Transcript
Page 1: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

LIPIDELEROLUL

STRUCTURA CHIMICĂPROPRIETĂŢI

Page 2: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

LIPIDELIPIDE

Substanţe organice, greu Substanţe organice, greu solubile în apă dar solubile în solubile în apă dar solubile în solvenţi solvenţi oorganici (eter, benzen, rganici (eter, benzen, cloroform).cloroform).

Page 3: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

RolulRolul1.1. principala formă de depozitare şi de principala formă de depozitare şi de

transport a rezervelor energetice transport a rezervelor energetice ale organusmuluiale organusmului

2.2. Constituienţi structurali ai Constituienţi structurali ai membranelor celulare şi membranelor celulare şi intracelulareintracelulare

3.3. rol în procesul de comunicare şi rol în procesul de comunicare şi recunoaştere intercelularărecunoaştere intercelulară

4.4. Izolator: termo; mecano-; Izolator: termo; mecano-; electroizolatorelectroizolator

5.5. Pot avea efecte biologice: sunt Pot avea efecte biologice: sunt vitamine, hormoni, prostaglandinevitamine, hormoni, prostaglandine

Page 4: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

ClasificareaClasificarea

SaponifiabileSaponifiabile – prin hidroliză se – prin hidroliză se descompun în substanţele componente descompun în substanţele componente (acilglicerolii, fosfogliceride, sfingolipide, (acilglicerolii, fosfogliceride, sfingolipide, cerurile, glicolipidele)cerurile, glicolipidele)

NesaponifiabileNesaponifiabile – nu se scindează – nu se scindează hidrolitic în compuşi simpli (hidrocarburile, hidrolitic în compuşi simpli (hidrocarburile, alcoolii, aldehidele, acizi cu schelete alcoolii, aldehidele, acizi cu schelete alifatice sau ciclice cu structură alifatice sau ciclice cu structură poliizoprenică: terpenele, steroizii, poliizoprenică: terpenele, steroizii, carotenoizii)carotenoizii)

Page 5: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Structurală:Structurală:

Lipide monocomponenteLipide monocomponente (monomeri lipidici) – lipide (monomeri lipidici) – lipide nesaponifiabilenesaponifiabile

Lipidele policomponenteLipidele policomponente

1.1. Simple:Simple: cerurile, gliceridele, cerurile, gliceridele, steridelesteridele

2.2. Conjugate (mixte):Conjugate (mixte): fosfolipidele, fosfolipidele, sfingolipidele, glicolipidelesfingolipidele, glicolipidele

Page 6: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

După importanţa fiziologică:După importanţa fiziologică:

1.1.Lipide de rezervăLipide de rezervă - Tg - Tg

2.2.StructuraleStructurale – FL, Col, Sfingolipidele – FL, Col, Sfingolipidele

3.3.Lipidele sângeluiLipidele sângelui: Tg, Col, LP: Tg, Col, LP

Lipidele constituie 10-20% din masa Lipidele constituie 10-20% din masa corpului.corpului.

10-12 kg lipide (2-3 kg – lipide 10-12 kg lipide (2-3 kg – lipide structurale; 98% - concentrate în structurale; 98% - concentrate în ţesutul adipos)ţesutul adipos)

Page 7: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

TgTgStructura chimică de bază aStructura chimică de bază a TG (50-150 mg/dL)TG (50-150 mg/dL) este reprezantată de trei molecule de acizi graşieste reprezantată de trei molecule de acizi graşi ataşaţi prin legături de tip ester la o moleculă de ataşaţi prin legături de tip ester la o moleculă de glicerol.glicerol.TG umane conţin ca acizi graşi acidul stearic, TG umane conţin ca acizi graşi acidul stearic, oleic şi palmitic. Ele sunt sintetizate de către oleic şi palmitic. Ele sunt sintetizate de către celulacelula intestinală, hepatică şi adipoasă.O intestinală, hepatică şi adipoasă.O alimentaţie hiperglucidică este însoţită de alimentaţie hiperglucidică este însoţită de utilizarea imediată a carbohidraţilor pentru utilizarea imediată a carbohidraţilor pentru formareaformarea de energie sau stocarea sub formă de de energie sau stocarea sub formă de glicogen; excesul este transformat în TG de glicogen; excesul este transformat în TG de depozit în celuladepozit în celula adipoasă.adipoasă.

Page 8: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

TgTgPrima etapă în sinteza TG este transformarea carbohidraţilor în Prima etapă în sinteza TG este transformarea carbohidraţilor în acetil- CoA care va fi polimerizată în acizi graşi , trecând prin două acetil- CoA care va fi polimerizată în acizi graşi , trecând prin două etapeetape intermediare: malonil- CoA şi NADPH.intermediare: malonil- CoA şi NADPH.Glicerolul este furnizatde către alfa- glicerofosfat, care este un Glicerolul este furnizatde către alfa- glicerofosfat, care este un produs al căii glicolitice. produs al căii glicolitice. Sinteza de TG din carbohidraţi esteSinteza de TG din carbohidraţi este importantă din două motive:importantă din două motive:

- - puţine celule din organism au capacitatea de a depozita excesul puţine celule din organism au capacitatea de a depozita excesul de glucoză sub formă de:de glucoză sub formă de: glicogen în hepatocit şi celula glicogen în hepatocit şi celula musculară;musculară; TG în celula adipoasă.TG în celula adipoasă.

- - fiecare gram de TG furnizează de două ori mai multă energie fiecare gram de TG furnizează de două ori mai multă energie decît fiecare gram de glicogen,decît fiecare gram de glicogen, ceea ce demonstrează eficienţa ceea ce demonstrează eficienţa superioară a TG.superioară a TG.

Absenţa insulinei face imposibilă sinteza TG datorită scăderii alfa- Absenţa insulinei face imposibilă sinteza TG datorită scăderii alfa- glicerofosfatului precum şi aacetil- CoA şi a NADPH, toate glicerofosfatului precum şi aacetil- CoA şi a NADPH, toate provenind din catabolismul glucozei.provenind din catabolismul glucozei.  În plasmă, TG circulă sub formă de lipoproteine (chilomicroni şi În plasmă, TG circulă sub formă de lipoproteine (chilomicroni şi VLDL).VLDL). În cantitate mare dauÎn cantitate mare dau lactescenţă seruluilactescenţă serului

Page 9: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Rolul TgRolul Tg

1.1. Constituie grăsimea de rezervă din Constituie grăsimea de rezervă din ţesuturiţesuturi

2.2. Rol energeticRol energetic

3.3. Se găsesc în LP plasmaticeSe găsesc în LP plasmatice

4.4. IzolatorIzolatorLa oxidarea 1g se elimină 9kcalLa oxidarea 1g se elimină 9kcal

Tg din ţesutul uman cuprind următorii AG:Tg din ţesutul uman cuprind următorii AG:

Oleic-45%, palmitic-25%, linoleic – 8%, Oleic-45%, palmitic-25%, linoleic – 8%, palmitooleic – 7%, stearic- 7% şi alţii -7%palmitooleic – 7%, stearic- 7% şi alţii -7%

Page 10: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Proprietăţile TgProprietăţile Tg1.1. Sunt determinate de natura şi numărul de AG Sunt determinate de natura şi numărul de AG

constituienţiconstituienţi2.2. Insolubile în apă, solubile în solvenţi organiciInsolubile în apă, solubile în solvenţi organici3.3. Tg ce conţin AG saturaţi – solide(grăsimi, unt)- Tg ce conţin AG saturaţi – solide(grăsimi, unt)-

de origine animalăde origine animală4.4. Tg ce conţin AG nesaturaţi – consistenţă lichidă Tg ce conţin AG nesaturaţi – consistenţă lichidă

(uleiurile vegetale)(uleiurile vegetale)5.5. Prin hidroliza enzimatică (se produce în intestin Prin hidroliza enzimatică (se produce în intestin

sub acţiunea lipazei) se scindează în glicerol şi sub acţiunea lipazei) se scindează în glicerol şi 3AG3AG

6.6. Prin hidroliza alcalină (KOH, NaOH) –Prin hidroliza alcalină (KOH, NaOH) –glicerol+săpunuriglicerol+săpunuri

7.7. Prezenţa AG nesaturaţi – proprietatea de a Prezenţa AG nesaturaţi – proprietatea de a adiţiona halogenii la dublele legăturiadiţiona halogenii la dublele legături

8.8. Sub acţiunea luminii, căldurii – se autooxideazăSub acţiunea luminii, căldurii – se autooxidează

Page 11: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

FosfatideleFosfatideleFL (180-250 mg/dL)FL (180-250 mg/dL) sunt formate din glicerol la care se ataşează două sunt formate din glicerol la care se ataşează două molecule de acizi graşi şio moleculă de acid fosforic. La aceasta se molecule de acizi graşi şio moleculă de acid fosforic. La aceasta se ataşează o bază azotată (colina, serina sau etanolamina).ataşează o bază azotată (colina, serina sau etanolamina).Cele mai importante FL din organism sunt:Cele mai importante FL din organism sunt: lecitina,lecitina, cefalina şicefalina şi sfingomielina.sfingomielina.Deşi stuctura lor chimică este variabilă, proprietăţile fizice sunt Deşi stuctura lor chimică este variabilă, proprietăţile fizice sunt asemănătoare, toate fiindasemănătoare, toate fiind liposolubile şi transportate de către lipoproteine.liposolubile şi transportate de către lipoproteine.Sunt sintetizate de către toate celulele din organism, în special în ficat şi Sunt sintetizate de către toate celulele din organism, în special în ficat şi creier.creier.Principalele funcţii ale FL sunt:Principalele funcţii ale FL sunt:reprezintă elemente esenţiale pentru sinteza de lipoproteine, absenţa lor reprezintă elemente esenţiale pentru sinteza de lipoproteine, absenţa lor determinând anomalii în transportul colesterolului şi a altor lipide determinând anomalii în transportul colesterolului şi a altor lipide plasmatice;plasmatice; ••Tromboplastina, importantă în mecanismul coagulării, conţine colină;Tromboplastina, importantă în mecanismul coagulării, conţine colină; ••Sfingomielina este o componentă a tecii de mielină, cu rol de protecţie Sfingomielina este o componentă a tecii de mielină, cu rol de protecţie pentrupentru celula nervoasă,celula nervoasă, ••FL sunt donori de radicali fosfaţi, necesari pentru diferite reacţii FL sunt donori de radicali fosfaţi, necesari pentru diferite reacţii chimice,chimice, ••cel mai important rol a FL este participarea la sinteza membranelor cel mai important rol a FL este participarea la sinteza membranelor celulare şi alecelulare şi ale organitelor celulare.organitelor celulare.

Page 12: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Rolul:Rolul:1.1.StructuralStructural2.2.Fosfatidilcolina cu 2 resturi de palmitil este Fosfatidilcolina cu 2 resturi de palmitil este

componentul principal al surfactantului componentul principal al surfactantului pulmonar, ce acoperă alveolele şi pulmonar, ce acoperă alveolele şi împedică colapsul la expiraţieîmpedică colapsul la expiraţie

3.3.Fosfatidiletanolamina – sunt abundente în Fosfatidiletanolamina – sunt abundente în ţesutul nervosţesutul nervos

4.4.Fosfatidilinozitolul- rol în procesul de Fosfatidilinozitolul- rol în procesul de transmitere a semnalelor extracelularetransmitere a semnalelor extracelulare

Page 13: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

ColesterolulColesterolulCol (150-220 mg/dL)Col (150-220 mg/dL) este cel mai important sterol, este cel mai important sterol, provenind dintr- o sursă exogenăprovenind dintr- o sursă exogenă (aproximativ 500mg (aproximativ 500mg zilnic) şi endogenă, fiind sintetizat din acetil-CoA de către zilnic) şi endogenă, fiind sintetizat din acetil-CoA de către orice celulă animală.orice celulă animală. Plantele nu sintetizeză Col.Plantele nu sintetizeză Col.Factorii care influenţează concentraţia de colesterol Factorii care influenţează concentraţia de colesterol plasmatic sunt:plasmatic sunt: creştera Col din dietă determină creşterea uşoară a Col creştera Col din dietă determină creşterea uşoară a Col cu numai 15%, datorită modificăriicu numai 15%, datorită modificării adaptative ale unor adaptative ale unor enzime implicate în sinteza endogenă de Col,enzime implicate în sinteza endogenă de Col, creşterea acizilor graşi saturaţi din dietă determină creşterea acizilor graşi saturaţi din dietă determină creşterea Col cu 15- 25%,creşterea Col cu 15- 25%, creşterea acizilor graşi nesaturaţi determină scăderea creşterea acizilor graşi nesaturaţi determină scăderea Col printr- un mecanism necunoscut.Col printr- un mecanism necunoscut. absenţa insulinei şi a hormonilor tiroidieni determină absenţa insulinei şi a hormonilor tiroidieni determină creşterea Col plasmatic, probabil princreşterea Col plasmatic, probabil prin modificarea activităţii modificarea activităţii enzimelor implicate în catabolismul Colenzimelor implicate în catabolismul Col

Page 14: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

ColesterolulColesterolulSinteza endogenă de Col este controlată de o enzimă,Sinteza endogenă de Col este controlată de o enzimă, 3- 3- hidroxi- 3-metilglutaril CoA reductazahidroxi- 3-metilglutaril CoA reductaza ,care reprezintă ,care reprezintă treapta limitantă în sinteza endogenă de Col şi care treapta limitantă în sinteza endogenă de Col şi care previne, printr- un mecanism defeed- back negativ, previne, printr- un mecanism defeed- back negativ, creşterea Col plasmatic.creşterea Col plasmatic.Nucleul sterolic al Col poate suferi mai multe modificări Nucleul sterolic al Col poate suferi mai multe modificări pentru a forma:pentru a forma:- acid colic în ficat în proporţie de 80% (sub acţiunea alfa-- acid colic în ficat în proporţie de 80% (sub acţiunea alfa-hidroxilazei, activate de vitaminaC); acesta va fi conjugat hidroxilazei, activate de vitaminaC); acesta va fi conjugat pentru a forma săruri biliare, importante pentru digestia şi pentru a forma săruri biliare, importante pentru digestia şi absorbţia lipidelor,absorbţia lipidelor,- hormoni steroizi, secretaţi de către glandele suprarenale, - hormoni steroizi, secretaţi de către glandele suprarenale, testicul şi ovartesticul şi ovar..

Reglarea sintezei endogene de Col.

Page 15: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

ColesterolulColesterolulO cantitate mare de Col esteO cantitate mare de Col este precipitată în stratul cornean al pielii, ceea ce conferă precipitată în stratul cornean al pielii, ceea ce conferă pielii rezistenţa la absorbţia substanţelor hidrosolubile şi la acţiunea unor solvenţi pielii rezistenţa la absorbţia substanţelor hidrosolubile şi la acţiunea unor solvenţi organici, precum şi prezervarea de căldură prin împiedicareaorganici, precum şi prezervarea de căldură prin împiedicarea evaporării apei.evaporării apei.Pentru a- şi justifica rolul de generatori de energie,Pentru a- şi justifica rolul de generatori de energie, AGAG sunt transportaţi de la nivelul sunt transportaţi de la nivelul celuleicelulei adipoase spre alte celule sub forma acizilor graşi liberi, formaţi prin hidroliza adipoase spre alte celule sub forma acizilor graşi liberi, formaţi prin hidroliza TG.TG. Cel puţin doi stimuliCel puţin doi stimuli promovează această hidroliză:promovează această hidroliză: - scădera disponibilităţii glucozei în absenţa insulinei, determină scăderea alfa-- scădera disponibilităţii glucozei în absenţa insulinei, determină scăderea alfa-glicerofosfatului, necesar pentru sinteza TG, ceea ce modifică echilibrul in favoarea glicerofosfatului, necesar pentru sinteza TG, ceea ce modifică echilibrul in favoarea hidrolizei;hidrolizei; - lipaza hormono-senzitivă (dependentă) din celula adipoasă, care iniţiază rapid - lipaza hormono-senzitivă (dependentă) din celula adipoasă, care iniţiază rapid degradareadegradarea TG.TG. Eliberaţi din celula adipoasă, acizii graşi se ionizează rapid şi se Eliberaţi din celula adipoasă, acizii graşi se ionizează rapid şi se combină imediat cu moleculelecombină imediat cu moleculele de albumină: în condiţii normale o moleculă de de albumină: în condiţii normale o moleculă de albumină poate fixa 3 molecule de acizi graşi, dar atunci când necesarul de transport albumină poate fixa 3 molecule de acizi graşi, dar atunci când necesarul de transport al acizilor graşi este extrem, o moleculă de albumină poate fixa 30al acizilor graşi este extrem, o moleculă de albumină poate fixa 30 de molecule de de molecule de acizi graşi.acizi graşi. Acizii graşi transportaţi în această manieră se numesc acizi graşiAcizii graşi transportaţi în această manieră se numesc acizi graşi liberi , liberi , pentru a-i deosebi de ceipentru a-i deosebi de cei esterificaţi cu glicerol sau cu Col.esterificaţi cu glicerol sau cu Col. Concentraţia lor în plasmă este foarte mică, totuşi ei reprezintă una din cele mai Concentraţia lor în plasmă este foarte mică, totuşi ei reprezintă una din cele mai importanteimportante forme de transport energetic intre celulele organismului, din următoarele forme de transport energetic intre celulele organismului, din următoarele motive:motive: - - au un tourn-over plasmatic foarte rapid, putând fi complet înlocuiţi din plasmă în au un tourn-over plasmatic foarte rapid, putând fi complet înlocuiţi din plasmă în câteva minute,câteva minute, - - toate condiţiile care cresc rata de utilizare a lipidelor ca substrat energetic toate condiţiile care cresc rata de utilizare a lipidelor ca substrat energetic determină şi creşteradetermină şi creştera acizilor graşi liberi de aproximativ 5- 8 ori; aceste condiţii sunt acizilor graşi liberi de aproximativ 5- 8 ori; aceste condiţii sunt asociate în special cu diabetul zaharatasociate în special cu diabetul zaharat şi postul prelungit .şi postul prelungit .

Page 16: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

ColesterolulColesterolulÎn perioada postprandială, peste 95% din lipidele plasmatice sunt În perioada postprandială, peste 95% din lipidele plasmatice sunt sub formă desub formă de lipoproteinelipoproteine

Lipoproteinele sunt particule sferice, ce contin un nucleu hidrofob, Lipoproteinele sunt particule sferice, ce contin un nucleu hidrofob, format din TG şi Col esterificat, şiun înveliş hidrofil, format din format din TG şi Col esterificat, şiun înveliş hidrofil, format din proteine (apoproteine), FL şi Col neesterificaproteine (apoproteine), FL şi Col neesterificatt

Page 17: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Sinteza ColesteroluluiSinteza Colesterolului

Se sintetizează din Acetil-CoASe sintetizează din Acetil-CoANecesită 18 moli de Acetil-CoA, 16 NADPH+H şi 18 Necesită 18 moli de Acetil-CoA, 16 NADPH+H şi 18 de ATPde ATPPrincipalul organ de metabolizare este ficatul, dar Principalul organ de metabolizare este ficatul, dar are loc şi în intestin, suprarenale, tegumenteare loc şi în intestin, suprarenale, tegumenteAre loc în 3 etape:Are loc în 3 etape:

1.1. Sinteza acidului mevalonicSinteza acidului mevalonic2.2. mevalonatul prin mai multe reacţii - 3∆-izopentenil mevalonatul prin mai multe reacţii - 3∆-izopentenil

pirofosfat. 6 molecule de 3∆-izopentenil pirofosfat – pirofosfat. 6 molecule de 3∆-izopentenil pirofosfat – scualenscualen

3.3. Scualenul se supune ciclizării – lanosterol -- ColScualenul se supune ciclizării – lanosterol -- Col

Page 18: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Reglarea biosintezei colesteroluluiReglarea biosintezei colesterolului

1.1.la nivelul sintezei (v de transcriere a la nivelul sintezei (v de transcriere a genelor)genelor)

2.2.la nivelul modificării v de degradarela nivelul modificării v de degradare

3.3.prin cantitatea Col celular (represor prin cantitatea Col celular (represor al sintezei E dar creşte v de al sintezei E dar creşte v de degradare)degradare)

4.4.forma activă este forma defosforilată forma activă este forma defosforilată (insulina)(insulina)

Page 19: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Conţinutul Col depinde de regimul alimentar. Conţinutul Col depinde de regimul alimentar. Acest colesterol alimentar frânează sinteza Acest colesterol alimentar frânează sinteza reductazeireductazei în ficat în ficat

insulina şi hormonii tiroidieni activeză insulina şi hormonii tiroidieni activeză HMG-HMG-CoA reductazaCoA reductaza, iar glucagonul la animale are , iar glucagonul la animale are efect antagonistefect antagonist

Reglarea e dependentă şi de c % proteinei Reglarea e dependentă şi de c % proteinei specifice ce transportă Colspecifice ce transportă Col

Page 20: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Importanţa lipidelor în alimentaţie.Importanţa lipidelor în alimentaţie.

Aportul alimentar de lipide necesar zilnic este Aportul alimentar de lipide necesar zilnic este în mediu de 80g, incluzând grăsimi atât de în mediu de 80g, incluzând grăsimi atât de origine animală cât şi de origine vegetală.origine animală cât şi de origine vegetală.

Principalele lipide ale raţiei alimentare Principalele lipide ale raţiei alimentare sunt: Tg; FL; Col liber şi esterificat.sunt: Tg; FL; Col liber şi esterificat.Lipidele alimentare sunt sursa AG Lipidele alimentare sunt sursa AG indespensabili – linolic şi linolenic.indespensabili – linolic şi linolenic.

Funcţionarea normală a organismului necesită Funcţionarea normală a organismului necesită un consum minim obligatoriu de vitamine un consum minim obligatoriu de vitamine liposolubile ( A,D,E,K )liposolubile ( A,D,E,K )

Page 21: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Digestia grăsimilor în Digestia grăsimilor în TGITGI

Digestia şi absorbţia lipidelor alimentare necesită: Digestia şi absorbţia lipidelor alimentare necesită:

1. prez1. prezeenţa ABnţa AB ((compuşii majori ai bileicompuşii majori ai bilei)) care conduc la: care conduc la:

a. emulsionarea lipidelor alimentare,a. emulsionarea lipidelor alimentare,

b. activarea enzimelor lipoliticeb. activarea enzimelor lipolitice;;

c. absorbţia produselor finale ale digestiei.c. absorbţia produselor finale ale digestiei.

22. . pH alcalinpH alcalin -b -bicarbonaţii sucului pancreaticicarbonaţii sucului pancreatic crează crează pH-ul optim pentru enzimele lipolitice.pH-ul optim pentru enzimele lipolitice.

3.3. Prezenţa enzimelor lipoliticePrezenţa enzimelor lipolitice: lipaza, fosfolipazele, : lipaza, fosfolipazele, colesterolesteraza, sfingomielinaza şi ceramidaza.colesterolesteraza, sfingomielinaza şi ceramidaza.

Page 22: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

În cavitatea bucalăÎn cavitatea bucală – Tg nu se supun modificărilor – Tg nu se supun modificărilor deoarece saliva nu conţine E digestiei lordeoarece saliva nu conţine E digestiei lor

Excepţie:Excepţie: sugari, lipaza lingvală – digestează Tg în poziţia 3 sugari, lipaza lingvală – digestează Tg în poziţia 3 – 1,2 diglicerid– 1,2 diglicerid

În stomacÎn stomac – digestia are loc doar la copiii sugari (PH sucului – digestia are loc doar la copiii sugari (PH sucului gastric = 5) – sub acţiunea lipazei gastrice se digestează Tg gastric = 5) – sub acţiunea lipazei gastrice se digestează Tg din laptedin lapte

Page 23: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Digestia grăsimilor în Digestia grăsimilor în TGITGI

la adulţi are loc în la adulţi are loc în intestinul subţireintestinul subţire..

1.1. Prezenţa E lipoliticePrezenţa E lipolitice2.2. Condiţii pentru Condiţii pentru

emulsionarea emulsionarea llipideloripidelor

3.3. PH optim pentru PH optim pentru acţiunea E (neutru acţiunea E (neutru sau slab alcalin)sau slab alcalin)

Page 24: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

În intestin - chimul din stomac este În intestin - chimul din stomac este neutralizat de bicarbonaţii sucului neutralizat de bicarbonaţii sucului pancreatic şi intestinal. pancreatic şi intestinal. Grăsimile se supun emulsionării sub Grăsimile se supun emulsionării sub acţiunea sărurilor AB şi E lipolitice. acţiunea sărurilor AB şi E lipolitice. AB se amplasează la suprafaţa AB se amplasează la suprafaţa grăsime-apă împedică separarea grăsime-apă împedică separarea acestor 2 faze. Peristaltismul acestor 2 faze. Peristaltismul intestinului ajută la fărîmiţarea intestinului ajută la fărîmiţarea picăturilor mici de grăsime, iar sărurile picăturilor mici de grăsime, iar sărurile AB le menţin în stare suspendată, AB le menţin în stare suspendată, împedicând contopirea picăturilor mici împedicând contopirea picăturilor mici de grăsimede grăsime

Page 25: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Digestia TGDigestia TGlipaza pancreatică:lipaza pancreatică:

1.1. Este o glicoproteidăEste o glicoproteidă

2.2. Se activează sub acţiunea colipazei şi AB Se activează sub acţiunea colipazei şi AB

3.3. PH=8-9PH=8-9

4.4. are specificitate pentru legăturile 1,3.are specificitate pentru legăturile 1,3.

Page 26: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

sub acţiunea izomerazei (transferă restul acil din sub acţiunea izomerazei (transferă restul acil din poziţia poziţia β2β2 în în α1 α1) - 1/3 din 2 monoglicerid trece în 1 ) - 1/3 din 2 monoglicerid trece în 1 monoglicerid monoglicerid

1 monogliceridul sub acţiunea lipazei se scindează la 1 monogliceridul sub acţiunea lipazei se scindează la AG şi glicerolAG şi glicerol

Page 27: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Digestia fosfogliceridelorDigestia fosfogliceridelor

fosfolipazele pancreatice (A1, A2, C, D) pînă la fosfolipazele pancreatice (A1, A2, C, D) pînă la glicerol, acizi graşi, acid fosforic şi compuşi glicerol, acizi graşi, acid fosforic şi compuşi azotaţiazotaţi

Page 28: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Digestia fosfogliceridelorDigestia fosfogliceridelorCea Cea mai activă este fosfolipaza A2 (se activează mai activă este fosfolipaza A2 (se activează de tripsină, Ca; AB)de tripsină, Ca; AB)fosfatidilcolina-------lizolecitina (proprietăţi fosfatidilcolina-------lizolecitina (proprietăţi detergente puternice; participă la solubilizarea detergente puternice; participă la solubilizarea lipidelor în intestin)lipidelor în intestin)

Sub acţiunea lizofosfolipazei - lizolecitina se Sub acţiunea lizofosfolipazei - lizolecitina se scindează în glicerolfosfocolină şi AGscindează în glicerolfosfocolină şi AG

Page 29: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Digestia ColDigestia Col

Colesterolesteraza pancreaticăColesterolesteraza pancreatică (activată de AB) scindează Col esterificat în (activată de AB) scindează Col esterificat în Col şi AGCol şi AG

R C O

O

C holesteryl E ster

Page 30: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Absorbţia lipidelorAbsorbţia lipidelorProdusele finale ale digestiei lipidelor sunt: 2 Produsele finale ale digestiei lipidelor sunt: 2 monogliceridul; glicerolul; AG; sfingozina; a. monogliceridul; glicerolul; AG; sfingozina; a. fosforic, colina, etanolamina; Col. fosforic, colina, etanolamina; Col.

sunt absorbite la nivelul intestinului subţire prin sunt absorbite la nivelul intestinului subţire prin difuzie simplă sau pinocitdifuzie simplă sau pinocitooză micelară (ză micelară (sub sub formă de micele (picături lipidice mici), la formă de micele (picături lipidice mici), la formarea cărora participă AB). formarea cărora participă AB). Prin difuzie simplă sunt transportaţi: AG cu Prin difuzie simplă sunt transportaţi: AG cu catena scurtă; glicerolul, colina, etanolaminacatena scurtă; glicerolul, colina, etanolamina

Acidul fosforic – sub formă de sare de Na sau KAcidul fosforic – sub formă de sare de Na sau K

AG cu catena lungă, monoacilglicerolul, Col se AG cu catena lungă, monoacilglicerolul, Col se absorb cu ajutorul ABabsorb cu ajutorul AB

Page 31: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Ciclul entero-hepaticCiclul entero-hepaticAG +AB formează o soluţie micelară şi AG +AB formează o soluţie micelară şi pătrund în spaţiile intervilozitare de la nivelul pătrund în spaţiile intervilozitare de la nivelul jejunului proximal unde AG se absorb. jejunului proximal unde AG se absorb.

Sărurile AB rămîn în lumen, participînd la Sărurile AB rămîn în lumen, participînd la solubilizarea şi transportul altor lipide. Abia în solubilizarea şi transportul altor lipide. Abia în porţiunea distală a ileonului sărurile AB se porţiunea distală a ileonului sărurile AB se absorb printr-un mecanism activ.absorb printr-un mecanism activ.

Prin sistemul portal trec în ficat (se Prin sistemul portal trec în ficat (se reînnoiesc)– bila --- intestin - reînnoiesc)– bila --- intestin - circulaţia circulaţia entero-hepatică a acizilor biliari.entero-hepatică a acizilor biliari.

Page 32: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Resinteza lipidelorResinteza lipidelorDin substanţele ce se absorb din lumenul Din substanţele ce se absorb din lumenul intestinului în eterocite – are loc resinteza intestinului în eterocite – are loc resinteza lipidelor specifice organismului uman: Tg, lipidelor specifice organismului uman: Tg, FL, Col esterificatFL, Col esterificatRolul: lipidele digestive se deosebesc după Rolul: lipidele digestive se deosebesc după structură, proprietăţile fizico-chimice de structură, proprietăţile fizico-chimice de lipidele specifice. În enterocite se lipidele specifice. În enterocite se formează lipide specifice organismului formează lipide specifice organismului uman.uman.Moleculele lipidelor reconstituite împreună Moleculele lipidelor reconstituite împreună cu cantităţi mici de proteină sunt cu cantităţi mici de proteină sunt încorporate în chilomicroni (CM)încorporate în chilomicroni (CM)CM sunt secretaţi în vasele limfatice ce CM sunt secretaţi în vasele limfatice ce drenează intestinul şi la nivelul canalului drenează intestinul şi la nivelul canalului toracic trec în plasmă. toracic trec în plasmă.

Page 33: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

LIPOPROTEINELE (LP)LIPOPROTEINELE (LP)LP- sînt complexe lipoproteice, alcătuite din LP- sînt complexe lipoproteice, alcătuite din componente lipidice şi proteice. componente lipidice şi proteice. Componentele lipidice: Tg, FL, Col, colesteride Componentele lipidice: Tg, FL, Col, colesteride Componentele proteice sînt denumite Componentele proteice sînt denumite apolipoproteine (Apo).apolipoproteine (Apo).Rolul LPRolul LP

1.1. Transportul lipidelor exogene şi endogeneTransportul lipidelor exogene şi endogene2.2. Participă la păstrarea compoziţiei lipidice a Participă la păstrarea compoziţiei lipidice a

membranelormembranelor3.3. Reglează procese metabolice celulareReglează procese metabolice celulare

Rolul Apo: Rolul Apo: 1.1. componente amfipatice a LPcomponente amfipatice a LP2.2. Oferă situsuri de recunoaştere pentru R de pe Oferă situsuri de recunoaştere pentru R de pe

suprafaţa celulelorsuprafaţa celulelor3.3. Sunt activatori sau inhibitori ai E ce participă la Sunt activatori sau inhibitori ai E ce participă la

metabolismul lormetabolismul lor

Page 34: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Structura LPStructura LPLP au o structură comună, lipidele nepolare (TG şi LP au o structură comună, lipidele nepolare (TG şi esterii Col) formează un miez hidrofob, iar lipidele esterii Col) formează un miez hidrofob, iar lipidele amfipatice (FL, Col) şi amfipatice (FL, Col) şi ApoApo alcătuesc învelişul hidrofil. alcătuesc învelişul hidrofil. LP cuprind şi cantităţi mici de glucide (sub formă de LP cuprind şi cantităţi mici de glucide (sub formă de glicoproteine).glicoproteine).

Page 35: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Metodele de separareMetodele de separare

LP plasmatice pot fi separate prin LP plasmatice pot fi separate prin ultracentrifugare şi prin electroforeză.ultracentrifugare şi prin electroforeză.

Prin centrifugare au fost obţinute 4 Prin centrifugare au fost obţinute 4 fracţiunifracţiuni

1.1. chilomicroniichilomicronii

2.2. LP cu densitate foarte mică (VLDL, very low LP cu densitate foarte mică (VLDL, very low density lipoproteins)density lipoproteins)

3.3. LP cu densitate mică (LDL, low density LP cu densitate mică (LDL, low density lipoproteins)lipoproteins)

4.4. LP cu densitate mare (HDL, high density LP cu densitate mare (HDL, high density lipoproteins)lipoproteins)

Page 36: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

prin electroforeză: prin electroforeză: s separarea se epararea se efectuează la pH alcalin (8,6) pe efectuează la pH alcalin (8,6) pe geluri de agaroză, de geluri de agaroză, de poliacrilamidă. poliacrilamidă.

Prin această tehnică sînt separate 4 Prin această tehnică sînt separate 4 fracţiuni:fracţiuni:

1.1. chilomicronii care nu migreazăchilomicronii care nu migrează

2.2. pre - pre - - LP (corespund VLDL) - LP (corespund VLDL)

3.3. - LP (corespund LDL)- LP (corespund LDL)

4.4. - LP (corespund HDL)- LP (corespund HDL)

Page 37: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

ChilomicroniiChilomicroniiun conţinut mare de lipide (98-99% - Tg) şi puţine un conţinut mare de lipide (98-99% - Tg) şi puţine proteine (1-2%).proteine (1-2%).

Sunt sintetizaţiSunt sintetizaţi în celulele mucoasei intestinale şi în celulele mucoasei intestinale şi încorporează lipidele alimentare absorbite (Tg). încorporează lipidele alimentare absorbite (Tg).

Sunt secretaţi în vasele limfatice care drenează Sunt secretaţi în vasele limfatice care drenează intestinul şi la nivelul canalului toracic trec în intestinul şi la nivelul canalului toracic trec în plasmă. plasmă.

ParticulParticuleele primare cuprind apo-B48 şi apoA.le primare cuprind apo-B48 şi apoA.

În plasmă CM primesc Apo C şi E de la În plasmă CM primesc Apo C şi E de la -LP -LP

CM sînt prezenţi în plasmă după îngerare de CM sînt prezenţi în plasmă după îngerare de alimente bogate în grăsimi. După 6-7 ore de la alimente bogate în grăsimi. După 6-7 ore de la îngestia de grăsimi CM dispar din sînge.îngestia de grăsimi CM dispar din sînge.

Page 38: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Catabolismul chilomicronilorCatabolismul chilomicronilorare loc în două etape.are loc în două etape. În prima etapăÎn prima etapă

a.a. sub acţiunea lipoproteinlipazei (LPL)sub acţiunea lipoproteinlipazei (LPL)Tg Tg sînt sînt hidrolizate în AG+glicerol. hidrolizate în AG+glicerol. Ţesuturile Ţesuturile utilizează AG pentru oxidare (muşchi utilizează AG pentru oxidare (muşchi scheletici, miocard), depozitare (ţesut scheletici, miocard), depozitare (ţesut adipos), secreţie de grăsimi (glanda adipos), secreţie de grăsimi (glanda mamară).mamară).

b.b. pe cînd Col, FL, Apo C sunt transferate pe HDL. pe cînd Col, FL, Apo C sunt transferate pe HDL. CM devin resturi CM devin resturi

A două etapăA două etapă constă în captarea resturilor de CM de constă în captarea resturilor de CM de către ficat, facilitată de apo E (interacţionează cu E-către ficat, facilitată de apo E (interacţionează cu E-receptorii din hepatocit). Pe această cale ajunge la receptorii din hepatocit). Pe această cale ajunge la ficat o parte din Col exogen şi cel intestinal.ficat o parte din Col exogen şi cel intestinal.

Page 39: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3
Page 40: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

HIPERLIPOPROTEINEMIILEHIPERLIPOPROTEINEMIILE

Hiperlipoproteinemiile (HLP) sunt diagnosticate prin măsurarea profilului lipidic la 10 Hiperlipoproteinemiile (HLP) sunt diagnosticate prin măsurarea profilului lipidic la 10 ore după prânz. Ele au fost clasificate în primare şi secundare.ore după prânz. Ele au fost clasificate în primare şi secundare.

HLP primareHLP primare - - Sunt afecţiuni ereditare în metabolismul lipoproteinelor şi au Sunt afecţiuni ereditare în metabolismul lipoproteinelor şi au fost clasificate de Friederickson:fost clasificate de Friederickson:

FenotipulFenotipul Aspectul biochimicAspectul biochimic Separare prin ultracentrifugareSeparare prin ultracentrifugareII Hiper TGHiper TG HiperchilomicronemieHiperchilomicronemieII aII a Hiper ColHiper Col Hiper-LDLHiper-LDLII bII b Hiper Col+TGHiper Col+TG Hiper LDL+VLDLHiper LDL+VLDLIIIIII Hiper Col+TGHiper Col+TG Hiper IDLHiper IDLIVIV Hiper TGHiper TG Hiper VLDLHiper VLDLVV Hiper TGHiper TG Hiper Chilo+VLDLHiper Chilo+VLDLVIVI Hiper Col moderatHiper Col moderat Hiper HDLHiper HDL Mecanismul genetic de transmitere a determinat clasificarea HLP în afecţiuni Mecanismul genetic de transmitere a determinat clasificarea HLP în afecţiuni monogenice şi poligenice.monogenice şi poligenice.

În prezent, HLP primare se clasifică după examenul biochimic al serului în În prezent, HLP primare se clasifică după examenul biochimic al serului în hipertrigliceridemii primare şi hipercolesterolemii primare.hipertrigliceridemii primare şi hipercolesterolemii primare.

Page 41: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Hiperchilomicronemia primara (HLP tip I)Hiperchilomicronemia primara (HLP tip I)

Deficitul înăscut de LPL- hiperchilomicronemieDeficitul înăscut de LPL- hiperchilomicronemie

Mărirea concentraţiei CM, Tg, depunerea Tg în Mărirea concentraţiei CM, Tg, depunerea Tg în ţesuturi (xantoame)ţesuturi (xantoame)

Anomalia sintezei de Apo B-48 – imposibilitatea Anomalia sintezei de Apo B-48 – imposibilitatea formării CM şi transportului lipidelor exogeneformării CM şi transportului lipidelor exogene

Scăderea secundară a catabolismului chilomicronilor Scăderea secundară a catabolismului chilomicronilor determină acumularea lor în plasmă la peste 12 ore determină acumularea lor în plasmă la peste 12 ore după un prânz bogat în lipide.după un prânz bogat în lipide.

Tg se acumulează în celulele intestinale; este Tg se acumulează în celulele intestinale; este perturbată absorbţia lor; ele fiind eliminate prin perturbată absorbţia lor; ele fiind eliminate prin masele fecale – steatoreemasele fecale – steatoree

În sînge: micşorarea lipidelor totale; Tg; ColÎn sînge: micşorarea lipidelor totale; Tg; Col

Page 42: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Este o afecţiune transmisă după un model autosomal dominant, care afectează Este o afecţiune transmisă după un model autosomal dominant, care afectează 1/500 dintre persoane, determinată de mutaţii ale genei care codifică receptorul 1/500 dintre persoane, determinată de mutaţii ale genei care codifică receptorul pentru LDL.pentru LDL.Studierea ADN- ului persoanelor afectate a arătat că pot exista cel puţin 150 de Studierea ADN- ului persoanelor afectate a arătat că pot exista cel puţin 150 de mutaţii alelice, grupate în 4 tipuri. mutaţii alelice, grupate în 4 tipuri. Scăderea activităţii receptorului LDL are două consecinţe:Scăderea activităţii receptorului LDL are două consecinţe:

•• blocarea catabolismului LDLblocarea catabolismului LDL •• creşterea sintezei endogene de colesterol, prin anularea mecanismului de feed- back creşterea sintezei endogene de colesterol, prin anularea mecanismului de feed- back

negativnegativNivelul LDL plasmatic creşte astfel la persoanele homozigote la peste 6-8 ori Nivelul LDL plasmatic creşte astfel la persoanele homozigote la peste 6-8 ori valoarea normală, într-o manieră invers proporţională cu scăderea receptorilor LDL. valoarea normală, într-o manieră invers proporţională cu scăderea receptorilor LDL. Aceasta determină acumularea Col în histiocite, cu formarea de xantoame cu diferite Aceasta determină acumularea Col în histiocite, cu formarea de xantoame cu diferite localizări (tendinoase, subperiostale, tuberoase). localizări (tendinoase, subperiostale, tuberoase). Scăderea tournover-ului plasmatic al LDL creează condiţiile penetrării LDL în peretele Scăderea tournover-ului plasmatic al LDL creează condiţiile penetrării LDL în peretele arterial şi încorporării sale în celulele spumoase; de asemenea, pasajul mai arterial şi încorporării sale în celulele spumoase; de asemenea, pasajul mai îndelungat în torentul circulator, permite posibilitatea unor modificări ale LDL prin îndelungat în torentul circulator, permite posibilitatea unor modificări ale LDL prin oxidare, acetilare sau glicare. LDL oxidat are un potenţial citotoxic pentru endoteliul oxidare, acetilare sau glicare. LDL oxidat are un potenţial citotoxic pentru endoteliul vascular şi posibilităţi mai mari decât LDL normal de a fi metabolizat pe calea vascular şi posibilităţi mai mari decât LDL normal de a fi metabolizat pe calea receptorilor scavenger nespecifici. În acest fel este explicat potenţialul aterogen a receptorilor scavenger nespecifici. În acest fel este explicat potenţialul aterogen a particulelor LDL.particulelor LDL.

Clinic, afecţiunea poate deveni simptomatică în decadele 3-4 de vârstă prin: Clinic, afecţiunea poate deveni simptomatică în decadele 3-4 de vârstă prin: •• manifestări de ATS coronariană. manifestări de ATS coronariană. •• iincorporarea LDL în histiocite determină formarea de xantoame tendinoase, ncorporarea LDL în histiocite determină formarea de xantoame tendinoase,

xantelasme sau arc cornean, prin depunerea de colesterol în cornee.xantelasme sau arc cornean, prin depunerea de colesterol în cornee.O parte din indivizii HLP cu tipul IIa se pot manifesta ca aparţinând tipului genetic de O parte din indivizii HLP cu tipul IIa se pot manifesta ca aparţinând tipului genetic de hipercolesterolemie poligenică; 10 % din heterozigoţi prezintă o creştere hipercolesterolemie poligenică; 10 % din heterozigoţi prezintă o creştere concomitentă a TG, realizând tipul IIb.concomitentă a TG, realizând tipul IIb.

Hipercolesterolemia familialHipercolesterolemia familială ă (HLP tip II)(HLP tip II)

Page 43: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Disbetalipoproteinemia (HLP Disbetalipoproteinemia (HLP fenotipul III)fenotipul III)

Afecţiunea rezultă din acumularea în plasmă a particulelor Afecţiunea rezultă din acumularea în plasmă a particulelor rezultate din catabolismul parţial al VLDL (IDL) şi al chilomicronilor rezultate din catabolismul parţial al VLDL (IDL) şi al chilomicronilor (chilomicroni restanţi).(chilomicroni restanţi).Acumularea acestor particule care conţin TG şi esteri de Col, Acumularea acestor particule care conţin TG şi esteri de Col, rezultă din scădearea captării lor de către ficat, prin intermediul rezultă din scădearea captării lor de către ficat, prin intermediul receporului pentru apo E. Apoproteina E mediază captarea receporului pentru apo E. Apoproteina E mediază captarea hepatica rapidă a chilomocronilor restanţi şi a IDL, datorită hepatica rapidă a chilomocronilor restanţi şi a IDL, datorită afinităţii sale deosebite pentru receptorul specific dar şi pentru afinităţii sale deosebite pentru receptorul specific dar şi pentru receptorul pentru apo B 100. receptorul pentru apo B 100. Boala clinic manifestă:Boala clinic manifestă:- xantoame cutanate sub formă de “xanthoma striata palmaris” - xantoame cutanate sub formă de “xanthoma striata palmaris” (depuneri lipidice pe palme şi plante) sau sub formă de xantoame (depuneri lipidice pe palme şi plante) sau sub formă de xantoame tuberoase mari şi nodulare, localizate la cot şi genunchi;tuberoase mari şi nodulare, localizate la cot şi genunchi;- ateroscleroză precoce, coronariană, carotidiană internă, pe aorta - ateroscleroză precoce, coronariană, carotidiană internă, pe aorta abdominală şi pe arterele periferice.abdominală şi pe arterele periferice.

Page 44: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Hipertrigliceridemia endogenă (HLP Hipertrigliceridemia endogenă (HLP fenotipul IV)fenotipul IV)

Este o afecţiune transmisă autosomal dominant, Este o afecţiune transmisă autosomal dominant, rezultând din mutaţia unei singure gene. Nu se rezultând din mutaţia unei singure gene. Nu se cunoaşte gena mutantă şi nici mecanismul cunoaşte gena mutantă şi nici mecanismul responsabil de apariţia hipertrigliceridemiei.responsabil de apariţia hipertrigliceridemiei.Este posibil, ca în condiţiile prezenţei unor factori Este posibil, ca în condiţiile prezenţei unor factori adiţionali care cresc nivelul VLDL (obezitate sau adiţionali care cresc nivelul VLDL (obezitate sau hiperglicemie diabetică), să devină manifest un hiperglicemie diabetică), să devină manifest un defect genetic al catabolizării TG din VLDL.defect genetic al catabolizării TG din VLDL. Clinic, afecţiunea se caracterizează prin:Clinic, afecţiunea se caracterizează prin:- asociere cu obezitatea, DZ, hiperinsulinism, - asociere cu obezitatea, DZ, hiperinsulinism, hipertensiune arterială şi hiperuricemie;hipertensiune arterială şi hiperuricemie;- exacerbarea hipertrigliceridemiei în prezenţa - exacerbarea hipertrigliceridemiei în prezenţa unor factori precipitanţi: hiperglicemie, consum unor factori precipitanţi: hiperglicemie, consum de alcool, hipotiroidie, contraceptive oralede alcool, hipotiroidie, contraceptive orale..

Page 45: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Hipertrigliceridemia mixtă (HLP Hipertrigliceridemia mixtă (HLP fenotipul V)fenotipul V)

Afecţiunea se caracterizează prin creşterea Afecţiunea se caracterizează prin creşterea nivelului TG exogene (chilomicroni) şi a TG nivelului TG exogene (chilomicroni) şi a TG endogene (VLDL), datorită unui defect genetic în endogene (VLDL), datorită unui defect genetic în catabolismul lipoproteinelor bogate în TG. catabolismul lipoproteinelor bogate în TG. Afecţiunea devine manifestă în condiţiile asocierii Afecţiunea devine manifestă în condiţiile asocierii unor factori care cresc nivelul VLDL, datorită unor factori care cresc nivelul VLDL, datorită faptului că VLDL şi chilomicronii reprezintă faptului că VLDL şi chilomicronii reprezintă substrate competitive pentru lipoproteinlipază.substrate competitive pentru lipoproteinlipază.Clinic, afecţiunea devine manifestă în condiţiile Clinic, afecţiunea devine manifestă în condiţiile unor factori precipitanţi care cresc nivelul seric al unor factori precipitanţi care cresc nivelul seric al TG: (obezitate sau scăderea toleranţei la TG: (obezitate sau scăderea toleranţei la glucoză): glucoză): -- xantoame eruptive şi xantoame eruptive şi -- crize de pancreatită acută.crize de pancreatită acută.

Page 46: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Hiper a-lipoproteinemia (HLP Hiper a-lipoproteinemia (HLP fenotipul VI)fenotipul VI)

Se caracterizează prin creşterea HDL şi Se caracterizează prin creşterea HDL şi creşterea moderată a colesterolemiei. creşterea moderată a colesterolemiei. Fenotipul VI este adesea o afecţiune Fenotipul VI este adesea o afecţiune monogenică transmisă autosomal monogenică transmisă autosomal dominant; în alte familii este suspectat un dominant; în alte familii este suspectat un determinism poligenic sau multifactorial. determinism poligenic sau multifactorial. Deasemeni, creşterea HDL a fost asociată Deasemeni, creşterea HDL a fost asociată cu consumul moderat de alcool sau de cu consumul moderat de alcool sau de estrogeni. estrogeni. Afecţiunea este asociată cu creşterea Afecţiunea este asociată cu creşterea moderată a longevităţii şi cu scăderea moderată a longevităţii şi cu scăderea riscului aterogen.riscului aterogen.

Page 47: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

SteatozaSteatoza

Steatoza (infiltraţia grasă a ficatului) – Steatoza (infiltraţia grasă a ficatului) – acumularea grăsimilor în ficatacumularea grăsimilor în ficat

Cauza: amplificarea sintezei Tg în ficat Cauza: amplificarea sintezei Tg în ficat sau perturbarea căilor de sinteză şi sau perturbarea căilor de sinteză şi transport (export) de VLDLtransport (export) de VLDL

Acţiune protectoare o au factorii lipotropi: Acţiune protectoare o au factorii lipotropi: Met; proteine bogate în Met; grăsimile Met; proteine bogate în Met; grăsimile nesaturate; vitamina E – ele favorizează nesaturate; vitamina E – ele favorizează exportul Tg hepaticeexportul Tg hepatice

Page 48: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

HIPERLIPOPROTEINEMIILE SECUNDARE - HIPERLIPOPROTEINEMIILE SECUNDARE - Reprezintă tulburări Reprezintă tulburări dobândite în metabolismul lipoproteinelor.dobândite în metabolismul lipoproteinelor.

Hiperlipoproteinemiile secundare din DZHiperlipoproteinemiile secundare din DZDeficienţa de I sau rezistenţa la I poate induce creşterea VLDL prin Deficienţa de I sau rezistenţa la I poate induce creşterea VLDL prin

două mecanisme:două mecanisme: - - scăderea acută şi absolută de I se însoţeşte de creşterea sintezei hepatice scăderea acută şi absolută de I se însoţeşte de creşterea sintezei hepatice

de VLDL, secundară mobilizării acizilor graşi din ţesutul adipos (I inhibă de VLDL, secundară mobilizării acizilor graşi din ţesutul adipos (I inhibă lipaza hormono-sensibilă prin defosforilare);lipaza hormono-sensibilă prin defosforilare);

- scăderea cronică a I determină un declin al catabolismului VLDL prin - scăderea cronică a I determină un declin al catabolismului VLDL prin intermediul lipoprotein-lipazei endoteliale (I stimulează sinteza, intermediul lipoprotein-lipazei endoteliale (I stimulează sinteza, transportul extracelular şi ancorarea pe lanţurile de heparansulfat a transportul extracelular şi ancorarea pe lanţurile de heparansulfat a lipoproteinlipazei.lipoproteinlipazei.ClinicClinic hipertrigliceridemia din DZ se manifestă sub trei forme: hipertrigliceridemia din DZ se manifestă sub trei forme:

- clasica hiperlipemie diabetică (fenotip I sau V) secundară unei deficienţe - clasica hiperlipemie diabetică (fenotip I sau V) secundară unei deficienţe cronice de I. Nivelul TG creşte progresiv şi este însoţit de xantoame cronice de I. Nivelul TG creşte progresiv şi este însoţit de xantoame eruptive, lipemia retinalis, hepatomegalie, cetoză;eruptive, lipemia retinalis, hepatomegalie, cetoză;

- hipertrigliceridemie cu cetoacidoză: deficienţa absolută de I determină - hipertrigliceridemie cu cetoacidoză: deficienţa absolută de I determină mobilizarea AG din ţesutul adipos, ceea ce permite atât creşterea sintezei mobilizarea AG din ţesutul adipos, ceea ce permite atât creşterea sintezei hepatice de VLDL cât şi formarea de corpi cetonici.hepatice de VLDL cât şi formarea de corpi cetonici.

- hipertrigliceridemie familială la pacienţi diabetici obezi; menţinerea unui - hipertrigliceridemie familială la pacienţi diabetici obezi; menţinerea unui nivel crescut al TG în condiţiile unei glicemii normale terapeutic, permite nivel crescut al TG în condiţiile unei glicemii normale terapeutic, permite suspicionarea unui defect genetic în metabolismul LP.suspicionarea unui defect genetic în metabolismul LP.

Page 49: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Creşterea nivelului Col în condiţiile DZ este Creşterea nivelului Col în condiţiile DZ este secundară următoarelor mecanisme:secundară următoarelor mecanisme:

- deficienţa de I determină ineficienţa ciclului Krebs - deficienţa de I determină ineficienţa ciclului Krebs şi permite transformarea acetil-CoA în Col;şi permite transformarea acetil-CoA în Col;

- modificarea oxidativă sau prin glicare a apo B 100 - modificarea oxidativă sau prin glicare a apo B 100 din particulele LDL determină catabolismul din particulele LDL determină catabolismul preferenţial al LDL pe calea receptorilor preferenţial al LDL pe calea receptorilor scavenger în defavoarea celor reglabili, scavenger în defavoarea celor reglabili, favorizând creşterea sintezei endogene de Col. şi favorizând creşterea sintezei endogene de Col. şi procesul de ATS.procesul de ATS.

- Apariţia unei apoproteine specifice (apo a) care se - Apariţia unei apoproteine specifice (apo a) care se leagă prin punţi disulfurate de apo B 100 formând leagă prin punţi disulfurate de apo B 100 formând Lp(a) care, deasemeni favorizează sinteza Lp(a) care, deasemeni favorizează sinteza endogenă de Col. prin modificarea ligandului.endogenă de Col. prin modificarea ligandului.

Page 50: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Hiperlipoproteinemiile secundare din Hiperlipoproteinemiile secundare din alcoolismalcoolism

Metabolizarea alcoolului se realizează prin două sisteme enzimatice:Metabolizarea alcoolului se realizează prin două sisteme enzimatice: - - alcooldehidrogenaza gastrică, mai scăzută la femei, ceea ce explică alcooldehidrogenaza gastrică, mai scăzută la femei, ceea ce explică

susceptibilitatea crescută la efectele ingestiei de etanol;susceptibilitatea crescută la efectele ingestiei de etanol; - complexul de dehidrogenaze hepatice (alcool-dehidrogenaza şi - complexul de dehidrogenaze hepatice (alcool-dehidrogenaza şi

acetaldehid-dehidrogenaza) a cărui activitate poate fi suplimentată de acetaldehid-dehidrogenaza) a cărui activitate poate fi suplimentată de sistemul oxidativ microsomal dependent de P450.sistemul oxidativ microsomal dependent de P450.Metabolizarea hepatică prin complexul de dehidrogenaze este Metabolizarea hepatică prin complexul de dehidrogenaze este preferenţială cu acumularea secundară de metaboliţi reducători şi preferenţială cu acumularea secundară de metaboliţi reducători şi creşterea raportului NADH2/NAD.creşterea raportului NADH2/NAD.Aceasta are următoarele consecinţe:Aceasta are următoarele consecinţe:

- acumularea de acid piruvic prin lipsa de transformare a sa în acid lactic. - acumularea de acid piruvic prin lipsa de transformare a sa în acid lactic. Aceasta determină acidoză lactică şi scăderea gluconeogenezei Aceasta determină acidoză lactică şi scăderea gluconeogenezei hepatice;hepatice;

- creşterea raportului malat/oxalacetat cu scăderea activităţii ciclului - creşterea raportului malat/oxalacetat cu scăderea activităţii ciclului Krebs;Krebs;

- scăderea b-oxidării acizilor graşi datorită acumulării de acetat rezultat - scăderea b-oxidării acizilor graşi datorită acumulării de acetat rezultat din metabolizarea alcoolului şi ineficienţa ciclului Krebs. din metabolizarea alcoolului şi ineficienţa ciclului Krebs. Excesul de AG Excesul de AG este transformat în TG endogene. Ele pot fi încorporate în VLDL. este transformat în TG endogene. Ele pot fi încorporate în VLDL.

Ingestia unei cantităţi moderate de alcool stimulează sinteza Ingestia unei cantităţi moderate de alcool stimulează sinteza apo A I, ceea ce favorizează creşterea sintezei hepatice de HDL cu efect apo A I, ceea ce favorizează creşterea sintezei hepatice de HDL cu efect antiaterogen.antiaterogen.

Page 51: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Hiperlipoproteinemiile din stresHiperlipoproteinemiile din stresStresul, ca reacţie defensivă a organismului la solicitări, Stresul, ca reacţie defensivă a organismului la solicitări, induce un răspuns endocrin caracterizat prin: creşterea induce un răspuns endocrin caracterizat prin: creşterea nivelului de glucagon, cortizol şi catecolamine, scăderea nivelului de glucagon, cortizol şi catecolamine, scăderea nivelului I şi rezistenţă periferică la I prin creşterea nivelului I şi rezistenţă periferică la I prin creşterea concentraţie hormonilor de contrareglare, antiinsulinici.concentraţie hormonilor de contrareglare, antiinsulinici.Catecolaminele stimulează sinteza de cAMP în celula Catecolaminele stimulează sinteza de cAMP în celula adipoasă, activând protein-kinaza cAMP dependentă care adipoasă, activând protein-kinaza cAMP dependentă care activează lipaza hormono-dependentă prin fosforilare.activează lipaza hormono-dependentă prin fosforilare.Cortizolul stimulează sinteza unei lipaze cu acţine Cortizolul stimulează sinteza unei lipaze cu acţine independentă de cAMP.independentă de cAMP.Scăderea I diminuă transportul intracelular al glucozei Scăderea I diminuă transportul intracelular al glucozei scăzând cantitatea de scăzând cantitatea de aa-glicerofosfat. Acesta favorizează -glicerofosfat. Acesta favorizează degradarea TG adipocitare cu creşterea AGL care, în ficat, degradarea TG adipocitare cu creşterea AGL care, în ficat, sunt reesterificaţi în TG endogene.sunt reesterificaţi în TG endogene.Hiperlipoproteinemia din stres este favorizată de asocierea Hiperlipoproteinemia din stres este favorizată de asocierea altor factori hiperlipemianţi (sedentarismul, patoalimentaţia, altor factori hiperlipemianţi (sedentarismul, patoalimentaţia, consumul de alcool, cafea, tutun, obezitate).consumul de alcool, cafea, tutun, obezitate).

Page 52: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Hiperlipoproteinemiile din hipertiroidie Hiperlipoproteinemiile din hipertiroidie Hiperlipoproteinemiile din hiportiroidieHiperlipoproteinemiile din hiportiroidie

În hipertiroidie, toate reacţiile În hipertiroidie, toate reacţiile biochimice implicate în biochimice implicate în metabolismul lipidic sunt metabolismul lipidic sunt exagerate. exagerate. Hormonii tiroidieni au un efect Hormonii tiroidieni au un efect sinergic cu catecolaminele sinergic cu catecolaminele asupra lipazei hormono-asupra lipazei hormono-dependente adipocitare. dependente adipocitare. Aceasta determină Aceasta determină mobilizarea lipidelor din mobilizarea lipidelor din ţesutul adipos cu creşterea ţesutul adipos cu creşterea nivelului AGL în plasmă. În nivelului AGL în plasmă. În acelaşi timp este accelerată acelaşi timp este accelerată bb-oxidarea lor la nivel hepatic -oxidarea lor la nivel hepatic şi încorporarea în VLDL. şi încorporarea în VLDL. Hipertrigliceridemia este Hipertrigliceridemia este moderată. moderată.

Scăderea hormonilor tiroidieni Scăderea hormonilor tiroidieni determină diminuarea ratei de determină diminuarea ratei de metabolizare a lipidelor, cu metabolizare a lipidelor, cu creşterea concentraţiei creşterea concentraţiei plasmatice a tuturor fracţiilor plasmatice a tuturor fracţiilor lipidice, în special a Col. lipidice, în special a Col. Hipercolesterolemia din Hipercolesterolemia din mixedem este explicată prin mixedem este explicată prin următoarele mecanisme:următoarele mecanisme:

- - scăderea excreţiei biliare a Col în scăderea excreţiei biliare a Col în formă solubilizată sau sub formă solubilizată sau sub formă de acizi biliari,formă de acizi biliari,

- scade transcripţia genei care - scade transcripţia genei care codifică receptorul LDL, ceea ce codifică receptorul LDL, ceea ce diminuă eficienţa mecanismului diminuă eficienţa mecanismului de control prin feed-back de control prin feed-back negativ a sintezei endogene de negativ a sintezei endogene de Col.Col.ClinicClinic, mixedemul se însoţeşte , mixedemul se însoţeşte de xantoame, xantelasme şi de xantoame, xantelasme şi ATS ATS

Page 53: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Hiperlipoproteinemiile din acromegalieHiperlipoproteinemiile din acromegalieSomatotropul este considerat un hormon antiinsulinic Somatotropul este considerat un hormon antiinsulinic deoarece determină utilizarea preferenţială a AG pentru deoarece determină utilizarea preferenţială a AG pentru generarea de energie. generarea de energie. Intensificarea Intensificarea bb-oxidării AG contracarează efectul lipolitic al -oxidării AG contracarează efectul lipolitic al STH. Mobilizarea excesivă a AG din ţesutul adipos STH. Mobilizarea excesivă a AG din ţesutul adipos favorizează, însă, formarea de corpi cetonici şi apariţia favorizează, însă, formarea de corpi cetonici şi apariţia steatozei hepatice.steatozei hepatice.

Hiperlipoproteinemiile din boala CushingHiperlipoproteinemiile din boala CushingCortizolul este un hormon lipolitic şi antiinsulinic. Aceasta Cortizolul este un hormon lipolitic şi antiinsulinic. Aceasta favorizează creşterea AGL plasmatici şi transformarea lor favorizează creşterea AGL plasmatici şi transformarea lor hepatică în TG endogene. hepatică în TG endogene. Cortizolul favorizează transformarea acetil-CoA în Col Cortizolul favorizează transformarea acetil-CoA în Col accelerând procesul de arterioscleroză.accelerând procesul de arterioscleroză.

Hiperlipoproteinemiile din feocromocitomHiperlipoproteinemiile din feocromocitomCreşterea tranzitorie a nivelului catecolaminelor favorizează Creşterea tranzitorie a nivelului catecolaminelor favorizează lipoliza adipocitară cAMC dependentă. Nivelul AGL liberi lipoliza adipocitară cAMC dependentă. Nivelul AGL liberi plasmatici este crescut; hipertrigliceridemia este moderată.plasmatici este crescut; hipertrigliceridemia este moderată.

Page 54: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Hiperlipoproteinemiile din Hiperlipoproteinemiile din patoalimentapatoalimentaţţieie

Efectele patoalimentaţiei hipercalorice depind de raportul dintre principiile Efectele patoalimentaţiei hipercalorice depind de raportul dintre principiile alimentare, perioda de consum şi de prezenţa unor modificări minore, alimentare, perioda de consum şi de prezenţa unor modificări minore, subclinice, în metabolismul LP.subclinice, în metabolismul LP. HLP din alimentaţia excesivă în lipideHLP din alimentaţia excesivă în lipide. AG saturaţi de origine . AG saturaţi de origine animală cresc Col-emia, prin sinteză de novo. AG polinesaturaţi, de origine animală cresc Col-emia, prin sinteză de novo. AG polinesaturaţi, de origine vegetală (AG esenţiali: linoleic, linolenic şi arahidonic) scad Col-emia prin vegetală (AG esenţiali: linoleic, linolenic şi arahidonic) scad Col-emia prin intensificarea excreţiei biliare şi creşterea ratei de catabolizare prin intensificarea excreţiei biliare şi creşterea ratei de catabolizare prin creşterea sintezei de receptori LDL. Susceptibilitatea AG polinesaturaţi la creşterea sintezei de receptori LDL. Susceptibilitatea AG polinesaturaţi la peroxidarea indusă de stresul oxidativ, face inoperantă o dietă bogată în peroxidarea indusă de stresul oxidativ, face inoperantă o dietă bogată în AG vegetali (măsline sau floarea soarelui) cu scopul de a normaliza nivelul AG vegetali (măsline sau floarea soarelui) cu scopul de a normaliza nivelul Col-emiei.Col-emiei. HLP din alimentaţia excesivă în glucide .HLP din alimentaţia excesivă în glucide . Zaharurile rafinate Zaharurile rafinate stimulează celulele -pancreatice cu apariţia unui hiperinsulinism stimulează celulele -pancreatice cu apariţia unui hiperinsulinism secundar. Aceasta favorizează stocarea surplusului energetic sub formă de secundar. Aceasta favorizează stocarea surplusului energetic sub formă de TG adipocitare. De asemenea, excesul de glucide favorizează sinteza TG TG adipocitare. De asemenea, excesul de glucide favorizează sinteza TG endogene şi respectiv, a VLDL.endogene şi respectiv, a VLDL. HLP din alimentaţia excesivă în proteineHLP din alimentaţia excesivă în proteine. Lipidele sunt considerate . Lipidele sunt considerate principii nutritive prin a căror degradare este cruţat hipercatabolismul principii nutritive prin a căror degradare este cruţat hipercatabolismul proteic în scopul generării de energie. Alimentaţia bogată în proteine, în proteic în scopul generării de energie. Alimentaţia bogată în proteine, în special în aminoacizi cuaternari (valină, leucină, izoleucină) este însoţită de special în aminoacizi cuaternari (valină, leucină, izoleucină) este însoţită de stimularea sintezei de hormoni lipolitici (STH, glucagon) şi de creşterea stimularea sintezei de hormoni lipolitici (STH, glucagon) şi de creşterea sintezei de novo de Col.sintezei de novo de Col.

Page 55: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

Hiperlipoproteinemiile din obezitateHiperlipoproteinemiile din obezitateSurplusul ponderal din obezitate este determinat de un bilanţ Surplusul ponderal din obezitate este determinat de un bilanţ energetic pozitiv; astfel, fiecare exces de energie de 9,3 calorii se energetic pozitiv; astfel, fiecare exces de energie de 9,3 calorii se transformă în 1 g de lipide de depozit. transformă în 1 g de lipide de depozit. Astfel, obezitatea este considerată o afecţiune a mecanismelor de Astfel, obezitatea este considerată o afecţiune a mecanismelor de control a ingestiei de alimente. control a ingestiei de alimente. Obezitatea de cauză psihogenă şi neurogenă se însoţeşte de o Obezitatea de cauză psihogenă şi neurogenă se însoţeşte de o patoalimentaţie excedentară. patoalimentaţie excedentară. Aceasta favorizează stimularea secreţiei de I. Aceasta favorizează stimularea secreţiei de I. Predispoziţia genetică în obezitate este obiectivată prin:Predispoziţia genetică în obezitate este obiectivată prin:

- - creşterea sensibilităţii celulei creşterea sensibilităţii celulei bb-pancreatice la stimulii I-secretori;-pancreatice la stimulii I-secretori; - anomalii genetice a enzimelor implicate în catabolismul lipidic - anomalii genetice a enzimelor implicate în catabolismul lipidic

(scăderea lipazei hormono-dependente adipocitare). Astfel, (scăderea lipazei hormono-dependente adipocitare). Astfel, obezitatea se însoţeşte de hiperinsulinism, hipertrofie adipocitară şi, obezitatea se însoţeşte de hiperinsulinism, hipertrofie adipocitară şi, în final, rezistenţă periferică la I prin down-regulation.în final, rezistenţă periferică la I prin down-regulation.

Hiperlipoproteinemiile din sindromul nefroticHiperlipoproteinemiile din sindromul nefroticCa modalitate de prezentare a glomerulopatiilor, SN se însoţeşte de Ca modalitate de prezentare a glomerulopatiilor, SN se însoţeşte de creşterea permeabilităţii membranei glomerulare cu proteinurie şi creşterea permeabilităţii membranei glomerulare cu proteinurie şi hipoalbuminemie. Aceasta are următoarele consecinţe:hipoalbuminemie. Aceasta are următoarele consecinţe:

- - scăderea presiunii coloidosmotice şi stimularea nespecifică a sintezei scăderea presiunii coloidosmotice şi stimularea nespecifică a sintezei hepatice de apoproteine, LP, Col.hepatice de apoproteine, LP, Col.AGL netransportaţi de albumine inhibă LP-lipaza determinând AGL netransportaţi de albumine inhibă LP-lipaza determinând diminuarea degradării TG.diminuarea degradării TG.

Page 56: Lipide. Boli Cardiovasculare G.3

HIPOLIPOPROTEINEMIIHIPOLIPOPROTEINEMIISunt afecţiuni caracterizate prin scăderea nivelului plasmatic a Sunt afecţiuni caracterizate prin scăderea nivelului plasmatic a

lipoproteinelor. Ele pot fi atât de cauză ereditară cât şi lipoproteinelor. Ele pot fi atât de cauză ereditară cât şi dobîndită.dobîndită.

Hipolipoproteinemii de cauză ereditarăHipolipoproteinemii de cauză ereditarăAAbetalipoproteinemiabetalipoproteinemia este o afecţiune caracterizată prin este o afecţiune caracterizată prin defect de sinteză a apoproteinei B, ceea ce determină defect de sinteză a apoproteinei B, ceea ce determină absenţa din plasmă a chilomicronilor, a fracţiilor LDL şi VLDL. absenţa din plasmă a chilomicronilor, a fracţiilor LDL şi VLDL. Clinic se caracterizează prin malabsorbţia lipidelor, Clinic se caracterizează prin malabsorbţia lipidelor, acantocitoză, neuropatie, ataxie şi acantocitoză, neuropatie, ataxie şi retinita pigmentosum. retinita pigmentosum. Paraclinic, nivelele de TG şi Col sunt scăzute.Paraclinic, nivelele de TG şi Col sunt scăzute.Boala TangierBoala Tangier este determinată de absenţa HDL cu este determinată de absenţa HDL cu generarea de resturi de chilomicroni care sunt stocaţi sub generarea de resturi de chilomicroni care sunt stocaţi sub formă de esteri de colesterol în celulele fagocitare.formă de esteri de colesterol în celulele fagocitare. Clinic, afecţiunea se caracterizează prin hipertrofia Clinic, afecţiunea se caracterizează prin hipertrofia amigdaliană, opacităţi corneene, polineuropatie. Deşi există amigdaliană, opacităţi corneene, polineuropatie. Deşi există anomalii de stocaj ale lipidelor, totuşi afecţiunea nu se anomalii de stocaj ale lipidelor, totuşi afecţiunea nu se însoţeşte de ATS însoţeşte de ATS (ateroscleroza) (ateroscleroza) prematură.prematură.


Recommended