Download pdf - Programarea şi utilizarea calculatoarelorrunceanu.utgjiu.ro/wiki/lib/exe/fetch.php?media=docs:cursuri:curs1-pc.pdf · Programarea calculatoarelor Universitatea “Constantin Brâncuşi”

Programarea calculatoarelor

Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie

Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu

Lect.dr. Adrian Runceanu

Câteva precizări

Structura cursului

3 ore curs – titular curs: Lector dr. Adrian Runceanu

3 ore laborator – titular aplicaţii practice:

• Asist.ing. Constantin Cercel: Ingineria Sistemelor

• Prep.ing. Alina Dinca: Termoenergetica / Managementul Energiei

24.10.2012 Curs - Programarea Calculatoarelor 2

Câteva precizări

Bibliografia necesară cursului: 1. A. Runceanu, Programarea şi utilizarea calculatoarelor, Editura

Academică Brâncuși Targu-Jiu, 2003 2. O. Dogaru, C++ - teorie şi practică, volumul I, Editura Mirton,

Timişoara, 2004 3. O.Catrina, I.Cojocaru, Turbo C+, Editura Teora, Bucureşti, 1993 4. D.Costea, Iniţiere în limbajul C, Editura Teora, Bucureşti, 1996 5. K.Jamsa, C++, Editura Teora,1999 6. K.Jamsa & L.Klander, Totul despre C si C++, Teora, 2004 7. B.Kernighan, D.Ritchie, The C programming language, AT&T Bell

Laboratories, Murray Hill, New Jersey 8. H.Schildt, C++ manual complet, Editura Teora, 2000


Câteva precizări Referinţele bibliografice nr. 1 şi 2 se pot împrumuta de la Biblioteca Facultăţii de Inginerie, Str. Geneva nr.3, Etaj I – lângă Decanat. 1. Suport curs - varianta electronică disponibilă pe site-ul Facultăţii de Inginerie:

www.runceanu.ro/adrian 2. Îndrumar de laborator - varianta electronică disponibilă pe site pentru fiecare lucrare de laborator. Notă: Actualizarea site-ului se face săptămânal.


http://www.runceanu.ro/adrian



Câteva precizări

Forme de examinare:

Examen final = 60%

Evaluare pe parcursul semestrului a activităţii de laborator = 30%

Verificare finală lucrări de laborator = 10%


30

10 60

Procentaje evaluare

Evaluare pe parcursul semestruluiPrezenta curs si laboratorExamen final

Mod de lucru

Curs: Se prezintă noţiuni teoretice şi exemple de

aplicare practică a acestora Nu ezitaţi să puneţi întrebări

Laborator: Se elaborează şi se depanează programe relativ

simple sau se dezvoltă programe preexistente Se aplică ceea ce s-a predat la curs


Câteva recomandări

Citiţi cu maximă atenţie enunţurile temelor şi respectaţi-le în totalitate.

Analizaţi în detaliu problema de rezolvat. Identificaţi şi trataţi adecvat toate cazurile speciale care pot să apară.

Notaţi-vă toate întrebările la care nu aţi găsit singuri răspunsul şi adresaţi-le cadrelor didactice, la curs sau laborator.


Curs 1

Algoritmi


1. ALGORITMI

1.1. Noţiunea de algoritm

1.2. Reprezentarea unui algoritm

1.3. Concepţia unui algoritm

1.4. Obiectele cu care lucrează algoritmii

1.5. Exemple de algoritmi elementari



În procesul de rezolvare a unei probleme folosind calculatorul există două etape:

1. Definirea şi analiza problemei

2. Proiectarea şi implementarea unui algoritm care rezolvă problema

1. Definirea şi analiza problemei poate fi la rândul ei descompusă în: specificarea datelor de intrare

specificarea datelor de ieşire



Specificarea datelor de intrare constă în: 1. Ce date vor fi primite la intrare 2. Care este formatul (forma lor de reprezentare) datelor

de intrare 3. Care sunt valorile permise sau nepermise pentru

datele de intrare 4. Există unele restricţii (altele decât la 3) privind valorile

de intrare 5. Câte valori vor fi la intrare, sau dacă nu se poate

specifica un număr fix de valori, cum se va şti când s-au terminat de introdus datele de intrare



Specificarea datelor de ieşire trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:

1. Care din valorile rezultate în cursul aplicării algoritmului de calcul, asupra datelor de intrare, vor fi afişate (necesare utilizatorului), în acest pas se face diferenţierea clară între date intermediare şi date de ieşire

2. Care va fi formatul datelor de ieşire (de exemplu un număr real poate fi afişat cu trei sau cu cinci zecimale, sau un text poate fi afişat integral sau parţial)



3. Sunt sau nu necesare explicaţii suplimentare pentru utilizator în afara datelor de ieşire

4. Care este numărul de date de ieşire care trebuie transmise către ieşire



O definiţie a noţiunii de algoritm poate fi: înlănţuirea de paşi simpli, operaţii distincte care descriu modul de prelucrare a unor date de intrare în scopul rezolvării unei probleme.

Un exemplu simplu de algoritm ar fi suita de operaţii matematice făcută în rezolvarea unei ecuaţii matematice de gradul II:

aX2+bX+c=0, coeficienţii a, b, c se schimbă dar modul de procesare a valorilor lor, nu.



Proprietăţile unui algoritm sunt: 1. Este compus din instrucţiuni simple şi clare. 2. Operaţiunile specificate de instrucţiuni se

execută într-o anumită secvenţă. 3. Soluţia trebuie obţinută într-un număr finit de

paşi. Concluzia care rezultă este că: UN ALGORITM ESTE INDEPENDENT DE

TIPUL DE LIMBAJ ÎN CARE ESTE TRANSPUS SAU DE TIPUL DE CALCULATOR PE CARE ESTE EXECUTAT.


1. ALGORITMI








În general, un algoritm poate fi considerat ca o descriere a prelucrărilor efectuate asupra unui flux de date, prelucrări care are loc cu un scop bine determinat.

Modul de descriere a unui algoritm, este independent de un limbaj de programare, existând două metode clasice:

1. metoda schemei logice

2. metoda pseudocod-ului



1. Metoda schemei logice În cadrul acestei metode se foloseşte un set

de simboluri, prezentat în figura 1, pentru descrierea paşilor ce trebuie executaţi pentru ca algoritmul rezultat să ne rezolve o anumită problemă.

Deşi a fost extrem de folosită, până nu de mult, această metodă a pierdut teren în faţa reprezentării de tip pseudocod, poate şi datorită timpului suplimentar pierdut de utilizator cu executarea simbolurilor grafice.




Start

Bloc de atribuire

Bloc citire variabile

conditie

Stop

Bloc scriere variabile

Nu Da

Figura 1. Reprezentarea algoritmilor prin metoda schemei logice


Să analizăm un algoritm de calcul a mediei pentru trei note şi să vedem cum ar apărea descris prin această metodă.


Start

Citire nota1, nota2, nota3

media <-(nota1+nota2+nota3)/3

Scriere media

Stop


2. Metoda pseudocod-ului Există mai multe variante de limbaje

algoritmice, care însă nu diferă esenţial. Am ales forma în care cuvintele cheie sunt în

limba română şi operatorii sunt cei uzuali din matematică.

Pseudocod-ul are în componenţă mai multe comenzi standard care încep, în general cu un cuvânt cheie care defineşte operaţia de bază din algoritm şi care va fi evidenţiat prin utilizarea aldinelor (cuvintelor îngroşate).



Comenzilor standard ale pseudocod-ului le corespund instrucţiuni din limbajele de programare, fapt care uşurează implementarea algoritmului în limbaj.



Comenzile standard de bază ale pseudocod-ului sunt:

1) Comanda de atribuire

- are forma:

- este comanda care nu conţine cuvinte cheie şi corespunde unei operaţii de atribuire


variabilă expresie


2) Comanda de citire

- are forma:

- este comanda care corespunde unei operaţii de citire

3) Comanda de scriere

- are forma:

- este comanda care corespunde unei operaţii de scriere


citeşte listă de variabile

scrie listă de expresii


4) Structura de decizie

- are două forme corespunzătoare celor două forme ale structurii alternative (structurii de decizie):


dacă condiţie atunci instructiune1

… instructiunen

altfel instructiune1

… instructiunen

sfârşit dacă


A doua formă a structurii de decizie:


dacă condiţie atunci instructiune1

… instructiunen

sfârşit dacă


5) Structura cât timp

- are forma:

- corespunde ciclului repetitiv cu test iniţial


cât timp condiţie execută instructiune1

… instructiunen

sfârşit cât timp


6) Structura

repetă până când

- are forma:

- corespunde ciclului repetitiv cu test final


repetă instructiune1

… instructiunen

până când condiţie


7) Structura pentru

- are forma:

- corespunde ciclului repetitiv cu numar cunoscut de pasi


pentru variabila<-valoare initiala, valoare finala executa instructiune1

… instructiunen

sfârşit pentru


8) Structura de oprire a algoritmului

- are forma:


stop


Reluăm exemplul cu media a trei note pe care îl vom scrie atât cu ajutorul schemelor logice, cât şi cu ajutorul pseudocod-ului.



real nota1, nota2, nota3, media

citeşte nota1, nota2, nota3

media (nota1+nota2+nota3)/3

scrie media

stop


Start

Citire nota1, nota2, nota3

media <-(nota1+nota2+nota3)/3

Scriere media

Stop

Se observă că este mult mai uşor să se redacteze un algoritm cu ajutorul pseudocod-ului, decât cu ajutorul schemelor logice.

1. ALGORITMI







1.3. Conceptia unui algoritm

Pași necesari:

1. Problema care va fi rezolvată, trebuie citită cu atenţie.

2. Apoi se stabilesc prelucrările care sunt necesare obţinerii rezultatelor dorite.

Pentru a crea un algoritm eficient trebuie evidenţiate datele de intrare şi datele de ieşire.


1.3. Conceptia unui algoritm


Date de intrare

Date de ieșire

ALGORITM

1. ALGORITMI








Obiectele cu care lucrează algoritmii sunt:

a) Constante

b) Variabile

c) Operaţii

d) Expresii



a) Constantele sunt date de un anumit tip care nu se modifică pe parcursul execuţiei unui algoritm.

Pot fi:

1. Constante numerice, adică numere întregi sau reale

2. Constante nenumerice, adică şiruri de caractere cuprinse între apostrofuri

3. Constante logice, adevărat şi fals



b) Variabilele sunt date ale căror valori se modifică pe parcursul execuţiei unui algoritm.

Ele se utilizează pentru a păstra datele iniţiale, sau pentru a păstra rezultatele parţiale sau finale ale algoritmului.

Fiecare variabilă va avea o locaţie de memorie asociată ei, unde i se păstrează valoarea.

Variabilele pot: naturale, întregi, reale, logice sau şiruri de caractere.



c) Operatorii sunt cei folosiţi uzuali în matematică:

1. Operatori aritmetici

2. Operatori relaţionali

3. Operatori logici

Operatori aritmetici

Operator Semnificaţie

+ Adunare

- Scădere

* Înmulţire

/ Împărţire

Operatori relaţionali

< Mai mic

<= Mai mic sau egal

> Mai mare

>= Mai mare sau egal

= Egal

<> Diferit

Operatori logici

not Negaţie

si Şi (conjuncţie)

sau Sau (disjuncţie)



d) Expresiile sunt formate din constante şi variabile legate între ele cu ajutorul operatorilor.

Pot fi de mai multe tipuri, în funcţie de tipul operatorilor si a operanzilor:

1. Expresii aritmetice

2. Expresii relaţionale

3. Expresii logice



O expresie aritmetică este o expresie care cuprinde:

1. constante 2. variabile 3. sau funcţii aritmetice elementare legate,

eventual, prin operatori aritmetici.



O expresie relaţională poate fi formată din: - Două expresii aritmetice legate printr-un singur

operator relaţional (de exemplu: b2>4*a*c); - Două variabile nenumerice legate printr-un

operator relaţional (de exemplu: nume1<>nume2);

- O variabilă şi o constantă nenumerice legate printr-un operator relaţional (de exemplu: raspuns=‘da’).



O expresie logică cuprinde: 1. constante 2. variabile 3. sau expresii relaţionale legate prin operatori

logici a cărei valoare este fie adevărat, fie fals.



Condiţiile care apar în algoritmi vor fi întotdeauna exprimate prin expresii relaţionale sau logice.


1. ALGORITMI








Enunţ: Considerăm ecuaţia de gradul I de forma: ax + b = 0, unde a şi b sunt numere reale. Să se scrie un algoritm care să rezolve ecuaţia dată

pentru orice două valori a şi b date. Pas 1: Stabilim care sunt datele de intrare si de iesire,

adică cele care vor fi prelucrate cu ajutorul algoritmului.

În cazul problemei date, avem: Date de intrare: a, b - numere reale Date de iesire: x - solutia ecuatiei


1.5. Exemple de algoritmi elementari Pas 2: Analiza problemei Stabilim condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească

datele de intrare pentru a fi prelucrate în cadrul algoritmului. Căutăm cazurile particulare.

În cadrul problemei pe care o avem de rezolvat, cunoaştem următoarele:

Ecuaţia ax+b=0, are solutii reale daca a si b sunt diferite de 0. Cazurile particulare sunt: 1) Daca a = 0, atunci ecuatia data are o infinitate de solutii. 2) Daca a = 0 si b = 0, atunci ecuatia este nedeterminata 3) Daca a ≠ 0 si b ≠ 0, atunci ecuatia are o singura solutie si

anume:

x = -b/a 24.10.2012 Curs - Programarea Calculatoarelor 48


Pas 3:

Scrierea algoritmului în pseudocod:


real a, b, x

citeşte a, b

dacă a = 0 atunci

scrie ‘Ecuaţia are o infinitate de soluţii’

altfel

dacă b = 0 atunci

scrie ‘Ecuaţia este nedeterminată’

altfel

x - b / a

scrie x

sfârşit dacă

sfarşit dacă

stop


Pas 4: Implementarea algoritmului în limbajul de programare dorit - în cazul nostru vom utiliza limbajul C++.

Pas 5: Testarea algoritmului pe date de intrare diferite şi verificarea rezultatelor.

Ultimii doi paşi îi vom scrie după prezentarea limbajului C++.



Enunţ:

Să se calculeze perimetrul şi aria unui triunghi oarecare dacă se cunosc laturile triunghiului.

Pas 1: Stabilim care sunt datele de intrare si datele de iesire, adică cele care vor fi prelucrate cu ajutorul algoritmului.

În cazul problemei date, avem:

Date de intrare: a, b, şi c numere reale ce reprezintă laturile triunghiului.

Date de iesire: p = perimetrul si s = aria triunghiului



Pas 2: Analiza problemei Stabilim condiţiile pe care trebuie să le

îndeplinească datele de intrare pentru a fi prelucrate în cadrul algoritmului.

În cadrul problemei pe care o avem de rezolvat, cunoaştem formula lui Heron pentru calculul ariei unui triunghi dacă se cunosc laturile sale:

unde p reprezintă semiperimetrul triunghiului.


))()(( cpbpappS


Pas 3:

Scrierea algoritmului în pseudocod:


real a, b, c, p, S

citeşte a, b, c

p a + b + c

Scrie ‘Perimetrul triunghiului este ‘, p

p p / 2

scrie ‘Aria triunghiului este’, S

stop

c)b)(pa)(pp(pS

Recapitulare

1. Ce este un algoritm?

2. Cum se pot reprezenta algoritmii?

3. Folosind metoda pseudocod-ului de reprezentare a algoritmilor, cum se reprezintă structura de decizie?

4. Folosind metoda pseudocod-ului de reprezentare a algoritmilor, cum se reprezintă structura repetitivă cu test iniţial?


Enunţuri de probleme ce pot fi rezolvate

1. Să se calculeze perimetrul şi aria unui dreptunghi, ştiind laturile sale.

2. Să se calculeze soluţiile reale ale ecuaţiei de gradul II: ax2 + bx + c = 0, ştiind valorile coeficienţilor săi a, b, c.


Întrebări?
