibil.

În dorinţa de a sprijini aco-perirea cât mai rapidă a acestui drum, Agora Group a organizat pe 9 iunie la Bucureşti Conferinţa eHealth 2012, un eveniment ce

Informatizarea - calea înainte în sănătatede Cristian Faur

de Cristian Faur

Decidenţi şi specialişti din domeniul medical au discutat despre cele mai eficiente soluţii de îmbunătăţire a sistemului naţional de sănătate în cadrul conferinţei eHealth 2012, organizate recent de

grupul de presă IT Agora.

Cei prezenți la eveniment au putut afla cele mai noi informații despre: platforme smartphone (Android, iOS, BlackBerry OS, webOS, Windows Phone 7) și unelte de suport, biblioteci și compilatoare, app stores și modele de distribuție, mobile cloud computing și mobile web (HTML5, MobileAjax, Mobile Flash, J2ME etc), publicitate mobilă (publicitate target-ată, recomandări bazate pe locație etc) și au putut lua parte la o serie de workshop-uri interac-tive.

Alexandru Damian, Engi-neering Manager, Open Source Technology Center și Radu Moisan – Senior Engineer,

Open Source Technology Center INTEL au vorbit despre QEmu, un emulator de procesor care are două moduri diferite de operare: emularea întregului sistem, inclusiv a imaginii complete a hard disk-ului sau emularea în modul user care

permite rularea unui simplu executabil cross-compiled.

Andrei Costescu, CEO MReady, a pus accentul pe pro-blemele cu care se confruntă dezvoltatorii de aplicații mobile atunci când vor să-și lanseze produsul. Datele extrase din

piața aplicațiilor mobile arată că există o cerere crescândă pentru download-ul aplicațiilor utile, care să satisfacă mini-mum o nevoie a consumato-rilor, iar din acest punct de ve-dere este importantă strategia prețului și alegerea platformei de dezvoltare.

În toamna acestui an, Agora Group anunță organizarea unei noi ediții Programatica, de această dată dedicată soluțiilor pentru platforme Enterprise. �

Programatica Mobile

Alexandru Damian Radu Moisan

Andrei Costescu

La fel ca în anii trecuți, Programatica 2012 și-a propus să pună față în față dezvoltatorii și comunitățile acestora din România, astfel încât aceștia să afle ultimele noutăți, strategiile și direcțiile de evoluție, să poată face o comparație directă între diferitele platforme de dezvoltare, să aleagă cea mai potrivită

platformă pentru aplicațiile pe care intenționează să le dezvolte, să facă schimb de experiență și de idei.

Page 30: IT Trends - iunie-iulie 2012

www.ittrends.ro

28 Nr. 6/7 - Iunie/Iulie 2012E V E N I M E N T

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc [email protected] Teodorescu [email protected]ãzvan Sandu [email protected] Pascal [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing [email protected]

Mihai Bucuroiu, Sales [email protected]

Andreea Maier, Marketing & PR [email protected]

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2012 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Bl. 13,Et. 8, Ap. 84, camera 1, Sect. 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

s-a desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi Ministe-rul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi care îşi propune să prezinte soluţii IT&C şi de finanţare concrete pentru dome-niul sistemului de sănătate din România, să ducă la o mai bună conştientizare a problemelor şi posibilelor soluţii din sistem.

Invitat să vorbească în des-chidere a fost domnul Dan Gârlașu, reprezentantul ANIS, organizație care este foarte in-teresată de ceea ce se petrece în zona informatizării serviciilor medicale, mai ales în condițiile în care îmbătrânirea populației, cuplată și cu alți factori, forțează autoritățile să găsească soluții noi și să și cheltuie mai mult pentru servicii medicale.

SIVECO Romania a prezen-tat în cadrul acestui eveniment câteva dintre aspectele practice privind implementarea şi utili-zarea sistemelor informatice de sănătate, mai ales în ceea ce

privește Sistemul Informatic Unic Integrat, funcțional din 2008. „Toate aplicaţiile viitoare care se vor realiza de acum încolo se vor conecta la această platformă, care trebuie înţeleasă atât ca furnizor de resurse informatice, cât şi ca standard de facto”, a declarat Dan Donciulescu, project manager în cadrul Departamentului eHealth din SIVECO Romania.

Health 2.0 trends and threads este denumirea prezentării sus-ținute de Pavel Kubu, Intel Ro-mânia - Business Development Manager Healthcare CEE. Acesta

a mulțumit organizatorilor eveni-mentului pentru posibilitatea de a prezenta planurile în derulare și cele de viitor ale companiei pe care o reprezintă pentru domeniul sănătății. Intel a înființat o com-panie având ca obiect de activita-te tocmai serviciile medicale high-tech, observând că multe guverne doresc să schimbe felul în care cetățenii au acces la doctori.

Cătălin Fota, HP România - Business Consultant Healthcare,

Enterprise Services a prezentat produsele și serviciile pe care le oferă compania din care face par-te pentru domeniul sănătății. HP sunt cunoscuți drept specialiști în programe care protejează medi-camentele împotriva contra facerii și s-au remarcat recent prin do-tarea Spitalului Universitar din Oslo cu aparatură informatică nemaivăzută nicăieri în lume până în prezent.

Alexandru Negrea, Senior Sales Consultant la Oracle România, a vorbit despre soluțiile Oracle pen-

tru imagistica medicală. Unele dintre soluțiile prezentate sunt atât de moderne încât nu au apu-

cat să intre în dotarea vreunei unități sanitare românești. Un element interesant și de noutate a fost prezența printre ofertele companiei și a soluțiilor de co-laborare, care pot elimina cu suc-ces excesul de documentație din sistemul medical și, pe cale de consecință, birocrația.

Gradul de informatizare a furnizorilor de servicii medicale este în continuă creştere, ceea ce creează cerinţe de integrare a aplicaţiilor utilizate de medici, pe de o parte, în activitatea de cabinet, pe de altă parte, pen-tru obligaţiile de raportare către platforma naţională de sănătate. SIUI, Reţeta electronică şi în vi-itor Cardul electronic şi Dosarul electronic vor impune ca fiecare furnizor de servicii medicale să-şi aleagă acele aplicaţii care pot face corect toate raportările către aceste sisteme. �

Dan Gârlașu

Pavel Kubu

Cătălin Fota

Alexandru Negrea

Dan Donciulescu