Download pdf - Proiect Management Integrat in Constructii

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Scoala Doctorala

Management integrat in constructii

Plan de afaceri privind infintarea unui societatii care sa fie un organism Dozimetric Acreditat de catre Comisia Nationala

pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) pentru activitatea de monitorizare dozimetrica

Indrumator prof. Dr. Ing. Popovici Adrian

Doctorand ing. Grozea Gabriel Liviu

Ianuarie 2014

Plan de afaceri privind infintarea unui societatii care sa fie un organism Dozimetric Acreditat de ctre Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare (CNCAN)

pentru activitatea de monitorizare dozimetric

MANAGEMENT INTEGRAT IN CONSTRUTII

Data: 09.01.2014 Pagina: 2 din 28

CUPRINS

1 SCOPUL SI OBIECTIVELE FIRMEI ...................................................................................... 3 1.1 DATELE DE INDENTIFICARE ALE FIRMEI ................................................................................................ 3 1.2 DESCRIEREA AFACERII ............................................................................................................................. 3

2 PROCESUL LEGISLATIV ...................................................................................................... 5 2.1 LEGISLATIE DE INFINTARE SI FUNCTIONARE........................................................................................ 5 2.2 LEGISLATIE PSI SI SSM ............................................................................................................................. 5

3 PRODUCTIA FIRMEI ............................................................................................................. 6 3.1 PRODUSUL .................................................................................................................................................. 6 3.2 DESCRIEREA TEHNOLOGIEI ..................................................................................................................... 6 3.3 RESURSELE UMANE SI MATERIALE ...................................................................................................... 11 3.4 PRODUCTIVITATE, PRODUCTIA ............................................................................................................. 14

4 CONDUCEREA FIRMEI ...................................................................................................... 17 4.1 STRUCTURA, ORGANIGRAMA ................................................................................................................ 17 4.2 FUNCTIONALITATEA, RESPONSABILII DE COMPARTIMENTE ............................................................ 17

5 PIATA MARKETINGUL PENTRU FIRMA ......................................................................... 17 5.1 PIATA PRODUSULUI ................................................................................................................................. 17 5.2 Evaluarea pietei .......................................................................................................................................... 17 5.3 ESTIMARI PENTRU VANZARE ................................................................................................................. 18 5.4 VOLUM IN TIMP ......................................................................................................................................... 18 5.5 PROMOVAREA .......................................................................................................................................... 18

6 DOMENIUL ECONOMIC AL FIRMEI ................................................................................... 19 6.1 BUGETUL INITIAL DE INFINTARE SI DE FUNCTIONARE IN PRIMUL AN ............................................ 19

7 Concluzii .............................................................................................................................. 26 8 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 28

LISTA FIGURILOR

Figura. 3.2.1 Dozimetru fotografic ................................................................................................ 7 Figura. 3.2.2 Detectorul din florura .............................................................................................. 7 Figura. 3.2.3 Dozimetre tip bratara .............................................................................................. 8 Figura. 3.2.4 Dozimetru termoluminescent de albedo ................................................................. 9 Figura. 3.2.5 Cititor Harshaw 4500 .............................................................................................. 9 Figura. 3.2.6 Diferente intre cataracta si ochi sanatos ................................................................. 9 Figura. 3.3.1 Evaluare costuri lunare transport dozimetre ......................................................... 12 Figura. 3.4.1 Schema logica a operatiunilor efectuate in cadrul societatii ................................. 14 Figura. 3.4.2. Schema logica a fluxului tehnologic ..................................................................... 15 Figura. 3.4.3 Fluxul tehnologic realizat cu ajutorul unui operator si a unui singur densiometru optic DENSIX ........................................................................................................ 16 Figura. 3.4.4 Optimizarea productiei cu ajutorul a mai multor densitometre optice DENSIX (4 densiometre per operator) ..................................................................................................... 16 Figura. 4.1.1 Organigrama societatii .......................................................................................... 17 Figura. 6.1.1 Evaluarea chiriei apartament inchiriat vs. spatiu birouri ..................................... 21 Figura. 6.1.2 Cheltuieli infintare intreprindere ............................................................................ 23 Figura. 6.1.3 Cheltuieli lunare de functionare intreprindere ....................................................... 23 Figura. 6.1.4 Comparatie cheltuieli initiale si cheltuieli lunare .................................................... 24 Figura. 6.1.5 Flow Chart intreprindere - cheltuieli ...................................................................... 25 Figura. 6.1.1 Calculul timpului de amortizare evaluare initiala si situatia reducerilor de costuri ........................................................................................................................................ 27




Data: 09.01.2014 Pagina: 3 din 28

1 SCOPUL SI OBIECTIVELE FIRMEI

Prezentul plan de afaceri este intocmit de catre Grozea Gabriel Liviu si are ca scop principal,

evaluarea pietei, a solutilor de marketing si stabilirea capitalului necesar atat pentru deschiderea cat si pentru desfasurarea activitatiilor intr-o intreprindere care se doreste a fi un organism Dozimetric Acreditat de catre Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) pentru activitatea de monitorizare dozimetrica individuala a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante.

Aria de activitate a societatii este cea nucleara. Activitatea desfasurata de noi consta in evaluarea dozelor primite de persoane care desfasoara activitati in camp de radiatii conform directivele europene si normele nationale de securitate radiologica. Monitorizarea dozimetrica individuala a personalului expus profesional la radiatii ionizante reprezinta procesul prin care sunt evaluate si interpretate dozele de radiatii primite de persoanele care desfasoara activitati in domeniul nuclear.

Serviciile prestate de firma noastra sunt:

Monitorizare dozimetrica individuala a personalului expus profesional la radiatii ionizante.

Comercializare aparatura dozimetrica electronica, echipamente de radioprotectie individuala, filme radiologice, reactivi, consumabile

Piata de desfacere urmarita este evaluarea dozelor primite de persoanele care desfasoara activitati la Centrala Nucleara de la Cernavoda, Institutul de Fizica Atomica Magurele, Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita-Bihor, dar si pentru persoanele care au ca domeniu de activitate: medicina nucleara, radiologie interventionala, ortopedie, medicina veterinara etc.

1.1 DATELE DE INDENTIFICARE ALE FIRMEI Societate comerciala din punct de vedere a formei este Societate cu raspundere limitata SRL Denumirea firmei: SC MONiDOZ SRL Are ca principal obiect de activitate: Monitorizarea dozimetrica individuala a personalului expus profesional la radiatii ionizante Capital social: 1000 Ron Sediul social: -

Tabelul. 1.1 Activitati conform CAEN si UNESCO

Domeniul de specialitate

Conform clasificarii UNESCO: 2207

Conform clasificarii CAEN:

Activitate principala:

7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

Activitati secundare:

7310 Cercetare dezvoltare in stiinte fizice si naturale 7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management 7430 Activitati de testari si analize tehnice

1.2 DESCRIEREA AFACERII In activitatea desfasurata firma noastra doreste sa indeplineasca obligativitatea impusa de directivele

europene si normele nationale de securitate radiologica referitor la evaluarea lunara a dozelor primite de persoanele care desfasoara activitati in camp de radiatii.

Masuratorile efectuate pentru evaluarea dozelor datorate expunerii la radiatii sunt descrise prin termenul general de monitorizare. Desi masuratorile de doza sunt o parte extrem de importanta a oricarui program de protectie radiologica, monitorizarea reprezinta mai mult decat efectuarea unor masuratori, deoarece implica interpretare si evaluare si de asemenea demonstreaza ca masurile de radioprotectie sunt adecvate si implementate.




Data: 09.01.2014 Pagina: 4 din 28

Programul de monitorizare dozimetrica individuala a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante furnizeaza informatii care conduc la optimizarea protectiei radiologice la radiatii, certifica faptul ca nu sunt depasite limitele de doza impuse prin legislatie si semnaleaza catre organismele competente in domeniul nuclear orice depasiri ale acestora.

Persoanele expuse profesional se clasifica in doua categorii:

- Categoria A - cuprinde acele persoane pentru care exista o probabilitate semnificativa de a primi o doza efectiva mai mare decat trei zecimi din doza maxim admisa anual (20mSv)

- Categoria B cuprinde celelalte persoane expuse profesional. Monitorizarea dozimetrica individuala a persoanelor expuse profesional de categorie B are ca obiect demonstrarea incadrarii corecte a lucratorilor in aceasta categorie, urmand ca apoi sa nu mai fie necesara.

Pentru fiecare persoana expusa profesional de categoria A, doza de radiatii se determina lunar. Pentru evaluarea dozelor efective inregistrate lunar de persoanele expuse profesional la radiatii ionizante se folosesc dozimetre fotografice sau dozimetre termoluminescente.

Printre persoanele carora este necesar sa li se monitorizeze lunar dozele absorbite, efective si echivalente se numara: persoanele care desfasoara activitati la Centrala Nucleara de la Cernavoda, Institutul de Fizica Atomica Magurele, Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita-Bihor, dar si pentru persoanele care au ca domeniu de activitate: medicina nucleara, radiologie interventionala, ortopedie, medicina veterinara




Data: 09.01.2014 Pagina: 5 din 28

2 PROCESUL LEGISLATIV

2.1 LEGISLATIE DE INFINTARE SI FUNCTIONARE

Legea 31/1990 privind societatile comerciale

Normele fundamentale de securitate radiologica dorivind acreditarea serviciilor de supraveghere dozimetrice,

NSR-02 - CNCAN norme de securitate radiologica privind radioprotectia operationala a lucratorilor externi

NSR-03 norme de securitate radiologica - proceduri de autorizare

NSR-04 norme privind radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante

NSR-07 normele privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica

NSR-11 norme de securitate radiologica in practicile de radiologie de diagnostic si radiologie interventionala

Legea 111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare

Ordinul 888/2006 al ministrului sanatatii publice privind revizuirea reglementarilor referitoare la examinarile radiologice de masa

2.2 LEGISLATIE PSI SI SSM

L319/2006 a securitatii si sanatatii in munca

HG 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a L319/2006

HG 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a L319/ 2006

HG 1169 - modificare HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

HG 1242/1211 completarea si modificarea Normelor metodologice L319/2006

HG 1091/2006 cerinte privind locul de munca

HG 1146 cerinte privind echipamentul de munca

HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

HG 1048/2006 cerinte utilizare echipament individual de protectie (EIP)

Codul Muncii

HG 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor

Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta din 2007

Norma generala de aparare impotriva incendiilor din 2007

Ordin nr. 1184 din 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta

SR EN 17025:2005 Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari




Data: 09.01.2014 Pagina: 6 din 28

3 PRODUCTIA FIRMEI

3.1 PRODUSUL

Scopul prezentei lucrari consta in identificarea locurilor de amplasare ale platformelor, balustradelor, punctelor fixe, solicitate prin lista (vezi cap.1), adica precizarea unitatii, a cladirii, cotei si camerei sau axelor. Aceasta se realizeaza atat prin consultarea datelor din proiect cat si in urma vizitelor la fata locului si efectuarea de poze.

In urma inspectiilor se va analiza situatia din teren si se vor propune solutii de principiu pentru elementele metalice solicitate in cadrul prezentului raport.

3.2 DESCRIEREA TEHNOLOGIEI

3.2.1 Marimile dozimetrice si marimile operationale

Marimile dozimetrice si marimile operationale utilizate in protectia radiologica sunt:

Doza absorbita - principalul parametru de evaluare cantitativa folosit in studiul transformarilor chimice produse de radiatiile ionizante. Doza absorbita reprezinta energia cedata de radiatia ionizanta in unitatea de masa a substantei prin care aceasta trece. Unitatea de masura in S.I. este J/kg, care se numeste grey (Gy).

Doza efectiva reprezinta suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea externa si interna, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Pentru ponderarea dozei echivalente intr-un tesut sau organ sunt introdusi factori de ponderare tisulara wT . Unitatea de masura in S.I. pentru doza efectiva este Sv (sievert).

Doza echivalenta reprezinta doza absorbita in tesut inmultita cu un factor de ponderare pentru radiatie, care caracterizeaza modul in care energia este distribuita in tesut. Factorul de ponderare pentru radiatie este o marime adimensionala, de aceea unitatea de masura in S.I. pentru doza echivalenta este tot J/kg, dar are denumirea de sievert (Sv).

Doza efectiva si doza echivalenta nu pot fi determinate direct, de aceea este necesara utilizarea unor marimi operationale care sa estimeze convenabil valorile acestor marimi. In acest scop, ICRU (International Commission on Radiation Units & Measurements a definit marimile operationale, care furnizeaza aproximatii rezonabile pentru doza efectiva si pentru doza echivalenta in piele.

Marimea operationala folosita in monitorizarea individuala pentru estimarea dozei efective datorate expunerii externe este echivalentul de doza individual penetrant Hp(10), care reprezinta echivalentul de doza in tesuturile moi, la o adancime de 10 mm, sub un punct specificat pe corp.

3.2.2 Dozimetrie la nivelul intregului organism. Dozimetrul fotografic

Dozimetrul fotografic este utilizat pentru determinarea dozelor de radiatii X si gamma. Filmul dozimetric si caseta fotodozimetrica alcatuiesc un dozimetru ce masoara echivalentul de doza in tesuturile moi, la o adancime de 10 mm. Dozimetrul fotografic se poarta la piept, pentru o perioada de o luna calendaristica.

Filmul dozimetric este compus din doua pelicule de sensibilitati diferite, impachetate in hartie neagra pentru a fi protejate de expunerea la lumina ambientala si ambalate intr-o coperta de plastic. Caseta dozimetrica contine filtre metalice de absorbtie din materiale diferite (Al, Cu, Pb) si de grosimi diferite.




Data: 09.01.2014 Pagina: 7 din 28

Figura. 3.2.1 Dozimetru fotografic

Cu ajutorul dozimetrului fotografic sunt evaluate dozele externe datorate fotonilor cu energia cuprinsa in intervalul 35 1400 keV. Acest tip de dozimetru integreaza doza inregistrata si prezinta informatii cu privire la energia medie de iradiere. Raspunsul dozimetrului fotografic ca urmare a expunerii la radiatii este dat de gradul de innegrire al peliculei developate.

Folosirea filmul dozimetric prezinta o serie de avantaje, printre care enumeram: - informatii de interes privind expunerea (expunere unica, unghiul de iradiere, energia medie, posibila contaminare a filmului) - acuratete buna a rezultatelor - pret redus

3.2.3 Dozimetrie la extremitati

Monitorizarea dozimetrica individuala la extremitati reprezinta procesul de evaluare a dozelor primite la maini, pentru certificarea faptului ca nu sunt depasite limitele de doza impuse legislativ si pentru semnalarea depasirilor de doza catre organismele competente in domeniul nuclear.

Limita maxima anuala pentru dozele la extremitati este stabilita prin Normele Fundamentale de Securitate Radiologica si are valoarea de500 mSv pe an.

Dozimetrul termoluminescent masoara echivalentul de doza superficial Hp (0,07), la o adancime in tesut de 0,07 mm, pentru radiatii slab penetrante. Acest tip de serviciu se adreseaza persoanelor expuse profesional din domeniile: medicina nucleara, radiologie interventionala, ortopedie, medicina veterinara etc.

Dozimetrele sunt purtate pe degete, la ambele maini, fie pe un inel de plastic, fie intr-un deget special de manusa, pentru o perioada de o luna.

Figura. 3.2.2 Detectorul din florura

Detectorul din fluorura de litiu este fixat intre doua folii de PTFE (teflon). Acest detector este unic identificat cu un cod de bare. Cristalul termoluminescent este sigilat intr-o invelitoare din plastic ce asigura filtrarea necesara pentru evaluarea Hp(0,07).

Detectorii stocheaza energie sub actiunea radiatiilor ionizante. Prin incalzire, aceasta energie este eliberata sub forma de lumina. Cantitatea de lumina eliberata constituie o masura a dozei inregistrate.

ORAMED nu recomanda dozimetrele tip bratara datorita unei subestimari a dozei cu un factor de aprox. 20. Se recomanda folosirea inelului la baza degetului aratator al mainii non-dominante




Data: 09.01.2014 Pagina: 8 din 28

Figura. 3.2.3 Dozimetre tip bratara

3.2.4 Dozimetrie la neutroni

Dozimetria la neutroni reprezinta procesul de evaluare a dozelor datorate componentei de neutroni a unui camp mixt gamma-neutroni. Dozimetrul termoluminescent pentru campuri mixte gamma neutroni este un dozimetru tip albedo, cu ajutorul caruia se masoara echivalentul de doza individual la o adancime in tesut de 10 mm, Hp(10). Dozimetrele sunt purtate la centura, pentru o perioada de o luna.

Acest tip de serviciu se adreseaza persoanelor expuse profesional din domeniul industrial, unde se utilizeaza surse de neutroni.

3.2.5 Componentele dozei de neutroni intr-un organism biologic

Problematica determinarii dozelor primite de un organism biologic este cu mult mai complicata in cazul iradierii cu neutroni comparativ cu iradierea la fotoni. La iradierea cu flux extern de neutroni, doza se distribuie neuniform in interiorul organismului biologic. Distributia de doza depinde de energia neutronilor, de dimensiunile geometrice ale obiectului si de distributia elementelor in tesutul viu. Doza datorata neutronilor reprezinta suma componentelor de doza determinate de protonii de recul Dp, de nucleele grele de recul Dnucl., de particulele ionizate aparute in reactiile nucleare Dreact. si de cuantele aparute la captura neutronilor, D:

DT=Dp+Dnucl+Dreact.+DY

3.2.6 Dozimetrul termoluminescent de albedo

Pentru evaluarea dozei de neutroni in camp mixt de radiatii gamma-neutroni sunt utilizati detectori termoluminescenti de tip albedo. Dozimetria de albedo se bazeaza pe detectia neutronilor de energie joasa care sunt imprastiati de corpul persoanei ce se afla intr-un camp de neutroni de diverse energii.

3.2.7 Principiul dozimetrului de albedo

Detectorii termoluminescenti de albedo contin patru cristale termoluminescente de fluorura de litiu (LiF) doua continand izotopul

6Li, sensibil la neutroni si fotoni si alte doua continand izotopul

7Li, sensibil doar la

fotoni. Aceste patru cristale de LiF sunt introduse intr-o caseta dozimetrica. Caseta contine un filtru de cadmiu care acopera cate un element din izotopul

6Li si un element din izotopul

7Li. Rolul filtrului de cadmiu

este acela de a absorbi neutronii termici proveniti direct de la sursa de radiatii, sub filtru inregistrandu-se neutronii retroimprastiati din corpul persoanei (neutronii de albedo).




Data: 09.01.2014 Pagina: 9 din 28

Corpul persoanei expuse profesional actioneaza ca moderator pentru neutronii incidenti de diverse energii. Neutronii incidenti sunt termalizati in corpul uman si vor parasi organismul fiind detectati de dozimetrul de albedo. Diferentierea intre neutronii termici incidenti si neutronii de albedo se face cu ajutorul a doua elemente de

6LiF:Mg,Ti, unul plasat sub un filtru de cadmiu (care elimina neutronii termici incidenti) iar

celalalt care inregistreaza contributiile neutronilor termici incidenti si neutronilor de albedo.

Sistemul dozimetric pentru determinarea dozei datorate componentei de neutroni a campului mixt gamma-neutroni este alcatuit din dozimetrul termoluminescent de albedo si cititorul Harshaw 4500, fiind prezentat mai jos:

Figura. 3.2.4 Dozimetru termoluminescent de

albedo

Figura. 3.2.5 Cititor Harshaw 4500

3.2.8 Dozimetrie la cristalin stadiul actual

Evaluarea dozei la cristalin implica determinarea marimii operationale Hp(3), care reprezinta echivalentul

de doza la o adancime de 3 mm, pentru cristalin. La ora actuala acest subiect este de un interes crescut, deoarece studiile epidemiologice efectuate au aratat cresterea incidentei cazurilor de cataracta pentru persoanele expuse profesional.

Cataracta reprezinta opacifierea cristalinului si apare in mod natural odata cu inaintarea in varsta, ducand la scaderea progresiva a vederii sau poate aparea ca urmare a unor conditii metabolice specifice (precum diabetul). Opacifierea cristalinului poate fi de asemenea indusa de expunerea la radiatii.

Figura. 3.2.6 Diferente intre cataracta si ochi sanatos

3.2.9 Metode folosite in laborator pentru evaluarea dozelor de radiatii.

In procesul de monitorizarea dozimetrica individuala a personalului expus profesional la radiatii ionizante, se folosesc urmatoarele metode:

Metoda fotografica - Filmul fotografic a fost folosit ca detector de radiatii inca de la sfarsitul secolului XIX. Descoperirea radiatiilor X de catre Roentgen (1895) si a radioactivitatii de catre Becquerel




Data: 09.01.2014 Pagina: 10 din 28

(1896) sunt strans legate de detectarea radiatiilor cu ajutorul filmului fotografic. Dar intre folosirea filmului fotografic pentru a obtine o imagine a distributiei fluentei in camp de radiatii si folosirea acestuia ca detector de radiatii exista o diferenta importanta. Cerintele dozimetriei sunt legate de o serie de aspecte cantitative si calitative care au necesitat un insemnat efort de cercetare. Astazi dozimetria fotografica este o metoda de uz curent, utilizata cu precadere in dozimetria individuala.

Metoda termoluminescenta - Sub actiunea radiatiei ionizante au loc ionizari si excitari ale atomilor si moleculelor. Ca urmare, in structura materialului vor aparea defecte, care reprezinta abateri de la regularitatea ideala a structurii cristaline. Defectele punctuale exista in orice solid real, dar prin iradiere numarul lor creste, ceea ce conduce la modificarea proprietatilor materialului iradiat. Datorita defectelor punctuale din structura cristalina, in interiorul benzii interzise apar nivele de energie noi, numite capcane, care pot fi ocupate de un purtator mobil de sarcina. Campul coulombian al defectelor atrage si captureaza in aceste capcane electroni sau goluri, provenind din benzile de conductie sau din benzile de valenta, formand centre active care joaca un rol determinant in modificarea proprietatilor materialelor.

Fenomenul de termoluminescenta consta in popularea, prin iradiere cu radiatii ionizante a unor centre active si depopularea lor ulterioara,prin incalzire, ocazie cu care energia acumulata in cristal este eliberata sub forma de radiatii luminoase.

3.2.10 Bazele teoretice ale fenomenul de termoluminescenta

Fenomenul de termoluminescenta consta in popularea, prin iradiere cu radiatii ionizante a unor centre active si depopularea lor ulterioara, prin incalzire, ocazie cu care energia acumulata in cristal este eliberata sub forma de radiatii luminoase. Energia de activare este deci energia radiatiilor ionizante, iar cea de stimulare este energia termica. Centrele active sunt stabile la temperatura mediului ambiant si se conserva pana la incalzirea materialului. Prin incalzire, materialul iradiat in prealabil, emite doua feluri de radiatii luminoase: cele de spectru termic, functie de temperatura, in cadrul procesului de incandescenta si cele datorate luminescentei, de energii superioare.

3.2.11 Emisia de termoluminescenta. Cinetica fenomenului de termoluminescenta

In urma iradierii, capcanele de electroni si goluri se populeaza datorita purtatorilor de sarcina mobili eliberati prin ionizare. In etapa de incalzire, depopularea capcanelor se poate produce prin doua mecanisme, depinzand de stabilitatea centrelor active formate: fie capcana de electroni se depopuleaza si fotonul TL este emis de catre centrul V, fie capcana de goluri se depopuleaza si fotonul este emis catre centrul F. In realitate, fenomenele sunt mult mai complexe si cercetarile sunt inca in curs.

Daca este energia capcanei de electroni, masurata ca adancime fata de banda de conductie atunci cu cat capcana este mai adanca cu atat ea se va depopula la o temperatura mai ridicata. Daca temperatura creste constant in timp, capcanele se vor depopula succesiv, incepand cu cele putin adanci si apoi treptat cu cele din ce in ce mai adanci. Fluxul luminos emis in functie de temperatura prezenta o serie de maxime succesive corespunzand depopularii capcanelor de adancimi crescande. Aceasta curba a fluxului luminos trasata in functie de timp sau de temperatura se numeste curba de stralucire sau curba de termoluminescenta.

3.2.12 Clasificarea tipurilor de expunere la radiatii

Expunerea profesionala

Expunerea profesionala la radiatii ionizante face referire la expunerile care apar datorita desfasurarii de activitati profesionale in camp de radiatii. In aceasta categorie se incadreaza personalul medical care desfasoara activitati in unitati de radiodiagnostic, radiologie interventionala, radioterapie, medicina nucleara, oncologie etc., inginerii si operatorii care efectueaza lucrari de control nedistructiv la conducte, cazane, tevi etc., lucratorii din mineritul uranifer si din procesarea combustibilului nuclear, lucratorii din domeniul securitate si inspectie, echipajul de zbor si personalul insotitor din aviatia civila, cadrele didactice si cercetatorii din universitati si centre de cercetare nucleara etc. Pentru fiecare persoana expusa profesional, doza de radiatii se determina lunar.




Data: 09.01.2014 Pagina: 11 din 28

Expunerea medicala

Expunerea medicala este limitata la expunerile suportate de indivizi ca parte a propriului tratament sau diagnostic si la expunerile primite de bunavoie si in cunostinta de cauza, a indivizilor care ajuta la sustinerea si alinarea pacientilor supusi tratamentului sau diagnosticarii. De asemenea, in aceasta categorie se incadreaza si expunerile suportate de voluntari ca parte a unui program de cercetari biomedicale.

Legislatia recent adoptata pune accent pe cunoasterea dozelor primite de pacienti in urma examinarii si tratamentelor medicale. Dozele inregistrate in cadrul expunerilor medicale sunt evaluate cu ajutorul unor dispozitive de masurare a produsului doza-arie (DAP-metre).

Expunerea populatiei

Expunerea populatiei face referire la toate celelalte expuneri, altele decat expunerea profesionala si expunerea medicala. Cea mai mare componenta a expunerii populatiei este cea datorata surselor naturale de radiatii, dar cu toate acestea, o atentie deosebita este acordata expunerii la sursele artificiale.

3.2.13 Limitele de doza in expunerea profesionala la radiatii ionizante

Limitele si nivelele de referinta sunt doua notiuni diferite in radioprotectie. O limita este valoarea unei marimi care nu trebuie sa fie depasita. Un nivel de referinta este valoarea unei marimi care urmeaza sa determine o serie de masuri speciale.

Limita de doza efectiva pentru persoanele expuse profesional la radiatii este de 20 mSv pe an. In

conditiile respectarii acestei limite de doza la nivelul intregului organism, mai sunt precizate urmatoarele

limite:

150 mSv pe an pentru cristalin - valoarea urmeaza a fi revizuita

500 mSv pe an pentru extremitatile mainilor si picioarelor

500 mSv pe an pentru piele.

Nivelele de referinta utilizate in radioprotectie sunt urmatoarele:

- nivelul de inregistrare: nivelul definit de autoritatea competenta pentru echivalentul de doza efectiv sau pentru incorporare, la a caror depasire informatia este de un interes suficient din punct de vedere al radioprotectiei astfel incat sa se justifice inregistrarea si stocarea informatiei;

- nivelul de investigare: nivelul a carui depasire conduce la rezultatele suficient de importante astfel incat sa se justifice o investigare ulterioara;

- nivelul de referinta: nivelul de doza in practicile medicale de radiodiagnostic care nu trebuie sa fie depasit daca se aplica practici corecte privind performanta tehnica si diagnosticul.

Un astfel de nivel este specificat anticipat, de o autoritate competenta sau de catre conducerea institutiei, astfel incat la depasirea unei anumite valori sa fie intreprinse masuri pentru aducerea marimilor in limitele normale.

3.3 RESURSELE UMANE SI MATERIALE




Data: 09.01.2014 Pagina: 12 din 28

In cadrul intreprinderii in prima faza vor fi doar 2 angajati care isi vor impartii sarcinile necesare realizarii tuturor activitatilor desfasurate de societate. Acestora se vor alatura si echipe externalizate. O analiza foarte importanta este accea de a evalua daca achizitionarea unui autovehicul pe firma prin intermediul unui leassing operational este mai rationala decat angajarea unui serviciu externalizat de curierat. Tabelul. 3.1 Evaluarea metodei de colectionare/transmitere dozimetre de la clienti, achizitie autovehicul vs. curier rapid.

Lei Euro

ACHIZITIE AUTOVEHICUL FIRMA leasing operational/ luna 900.00 200.00

Asigurare obligatorie RCA 750 166.67

Asigurare facultativa CASCO 2000 444.44

TOTAL/an 13550.00 3011.11

Media lunara 1129.167 250.9259

Plata CURIER 680 151.11

TOTAL 680.00 151.11

*La calculul sumei lunare pt curier s-au aproximat 40 de drumuri, iar pretul unui transport a fost considerat 17 lei

Figura. 3.3.1 Evaluare costuri lunare transport dozimetre




Data: 09.01.2014 Pagina: 13 din 28

Evaluand cele doua posibilitati: achizitie autovehicul firma pentru colectarea/livrarea dozimetrelor de la clienti si folosirea servicilor de curierat, a reiesit ca mai avantajos in prima faza a infintarii interprinderii este de a apela la un serviciu extern de curierat.

Tabelul. 3.2 Aparatura folosita in cadrul intreprinderii

Aparatura folosita in cadrul intreprinderii Nr. Bucati

Notebook 1

Desktopuri (retea 3 calculatoare) 3

Server 1

Imprimanta laser monocrom Kyocera 1

Imprimanta laser monocrom HP 1

Imprimanta laser color Kyocera 1

Densitometru optic DENSIX 1




Data: 09.01.2014 Pagina: 14 din 28

3.4 PRODUCTIVITATE, PRODUCTIA

Figura. 3.4.1 Schema logica a operatiunilor efectuate in cadrul societatii

Semnare contract de prestari servicii

DA NU STOP

Comercializare dozimetre si/sau consumabile

Ridicare dozimetre de la client

Livrare dozimetre si/sau consumabile catre client

Client

Masuratori laborator

Intocmire raport si introducere in baza de date

Evaluare stare dozimetre si/sau schimbarea consumbilelor

NU

DA

DA

NU Mai pot fi refolosite




Data: 09.01.2014 Pagina: 15 din 28

Dupa cum se poate observa in Fugurile urmatoare, cu ajutorul unui singur calculator conectat la

densiometru DENSIX folosind programul EVDOZ se pot monitoriza doua dozimetre individuale intr-un

interval de timp egal cu 14,5 minute, aproximativ 8 filme densiometrice intr-o ora. Luand in calcul

aceasta valoare, rezulta ca intr-o zi de lucru de 8 ore, conform legislatiei romane, un muncitor ar putea

monitoriza, fara intrerupere, un numar de 64 dozimetre pe zi.

Tinand cont de nevoile fiziologice si celelalte pauze din timpul procesului de lucru, rezulta ca un

numarul de filme dozimetrice monitorizate este 64*0.7 = 44 filme dozimetice, in conditiile in care celalalt

angajat se ocupa de toate celelalte activitati, cum ar fi: intruniri cu clienti si cu potentiali clienti,

intocmirea rapoartelor si buletinelor dozimetrice continand rezultatele monitorizarii dozimetrice, primirea

de la beneficiar a dozimetrelor utilizate, expedierea catre beneficiar a dozimetrelor procesate si

verificate, etc

In conditile in care cei doi angajati nu au si alte activitati de realizat acestia monitoriza cu ajutorul

densiometrului DENSIX, un numar mai mare de 44 filme dozimetrice cu conditia de a lucra in echipa si

a suplinii absenta celuilalt in momentul in care unul dintre cei doi necesita o pauza.

Pentru a optimiza numarul de monitorizari, pe viitor, se poate monta in paralel un numar de 4

densiometre DENSIX cu ajutorul carora intr-un interval orar de 20 minute se poate monitoriza un numar

de 8 filme densiometrice, de 4 ori mai multe decat fluxul tehnologic initial. Calculand de asemenea

numarul total de monitorizari posibil fara ca operatorul sa se opreasca o secunda, rezulta un numar de

184. Insa de data aceasta consider ca numarul efectiv posibil de monitorizari, tinand cont de pauzele

fiziologice si capacitatea unui operator de a opera cele 4 densiometre astfel incat acesta sa nu

zapaceasca datele este de 184*0.5=92 filme dozimetrice. Aproximativ dublu fata de situatia actuala,

ceea ce ridica intrebarea daca folosirea unui singur operator cu un calculator si 4 dozimetre legate in

serie este mai rationala decat folosirea a 2 operatori concomitent, fiecare cu calculatorul si

densiometrul sau.

Figura. 3.4.2. Schema logica a fluxului tehnologic

Luare dozimetru

Pozitionare film dozimetric in densitometru optic

Citire informatie film dozimetric

Evaluare conditie dozimetru

Introducere rezultat in baza de date

Schimbare film dozimetric

Introducere rezultat in buletinul dozimetric

Prelevare film dozimetric

Expediere catre beneficiar




Data: 09.01.2014 Pagina: 16 din 28

Figura. 3.4.3 Fluxul tehnologic realizat cu ajutorul unui operator si a unui singur densiometru optic DENSIX

Figura. 3.4.4 Optimizarea productiei cu ajutorul a mai multor densitometre optice DENSIX (4 densiometre per operator)

Raport privind STRUCTURI METALICE 20500 Solutie conceptuala (de principiu) pentru platforme metalice de acces la echipamente, scari, balustrade, inchideri exterioare pentru

echipamentele atasate


Data: 09.01.2014 Pagina: 17 din 28

4 CONDUCEREA FIRMEI

4.1 STRUCTURA, ORGANIGRAMA

Figura. 4.1.1 Organigrama societatii

4.2 FUNCTIONALITATEA, RESPONSABILII DE COMPARTIMENTE

Ing. Grozea Gabriel este Directorul General al intreprinderii, acesta are ca responsabilitatii principale:

atragerea de clienti noi, formarea si pastrarea unei legaturi profesionale cu clientii existenti, asigurarea

calitatii in firma, asigurarea securitati si sanatati ocupationale in cadrul societatii si a altor cerinte

legislative, tinerea unei legaturi cu departamentele externalizate economic si juridic/administrativ si

asigurarea efectuarii platilor catre toti furnizorii de servicii (serviciile de telefonie fixa, mobila si internet;

servicile de curierat; cheltuieli de intretinere imobil; servicii de furnizare a energiei electrice; salubrizare;

auditorii externi; etc.)

In functie de volumul de lucru si de prioritatile care apar in cadrul societatii, directorul general poate sa

deleaga o persoana din subordine sa il suplineasca intr-o activitate sau alta, daca acest lucru nu este

impotriva literei legii.

5 PIATA MARKETINGUL PENTRU FIRMA

5.1 PIATA PRODUSULUI Piata de desfacere urmarita este evaluarea dozelor primite de persoanele care

desfasoara activitati la Centrala Nucleara de la Cernavoda, Institutul de Fizica Atomica Magurele, Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita-Bihor, dar si pentru persoanele care au ca domeniu de activitate: medicina nucleara, radiologie interventionala, ortopedie, medicina veterinara etc.

5.2 Evaluarea pietei Conform listei publicata de Ministerul Sanatatii in tara exista 461 de unitati spitalicesti

In Bucuresti sunt aproximativ 200 clinici medicale,

La nivelul intregii tarii avem aproximativ 1800 clinici medicale.

MANAGEMENT Director General

ing. Grozea Gabriel

MARKETING - DEZVOLTARE

ing. Grozea Gabriel

ECONOMIC externalizat (pe baza de contract

de prestari servicii)

JURIDIC - ADMINISTRATIV externalizat (pe baza de contract

de prestari servicii)

PRODUCTIE TEHNOLOGIE

ing. Grozea Gabriel + 1 Ing. Fizician

MANAGEMENT

PRODUCTIE - TEHNOLOGIE

MARKETING -DEZVOLTARE

ECONOMIC JURIDIC -

ADMINISTRATIV




Data: 09.01.2014 Pagina: 18 din 28

Piata de desfacere urmarita este evaluarea dozelor primite de persoanele care desfasoara activitati la Centrala Nucleara de la Cernavoda, Institutul de Fizica Atomica Magurele, Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita-Bihor, dar si pentru persoanele care au ca domeniu de activitate: medicina nucleara, radiologie interventionala, ortopedie, medicina veterinara etc.

5.3 ESTIMARI PENTRU VANZARE Estimativ consider ca numarul persoanelor evaluate dozimetric in fiecare luna pe primul

semestru al primului an va fi de 500 persoane. Conform acestei estimari si rezulta faptul ca utilizarea unui singur angajat si a unui singur densiometru DENSIX este arhisuficienta pentru a acoperii productivitatea initiala a societatii.

5.4 VOLUM IN TIMP Functie de relatile dobandite pe parcurs si influenta politica, numarul poate sa creasca

mai mult sau mai putin, in functie daca societatea reuseste sa penetreze piata formata din depozitele de deseuri radioactive si centrala nucleara unde numarul de persoane care poarta zilnic ecusoanele dozimetrice depaseste 200 de persoane.

Volumul in timp va varia functie de:

- Numarul de pacienti din unitatile medicale - Cerintele activitatilor din centrala nucleara, institutul de fizica atomica, depozitele de

deseuri radioactive, etc (de ex. daca centrala intra in outage pentru control si specialisti din intreaga lume vor venii pentru a participa la evaluarile de siguranta, daca dupa un ciclu de functionare o cantitate considerabila de deseu radioactiv necesita prelevarea, prelucrarea si transportarea sa catre depozitele de deseuri radioactive in vederea depozitarii, etc.)

Fixand un pret de 20 Ron pentru fiecare monitorizare, rezulta ca in cazul in care cele 500 de persoane evaluate ar fi monitorizate o singura data pe luna, incasarile societatii ar fi 20*500 = 10000 Ron

5.5 PROMOVAREA Promovarea societatii se va face prin urmatoarele modalitati:

Electronic Google Ads, Newslettere cu oferte promotionale

Fizic prezenta la expozitii si intruniri la care participa persoane influente cu putere de decizie din cadrul clinicilor medicale, unitatilor spitalicesti, institutelor, depozitelor de deseuri radioactive si de la CNE Cernavoda

- Prin stabilirea de intalniri cu persoane influente cu putere de decizie sau cu persoane delegate de acestea pentru a fi prezente la intalnire (directori adjuncti, economical manager, business developer manager, etc) din cadrul clinicilor medicale, unitatilor spitalicesti, institutelor, depozitelor de deseuri radioactive si de la CNE Cernavoda

- Cadouri promotionale inscriptionate cu sigla si datele firmei pliante, pixuri, stick-uri usb, brelocuri, snururi ecusoane, mini agende, cani termosensibile




Data: 09.01.2014 Pagina: 19 din 28

Tabelul. 5.1 Oferta cadouri personalizate MasiDoz promotionale

Nr

De

sc

rie

r

e

Ca

nti

tat

e

Pre

t/

bu

c

Ob

se

rva

tii

Pre

t 1

00

bu

c

To

tal

(TV

A)

1 Pix plastic alb 100 2.3 - imprimare o culoare, 2 pozitii 230 285.2

2 Pix metalic negru 100 4.26 - imprimare o culoare, 1 pozitie 0 0

3 USB 50 25.32 - capacitata 4 GB

2532 3139.68 - imprimare o fata, o culoare

4 Mapa 50 2.9

- finit 22 x 31 cm

290 359.6

- big 1,2 cm

- 4+0

- 350 g/mp

- buzunar aplicat cu taietura de carte de vizita

5 Blocnotes 50 7.16

- A4 finit (21x29,7 cm)

716 887.84 - coperta 200 g/mp, 4+0

- interior 20 coli, 4+0, 80 g/mp

- lipire + capsare latura mica

6 Cani termosensibile 50 7.6 Cani personalizate prin sublimare 760 942.4

7 Carti de vizita 200 0.35 - imprimare pe cartoane standard, lucioase sau mate 70 86.8

- 210-300 gr/mp

TOTAL 4598 5701.52

Pentru 100 de pachete promotionale este necesar de dispunerea unui buget de 5702 Ron (TVA inclus)

6 DOMENIUL ECONOMIC AL FIRMEI

6.1 BUGETUL INITIAL DE INFINTARE SI DE FUNCTIONARE IN PRIMUL AN Domeniul economic al firmei este inginerie, Societatea va fi acreditata de catre CNCAN pentru activitati de monitorizare dozimetrica individuala a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante. Tabelul. 6.1 Calculul chiriei pentru 100 mp intr-o cladire de birouri.

Valoare UM

Suprafata 100 mp

Spatiu comun (la inchirierea a 5% dintr-un imobil) 20 mp

100 + 20 = 120 mp

Coeficient add-on 1.06

120 * 1.06 = 127.2 mp

(a) Chiria lunara 8 Euro/mp

(b) Cheltuieli operationale 1.5 Euro/mp

(c) = (a) + (b) 9.5 Euro/mp

Total chirie/luna (suprafata x (c) ) 1208.4 Euro/mp




Data: 09.01.2014 Pagina: 20 din 28

Tabelul. 6.2 Calculul chiriei si a cheltuierilor lunare pentru inchirierea unui apartament 3 camere (75 mp)

Depozit de garantie (3 luni) Ron Euro

Depozit inchiriere apartament 6075 1350

Total 6075 1350

Cheltuieli lunare Ron Euro

Chiria lunara 2025.00 450.00

Intretinere 400.00 88.89

Energie electrica 250.00 55.56

Internet 160.00 35.56

Telefonie fixa 120.00 26.67

Telefonie mobila 240.00 53.33

Total 3195.00 710.00

Tabelul. 6.3 Calculul chiriei si a cheltuierilor lunare pentru inchirierea unui spatiu de birouri (100 mp)

Depozit de garantie (3 luni) Ron Euro

Depozit inchiriere spatiu birouri 16313.4 3625.2

Total 16313.4 3625.2

Cheltuieli lunare Ron Euro

Chirie/luna 5437.80 1208.40

Energie electrica 250.00 55.56

Internet 160.00 35.56

Telefonie fixa 120.00 26.67

Telefonie mobila 240.00 53.33

Apa rece/calda + canalizare 30.00 6.67

Total 6237.80 1386.18

Tabelul. 6.4 Evaluarea chiriei Apartament inchiriat vs. Spatiu birouri

Costuri Apartament 3 camere Spatiu birouri

Depozit de garantie (3 luni) 1350 3625.2

Cheltuieli lunare 710.00 1386.18 *Costurile sunt date in Euro




Data: 09.01.2014 Pagina: 21 din 28

Figura. 6.1.1 Evaluarea chiriei apartament inchiriat vs. spatiu birouri

Evaluand cele doua posibilitati de inchiriere a unui sediu pentru intreprindere s-a hotarat ca este economic si rational ca acesta sa fie amplasat intr-un apartament de 3 camere pentru faza de debut. Tabelul. 6.5 Evaluarea cheltuielilor de infintare si functionare

Cheltuieli directe Lei Euro

IT

Cumparare domeniu web 300 66.67

Achitare host domeniu 300 66.67

Software baza de date EVDOZ 5000 1111.11

Intretinere baza de date 450 100.00

Software Office Pro (2 buc) 660 146.67

6710 1491.11

Aparatura

Notebook 3500 777.78

Desktopuri (retea 3 calculatoare)

4000 888.89

Server 5000 1111.11

Imprimanta laser monocrom Kyocera

1500 333.33

Imprimanta laser monocrom HP

1500 333.33

Imprimanta laser color Kyocera 2500 555.56

Densitometru optic DENSIX 8000 1777.78

26000 5777.8

Mobilier

Birouri (3 bucati) 600 133.33




Data: 09.01.2014 Pagina: 22 din 28

Cheltuieli directe Lei Euro

Rafturi (10 bucati) 1200 266.67

Rafturi cu usi si incuietoare (2 bucati)

400 88.89

Scaune de birou (3 bucati) 750 166.67

Lampa birou (3 bucati) 210 46.67

Prelungitoare (6 bucati) 300 66.67

3460 768.89

Mobilier bucatarie 500 111.11

Frigider 600 133.33

Cuptor cu microunde 200 44.44

2420 537.78

SALARII

Salarii angajati (2 angajati) 5000 1111.11

Dari la stat (2 angajati) ~30% 1500 333.333

Plata contabil 200 44.44

Medicina muncii 150 33.33

Plata avocat 1350 300.00

8200 1822.22 Tabelul. 6.6 Costurile centralizate pentru infintarea intreprinderii

Cheltuieli Lei Euro

Software 6710 1491.111

Hardware 26000 5777.778

Mobilier 3460 768.8889

Mobilier aditional 2420 537.7778

SALARII 8200 1822.222

Chirie 9270 2060

Curier 680.00 151.11

TOTAL 56740 12608.89




Data: 09.01.2014 Pagina: 23 din 28

Figura. 6.1.2 Cheltuieli infintare intreprindere

Tabelul. 6.7 Costuri centralizate lunare

Cheltuieli Lei Euro Ponderea cheltuielilor

IT 475 105.5556 4%

SALARII 6700 1488.889 61%

Chirie 3195.00 710.00 29%

Curier 680.00 151.11 6%

TOTAL 11050 2455.556 100%

Figura. 6.1.3 Cheltuieli lunare de functionare intreprindere




Data: 09.01.2014 Pagina: 24 din 28

Tabelul. 6.8 Comparatie cheltuieli initiale si lunare

Cheltuieli Lei Euro

Ponderea cheltuielilor

Initial 49290.00 10953.33 82%

Lunar 11050 2455.556 18%

Total 60340 13408.89 100%

Figura. 6.1.4 Comparatie cheltuieli initiale si cheltuieli lunare

Tabelul. 6.9 Costurile centralizate pentru primul an

Luna Ron Euro

1 56740.00 12608.89

2 11025.00 2450.00

3 11025.00 2450.00

4 11025.00 2450.00

5 11025.00 2450.00

6 11025.00 2450.00

7 11025.00 2450.00

8 11025.00 2450.00

9 11025.00 2450.00

10 11025.00 2450.00

11 11025.00 2450.00

12 11025.00 2450.00

total anual 178015 39558.9




Data: 09.01.2014 Pagina: 25 din 28

Tabelul. 6.10 Cash Flow pentru primul an

Suma estimata a fi necesara pentru infintare este 56740 Ron ( echivalentul a 12609 Euro) iar costurile lunare de functionare sunt de 11025 Ron (2450 Euro), la aceste valori nu s-au luat in calcul eventualele incasari si cheltuieli aditionale, iar suma totala necesara pentru infintare si functionare in primul an este de 178015 Ron (echivalentul a 39559 Euro)

Figura. 6.1.5 Flow Chart intreprindere - cheltuieli

Luna Ron Euro

1 56740 12608.89

2 67765 15058.89

3 78790 17508.89

4 89815 19958.89

5 100840 22408.89

6 111865 24858.89

7 122890 27308.89

8 133915 29758.89

9 144940 32208.89

10 155965 34658.89

11 166990 37108.89

12 178015 39558.89




Data: 09.01.2014 Pagina: 26 din 28

7 Concluzii

Tabelul. 7.1 Tabel centralizator cheltuieli evaluare intiala si reducere de costuri

Nr. luna Evaluare initiala Reducere costuri

0 178015 52660.00

1 168015 42660.00

2 158015 32660.00

3 148015 22660.00

4 138015 12660.00

5 128015 2660.00

6 118015 -7340.00

7 108015 8 98015 9 88015 10 78015 11 68015 12 58015 13 48015 14 38015 15 28015 16 18015 17 8015 18 -1985

Tabelul. 7.2 Centralizator cheltuieli situatia reducerilor de costuri

Cheltuieli Ron Euro

Cheltuieli initiale 30460 6768.889

Cheltuieli intretinere 1170.00 260.00

Curier 680.00 151.11

Total 32310 7180




Data: 09.01.2014 Pagina: 27 din 28

Figura. 6.1.1 Calculul timpului de amortizare evaluare initiala si situatia reducerilor de costuri

Valoarea necesara pentru infintarea firmei este accesibila in cazul in care se ipotecheaza o locuinta.

Calculand perioada de amortizare a investitiei initiale de 178015 Ron considerand un venit lunar de 10000

Ron (echivalentul a 500 de monitorizari) rezulta ca nu se amortizeaza suma creditata in primul an de

functionare al firmei. Reducand costurile prin eliminarea mobilierului aditional, scaderea salariilor si

eliminarea chiriei utilizand apartamentul propriu a rezultat suma de 52660 Ron. Cu aceasta noua valoare

perioada de amortizare a investitiei considerand acelasi venit lunar de 10000 Ron este de 7 luni.

Conform calculelor realizate afacerea este posibila deoarece concurenta este minima, piata de desfacere

este in plina crestere datorita numarului tot mai mare de aparatura medicala de ultima generatie folosita de

catre medicii din Romania si a caror stari de sanatate necesita o atenta si continua monitorizare, posibilitatea

punerii in functiune a unitatilor 3 si 4 centralei nucleare de la Cernavoda, care va aduce de la sine

anagajarea a unui numar mai mare de operatori si muncitori cu acces in zonele radiologice.




Data: 09.01.2014 Pagina: 28 din 28

8 BIBLIOGRAFIE

1. Din secretele managementului integrat pentru IMM Ed. Matrixrom, Autori: Nicolae Postavaru

2. http://www.dozimed.ro/ 3. http://www.cncan.ro 4. http://www.plandeafacere.ro/modele-planuri/model-plan-de-afaceri-pentru-

obtinerea-unui-credit-de-catre-o-firma-ce-presteaza-servicii-de-colectare-a-deseurilor/

5. http://jobclubom.ro/down/planuri/plan_afaceri_25.pdf 6. http://www.plandeafacere.ro/cum-sa-scrii-un-plan-de-afacere/ce-sunt-obiectivele-

smart/ 7. http://www.avocatnet.ro/