Download ppt - NERV CRAN. I+II anatomie

Transcript
  • *Examenul clinic neurologic inclusiv cu particularizri pentru NeuroReabilitare

    Nervii cranieni

  • Evaluarea clinic a pacientului neurologic Tehnica examenului neurologic

    Atitudini particulare: n timpul inspeciei, examinatorul va observa poziiile particulare ale corpului pacientului, n pat sau n ortostatiune, iar aceste atitudini sunt particulare unor afeciuni neurologice, dupa cum urmeaz:n boala Parkinson, dac pacientul se afl in ortostatism, corpul are aspectul unui semn de intrebare cu corpul anteflectat iar faciesul este inexpresivn hemiplegia spastic bolnavul tine membrul superior cu bratul usor addus, cu antebratul flectat pe brat si in usoara pronatie, degetele flectate peste police. Membrul inferior este in extensie, cu piciorul in flexie plantara si rotatie interna, degetele flectate, iar halucele poate fi in extensie spontana.

  • Examenul extremitii cefaliceSemnele de iritaie meningean

    Se obin prin manevra de elongaie a rdcinilor nervilor spinali, care din cauza durerii provocate, duce la limitarea miscarii de flexie in regiunea cervicala sau de extensie la nivelul membrelor inferioare.*Cel mai important semn meningeal este redoarea de ceafa. Aceasta defineste rigiditatea insotita de durere la incercarile de mobilizare voluntara sau pasiva la nivelul cefei (la incercarea de a atinge toracele cu barbia). *

    * Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 15-18, 2007

  • Semnele de iritaie meningeanBolnavul este examinat in decubit dorsal cu membrele inferioare in extensie. Examinatorul imprima miscari de flexie a capului pe torace, iar barbia pacientului nu poate atinge toracele din cauza unei rezistente intampinate la flexia pasiva. Redoarea de ceafa apare in diverse afectiuni, cum ar fi: meningite, hemoragii subarahnoidiene, invazia neoplazica a meningelor sau a a radacinilor nervoase, tumora cerebrala angajata, rigiditate de decerebrare.Se mai pot executa si manevrele: Semnul Kerning (decubit dorsal, la incercarea de flexie a coapsei pe sold, cu membrul inferior in extensie, se va produce flexia involuntara a genunchiului) Semnul Brudzinsky (la flexia capului pe torace apare o durere care duce la flexia gambelor pe coapse si a acestora pe abdomen)*

    Ulterior urmeaz evaluarea nervilor cranieni.

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 15-18, 2007

  • Evaluarea clinic a pacientului neurologicExamenul trunchiului si membrelorStatica si dinamicaOrtostaiuneaMersul posibil cu sau fara sprijin, caractere particulareTonus muscular (hipotonie, probe de pasivitate, hipertonie elastic, plastic, proba lui Noica)Coordonare a micrilor (probe de dismetrie: indice-nas, clci -genunchi) Micri active segmentare (semne de parez: Mingazzini, Barr, Vasilescu)Micri involuntare (tremurturi, fasciculaii, mioclonii, micri coreice, atetozice, distonice, convulsii)Reflectivitate:Reflexe osteotendinoase (stilo-radial, cubito-pronator, bicipital, tricipital, patelar, achilean, medio-plantar).....Reflexe cutanate (abdominale, plantare) Reflexe de postur (r. gambierului anterior)Reflexe patologice (Babinski/ Bing/ Chaddock/ Gordon/ Oppenheim/ Rossolimo/ Shaeffer, Hoffman, Marinescu-Radovici, clonus de: mn, rotul, picior)

  • Evaluarea clinica complexa a pacientului neurologicSensibilitate *Subiectiv: parestezii, hiperpatieObiectiv elementar: superficial (tactil, termic, dureroas) i profund (mioartrokinetic i vibratorie)Obiectiv sintetic: stereognozie, topognozie, dermolexie)Sfinctere Funcie sexual Limbaj PraxiiSimbolic (gesturi inductive i automate) De utilizare (evocarea utilizrii formulei kinetice) Psihic (contien, orientare, afectivitate, voin, ideaie, intelect)

    *Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 8

  • Noiuni generale introductiveNervii cranieni sunt nervi pereche si simetrici, cu origine la nivelul encefalului, care ies din cavitatea craniana si se distribuie la nivelul extremitatii cefalice i gtului*,**. Ei sunt analogi ai nervilor spinali, alcatuind, n marea lor majoritate, componenta situat deasupra coloanaei vertebrale a sistemului nervos periferic. Exista 12 perechi de nervi cranieni, notate cu cifre romane de la I - XII, dintre care 2 isi au originea n creier (prozencefal) i 10 in trun-chiul cerebral (unde sunt localizati nucleii lor; controlul neuroninilor corticali asupra nucleilor motori ai nn. cranieni se exercit indirect multisinaptic pentru oculomotori i respectiv, direct pentru ceilali: prin fibrele/ fasciculele cortico-nucleare)*** dupa cum urmeaza:Nervul olfactiv (I); nervul optic (II); (primele doua perechi sunt aferente emisferelor cerebrale* - poruni de creier exteriorizate) nervul oculomotor (III); nervul trohlear saupatetic (IV); nervul trigemen (V); nervul abducens (VI); nervul facial (VII); nervul acustico-vestibular sau vestibulo-cohlear (VIII); nervul gloso-faringian (lX); nervul vag sau pneumo-gastric (X); nervul accesor sau spinal (XI); nervul hipoglos(Xll).*Lodhi T Cranial Nerve Anatomy http://www.fastbleep.com/medical-notes/neuro-and-psych/2/95/610; **http://biologie10.wordpress.com/2013/08/01/nervii-cranieni/ ***https://www.inkling.com/read/fundamental-neuroscience-for-basic-and-clinical-applications-haines-4th/chapter-25/corticonuclear-system

    *

  • * Fig.1 (http://www.netterimages.com/image/4655.htm) Fig. 2 Nervii cranieni origine aparenta (http://www.aboutcancer.com/cranial_nerves_081909.jpg)

  • Fuller GN,. Burger PC Nervus Terminalis (Cranial Nerve Zero) In The Adult Human n Clinical Neuropathology, Vol. 9, No. 6; Nov. 1990 (citat de Fields RD, TOLPA T)

  • SCURT ISTORIC*Nervii cranieni au fost descrii de: Erazistrat i Herophilos (.e.n.), C. Galen (130-200 e.n.)**, A. Vesalius*** (1543), R. Vieussens (1461-1715), H. Wrisberg****(1739-1808), F. Arnold (1803-1890) etc.Pentru prima dat nervii cranieni au fost notai cu cifre romane (I-XII) de ctre Smmering*****, n anul 1787, aceast descriere i clasificare fiind valabil i n prezent.De precizat c n literatur se descrie i o a 13-a pereche:Nervus terminalis (nerv cranian zero; XIII). Aceste structuri apar ca plexuri microscopice de fascicule amielinice de nervi periferici; sunt situate n spaiul subarahnoidian acoperind gyrus rectus de pe suprfaa orbital a lobilor frontali, n regiunea lamei cribriforme a etmoidului i apar posterior n vicintatea trigonului olfactiv, a girusului olfactiv medial i a laminei terminalis******: cu terminaiile n cavitatea nazal, trimite fibre n regiunile hot-button sex (nucleii cerebrali septali medial i lateral i aria preoptic, unde se afl centri nervoi responsabili pentru elemente de baz ale reproducerii; ei controleaz eliberarea de hormoni sexuali precum i aspecte compotramentale Imperative precum setea i furia*******.

    *Gross, Charles G. (1998). "Galen and the Squealing Pig". Neuroscientist (SAGE publications) 4 (3): 216221. doi:10.1177/107385849800400317. Retrieved 8 April 2008**JAMA.;188(6):604-606, 1964. doi:10.1001/jama.1964.03060320124029. ***Vesalius, Andreas. On the Fabric of the Human Body, translated by W. F. Richardson and J. B. Carman. 5 vols. San Francisco and Novato: Norman Publishing, 1998-2009****Alfieri A, Strauss C, Prell J, Peschke E. History of the nervus intermedius of Wrisberg, Ann Anat. 2010 May 20;192(3):139-44. doi: 10.1016/j.aanat.2010.02.004. Epub 2010 Mar 30 Fig. 3 Baza craniului (*****)*****Milestones in Neuroscience Research http://faculty.washington.edu/chudler/hist.html******Fuller GN, Burger PC Nervus terminalis (cranial nerve zero) in the adult human. Clin Neuropathol; 9(6):279-83,1990*******Fields RD Sex and the secret nerve (Could a little-known cranial nerve be the route by which human pheromones turn us on?) Scientific Amarican Mind: 20-27, 2007

  • CLASIFICARE In raport cu functiile lor, nervii cranieni se impart in trei categorii : senzitivi, motori si micsti* Nervii cranieni senzitivi:Olfactiv (I), Optic (II) si Acustico-Vestibular (VIII) Sunt formati exclusiv din fibre senzitive (aferente) si au rolul de a conduce excitatiile exteroceptive de la telereceptori/ organe de sim (ochi, mucoasa olfactiva, ureche) la centrii nervosi din encefal. *http://physioanatomy.com/tag/clasificarea-nervilor-cranieni/ Fig. 4 Formula memotehnica a nervilor cranieni(https://www.google.ro/search?q=cranial+nerves&tbm=isch&imgil=iaP8OWvy6JH3-M%253A%253BW10mX32wgleD5M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fantranik.org%25252Fperipheral-nervous-system-cranial-nerves%25252F&source=iu&usg=__Y3G9dmVdLZM7MS2yInkdFAQ0rQc%3D&sa=X&ei=K-b0U-TnD6iI7Abjv4AI&ved=0CDgQ9QEwAw&biw=1366&bih=673#facrc=_&imgdii=_&imgrc=ei0yVesHTJnu5M%253A%3BV9bcYTwv0fhnYM%3Bhttp%253A%252F%252Fmedia-cache-ec0.pinimg.com%252F236x%252F8e%252F97%252F3e%252F8e973eb17b18bb792ab6e9784afb5829.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.pinterest.com%252Fexplore%252Fcranial-nerves%252F%3B236%3B249)*

  • Nervii cranieni motori* :Oculomotor(III), Trohlear(IV), Abducens (VI), Accesor (XI) si Hipoglos (Xll)

    - formati exclusiv din fibre motorii (eferente) - acesti nervi sunt alcatuiti din axonii neuronilor motori situati in nucleii corespunztori din trunchiul cerebral. - ei conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar/ reflex la muschii extremitatii cefalice, asa cum fibrele motorii ale nervilor spinali conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar/ reflex la muschii somatici din restul organismului; - nucleii motori ai nervilor cranieni situati in trunchiul cerebral sunt echivalenti cu nucleii motori din coarnele anterioare ale maduvei spinrii.*http://physioanatomy.com/tag/clasificarea-nervilor-cranieni/

    *

  • Nervii micsti*:Trigemen (V), Facial (Vll), Glosofaringian (IX) si Vag(X). Sunt formati atat din fibre senzitive (somato- si viscero-senzitive) cat si motorii (somato- si viscero- motorii).Fibrele senzitive sau aferente conduc influxul nervos senzitiv exteroceptiv, proprioceptiv si interoceptiv de la extremitatea cefalica la nucleii senzitivi din zona trunchiului cerebral. De aici, influxul nervos este transmis mai departe la talamus si la scoarta cerebrala. Nucleii senzitivi din zona trunchiului cerebral, la care vin fibrele senzitive ale nervilor cranieni micsti sunt echivalenti coarnelor posterioare ale maduvei spinarii, formate si ele tot din neuroni senzitivi. ... *http://physioanatomy.com/tag/clasificarea-nervilor-cranieni/

    *

  • ...De retinut faptul ca partea senzitiva a nervilor micsti isi are neuronii in ganglioni situati in afara trunchiului cerebral, dupa cum nervii spinali isi au corpii neuronilor senzitivi in ganglionii spinali situati in afara mduvei spinale. In cazul nervilor cranieni micsti ganglionii senzitivi din afara trunchiului cerebral au capatat denumiri diferite (nu numere metamerice, ca n cazul celor spinali). Fibrele motorii sau eferente sunt alcatuite din axonii neuronilor motori situati in nucleii corespunztori din trunchiul cerebral. Ei conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar/ reflex la musculatura extremitatii cefalice (m. masticatori, m. mimicii, m. limbii, m. faringelui, laringelui etc.).

    *

  • *COMPONENTELE SI DISTRIBUTIA NERVILOR CRANIENI dupa Young (8)

    ORIGINECONEXIUNI CENTRALEDISTRIBUTIE PERIFERICAFUNCTIESEMNE SI SIMPTOME ALE LEZARIII OlfactivCelule bipolare din epiteliul olfactivBulb olfactivCili de la suprafata epiteliului olfactiv din conca nazala superioara a septului nazalOlfactia Anosmie II Optic Celule ganglionare ale retineiNucleii geniculati lateraliColiculul superior si nucleii pretectaliCelule bipolare ale retineiReflexele pupilareAbsenta reflexelor la lumina stralucitoare la nivelul ochiului orbIII Oculomotor Nucleul oculomotor

    Nucleul Edinger Westphall al complexului oculomotor Dreptii medial, superior si inferior, oblic inferior si levator palpebral superiorGanglionul ciliar; postganglionar pe calea nervilor ciliari scurti catre sfincterul pupilei si muschiul ciliarMiscarile oculare si ridicarea pleoapei superioareConstrictia pupilara si acomodarea cristalinuluiOftalmoplegie cu devierea ochiului in jos si in afara, ptoza severaMidriaza; pierderea reflexului pupilar la lumina si a reflexelor de acomodare la nivelul ochiului ipsilateralIV Trohlear Nucleul trohlear Muschiul oblic superiorDevierea ochiului in afara; devierea inf. a ochiului in abductieDiplopie, aplecarea capului de partea neafectata; slabiciune la devierea inf. a ochiului addus ipsilateral

  • *COMPONENTELE SI DISTRIBUTIA NERVILOR CRANIENI dupa Young (8)

    NERVORIGINECONEXIUNI CENTRALEDISTRIBUTIE PERIFERICAFUNCTIESEMNE SI SIMPTOME ALE LEZARIIV Trigeminal Ganglion trigeminal(senzorial general)

    Nucleutrigeminal motor (branhial motor)

    Nucleumezencefalic trigeminal (general senzorial)Nucleul spinal trigeminal |(partea caudala) si nucleul principal trigeminalScalpul anterior, fata, mucoasa nasului si gurii, dintii, continutul orbitei, membrana timpanica, meningele supratentoriale

    Maseteri, temporali, pterigoizi, milohioid, tensor al timpanului si palatin, extremitatea anterioara a digastric

    Muschii masticatiei, membrana periodontala, artic. temporo-mandibulara si muschii oculari externiSomatosenzoriala

    Masticatie

    Reflexele proprioceptivePierderea senzatiei faciale si a reflexuli corneean la stimularea ipsilaterala

    Slabiciunea si scaderea masei muschilor masticatori;devierea ipsilaterala a mandibulei deschise

    NesemnificativeVI AbducensNucleuAbducens (motor somatic)Muschi drept lateralAbductia ochiuluiDiplopie, ezotropie (strabism convergent) si paralizia abductorului la nivel ipsilateral

  • *COMPONENTELE SI DISTRIBUTIA NERVILOR CRANIENI dupa Young (8)

    NERVORIGINECONEXIUNI CENTRALEDISTRIBUTIE PERIFERICAFUNCTIESEMNE SI SIMPTOME ALE LEZARIIVII FacialNucleufacial(branhial motor)Nucleusalivator superior(visceral motor)Ganglion geniculat (senzorial special)

    (general senzorial)

    Nucleu solitar (partea rostrala)Nucleu trigeminal spinal (partea caudala)Muscii faciali, buccinator, stapedius, stilohioid, extremitatea post. a. digastric, platisma, occipitalNervul pietros mare catre nervul canalului pterigoid catre ganglionul pterigopalatin; postganglionar via nervul maxilar catre glanda lacrimala si glandele mucoasei nazale si palatului Coarda timpanului catre nervul lingual catre ganglionul submandibular; postganglionar catre glandele submandibulare, sublinguale si lingualeMuguri gustativi din cele 2/3 ant ale limbii

    Regiunea auriculara posterioara, meatul auditiv ext, membr timpanicaExpresia faciala, articularea vorbirii, ingestia de alimente solide si lichideSecretiile nazala si lacrimala

    Secretia salivara

    Gustul

    Senzatiile somaticeParalizia mushilor faciali superiori ipsilaterali si faciali inferioriPierderea lacrimarii

    Reducerea salivatiei; uscaciunea gurii

    Pierderea gustului in cele 2/3 ant ale limbii ipsilateralNesemnificative

    VIII Vestibulo-cohlear Ganglionvestibular (special senzorial)Ganglion spiral (special senzorial) Nucleii vestibulari si cerebelul

    Nucleul dorsal si ventral cohlearCelulele paroase ale crestelor ampulare din ductele semicirculare si maculele utriculei si saculei

    Celulele paroase ale organului spiral CortiEchilibru

    Auzul Vertij, dezechilibru si nistagmus

    Surditate nervoasa

  • *COMPONENTELE SI DISTRIBUTIA NERVILOR CRANIENI dupa Young (8)

    NERVORIGINECONEXIUNI CENTRALEDISTRIBUTIE PERIFERICAFUNCTIESEMNE SI SIMPTOME ALE LEZARIIIX Glosofaringian Nucleul ambiguu (partea rostrala)(brahial motor)

    Nucleu salivator inferior (visceral motor)

    Ganglionul inferior (pietros)(senzorial special)

    (general special)

    (visceral senzorial)

    Nucleul solitar (partea rostrala)

    Nucleul trigeminal spinal

    Stilofaringian si constrictor superior al faringelui

    Plexul timpanic catre nervul pietros mic catre ganglionul otic-postganglionar via nervul auriculo-temporal catre glanda parotida

    Mugurii gustativi din 1/3 posterioara a limbii

    Ant. Suprafata epiglotei, radacina limbii, limitele palatului moale, uvula, tonsilele, faringele, tuba auditiva, urechea medie

    Sinusul si bulbul caroticRidica faringele

    Secretia salivara

    Gustul

    Senzatiile somatice

    Reflexe Usoara disfagie

    Uscaciune partiala a gurii

    Pierderea gustului in cele 1/3 post ale limbii ipsilateral

    Anestezia regiunii tonsilare si pierderea reflexului faringian de partea ipsilaterala stimulului

    Nesemnificative

  • *COMPONENTELE SI DISTRIBUTIA NERVILOR CRANIENI dupa Young (8)

    NERVORIGINECONEXIUNI CENTRALEDISTRIBUTIE PERIFERICAFUNCTIESEMNE SI SIMPTOME ALE LEZARIIX VagNucleu ambiguu (brahial motor)

    Nucleul motor dorsal al vagului si regiunea nucleului ambiguu (visceral motor)

    Ganglionul inferior (nodos)(senzorial special)

    (visceral senzorial)

    Ganglionul superior (jugular) (general senzorial)

    Nucleul solitar (partea rostrala)

    Nucleul solitar

    Nucleul spinal trigeminal (partea caudala)Palat, constrictori faringieni, si muschii intrinseciai laringelui

    Nervii cardiaci si plexul catre ganglionii cordului; plexurile pulmonare catre ganglionii arborelui respirator; esofagian, gastric, celiac mezenteric superior si inferior catre ganglioniimienteric si submucos ai tractului digestiv descendent catre colonul transvers

    Mugurii gustativi in regiunea epiglotei

    Suprafata post a epiglotei, faringe, laringe, trahee, bronhii, esofag, stomac, intestin subtire, colon ascendent si transversSinusul si bulbul aortic

    Urechea externa si meatulDeglutitie si fonatie

    Cardiac, depresor, bronhoconstrictor, peristaltica tractului GI si secretia

    Gustul

    Senzatiile viscerale si reflexele

    Reflexele

    Senzatiile somaticeDisfagie , disfonie, paralizia palatului moale cu devierea controlaterala a velum-ului si uvulei Nesemnificative

    Nesemnificative

    Anestezia faringelui si laringelui ipsilateral

    Anestezia meatului auditiv extern ipsilateral

  • *COMPONENTELE SI DISTRIBUTIA NERVILOR CRANIENI dupa Young*

    *Paul A. Young and Paul H. Young - Neuroanatomie Generala si Clinica, Editura Medicala Callisto, 2000 ISBN: 973-98612-1-0

    NERVORIGINECONEXIUNI CENTRALEDISTRIBUTIE PERIFERICAFUNCTIESEMNE SI SIMPTOME ALE LEZARIIXI Accesor Partea carniana:

    Partea spinala:

    XIINucleul ambiguu (partea caudala)(brahial motor)

    Motoneuronii nucleului spinal accesor in C1-C5 sau C6 (somatic motor)

    Nucleul hipoglosului (somatic motor)

    Comunca cu ramurile vagale catre muschii faringelui si laringelui

    Muschii sternocleidomastoidian si trapez

    Stiloglos, hioglos, genioglos si muschii intrinseci ai limbiiDeglutitia si fonatia

    Miscarile capului si umerilor

    Miscarile limbiiNesemnificative

    Slabiciune in a ridica umarul ipsilateral si in a intoarce capul catre partea opusa

    Reducerea masei muschilor ipsilaterali ai limbii si devierea ipsilaterala a acesteia odata cu protruzia

  • *NUCLEII NERVILOR CRANIENI: III. n. oculomotorius:* n.n. oculomotorii (motor);* n. accessorius (Edinger-Westwal) (vegetativ, parasimpatic);* n. vegetativ impar (Perl) (vegetativ, parasimpatic).IV. n. trochlearis:* n.n. trochlearis (motor).V. n. trigeminus:* n. mesencefalicus (senzitiv);* n. pontinus (senzitiv);* n. spinalis (senzitiv);* n.n. trigeminus (motor).VI. n. abducens: * n.n. abducens (motor).VII. n. facialis:* n. salivatorius superior (vegetativ, parasimpatic) ; * n. solitarius (senzitiv) ;* n.n. facialis (motor).VIII. n. vestibulocohlearis:pars vestibularis: * n. medialis (Schvalbe);*n. lateralis (Deiters);* n. supeius ;* n. inferius (Roller) (senzitive) ;- pars cohlearis:* n. dorsalis;* n. ventralis (senzitive) .IX. n. glossopharyngeus:* n. solitarius (senzitiv) ;* n. salivatorius inferior (vegetativ, parasimpatic);* n. ambiquus (motor).X. n. vagus:* n. solitarius (senzitiv);* n. dorsalis nervi vagi (vegetativ, parasimpatic) ;* n. ambiquus (motor).XI. n. accessorius (Willisii):* n. ambiquus (motor);* n. spinalis n. accessorii (motor);XII. n. hypoglossus:* n.n. hypoglossi (motor).Fig. 5 Nucleii nervilor cranieni

  • NERVII OLFACTIVI (I)

  • NERVII OLFACTIVI (I)Prima pereche de nervi cranieni nervii olfactivi are rol eminamen-te senzorial, deservind analizatorul olfactiv, avnd ca functie: mirosul.Acest analizator, ca si cel vizual, este alcatuit de trei mari segmente: - segmentul periferic - reprezentat de mucoasa nazala, cu rol de recep-tie, mai exact de epiteliul olfactiv unde se gasesc celulele senzoriale bipolare ale caror dendrite sunt chemoreceptori olfactivi; axonii lor reprezinta nervii olfactivi- caile de transmitere a informatiei nervii olfactivi- segmentul central: ariile corticale olfactive (rinencefal dup unii autori aceast denmire s-ar referi la centrii primari: bulbii olfactivi; secundari: tractul olfactiv, substana perforat anterioar, girusul ol-factiv lateral, medial i sulcus; teriari: cornul Amon, uncusul i even-tual chiar i girus cinguli)*,** unde are loc prelucrarea, analiza si in final, transformarea informatiei olfactive in senzatii de acest tip.*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007**Ionel C Compendium de Neurologie, Ed. Med. Bucureti, 1982

    *

  • NERVII OLFACTIVI (I)

    Receptorii olfactivi se afla asezati pe fata interna a cornetului superior si respectiv, in portiunea superioara a septului, nazale, alcatuind pata galbena, in a carei structura se gasesc celulele senzoriale specificeProtoneuronul (celulele olfactive ce joac rolul I-lui neuron periferic*) este reprezentat de celulele bipolare senzoriale din epiteliul olfactiv. Dendritele acestor neuroni prezinta cili chemosenzitivi care sunt acoperiti de mucus si care reprezinta practic chemoreceptorii olfactivi. Axonii acestor neuroni reprezinta nervii olfactivi: patrund in craniu, strabatnd lama ciuruita (cribriform) a etmoidului, realizeaza sinapse la nivelul bulbului olfactiv** (care se afla deasupra acestei lame) *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007 **Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 18

    *

  • NERVII OLFACTIVI (I)

    *Fig. 6 Epiteliul olfactiv

  • (Ionel C Compendium de Neurologie, Ed. Med. Bucureti, 1982)NERVII OLFACTIVI (I)

  • NERVII OLFACTIVI (I)

    In bulbii olfactivi fac sinapsa cu dendritele deutoneuronilor caii olfactive, - asa numitele celule mitrale - care reprezinta cel de-al doilea neuron al caii olfactive* Legatura sinaptica intre axonii celulelor bipolare si dendritele celulelor mitrale (proto- i deuro-neuronul cii olfactive n.n.) se face prin intermediul unei dense arborizatii ce formeaza glomerulii olfactivi* Axonii celulelor mitrale constituie tracturile olfactive, care se aflla in santul olfactiv si care merg posterior, terminandu-se in zona trigonului olfactiv*

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007*

  • NERVII OLFACTIVI (I)O trasatura unica a neuronilor olfactivi primari (protoneuroni) este aceea ca sunt inlocuiti in mod constant de-a lungul vietii, durata lor de viata este de aproximativ 4-6 saptamani iar dupa degenerare se formeaza noi neuroni din celulele bazale nediferentiate din partea profunda a epiteliului olfactiv*In trigonul olfactiv exista neuronul tertiar al caii olfactive, axonii neuronului tertiar generand doua fasciculele numite strii olfactive: mediala si laterala, pentru fiecare parte; fibrele acestora ajung in ariile corticale olfactive care sunt: aria primara, intermediara si secundara *Centrul primar al olfaciei tuber olfactorium este cone-xionat cu centrul cortical din cornul Ammon i girusul hipocampic**

    (*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007**Ionel C Compendium de Neurologie, Ed. Med. Bucureti, 1982) ...

    *

  • NERVII OLFACTIVI (I)

    ...Aria primara cea principala pentru realizarea senzatiei olfactive propriu-zise este aria 34 Brodmann, si aceasta zona corticala este constituita din 2 structuri specializate pentru realizarea senzatiei olfactive: uncusul situat in partea mediala a nucleului amigdalian si respectiv aria entorinala aflata in partea anterioara a girusului hipocamp*Aria intermediara - este situata deasupra trigonului olfactiv are un rol nesemnificativ la om exceptnd cacosmia ?!).* Aria secundara se gaseste in regiunea septala a suprafetei mediale a lobului frontal, are legaturi cu sistemul limbic participand la declansarea reactiilor emotionale produse de perceptia unui miros.* ... Functiile executive planificarea executiei si verificarea comportamentului; sunt reprezentate de inhibitia pulsionala (autocontrolul eficace, cu respectarea convenientelor sociale, autocenzura continutului verbal, controlul asupra emotiilor), motivitia, praxia planificarii gestuale si monitori-zarea actelor motori, perceptia timpului, memoria de lucru (analogie cu manevrele de operare pe calculator, cu comanda ctrl +A = copy to clipboard. Sediul anatomic corespunde polilor frontali.*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • NERVII OLFACTIVI (I)

    Olfacia permite perceperea i diferenierea substanele odorante; contribuie la orientarea n mediul ambiant, nsoete actul de alimentare, influeneaz capacitatea de munc, presiunea sangvin, schimbul de gaze, ritmul respirator, pragurile de determinare a culorilor, pragul auditiv, excitabilitatea aparatului vestibular; Olfactia are proprietatea de acomodare, motiv pentru care este necesara stimularea repetata pentru ca senzatia olfactiva sa fie perceputa mai mult timp*.

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • NERVII OLFACTIVI (I)Explorarea functiei olfactive se face tinand seama de anumite conditii:se vor folosi substante cunoscute (odorizante netoxice) spre ex: ceapa, lamaie, tutun, eventual un detergent care miroase frumos (nu se vor folosi in testarea clinica a simtului olfactiv amoniacul, camforul, piperul, deoarece fiind foarte intense, pot genera fenomene iritative la care participa inclusiv unii receptori trigeminali nediferentiati din r. Oftalmica a n. Trigemen aflati la nivelul mucoasei nazale care sunt stimulati de aceste subtante)* bolnavul nu trebuie sa fumeze cu 2-3 ore inainte** *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007**Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 18

    *

  • NERVII OLFACTIVI (I)bolnavul va fi examinat cu ochii inchisi; se examineaza fiecare narina in parte (examinatorul aplica diversi excitanti olfactivi) se va incepe cu testarea narinei de pe partea afectata urmand apoi testarea narinei sanatoase (ocluzionand cealalta nara) folosita ca termen de comparatie. Se urmareste capacitatea bolnavului de a percepe diferite mirosuri (integritatea nervilor si a cailor) si de a le identifica (functie corticala integra)- hiposmie: diminuarea mirosului - anosmie: pierderea mirosului -hiperosmie: cresterea (patologic, peste o anumit limit) a capacitatii olfactive - parosmia: reprezinta confundarea mirosurilor (exp.: pr ars) - cacosmia (in zona ariei intermediare): perceperea mirosurilor obisnuite ca si senzatii neplacute, dezagreabile

    *

  • NERVII OLFACTIVI (I)

    Cauzele ce pot determina tulburari ale olfaciei sunt multiple: atat la nivelul foselor nazale cat si al cailor sau/si centrilor olfactivi In leziunile nervilor olfactivi incepand de la protoneuroni si portiunea exterioara, factorii patogeni sunt: mecanici predominant de tip compresiv (deviatii de sept nazal, vegetatii adenoide, tumori nazale)infectiosi (corize, sinuzite, etmoidite, ozena)toxici (cocaina, eter, tabagism, alcoolism) *

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • NERVII OLFACTIVI (I)In interiorul creierului, pot apare leziuni ale cailor si centrilor olfactivi provocate de: procese expansive, traumatisme, infectii si care pot genera compresii mai mari sau mai mici sau chiar intreruperi ale tracturilor olfactive, cu alterarea/ diminuarea mirosului. In tumorile din zona hipocampului se intalnesc crizele uncinate caracterizate prin tulburari sub forma de halucinatii olfactive (de obicei mirosuri neplacute pot apare si in psihoza alcoolica, schizofrenie) asociate cu halucinatii vizuale, gustative, senzatii de deja vu sau jamais vu*,**.Exista inclusiv o scadere fiziologica a perceptiei olfactive odata cu inaintarea in varsta sau temporara (in cazul unor infectii de cai respiratorii superioare). *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007 **Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 18

    *

  • * Fig. 7 Gray's Anatomy , Elsevier Ltd 2005

  • NERVII OPTICI (II)

  • NERVII OPTICI (II)

    Nervul optic este un nerv exclusiv senzorial ce face parte din analizatorul vizual*,**.(functia deservita: vazul i mecanisme funcionale inclusiv reflexe asociate)

    Are 3 segmente: I. Periferic (de recepie/ transducie de semnal) retinaII. Intern cai de conducereIII. Central integrare/ prelucrare senzaii vizuale

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007** Pendefunda G., Nemteanu E., Stefanache F., - Semiologie neurologica, Editura Medicala, Bucuresti, 108-150, 1978*

  • NERVII OPTICI (II)

    I. Sistemul periferic receptorul senzorial al ochiului este reprezen-tat de retina alcatuita din 10 straturi*, dintre care cele mai impor-tante pentru vaz sunt 2, 6 si 8**Stratul 2 este stratul celulelor fotoreceptoare, cu conuri si bastonase, care sunt celule senzoriale si totodata elemente functionale***: Transforma/ transduc informatia/ energia luminii electromagnetice in energie electrica (sub influenta luminii, modificarile biochimice de la acest nivel determina o diferenta de potential aparand un influx nervos) Acesta se transmite prin prelungirile conurilor si bastonaselor catre dendritele celulelor din stratul 6.

    *Lupu. G. Anatomia omului Sistemul Nervos Central Lucrari practice. Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, 2007, p. 168 **Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007***Pendefunda G., Nemteanu E., Stefanache F., - Semiologie neurologica, Editura Medicala, Bucuresti, 108-150, 1978

    *

  • NERVII OPTICI (II) Celulele cu conuri, mai putine la numar ca cele cu bastonase (aprox. 7 milioane), sunt concentrate la nivelul foveei centrale (maculei) si recepteaza toate culorile spectrului, fiind specializate pentru vederea diurna si cea colorata*. Aceste celule au o sensitivitate scazuta**

    Celulele cu bastonase receptioneaza diferentierea alb-negru si sunt dispuse mai ales la periferia retinei fiind specializate pentru vederea nocturna/monocromatica si fiind mult mai numeroase (aprox. 130 milioane)* si avand o senzitivitate/sensibilitate crescuta**

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007**http://www.yale.edu/cnerves/cn1/cn1_2.html

    *

  • NERVII OPTICI (II)

    Stratul 6 (granular intern)* are celule nervoase bipolare, dendritele lor facand sinapsa cu celulele din stratul 2 iar axonii lor fac sinapsa cu dendritele neuronilor din stratul al 8-leaStratul 8 este alcatuit din celule nervoase multipolare (mari, numite i ganglionare). Dendritele acestor celule fac sinapsa cu axonii celulelor din stratul 6. Axonii lor converg spre papila intrand in constiutia nervului optic.*?

    *Lupu. G. Anatomia omului Sistemul Nervos Central Lucrari practice. Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, 2007, p. 168

    *

  • NERVII OPTICI (II)

    Deci: receptorii specifici pentru stimulul luminos sunt conurile si bastonasele celule-lor fotoreceptoare din stratul 2; PROTO-NEURONUL caii vizuale este reprezentat de neuronii bipolari din stratul 6; astfel, nervul optic (dendritele acestor neuroni) se gaseste, de fapt, in grosimea retinei nervul optic pro-priu-zis.*

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007 ...

  • NERVII OPTICI (II) ... II. Caile de conducereNervii optici, constituiti din axonii celulelor multipolare (din stratul 8 DEUTONEURONUL caii vizuale) parasesc ochiul prin polul ocular posterior, la nivelul papilei (in partea centrala) impreuna cu artera si vena, retiniene. In alctuirea nervului optic, fibrele nervoase sunt grupate astfel incat axonii celulelor multipolare din hemiretina nazala sunt dispusi in partea mediala a nervului iar cei din hemiretina temporala sunt dispusi in partea laterala nervului. Aceasta distributie complexa este responsabila de vederea BINOCULARA. * ... ... *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • NERVII OPTICI (II) ...Nervul optic strabate aripa mica a sfenoidului in fosa cerebrala medie, fuzioneaza cu nervul optic controlateral la nivelul chiasmei optice (incrucisarea fibrelor nervoase de la nivelul ochilor genereaza tracturile optice, axonii acestora ajungand la ganglionul geniculat lateral, unde fac sinapsa cu al treilea neuron al caii vizuale o mica parte din fibrele tracturilor optice se opresc in regiunea pretectala a mezencefalului; a se vedea mai departe).Axonii neuronului 3 al caii vizuale se proiecteaza pe cortexul vizual din lobul occipital via tracturile geniculo-calcarine (radiatiile optice Gratiolet)* * Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 19 ...

    *

  • NERVII OPTICI (II) ...Inainte de a patrunde in corpul geniculat lateral, din fibrele neuronilor multipolari se desprind colaterale, ce ajung la nucleul pretectal si de aici in NUCLEUL EDINGER- WESTPHALL (nucleu vegetativ) din calota mezencefalica cat si in coliculii cvadrigemeni superiori (homolaterali) dar si cateva filete contralateral, pentru reflexul fotomotor consensual.Aceste colaterale, impreuna cu fibrele caii optice, reprezinta suportul eferentei reflexului fotomotor*. ...

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • NERVII OPTICI (II)

    ...Prin radiatiile optice Gratiolet*, neuronii tertiari din ganglionul geniculat (fasciculele geniculo-calcarine) se proiecteaza catre cortexul vizual primar la nivelul lobului occipital (spre Pulvinar 20%, spre Scizura Calcarina restul de 80% unde se distribuie astfel:

    Fibrele neuronilor multipolari din cadranele superioare ale retinei se proiecteaza pe buza superioara a scizurii calcarine, iar cele din cadranele inferioare, pe buza inferioara a acestei scizuri.* ...* Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 19

    *

  • NERVII OPTICI (II)...III. Portiunea centrala capatul central al analizatorului vizual este reprezentat de neuronii celor 2 buze ale scizurii calcarine. Aici au loc procesele de analiza si sinteza gratie carora excitatiile sosite pe caile descrise se transforma in senzatii vizuale. Aceasta zon se mai numeste si ARIA STRIATA (aria 17 Brodman arie vizuo-senzoriala); exist si 2 arii de asociatie, ce au conexiuni cu alte arii corticale: Aria Brodman 18, PARASTRIATA secundara, responsabila pentru intelegerea vazului vizuognozie.Aria 19 Brodman PERISTRIATA aria de integrare vizuo-psihica (reactiile emotionale conexe senzaiilor vizuale).*? ...

    *

  • NERVII OPTICI (II) ... Reflexul fotomotor componenta parasimpatica:Aferenta pentru reflexul foto motor este nervul optic. Eferenta, sub control parasimpatic, provine din nucleul EDINGER-WESTPHALL, prin fibrele preganglionare. Axonii acestor neuroni ce emerg la granita dintre mezencefal si punte, fuzioneaza cu fibrele ce au originea in coliculii cvadrigemeni superiori si constituie nervul oculomotor comun. Acesta ajunge in sinusul cavernos, intra in fosa orbitara superioara unde se desparte in fibre vegetative si motorii.Fibrele vegetative ajung la ganglionul ciliar, de unde emerg fibrele postganglionare via nervii ciliari scurti, ce inerveaza muschii constrictori ai irisului deter-minand MIOZA si mm. ciliari pentru cristalin. ...

    *

  • NERVII OPTICI (II) ...Eferenta sub control simpatic din nucleii hipotalamusului posterior, fibre preganglionare ce strabat sistemul reticulat activator ascendent (SRAA) din intreg trunchiul cerebral, ies din craniu si intra pe la nivelul centrului ciliospinal in maduva spinarii C8-T1 (chiar T2 dupa unii autori), iese din maduva pe calea radacinii T1 si se intoarce pe ramura comunicanta de la nivelul simpaticului paravertebral cervical ajungand in ganglionul cervical superior (simpatic) unde face sinapsa cu fibrele postganglionare formeaza un plex pericarotidian, reintra in craniu constituind nervii ciliari lungi si nazociliari ce inerveaza muschii dilatatori ai pupilei MIDRIAZA.*?

    *

  • NERVII OPTICI (II)Examenul obiectiv/ Examinare clinico-functionala a analizatorului vizual si principalele elemente semiologice

    1. examinarea pupilelor

    2. examinarea acuitii vizuale

    3. examinarea campului vizual

    4. examinarea fundului de ochi de ochi

    *

  • NERVII OPTICI (II)1. Examinarea pupilelor dimensiunile pupilelor pot da informatii despre afectarea neurologica iar reactivitatea pupilar la stimul luminos ne orienteaza in stabilirea unui diagnostic*. Se analizeaza daca cele 2 pupile sunt egale excluzand cauze chirurgicale ce ar fi putut modifica aspectul lor*. Anizocorie = inegalitatea pupilara stanga dreapta dar cu reactivitate normala. Daca se coreleaza cu reflexe oculomotorii normale nu are semnificatie patologica.*? ... Diametrul pupilar 5mm midriaza *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • NERVII OPTICI (II)

    ... Reflexele fotomotorii: direct si consensual (RFM de partea opusa) are doua componente: Se analizeaza pentru fiecare ochi in parte.Miotic prin eferenta = componenta parasimpatica aflata in n. oculomotor comun bilateral: reflex pupilo-constrictor la lumina. ...

  • ... Midriatic componenta simpatica reflex pupilo-dilatator greu de evidentiat in clinica (expunere la intuneric). Apare cand tonusul parasimpatic este scazut sau cand cel simpatic este crescut ca urmare a unei reactii emotionale sau a durerii. Impulsurile de la centrii simpatici din hipotalamusul posterior merg prin SRAA (substanta reticulata activatorie ascendenta) din trunchiul cerebral pana la centrul ciliospinal localizat la nivelul segmentelor medulare C8-T1, de unde emerg axoni care se termina la nivelul ganglionului cervical superior. Fibrele postganglionare ajung in plexul pericarotidian, de unde merg impreuna cu artera carotida inapoi in cutia craniana si, ulterior via nervii ciliari lungi si nazociliari, ajung la muschiul dilatator al irisului.*In general sunt bine echilibrate. ... *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007NERVII OPTICI (II)

  • NERVII OPTICI (II) ... Reflexul de acomodare (prin care imaginea este mentinuta clara, pe masura ce privirea se schimba de la distanta la un punct apropiat)Evaluare: punem pacientul sa urmareasca un obiect, pe care il miscam de la 20-30 cm, prin apropiere pana la varful nasului si observam aparitia convergentei ochilor (strabism fiziologic), concomitent cu mioza constrictia pupilara (din ganglionul oculomotorul comun). Totodat, in cursul acestei acomodari are loc modificarea (ingrosare) formei cristalinului care isi creste diametrul antero-posterior prin contractia muschilor ciliari pentru cristalin si relaxarea ligamentelor suspensorii ale cristalinului determinand bombarea lui vedere de aproape.* ...

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • ...Reflexele de acomodare sunt initiate in aria occipitala, aferentele fiind reprezentate de proiectii cortico-tectale care merg la centrul acomodarii din regiunea coliculului cvadrigeminal sperior si al ariei pretectale* (mezencefal). De aici, impulsurile ajung la nivelul urmatorilor nuclei: Edinger-Westphal parasimpatic (pentru modificarea cristalinului si al pupilei) si somatici (pentru convergenta globilor oculari).Eferenta este asigurata de nervul oculomotor comun, cu sinapsa in ganglionul ciliar pentru impulsurile parasimpatice responsabile de acomodare constrictia pupilara iar impulsurile somatice pentru convergenta merg de la neuronii motori ai oculomotorului comun la muschii drepti interni.* ...

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    NERVII OPTICI (II)

  • NERVII OPTICI (II) Sindroame clinice:Anizocorie = pupile inegale, dar cu reactivitate normala = normalMioza senila = modificari (para)fiziologice legate de varsta Pupile Holmes-Adie = degenerarea ganglionului ciliar, cu aparitia midriazei si reflex fotomotor abolitDefect pupilar aferent = leziuni de chiasma optica (nevrita optica sau mai rar compresia n. optic, degenerare retiniana)Pupile (tip) Argyll-Robertson = leziuni la nivel mezencefalic superior diminuare a tonusului parasimpaticului cu modificarea reflexului fotomotor mioza ? cu RFM deficitar/ abolit), inconstanta (descrisa in sifilis, neuropatia optica diabetica si nevrita optica data de scleroza multipla).*? ...*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • NERVII OPTICI (II) ...Sindromul Claude-Bernard-Horner = enfotalmie, mioza, ptoza palpebrala superioara, hiposudoratie la nivelul unei hemifete. Apare atat in leziuni periferice afectarea ganglioului cervical superior prin tumori pulmonare apicale (ale domului pleural sd. Pancoast Tobias), traumatisme cu leziuni de plex brahial, sindrom de coasta cervicala - sindrom de apertura toracica, disectia de artera carotida cat si determinat de cauze centrale la nivel hipotalamic (simpatic), bulbar, maduva spinarii cervicale (centrul cilio spinal C8-T1), prin demielinizari si mai rar in cazul traumatismelor sau siringomieliei.*?

  • Fig. Sindrom Horner*

    *G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of Clinical Neurology. Third edition. Pg 393

  • NERVII OPTICI (II)2. Acuitatea vizuala (AV) se examineaz cu ajutorul unui optotip, daca exista, pentru fiecare ochi in parte (monocular). Neurologic urmarim daca pacientul are o modificare de acuitate vizuala instalata recent. De aceea, daca pacientul poarta ochelari il vom ruga sa-i foloseasca in timpul examinarii*.Evident ca pentru acest examen pacientul trebuie sa fie constient, cooperant si sa inteleaga comenzile verbale ale examinatorului*.Scaderea AV se numeste ambliopie iar pierderea vederii: amauroza sau cecitate.** ...

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007**Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 20

    *

  • NERVII OPTICI (II) ... In absenta unui optotip, se poate aprecia grosier o modificare de acuitate vizuala prin examinarea vederii de aproape (citirea unui text cu fiecare ochi separat plasat la o distanta de 30 de cm de ochiul examinat)*? Daca este incapabil sa citeasca vom examina vederea la distanta, rugand pacientul sa ne dea detalii din mediul inconjurator sau il vom ruga sa numere degetele pe care i le aratam (in cazul unui vederi normale, un individ poate numara degetele de la o distanta de 50 cm sau >) si daca nici acest lucru nu este posibil, sa ne spuna daca percepe miscarea mainii examinatorului (plasata la 50 de cm de ochiul pacientului) sau a luminii* ...*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

  • NERVII OPTICI (II)...La pacientii care nu colaboreaza se efectueaza reflexul de clipire la amenintare prin executarea unei miscari bruste cu mana examinatorului in fata ochilor pacientului*Trebuie apreciata si capacitatea de diferentiere cromatica rugand pacientul sa identifice culorile* n leziuni retiniene (degenerescenta maculara retiniana) sau de la nivel central determina tulburari de perceptie.Afectarea reflexul de clipire si a capacitatii de diferentiere cromatica apare in leziuni in zona periferica a nervului optic (nevrite optice virale), compresie la nivelul chiasmei (tumori de hipofiza sau afectarea lobului occipital). *?

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

  • NERVII OPTICI (II)

    Daca reducerea acuitatii vizuale nu este corectabila optic (prin dioptrii) putem avea, drept cauze determinante, urmatoarele:Leziuni corneene*Cataracta*Degenerare maculara*Neuropatie optica: inflamatorie (SM), ischemica, compresiva*Leziuni retrochiasmatice*Leziuni occipitale bilaterale* *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • NERVII OPTICI (II)3. Campul vizual (CV) se examineaza monocular, prin metoda confruntarii celor doua campuri vizuale prin miscarea unui obiect (pix, creion) la jumatatea distantei (care trebuie sa fie de aprox. 50 cm) dintre cei doi, care trebuie sa se afle la aceeasi inaltime*.Se examineaza toate cele 4 cadrane, cerand pacientului care se uita in fata, fix, fara a misca globii oculari, sa ne spuna cand vede obiectul aparand in campul sau vizual: temporal (miscam obiectul din interior spre exterior), nazal (miscam obiectul din lateral spre medial), superior (miscam obiectul de sus in jos), inferior (miscam obiectul de jos in sus).* ...*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • NERVII OPTICI (II) ...Afectarea campului vizual traduce mai ales leziuni retiniene. In cazul depistarii unor anomalii (defecte de camp vizual) se efectuaza campimetria intr-un cabinet de oftalmologie.*Se poate constata si inatentia vizuala: pacientul este rugat sa priveasca drept in fata iar examinatorul plaseaza mainile in campurile laterale ale acestuia si executa miscari pe rand si simultan ale membrelor. Pacientul este solicitat sa indice care mana se misca: stanga, dreapta sau ambele.*Daca indica corect miscarea atunci cand mainile se misca pe rand dar nu poate observa decat una dintre maini cand acestea se misca simultan, vom avea de a face cu inatentie vizuala de partea unde pacientul a ignorat miscarea.* ... *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

  • * Fig. Detalieri bazate pe exemplificri grafice privind cmpul vizual (Gray's Anatomy, Elsevier Ltd., 2005)NERVII OPTICI (II)

  • NERVII OPTICI (II)Modificari ale campului vizual. HEMIANOPSIILEO suferinta a cailor optice intracranian sau a capatului cortical al analizatorului optic produce o hemianopsie, cu pierderea vederii pe o jumate de camp vizual, la fiecare ochi. Hemianopsiile pot fi bitemporale sau binazale cu pierderea vederii la ambele jumatati ale campurilor vizuale, temporale sau nazale*. In nervul optic, fibrele merg fara a fuziona, ele separandu-se in chiasma: fasciculul din jumatatea temporala a retinei stangi merge la bandeleta optica de aceeasi parte formand fasciculul direct iar fasciculul din jumatatea nazala se incruciseaza cu fasciculul analog de la celalalt nerv optic, joncionnd cu bandeleta de partea opusa si formand fasciculul incrucisat.* ...*Ionel C Compendium de Neurologie, Anatomofiziologie, patologie clinic, tratament, ediia a 2-a revzut. Ed. 100+1, Bucureti, 1997

  • NERVII OPTICI (II) ...Chiasma este formata din incrucisarea fibrelor din jumatatea nazala a celor doua retine si din jumatatea temporal a fibre- lor de la ochiul omolog si jumatatea fibrelor nazale ale celuilalt ochi*: fiecare bandeleta optica insumeaza toate fibrele vizualeFibrele caii optice retrochiasmatice contin toate fibrele venite din jumatatile drepte ale celor doua retine, cu care vedem in jumatatile stangi*Jumatatea stanga a unei retine percepe jumatatea dreapta a campului vizual corespunzator si invers.*Jumatatea superioara a spatiului, aceea care formeaza imaginea sa pe jumatatea inferioara a retinei, corespunde anatomic partii inferioare a radiatiilor optice, buzei inferioare calcarine si invers.*

    *Ionel C Compendium de Neurologie, Anatomofiziologie, patologie clinic, tratament, ediia a 2-a revzut. Ed. 100+1, Bucureti, 1997 ...

  • NERVII OPTICI (II) ... Leziuni anterior de chiasma optica Afectarea retinei conduce la aparitia unui defect monocular de camp vizual Leziunile centrale ale retinei, in apropierea discului optic, determina o afectare mai grava decat in cazul leziunilor perifericeAfectarea nervului optic conduce la aparitia cecitatii monoculare de tip periferic, cu abolirea RFM de partea afectata* (ipsilateral) In nevrite optice virale, scleroza multipla, diabet zaharat (leziuni in ganglionul geniculat lateral, la inchiderea reflexului fotomotor - afectare).*? ... *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

  • NERVII OPTICI (II)... Leziuni la nivelul chiasmei optice Compresia la nivelul median al chiasmei (cum ar fi in patologia hipofizara) determina afectarea fibrelor nazale care se incruciseaza la acest nivel, cu aparitia hemianopsiei bitemporale

    In leziunile partilor laterale ale chiasmei (de exemplu intr-un anevrism de artera carotida, la bifurcatia acesteia) va rezulta un defect de camp vizual la nivelul partii nazale a acestuia, ipsilateral leziunii (hemianopsie nazala ipsilaterala)*. ...

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007*

  • NERVII OPTICI (II)... Leziunile situate posterior de chiasma optica Leziunile tracturilor optice determina aparitia hemianopsiei homonime laterale stangi sau drepte (functie de campul temporal afectat), RFM fiind abolit, deoarece leziunea se afla inaintea ganglionului geniculat lateral unde se inchide acest reflex

    Afectarea radiatiilor optice duce la o hemianopsie homonima laterala stanga sau dreapta (functie de campul temporal afectat) (nazala homolaterala si temporala heterolaterala).* ... *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

  • NERVII OPTICI (II)Leziunile incomplete superioare sau inferioare de la nivelul fascicolelor geniculo calcarine duc la limitari de camp vizual mai mici, cvadranopsii superioare sau inferioare Daca avem o leziune pe portiunea superioara a radiatiilor optice respective apar cvadranopsii inferioare si invers, in leziuni inferioare avem cvadranopsii superioare.*In acest caz RFM este pastrat, leziunea fiind posterior de ganglionul geniculat lateralCauzele care pot produce acest tip de hemianopsie sunt: AVC, tumori, traumatisme craniene.**

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007**Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 21

    *

  • NERVII OPTICI (II)...Leziunile situate la nivelul cortexului vizual primar conduc la aparitia unei hemianopsii homonime controlaterale, cu pastrarea viziunii maculare daca partea posterioara a cortexului vizual nu este afectata.*Leziunile bilaterale la nivelul cortexului oc-cipital primar, aria 17 Brodman determina a-paritia cecitatii corticale, cu pastrarea RFM.*Leziuni ale ariilor de asociatie 18 si 19 determina agnozie vizuala.*

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

  • NERVII OPTICI (II) 4. Fundul de ochi se examineaza cu oftalmoscopul, intr-o camera intunecata. Pacientul trebuie sa tina privirea fixa, drept inainte, privind in departare. Tinem oftalmoscopul in mana dreapta in dreptul ochiului drept pentru a examina ochiul drept al pacientului si il tinem cu mana stanga in dreptul ochiului stang pentru a examina ochiul stang al pacientului. In timpul examinarii este foarte important ca examinatorul sa tina ambii ochi deschisi.*

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • NERVII OPTICI (II) ...Pentru o examinare mai riguroasa este necesara dilatarea pupilelor cu midrium (parasimpatolitic administrat pentru a determina midriaza TROPICAMIDUM - sol 0,5% fl de 10 ml), cate o picatura in fiecare ochi, cu 15-20 de minute inaintea examinarii.*Este foarte important sa intrebam pacientul despre o eventuala patologie oculara asociata, deoarece administrarea de midrium este contraindicata in glaucom.*

  • NERVII OPTICI (II) ...Examinarea se incepe de la o distanta de 10-15 cm de ochiul pacientului apropiindu-se usor spre acesta*.La fundul de ochi ne intereseaza leziunile recente. Se urmaresc:vasele retiniene - daca sunt bine evidentiate, sinuoase, pulsatile, pe care le urmarim pana la nivelul convergentei lor unde vom gasi papila optica; stralucirea lor arata o hipertonie pe artere - angiopatie hipertensiva, DZ, boli inflamatorii*papila nervului optic (discul optic) - daca este clara sau bine conturata, pe alocuri burjonata; culoarea discului optic*.

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

  • NERVII OPTICI (II) Leziuni* inclusiv asociate:Congenitale - malformatii anomalii de dezvoltare: - microftalmie (ochii mici) - anoftalmie (absenta globilor oculari) - ciclopie (fuziunea globilor oculari pe linia mediana) - cataracta congenitala (tulburari de dezvoltare a sistemului anterior de transmitere a luminii)Dobandite - boli demielinizante cu afectarea nervilor optici - procese expansive - traumatismele craniene pot determina traumatisme oculare directe precum si leziuni ale sistemului vizual - HTA, DZ determina afectari ale vaselor aferente cu aparitia tulburarilor vizuale consecutive. ...*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

    *

  • Fig Meningiom de nerv optic drept cu protruzia globului ocular

    (G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of Clinical Neurology. Third edition. Pg 386) ......

  • Fig. Meningiom de nerv optic

    (G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of Clinical Neurology. Third edition. Pg 387)

  • Fig. Paralizia sfincterului pupilar al irisului rezultat, cel mai adesea, al unui traumatism, inflamatiii sau utilizarii instilatiilor oculare cumedicamentepupilo-dilatatoare*

    *G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of Clinical Neurology. Third edition. Pg 394

  • Fig. Semnul Argyll Robertson: pupile mici, neregulate, care nu reactioneaza la lumina (reflexul fotomotor e absent) dar reactioneaza la acomodare. Sunt un semn (relativ) specific de neurosifilis*

    *G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of Clinical Neurology. Third edition. Pg 394

    *