Download doc - Reductor Melcat Cilindric

Transcript

Proiect de semestruCAPITOLUL I1.Memoriu tehnic1.1. Reductoare - consideraii generaleReductoarele cu o singur treapt de reducere se pot mpri n urmtoarele tipuri de baz, n funcie de tipul angrenajului: - cu roi dinate cilindrice cu dini drepi sau nclinai;- cu roi conice;- angrenaje melc-roat melcat.Componentele principale ale reductoarelor cu o singur treapt de reducere sunt urmtoarele:- carcasa reductorului;- cei doi arbori (arborele de intrare i cel de ieire);- roile dinate;- lagrele;- elementele de etanare;- dispozitivele de ungere;- capacele;- indicatorul de nivel al uleiului;- aerisitorul;- elementele pentru ridicarea reductorului;- dopul de golire, organele de asamblare.Carcasa reductorului se compune n general din dou pri, corp si capac, asamblate ntre ele prin tifturi de centrare si prin uruburi de fixare. tifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei poziii precise a capacului n raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizat printurnareavnd prevzute nervuri de rigidizare si rcire. n cazul unor unicate sau serii mici defabricaiecarcasasepoaterealizasiprinsudur. Laconstruciilesudatecresccheltuielile legate de manoper, dar se reduc cheltuielile legate de pregtirea fabricaiei, comparativ cu varianta de carcas turnat. Pentru fixarea reductorului pe fundaie sau pe utilajul unde urmeaz s funcioneze, n corp sunt prevzute guri n care ntr uruburile de prindere.Arborii sunt realizai de obicei cu seciune variabil, avnd capetele cu diametrul si lungimea standardizat, prevzutecupenepentrutransmitereamomentelor detorsiune. Arborelepecarese introduce micarea n reductor se poate executa mpreun cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau cu melcul motive de reducere a gabaritului i creterii rezistenei pinionului.Pag.1Proiect de semestruRotiledinate cilindrice, conicesi roata melcatsunt montatepearbori,prinintermediul unorpeneparalelefixate axialcu ajutorul umerilor executai pe arbori,cu buce distaniereetc.n cazul cnddantura se execut din materiale deficitare se recomand executarea roii dindou materiale.Lagrele, ngeneral, sunt curostogolire, folosindrulmeni cubilesaucurole. Uneori, la turaii mici, reductoarele se pot executa si cu lagre de alunecare. Ungerea rulmenilor se poate realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselin destinat in acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin intermediul capacelor sau piulielor speciale pentru rulmeni, innd seama de sistemul de montare n O sau in X.Elementele de etanare utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt manetele de rotaie cu buza de etanare si inelele de psl. Dispozitivele de ungeresunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent a rulmenilor, uneori chiar a angrenajelor cnd nici una din rotile dinate nu ajunge n baia deulei. Conducerealubrifiantului lalocul deungereserealizeazfolosinddiverseconstrucii de dispozitive de ungere (canale de ungere, roi de ungere, inele de ungere, lan de ungere etc.).Capaceleservesclafixareasi reglareajocurilor dinrulmeni, laasigurareaetanrii, fiind prinse n peretele reductorului cu ajutorul unor uruburi.Indicatorul nivelului deuleidinreductor esteexecutat subformaunei tijepecaresunt marcatenivelulmaxim, respectivminim al uleiului,sau sub forma unorvizoare montatepecorpul reductorului. Existsiindicatoarecarefuncioneazpeprincipiulvaselorcomunicante, realizatepe baza unui tub transparent care comunic cu baia de ulei.Elementele pentru ridicarea reductoruluisi manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate n carcasa prin asamblare filetat. Uneori, tot n scopul posibilitii deridicaresitransportareareductorului, pecarcasseexecutniteumeri de ridicare (inelari sau tip crlig). La reductoarele de dimensiuni mari ntlnim ambele forme, inele de ridicare n capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.1.2. Reductoare melcatePag.2Proiect de semestruAngrenajul melcat s-a obinut din angrenajul elicoidal urmrindu-se eliminarea dezavantajului decontact punctiformcarecombinat cuvitezamaredealunecarefavorizeaztendinadegripare. Unghiul de ncruciare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obinere unui raport de transmitere mare numrul de dini al rotii motoare este cuprins n intervalul (1...4), iar cel al rotii conduse este mai mare sau egal cu 28. Roata cu numrul mic de dini se numete melc, iar roata cu numrul mare de dini se numete roatmelcat.Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcat cuprinde melcul,si astfel ntre flancurile dinilor apare contact liniar, datorit cruia capacitatea portant creste, condiiile de ungere si frecare a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.Angrenajele melcate pot fi:- cu melc cilindric si roat globoidal;- cu melc globoidal si roat cilindric cu dini nclinai;- cu melc globoidal si roat globoidal.n practic, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roat globoidal.Pentru angrenare corect, roata trebuie s fie poziionat precis pe direcia axial, iar melcul axial poate fi deplasat puin. nfunciedeprocedeul deprelucrareflancuriledinilor lamelcii cilindrici sunt suprafee elicoidale de diferite tipuri prezentate n STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.Pag.3Proiect de semestruCAPITOLUL II1.Memoriu justificativ de calcul 2.1. Calculul geometric al angrenajului2.1.1.Scopul si definiia proiectuluiSaseproiectezeotransmisie cumelc cilindric,cu o treapta dereducere pentru urmtoarele date iniiale: puterea motoare electrica P = 2,25 [KW], turaia motoare electrica n = 1100 rot/min si raportul de transmitere 47,5.2.1.2. Schema cinematic transmisieiRapoartele de transmisie :3 3 , 15 , 3 52 14 05 , 4 7 ' c ca S T A Sca S T A Stc a c tu uuuu uu u u uPag.4 MP1 , n1 , T1ucn2z1z2n3uaProiect de semestru[rot/min] 97 , 22 nmelcate rotii Turatia[rot/min] 06 , 82733 , 11100nmelcului uratia36 uefectiv angrenare de Raportul36 melcate rotii ai dinti de Nr 1melcului ale inceputuri de Nr 3606 , 827 2312aef2 1 21 aefcaSTASununTz u z zzDeterminarea randamentelor- randamentul pentru angrenaj are valoarea cuprinsa in intervalul (0,70.....0,75), iar valoarea medie va fi:a=0,72- randamentul pentru curele trapezoidale are valoarea cuprinsa in intervalul (0,94.....0,96), iar valoarea medie va fi:c 0 95 ,- randamentul pentru o pereche de rulmeni are valoarea cuprinsa in intervalul (0,99.....0,995), iar valoarea lui medie va fi:r 0 994 ,Determinarea puterilor :] [ 13 , 2 25 , 2 95 , 0melcului arborele pe Puterea1 2kw P Pc m] [N 74 , 637 36 72 , 0 994 , 0 67 , 24m] [N 67 , 24 95 , 0 33 , 1 53 , 19m] [N 53 , 19110025 , 29550Momentele[kw] 52 , 1 72 , 0 994 , 0 13 , 2melcate rotii arborele pe Puterea2 22 31 212 22 3 aef a rc ca ru T Tu T TTP P Not: formulele folosite n calculele anterioare au fost luate dinElemente privind proiectarea angrenajelor , autor Antal A. & Ttaru O., pag. 116-132.2.1.3. Alegerea materialelor pentru roti si angrenajeRotile dinate se pot executa dintr-o gam foarte larg de materiale. Alegerea materialelor n mod ct mai raional cere recunoaterea sarcinilor ce urmeaz a fi transmise prin dantur, durata total defuncionareaangrenajului, caracteristicilederezistentaamaterialului, formasemifabricatului. Pag.5Proiect de semestruPrincipalele materiale utilizate la confecionarea roilor dinate sunt otelurile, fontele, alama, bronzul si materialele plastice de tipul textolitului.Dingrupaotelurilor sefolosesc: oteluri carbondecalitateSTAS880-80, oteluri aliatede cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-90, otel turnat STAS 600-80, iar uneori la roti puin solicitate otel carbon obinuit STAS 500/2-80.Grupa fontelor care se utilizeaz in construcia angrenajelor cuprinde: fonta cu grafit nodular STAS 6071-75 si fonta antifriciune STAS 6073-73, iar pentru solicitri mici, fonta cenuie obinuit, mai alespentrurotiledinateutilizatelatransmisiiledeschisedelamainiagricolesaumainide ridicat si transportat.Pentru angrenajul tratat in proiect se folosete CuSn12 turnat centrifugal conform STAS 197/2-76 cu duritatea flancului de 95 HB si melcul este rectificat si clit astfel incit Hlim=0,75*425=318,75[N/mm2].Pag.6Proiect de semestru[mm] 45 ) 1 10 5 , 0 ( 6 2 ) 1 5 , 0 ( 2 bmelcate rotii Latimea[mm] 91 37 6 5 , 2 1 5 , 2 bmelcului Lungimea[mm] 5 , 13299996 , 204 99996 , 2312d= h[mm] 35 , 1245 722Verificare[mm] 5 , 13 ) 25 , 0 2 ( 6 ) 2 (dintelui Inaltimea[mm] 99996 , 204 ) 66 , 0 5 , 0 2 36 ( 6 ) 2 2 2 ([mm] 45 ) 5 , 0 2 10 ( 5 ) 2 2 (picior de cercurilor Diametrele[mm] 99996 , 231 ) 33333 , 0 2 2 36 ( 6 ) 2 2 ([mm] 72 ) 2 10 ( 6 ) 2 (cap de cercurilor Diametrele[mm] 99998 , 1392aVerificare[mm] 99996 , 219 ) 33333 , 0 2 36 ( 5 ) 2 ([mm] 60 10 6 dmedii Diametrele33333 , 06138 140 a= xprofil de specifica Deplasarea82 - 6055 STAS conf. [mm] 140 a[mm] 1382) 36 10 ( 62elementara axiala Distanta10 = q diametral ul Coeficient[pag.12] e] [Reductoar 82] - 822 STAS [ ] [ 5 m[mm] 7788 , 5360454 , 208mmelcului al axial Modulul[mm] 0454 , 208 3453 , 69 6907 , 138 2 2melcate rotii al preliminat divizare de Diametrul[mm] 3453 , 69 6907 , 138 5 , 0melcului al preliminar divizare de Diametrul[mm] 6907 , 13875 , 318 97 , 2252 , 110 16 10 16axe dintre Distanta22 12 a21 1* ** *2 2* *1*2 2*11STAS2 2m1STASSTAS) (xSTAS22x'1 2'132332lim 22 322 + + + + + + + + + + + + + + + + + +++q mz mdd dhc h m hx c h z m dc h q m dx h z m dh q m ddx z m dq mmamammzdd a da dnPaxSTASxSTASff aa xSTASa xSTAS fa xSTAS fa xSTAS aa xSTAS admxSTAS mxSTASxSTASz q xSTASma mHmPag.7Proiect de semestru:1 735 , 9 Sdeformatii la melcului arborelui a Verificarejos) e (melcul 1 q bronz) dinmelcata roata si re imbunatati de otel dinmelc (pt. 67 , 0 4175 , 0 10 43 , 3 10 77 , 3 33 , 1 q1238 , 8 2335 , 1251002335 , 1 12335 , 112335 , 1 n 0,014 = Y racire fara e functionar avem10011:1 53753 , 113 , 2 1361 67 , 0 4175 , 0 1238 , 810140136 10Sincalzire la a Verificare[N] 3396 , 58342F[mm] 79949 , 45 b[mm] 6] [N/mm 190 U: din3 , 1 ... 1 9489 , 83396 , 58347994 , 45 6 190incovoiere la16377407 , 2 10 11 5 , 51479790 , 088258 , 125000: din3 , 1 ... 1 051 , 21401637740 7 , 2 1479790 , 0 258 , 1 75 , 318contact de presiune la a VerificaremaxlimD432 4 2212/321224 3 2 1223t322limmin32 lim321 181361min333limdinffqu u iarqYED YYqdinP q q q q adTmSK Fb m USa VerificareStKTadadZZnZLZSaKT Z ZZ ZSaef aefSTASmxSTASFA txSTASFASTASmSTASmENhhHSTASAEN h HH>> +

`

.|+

`

.|++

`

.|+

`

.|++ >

`

.|

`

.| >

`

.| +

`

.|+

`

.| > Pag.8Proiect de semestru( )( ) ( )[N] 722 , 21412 71 , 5 cos20 2 cos3396 , 5834coscosF2 = avem [m/s] 79 , 2 pentru v[m/s] 61 , 21000 60 cos cosv5,71 = [rad] 1 , 0 1 , 0101tg[N] 870 , 789 ) 2 71 , 5 ( 3396 , 5834] [mm 5124 , 636172646064d= J3 3 r2a2 1 1a1m3 3 244 4m1 + + + +tg tgF Fn d vqztg tg F F Fmnt rmmmmm t a t Not: formulele folosite n calculele anterioare au fost luate dinElemente privind proiectarea angrenajelor , autor Antal A. & Ttaru O., pag. 116-132.2.2.Transmisii prin curele trapezoidale2.2.1. Consideraii generaleCurelele trapezoidale se utilizeaz in general pentru transmiterea unor puteriPmai mici sau egale cu 1200 [KW], la viteze periferice v de pn la 40 m/s si rapoarte de transmiterei12 pn la 7 (excepional 10).n funcie de mrimea raportului dintre limea de calcul msurata pe linia neutr si nlimea seciunii curelei h, curele trapezoidale se execut n dou variante: clasice si nguste. Curelele trapezoidale clasice se executa in urmtoarele tipodimensiuni:Y, Z, A, B, C, D, E, putndu-se utiliza la viteze periferice v de pn la 30 m/s.Curele trapezoidale nguste se execut n urmtoarele tipodimensiuni: SPZ, SPA, SPB, SPC, putndu-se utiliza la viteze periferice v de pn la 40 m/s. Ele posed o capacitate portant mai mare, ca urmare a repartizrii mai bune a sarcinii pe lime, asigurnd astfel posibilitatea reducerii cheltuielilor materiale pentru curea si roata . Pentru dimensiunile principale ale roilor de curea se va consulta STAS 1162-77. Alegerea distantei axiale ntre cele dou limite prescrise se face innd seama deinfluenaacesteiaasupradurabilitii curelei, numrul decurelenecesar precumsi deanumite condiii de gabarit impuse. Daca nu avem limitat distanta axial prin condiii de gabarit, se recomand alegerea distanei axiale spre limita maxim pentru a mri durabilitatea curelei prinmicorarea frecvenei ndoirilor si micorarea numrului necesar de curele.2.2.2. Schema cinematica a transmisiei cu curelePag.9Proiect de semestru 2.2.3. Calculul de curelePuterea de calcul pe arborele conductorPc=2,25[kw]Turaia roii de curea conductoaren1=1100 [rot/min]Turaia roii de curea condusen2=827,06 [rot/min]Raportul de transmisie i=1,33Tipul curelei: SPZDiametrul primitiv al rotii miciD mm conformSTAS SPZp171 1 62 77 [ ] /Diametrul primitiv al roii mariDp2=iDp1=94,43 [mm]Diametrul primitiv mediu al roilor de curea Dpm=(Dp1+Dp2)/2=82,71 [mm]Distana dintre axe preliminar115,801 < A < 330,86 => A=220 [mm] (ales constructiv)Pag. 10Dp2/2A/2 1 Dp1X Y2Proiect de semestruUnghiul dintre ramurile curelelor( )76) - 7192 STAS conf (ales [mm] 710 L[mm] 46 , 70042 Lcurelei a primitiva Lungimea9 , 173 180curea de mica roata pe infasurare de Unghiul10 , 62arcsin 2p21 2p21 2 + +

`

.| AD DD AAD Dp ppmp p [mm] 67 , 22462 , 68 ) ( 125 , 049 , 112 ) ( 393 , 0 0,25L = pfinal calcul - axe dintre Distanta221 22 1 p + + q p p AD D qD Dp pp p57 , 2 zpreliminar curele de Numarul[kw] 26 , 1 P curea o de transmisa nominala99 , 0 Cinfasurare de84 , 0 Clungime de ul Coeficientore) 8 cite aschimburi doua inza functionea ce pornire, de mare momentcumonofazat(motor2 , 1 Ce functionar de ul Coeficient40[m/s] < 08 , 419101 D= vcurelei a periferica Viteza000Lfp1 P C CP CPutereaul CoeficientnLc f[mm] 65 , 10 L 0,015 = Y[mm] 3 , 21 L 0,03 = Xaxe dintre distantei a modificare de Cote[N] 94 , 1102 2 S[N] 205 , 837 5 , 1 Scurelei a intindere de Forta[N] 47 , 551 10 = F transmisa periferica Forta80 < [Hz] 49 , 11 102pvi = f curelei i incovoieri Frecventaalege se 70 , 2Cz= zdefinitiv curele de95 , 0 Ccurele de numarului ul Coeficientppa2a123Z0Z FFvPNumarulc3 = zPag. 11Proiect de semestru2.2.4. Roi dinate pentru curelele trapezoidaleRoile de curea trebuie sa satisfac urmtoarele condiii: sa fie uoare, echilibrate, bine centrate pe arbore, sa aib o buna aderen i s nu uzeze cureaua.Materialele utilizate in construcia roilor de curea sunt: fonta turnat (la v < 30 m/s), otel, aluminiu, materiale plastice, lemn, sau carton presat.Forma si dimensiunile canalelor roilor pentru curele trapezoidale sunt prezentate in STAS 1162-77, in funcie de tipul curelei.Pentru prescrierea abaterilor de forma si poziie a seciunii canalului roii de curea se va folosi STAS 1162-77.2.3. Calculul arborilorPentru arborele melcului (pinion) alegem materialul din care e confecionat ca fiind OL60 care are rezistenta de rupere la traciune (r), la temperatura de 20s Celsius cuprins n intervalul (590...710) [N/mm2]. Avnd in vedere faptul c temperatura de funcionare este n general mai mare alegem r=550 [N/mm2]. Aceasta nseamn, conform STAS 8724/3 - 74 i tiind c T2=24,67 [Nm] alegem diametrul captului de arbored=28 [mm].Arborele I (al melcului)Diametrele:d=28 [mm]d1 =d+(2...6)=30 [mm]d2 =d1+(0..5)=35 [mm]d3 =d2+8= 40 [mm]d4 =70 [mm] (diametrul cercului de cap al melcului)d5 =40 [mm]d6 =35 [mm]d7 =30 [mm] (filetat metric)2.4. Calculul forelorForele tangentialeFt2 =789,870 [N]Ft3 =5834,396 [N]Pag. 12Proiect de semestruForele radialeFr2 =2141,722 [N]Fr3 =2141,722 [N]Forele axialeFa2 =5834,396 [N]Fa3 =789,870 [N]Pag. 13Proiect de semestruArborele I : Fa2Sa H1 Ft2V1V2a bca = 75 mmb = 113 mmc = 115 mmSa = 827,2051102,94( ) ( )( ) ( ) ( )1 22 122 2102 001 00H FXc F c b V c b a SMa S b F c b VMat aa t + + + + + Din relaia (1) rezult V2 = 754,27 NDin relaia (2) rezult V1 = 4408,523 NPag. 14Proiect de semestru Fr2 V1V2 bc( ) ( )( ) ( )'2'1'2'2'2'12 001 00 + + + c F c b VMb F c b VMrrDin relaia (1) rezult V2 = 1061,467 NDin relaia (2) rezult V1 = 1080,2545 N22'222 221'121 1V V RH V V R+ + + Rezult :R1 = 6392,4815 NR2 = 1302,3311 N2.5. Rulmeni. Caracteristici generale. Calculul rulmenilorLagrele cu rulmeni sunt organe de maini complexe care trebuie s realizeze:Pag. 15Proiect de semestruA. rezemarea arborelui;B. poziionarea axiala a acestuia;C. posibilitatea dilatrii arborelui.Realizarea acestor funcii este condiionat de ndeplinirea unor serii de condiii legate de construcia, rezistena, rigiditatea , precizia de execuie, montajul lagrului.Rulmentul, ca organ principal al lagrului, determin o anumit soluie constructiv a acestuia, impune o anumit categorie de reglaje, influeneaz chiar dimensiunile arborelui, precum si gabaritul construciei. De asemenea, are o influenta directa asupra funcionrii angrenajului.Rulmenii pot fi separabili si neseparabili.n cazul angrenajului utilizat vom folosi rulmeni radiali-axiali cu role conice si rulmeni radiali cu role cilindrice pe un rnd.Asigurarea posibilitilor de ungere a rulmenilorLa stabilirea formei constructive a lagrelor cu rulmeni, trebuie s se in seama, de la nceput, de modul cum se vor unge rulmenii n construcia din care fac parte. Problema cheie este opiunea pentru tipul de lubrifiant: ulei sau unsoare consistenta. Ungerea cu uleiExist mai multe posibiliti de a asigura intrarea uleiului in lagre:A. ungerea in baie de ulei;B. ungerea datorita barbotrii uleiului;C. ungerea prin circulaia uleiului prin rulmeni.Ungerea cu unsoare consistenta- rulmenii se etaneaz spre interior pentru a se evita amestecarea lubrifianilor ; aceste situaii pot fi ntlnite la reductoarele melcate cu o treapt.Alegerea tipului rulmenilorAceasta depinde de un numr mare de factori aflai in interdependen si care trebuie judecai in funcie de caracterul concret al construciei. Aceti factori sunt direcia sarcinii si mrimea sarcinii, turaia, durabilitateaimpus, condiiidegabarit, rigiditateacarcasei, abateriledelacoaxialitateale Pag. 16Proiect de semestrulagrelor si mrimea deformaiilor arborilor, dilatarea arborelui, poziionarea corect a roilor dinate n angrenare.Determinarea sarcinilor care ncarc rulmeniiA. Fore radialeSedeterminreaciunilendouplane perpendiculare(orizontalsivertical)isecalculeaz rezultanta acestora. Reaciunile au punctul de aplicaie in centrele de presiune ale rulmenilor.B. Fore axialeInmontajelecurulment liber si rulment conductor, acestadinurmpreiaforaaxialce acioneaz pe arbore.Fora axial care ncarc rulmentul radial-axial nu se confund cu fora axial din angrenaj.Dimensiunile rulmentuluiDimensiunile rulmentului pot fi stabilite pe dou ci:A. Rulmentul se alege preliminar si se verificArboreleseconstruiete, ngeneral, porninddelacaptul dearbore(alesdinstandard) i stabilind apoi diametrele tronsoanelor urmtoare din considerente constructive si funcionale, diametre standardizate pentru mansete de etanare (roi de curea, roi dinate, rulmeni). De aceea, diametrul d al fusului rulmentului se cunoate cu o aproximaie destul de bun.Se alegerulmentulcudiametrul interior d astfel nct diametrul exterior D sa fie corelatcu aspectele tehnologice privind prelucrarea locaurilor rulmenilor n carcas, precum i cu posibilitatea trecerii prin alezajul din carcasa a unor organe montate pe arbore ntre rulmeni, sau cu alte aspecte privind gabaritul construciei.n lipsa unor motivaii temeinice tehnico-economice, care ar impune rulmeni din clasa a 2-a de utilizare, rulmentul se va alege din clasa de utilizare 1. Se verific rulmentul calculnd durabilitatea efectiv din relatia:LCFmil rotcp|.

`

[ . ]n care:C - capacitatea dinamic a rulmentului ales preliminar, n N;Pag. 17Proiect de semestruFc - sarcina (sarcina dinamica echivalenta) corectat;F F fc d p - exponent si are valoarea 3 pentru rulmeni axiali si 3,33 pentru cei cu role;Durabilitatea se exprim n ore de funcionare:L Lnh 10606n care n este turaia in rotaii/minut.Valoarea L calculata se compara cu 20000.C = 53 KNi = 1,2Se calculeaz astfel cu formula de mai sus pentru i=1,2 :Lh1,Lh2 > 20000 rezult rulmentul rezistCaracteristicile rulmenilorn situaiile n care turaiile de lucru ale rulmenilor reductorului sunt de valoare mare, turaiile limit se pot lua din cataloagele de rulmeni.Tipuri de rulmeni:- rulmeni radiali cu bile pe un rnd cu cale de rulare adnca STAS 3041-87;- rulmeni radiali cu role cilindrice pe un rnd STAS 3043-86;Pag. 1833 , 3166010

`

.|ihiRCnL7 , 2176164815 , 73925300006 , 827 6010133 , 361

`

.|hhLL4 , 4257633 , 130253000089 , 678 6010133 , 361

`

.|hhLLProiect de semestru- rulmeni radiali-oscilanti cu role butoi pe doua rnduri STAS 3918-86;- rulmeni axiali cu bile pe un rnd cu simplu efect STAS 3921-86;- rulmeni axiali cu bile pe un rnd cu dublu efect STAS 3922-86;- rulmeni radiali-axiali cu role conice pe un rnd STAS 3920-87.2.6. aibe pentru asamblarea cu urub a pieselor pe capetele de arboriPrin STAS8621-84 se stabilesc dimensiunile principale ale aibelor pentru asamblarea pieselor de capete de arbore cilindrice, capete de arbore conform STAS 8724/2-77.Aceste aibe se execut n dou tipuri. aibele de tip 1 se utilizeazpentru fixarea cu un urub a pieselor pe capetele de arbore cilindrice cu d mai mic sau egal cu 28 mm. aibele de tipul 2 se utilizeaz pentru fixarea cu dou uruburi a pieselor pe capetele de arbore cilindrice cu d mai mare de 28 mm.2.7. Manete de rotaieFolosirea manetelor de rotaie cu buza de etanare se recomand la urmtoarele condiii de funcionare:- diferena de presiune ntre mediile etanate nu depete 0,05 MPa;- viteza periferic a arborelui fa de maneta de etanare de maximum 10 m/s;- temperaturi cuprinse ntre (-30,250) grade C.Tipurile, dimensiunile si codificarea manetelor de rotaie sunt date n STAS 7950/2-87. Conform acestui STAS se disting 6 tipuri constructive:- tipul 1 (A) cu buz de etanare;- tipul 2 (B) cu buza de etanare i armtur metalic exterioar;- tipul 3 (C) cu buz de etanare;- tipul 4 (AS) cu buz de etanare si buz auxiliar;- tipul 5 (BS) cu buz de etanare, buz auxiliar si armtura exterioar;- tipul 6 (CS) cu buz de etanare, buz exterioar, armtur exterioar si capac.Codul de identificare dimensional a manetei prevzut n STAS 7950/2-87 conine 6 cifre, dintre care primele 3 reprezint diametrul nominal d al arborelui n sutimi de milimetru, iar ultimele trei cifre reprezint diametrul exterior nominal D al manetei tot n sutimi de milimetru. Pentru Pag. 19Proiect de semestrumanetele neconinute n acest STAS codul se completeaz cu alte trei cifre care reprezint limea b a manetei n sutimi de milimetru. Notarea manetei se face prin indicarea codului, tipului materialului conform STAS 7950/1-88 si a numrului STAS-ului 7950/2-87.Manetele de rotaie, care funcioneaz la presiuni mai mari de 0,05 Mpa, trebuie s fie prevzute cu inele de sprijin. Garniturile maneta de rotaie cu dubla etanare se utilizeaz numai n cazurile n care este necesara etanarea ntre dou spaii distincte, coninnd uleiuri diferite care nu trebuie s se amestece.La sarcini mici si viteze periferice mici ale arborilor, manetele de rotaie pot fi eliminate prin folosirea rulmenilor protejai sau etanai. n primul caz rulmenii sunt protejai pe o parte sau pe ambele pri (simbol suplimentar Z sau 2Z) prin discuri de metal profilate, astfel nct funcia de etanare s fie realizat printr-un interstiiu ntre acest disc si inelul n micare de rotaie. n medii unde e poluare puternic se recomand rulmenii etanai prin membrane elastice (cauciuc sintetic) dispuse pe o parte sau pe ambele pri (simbol suplimentar RS sau 2RS), n contact cu inelul rotitor.Pag. 20


Recommended