Transcript
Page 1: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Decembrie 20101

Page 2: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Decembrie 20102

Page 3: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 3www.agrimedia.ro

Anali[ti economici de toate orient`rile politice promoveaz` tot mai des teza potrivit c`reia armonia social`, respectiv discordia domestic` trec [i prin stomac. Prozaic, dar \n mare parte adev`rat, r`zboaiele, marile mi[c`ri sociale, dar [i dezbin`rile familiale au ca substrat s`r`cia lucie, generatoare de \nfometare.

Instabilitatea politic` [i legislativ` a fost de-a lungul istoriei omenirii un catalizator al pauperiz`rii unor semnificative p`turi sociale. |n prezent, explozia demografic` f`r` precedent, dar [i muta]iile climatice influen]eaz` negativ posibilitatea asigur`rii hranei a peste 1,6 miliarde de oameni, care nu au posibilitatea s`-[i asigure un trai decent.Nu \ntâmpl`tor, recent, domnul Robert Zoellich, pre[edintele B`ncii Mondiale, le-a solicitat liderilor omenirii „s` pun` pe primul plan ALIMENTELE” [i s` fie con[tien]i de necesitatea unor m`suri urgente, menite s` reduc` volatilitatea pre]urilor acestora. |n acest sens, atât G20, cât [i FAO au inclus pe agenda lor de lucru problema cre[terii pre]ului la alimente, iar Fran]a, care asigur` pre[edin]ia ]`rilor industrializate [i emergente, a solicitat un raport al B`ncii Mondiale referitor la cauzele [i impactul cre[terii acestor pre]uri, \n vederea lu`ri unor m`suri adecvate. Ministrul francez al agriculturii, domnul Bruno Le Maire, a lansat recent un avertisment referitor la posibilitatea declan[`rii unor revolte populare \n anumite zone ale lumii, cauzate tocmai de cre[terea pre]ului la produsele alimentare. FAO a anun]at la \nceputul lunii februarie c` pre]ul la produse alimentare a ajuns la un nivel record, indicele lunar care m`soar` modific`rile de pre] ale unui co[ de produse alimentare de baz` pe plan mondial a \nregistrat valoarea de 230,7 puncte, fa]` de 221,1 puncte \n decembrie 2010. Cauzele acestei st`ri de fapt ar fi puse pe seama secetei severe din bazinul M`rii Negre [i din zona Europei de Est, pe seama ploilor diluviene din Australia, dar [i pe tulbur`rile sociale din Africa de Nord [i Orientul Mijlociu. Dup` cum afirma recent directorul Programului alimentar mondial, doamna Josette Sheeran, „omenirea intr` \ntr-o er` de penurie de alimente [i \ntreruperi \n aprovizionare”. Domnia sa a avertizat c`, \n situa]ia \n care nu vor avea suficiente alimente, oamenii vor avea doar trei op]iuni: revolta, imigrarea sau moartea. Pentru evitarea unor astfel de tragedii, guvernele sunt chemate s` fie responsabile [i s` dispun` m`suri adecvate. Avertiz`ri autorizate vin din toate direc]iile, existând preocup`ri ferme la cel mai \nalt nivel \n ceea ce prive[te soarta omenirii. Mai r`mâne ca factorii de decizie na]ionali s`-[i fac` treaba.

{i \n România, pre]urile, potrivit datelor INS, \nregistreaz` o dinamic` ascendent`, fapt ce a determinat o reducere galopant` a volumului vânz`rilor cu 7,4% pe ultimele luni [i asta pe fondul unei oferte de produse alimentare din produc]ia intern` sub nivelul cerin]elor. Deci nu st`m pe roze!|n aceast` conjunctur`, nu ne mai putem permite s` ne baz`m pe importuri. Nu ne mai putem permite s` nu cultiv`m peste 2,5 milioane de hectare, care ne diminueaz` volumul de produse agricole cu 25%, [i nici s` pierdem 300 de milioane de euro pe an reprezentând subven]iile UE aferente terenurilor nelucrate. Nu este normal ca agricultorul care ne asigur` pâinea s` pl`teasc` pentru litrul de motorin` 1,2 euro, la fel ca beizadelele din Doroban]i. Când Dumnezeu ne-a h`r`zit s` tr`im \ntr-o ]ar` cu un atât de bogat [i variat poten]ial agricol, este nepermis s` suferim de foame. Acest fapt, real [i trist, trebuie s` \l con[tientizeze to]i, „de la vladic` la opinc`”. Trebuie s` [tim cu to]ii c` siguran]a alimentar` [i bun`starea noastr` sunt condi]ionate mai mult ca oricând de cultivarea fiec`rei palme din terenul arabil al ]`rii. De aceea se impune ca negocierile asupra reform`rii PAC, programate s` aib` loc \n acest trimestru, s` fie responsabile, iar interesele agriculturii ]`rii noastre s` fie promovate, \n cuno[tint` de cauz`, de c`tre cei mai competen]i speciali[ti. |n caz contrar, spectrul foamei ne va bate la u[`!

Spectrul foamei!

Simona MUNTEANU

www.agrimedia.ro

Page 4: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 20114

ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRLStr. R\ul Sadului nr. 8,

Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77Sector 4, Bucure[ti

Tel. 021 / 637.02.99Tel. / Fax: 021 / 317.05.87

[email protected]

Anul V, Nr. 2 / 2011 (47)Februarie 2011

REDACTOR-{EFSimona Munteanu

[email protected]

REDACTORIAna Must`]ea

[email protected]

Victor V`t`[email protected]

0757.11.09.99

Ionu] V\n`[email protected]

0724.35.36.98

CORECTORGabriela Din]`

MARKETINGGabriela St`[email protected]

0752.24.25.29

ABONAMENTE {I DIFUZAREOana Neagu0752.24.25.31

[email protected]

CONCEPT GRAFIC & DTPAndrei [email protected]

Bogdan Mare[

www.agrimedia.ro

Editorial3

SUMAR: Industria de protec]ia plantelor, la ora bilan]ului

Opinii cu privire la produsele Sumi Agro

RomAgroTec \ncepe \n for]` cea de-a 8-a edi]ie

Rezultatele [i obiectivele Ministerului Agriculturii

Compania Euralis \ncepe \n for]` anul 2011

Provoc`rile sectorului agricol european

Alimenta]ie s`n`toas`: planul de sl`bire

Fertilizan]ii viitorului

Investi]ia \n \ngr`[`minte de calitate - un pas spre eficien]`

Preg`tirea \ngr`[`mintelor chimice \nainte de aplicare

Preg`tirea \ngr`[`mintelor chimice \nainte de aplicare

Tehnologia de cultivare pentru producerea de s`mân]` la ov`z

Valtra - aniversarea urm`torilor 60 de ani

8

10

22

34

36

38

44

48

56

13

16

18

24

Solariile Haygrove seria Solo30 D`un`torii culturilor de ciuperci32

|n dialog cu fermierii6

LG - creatori de legend`64

John Deree continu` investi]iile în India52

MAP vine cu solu]ii integrate pentru achizi]ia de tehnic` performant`9

Noi variet`]i de soia MG sunt a[teptate pe pia]a interna]ional`26

Nout`]i \n portofoliul Summit Agro28

Burse externe60

Page 5: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 5www.agrimedia.ro

Page 6: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 20116

|n dialog cu fermierii • Pre]urile favorabile ob]inute anul trecut la valorificarea cer ealelor v` motiveaz` s` aplica]i o tehnologie performant`

pentru realizarea unor produc]ii mai mari, s` v` axa]i pe ob ]inerea unor rezultate mai bune la o anumit` cultur`?

• Cu ce probleme crede]i c` o s` v` confrunta]i \n acest an?

www.agrimedia.ro

Dumitru Dumitru, administrator al SC Rexial SRL, ora[ Mizil, jude]ul Prahova„|ntr-adev`r, am ob]inut pre]uri bune la valorificarea produc]iei agricole [i cantitatea ob]inut` per hectar a fost satisf`c`toare. Principalele culturi profitabile au fost porumbul [i floarea-soarelui. Porumbul a ocupat \n cadrul asolamentului o suprafa]` de 60 ha,

produc]ia a fost de 7.200 kg/ha, iar pre]ul de valorificare de 0,6 lei/kg. |n cazul florii-soarelui, cultivat` pe o suprafa]` de 40 ha, am ob]inut o produc]ie de 3.200 kg/ha [i un pre] de 1,1 lei/kg. La cultura grâului, imediat dup` recoltare, pre]ul de valorificare a fost unul mic, de 0,38 lei/kg. |n acest an vreau s` m` axez pe cultura porumbului [i apoi pe cea de floarea-soarelui. |n general, tehnologia pe care o practic la toate culturile agricole este una corect`, o aplic \n fiecare an, \ns` singurul lucru care m` limiteaz` s` o perfec]ionez este lipsa unor utilaje performante. Recent, am \ntocmit un proiect pentru accesarea fondurilor structurale, \n valoare de circa 300 mii de euro, iar anul acesta voi vedea dac` este eligibil. |n proiect am inclus achi]izi]ia de tractoare, combine [i utilaje performante. |mi doresc foarte mult s`-mi dotez parcul tehnic al fermei, s` am un utilaj care s`-mi permit` o lucrare superioar` a solului. Am nevoie de un plug reversibil, care s` lucreze \n adâncime, pentru a ob]ine o bun` preg`tire a patului germinativ. Dac` nu reu[e[ti s` faci o lucrare de calitate a solului, planta de cultur` sufer` [i \nregistrezi pierderi. Sper ca \n acest an s` pot lucra cu utilajele noi.O problem` pe care trebuie s` orezolv este modernizarea unui spa]iu de depozitare a produc]iei agricole. De curând, am reu[it s` cump`r`m, din surse proprii, o magazie, \ns` pentru modernizarea ei o s` \ncerc`m s` acces`m fonduri europene prin Programul PNDR. Anul trecut l-am \ncheiat cu profit, dar lucrurile puteau sta mult mai bine dac` aveam unde depozita o parte din produc]ia agricol`. Consider ca este mult mai bine s` ai un depozit propriu, decât s` \nchiriezi spa]iu \ntr-un siloz, \ntrucât este posibil ca pre]ul produc]iei agricole s` nu mai creasc` [i atunci nu se mai justific` depozitarea. Cu aceast` situa]ie m-am confruntat [i eu, iar de atunci nu am mai dus produc]ia la depozitar.|n privin]a culturilor de toamn`, nu cred c` vor fi probleme, pentru c`, la aceast` dat`, \n câmp ele se prezint` foarte bine.”

Cristian Baicu, administrator al SC Criag SRL, comuna Brazi, jude]ul Prahova „Pentru mul]i fermieri, pre]urile favorabile de anul trecut ob]inute la valorificarea produc]iei agricole au permis modernizarea parcului de ma[ini [i utilaje agricole. Eu am achizi]ionat o sem`n`toare pneumatic` pentru culturile p`ioase, iar al]i agricultori au cump`rat, de exemplu, tractoare noi. Investi]ia \n aceast` sem`n`toare \mi permite, printre altele, s` respect cantitatea de semin]e necesar` la unitatea de suprafa]`. |n cazul culturii de rapi]`, norma de sem`nat este de 3,5-4 kg/ha, pe care cu vechea sem`n`toare cu greu reu[eam s-o \ndeplinesc. Prin aceast` achizi]ie viteza de lucru s-a m`rit, iar adâncimea de sem`nat este respectat` pe \ntreaga suprafa]`. Inten]ionez s` investesc la toate culturile agricole, s` aplic o tehnologie cât mai performant`. Acest lucru \nseamn`, \n principal, aplicarea unui volum mai mare de \ngr`[`minte chimice. Numai \n aceast` privin]` pot spune c` trebuie s` perfec]ionez tehnologia de cultur`. |n acest an vreau s` m`resc cantitatea de complexe cu cel pu]in 150 kg/ha. Principala cultur` la care doresc s` ob]in produc]ii mai ridicate este porumbul. |n medie, la aceast` plant` ob]in o produc]ie de 7 tone/ha, \ns` \n acest an vreau s` ob]in aproximativ de 9 tone/ha. Ideal este s` ajungi la poten]ialul de produc]ie al hibridului, de circa 10 t/ha.|n privin]a problemelor din acest an, a[ puncta pre]urile mari la carburan]i [i la \ngr`[`mintele chimice. O problem` mai veche, c`reia \nc` nu i s-a g`sit rezolvare, este lipsa unor societ`]i de asigurare care s` acorde desp`gubiri pentru pierderile cauzate de secet`.”

Februarie 20116

Page 7: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 7

• Pre]urile favorabile ob]inute anul trecut la valorificarea cer ealelor v` motiveaz` s` aplica]i o tehnologie performant` pentru realizarea unor produc]ii mai mari, s` v` axa]i pe ob ]inerea unor rezultate mai bune la o anumit` cultur`?

• Cu ce probleme crede]i c` o s` v` confrunta]i \n acest an?

Ana

MU

ST~

}EA

Marin Chiri]`, administrator al SC Electris Com SRL, localitatea Dridu, jude]ul Ialomi]a„Este primul an \n care vom lucra cele 800 de hectare ale societ`]ii cu tractoare [i utilaje achizi]ionate recent, cu ajutorul unui proiect de accesare a fondurilor europene. Valoarea proiectului a fost de circa 300 mii de euro [i a constat \n achizi]ia de tehnic` agricol` performant`. Cu aceste utilaje voi reu[i s` sem`n \n epoca optim`, s` fac lucr`rile solului la timp [i la o calitate superioar`.|n func]ie de pia]`, dac` va fi favorabil`, voi suplimenta cantitatea de \ngr`[`minte chimice aplicat` [i voi efectua mai multe tratamente fitosanitare pentru o protec]ie superioar`. |n limita posibilit`]ilor, voi \ncerca s` aplic \n vegeta]ie un \ngr`[`mânt foliar. Principalele culturi la care doresc s` ob]in sporuri de produc]ie sunt rapi]a [i porumbul. La rapi]` am ob]inut, \n medie, o produc]ie de 2.000 kg/ha, iar pre]ul la valorificare a fost de 1,3 lei/kg. La porumb, produc]ia a fost de 5.000 kg/ha [i am valorificat-o la pre]ul de 0,7 lei/kg.|n acest an inten]ionez s` m`resc suprafa]a sem`nat` cu porumb cu 150 de hectare, pân` la nivelul de 250 ha. Spre deosebire de al]i ani, nu \ntrev`d mari probleme pentru acest an, pentru c` am primit subventia pe motorin` [i pe suprafa]`. S-au dat to]i banii, ceea ce este un lucru foarte bun. |n câmp, culturile agricole sunt acoperite cu un strat de z`pad` de 10-15 cm [i sunt protejate de \nghe]. Un aspect care ne \ngijoreaz` este pre]ul mare la motorin`.”

Ilie Popescu, administrator al SC Oltpiess SA, Slatina, jude]ul Olt„Anul 2010 a fost un an bun, atât sub aspectul produc]iilor, cât [i al pre]urilor de valorificare. Porumbul a fost cultura cea mai profitabil`. Ea a ocupat \n cadrul societ`]ii o suprafa]` de 520 ha, iar produc]ia ob]inut` a fost de pân` la 9 tone/ha.|n privin]a tehnologiei de cultur`, noi \ntotdeauna am respectat-o, nu am f`cut niciodat` rabat la pesticide, \ngr`[`minte chimice sau alte inputuri. Investim \n toate culturile [i ob]inem rezultate bune. Putem aplica o tehnologie performant`, pentru c` dispunem de un parc de ma[ini [i utilaje agricole bine echipat. O problem` recent` cu care m` confrunt este \ntârzierea cu care vine subven]ia pe suprafa]`, din cauza unor nereguli depistate prin teledetec]ie. Unii fermieri au declarat gre[it suprafa]ele pe care le exploateaz`, iar eu trebuie s` a[tept pân` vor fi modificate listele.Subven]ia pentru motorin` am primit-o, \ns` nu \n totalitate. Am primit doar 60% din suma cuvenit`, de parc` noi suntem de vin` c` ordonan]a a ap`rut \n luna mai.|n acest an inten]ionez s` fac câteva investi]ii, respectiv s` modernizez un siloz, cu o capacitate de 44 mii de tone, [i s` achizi]ionez o moar` mai performant` pentru a face fa]` noilor cereri. Prefer s` demarez aceste investi]ii cu sprijinul fondurilor structurale, \ns` b`nuiesc c` nu o s` fie u[or. Am mai \ntocmit proiecte, care au fost declarate eligibile, \ns` acum mi se pare mult mai dificil. Un lucru pe care l-am constatat este acela c` nu toate agen]iile din teritoriu judec` [i punctez` la fel proiecte similare.Este prematur s` declar care ar fi problemele cu care ne-am putea confrunta \n vegeta]ie. Premisele sunt bune, \ns` \n prim`var`, dup` ie[irea culturilor din iarn`, vom vedea mult mai clar cum stau lucrurile.”

Februarie 2011 7

Ana

MU

ST~

}U

ST~

}U

ST

EA~}E

A~}

Page 8: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 20118 www.agrimedia.ro

Asocia]ia Industriei de Protec]ia Plantelor din România are ca membri 16 companii importante de pe pia]`: 11 companii multina]ionale, care opereaz` pe pia]a interna]ional`, [i 5 companii na]ionale. Companiile membre ale AIPROM acoper`, prin produsele lor, 80% din pia]a produselor de protec]ia plantelor din România [i sunt angajate \n respectarea standardelor CropLife International, FAO [i ale Codului de conduit` ECPA. |ncepând din 2005, AIPROM este membr` a European Crop Protection Association - ECPA (Asocia]ia European` de Protec]ia Plantelor), fiind astfel ambasadoarea re]elei paneuropene a industriei de protec]ia plantelor în România.Ca obiectiv principal, AIPROM promoveaz` utilizarea în siguran]` a produselor de protec]ia plantelor în cadrul principiilor [i normelor agriculturii durabile, printr-o abordare care s` îmbine grija ecologic` pentru un mediu divers [i s`n`tos cu exigen]ele economice ale agriculturii. |n opinia dl Picquet, pre[edintele AIPROM, acest obiectiv nu poate fi realizat decât \n strâns` colaborare cu parteneri implica]i \n promovarea unei agriculturi durabile, cum sunt Agen]ia Na]ional` Fitosanitar`, FNPAR, Comisia Na]ional` de Omologare a PPP, Academia de {tiin]e Agricole [i Silvice [i institutele subordonate, Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Mediului, Ministerul

Agriculturii etc.La capitolul realiz`ri ale anului 2010, dl Paul Claxton a vorbit despre simpozioanele na]ionale pe care AIPROM le-a organizat pe teme de interes pentru industrie, [i nu numai. La aceste \ntâlniri s-au dezb`tut Regulamentul 1107/2009 privind plasarea pe pia]` a PPP [i Directiva 2009/128/ CE, care se refer` la utilizarea durabil` a produselor de protec]ia plantelor. Scopul organiz`rii acestor simpozioane este consolidarea parteneriatului cu to]i factorii implica]i \n domeniul protec]iei culturilor [i ini]ierea dezbaterilor pentru o abordare pragmatic` de dezvoltare a protec]iei culturilor, ca suport pentru o agricultur` modern`, durabil`, cu reducerea riscurilor la utilizare [i protec]ia mediului \nconjur`tor. |n anul 2010, AIPROM a ini]iat [i a continuat unele proiecte foarte importante. TOPPS/Bridge este un astfel de proiect, \nceput \n 2010, cu continuare \n 2011/2012. Scopul proiectului este popularizarea/preg`tirea utilizatorilor \n bunele practici agricole, pentru a preveni poluarea mediului [i \n special a apelor din surse de poluare punctuale. Aceste surse sunt generate de manipularea/utilizarea produselor de protec]ia plantelor la preg`tirea solu]iei [i umplerea rezervorului echipamentului de stropit, la sp`larea echipamentului etc.

Industria de protec]ia plantelor, la ora bilan]ului

Campania pentru prevenirea [i combaterea contrafacerilor [i a activit`]ilor ilegale este un alt proiect ini]iat anul trecut de c`tre AIPROM. |n opinia industriei, fenomenul de contrafacere a produselor de protec]ia plantelor a crescut vizibil. „Prin ac]iunile noastre din 2010, \n cooperare cu DAMSP [i DAF din IGP, a fost \nceput` o campanie sus]inut` \mpotriva activit`]ilor ilegale de pe pia]a produselor de protec]ia plantelor [i au fost solu]ionate dou` cazuri de comer] ilicit cu PPP”, a afirmat dl Claxton.Toate ac]iunile industriei de protec]ia plantelor sunt \ndreptate spre cre[terea gradului de con[tientizare \n rândul fermierilor a prezen]ei produselor contraf`cute pe pia]a româneasc`. „|n combaterea acestui fenomen, ne confrunt`m cu o re]ea bine organizat`, iar legisla]ia actual` prevede pedepse prea blânde”, a spus dl Iosif.Principalul furnizor de produse de protec]ia plantelor contraf`cute este China. „Produsele contraf`cute p`trund foarte u[or \n Europa, deoarece este o pia]` valoroas`, cu multe porturi [i nu pot fi verificate toate c`ile de acces. Se import` milioane de containere pe zi”, a declarat Agata Zagorska, director Afaceri Publice pentru Europa Central` [i de Est din cadrul ECPA.Campania de con[tientizare se \ntinde pân` \n 2013, când se va face o evaluare

Asocia]ia Industriei de Protec]ia Plantelor din România (AIPROM) a organizat la data de 18 ianuarie a.c., la Hotel Radisson din Bucure[ti, un eveniment \n cadrul c`ruia a prezentat raportul de activitate pe 2010 [i planurile pe care inten]ioneaz` s` le \ntreprind` \n acest an. La eveniment au luat cuvântul domnii Yves Picquet, pre[edintele asocia]iei, Paul Claxton, membru al Consiliului Director, Vasile Iosif, vicepre[edinte AIPROM, [i dna Agata Zagorska, director Afaceri Publice Europa Central` [i de Est din cadrul ECPA (Asocia]ia European` de Protec]ia Plantelor).

Page 9: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 9www.agrimedia.ro

|n perioada 11-13 februarie a.c., firma MAP - Ma[ini Agricole Performante a organizat la Bac`u târgul Integra, pentru a le prezenta fermierilor solu]ii integrate, cu scopul \nnoirii parcului de ma[ini [i utilaje agricole. Al`turi de firma MAP, importator unic al Grupului Same Deutz-Fahr \n România, \n desf`[urarea evenimentului s-au implicat [i firmele GBM, lider \n domeniul consultan]ei, [i Silo Sistem, care are o experien]` vast` \n construc]ia de sisteme de stocare a cerealelor, mori de grâu, sisteme de selectat [i tratat semin]e. Pentru c` MAP [i-a propus s` vin` \n sprijinul agricultorilor din toate punctele de vedere, din sistemul integrat pe care \l propune nu puteau lipsi institu]ia bancar` care s` ofere credite, precum [i societatea de asigur`ri care s` acorde desp`gubi \n cazul unor riscuri de produc]ie. Banca Intesa Sanpaolo de]ine 96 de sucursale \n toat` ]ara [i ofer`, pentru proiectele PNDR, cofinan]are 100% f`r` garan]ii [i alte produse financiare \n ajutorul agriculturii. |n domeniul asigur`rilor \n agricultur`, MAP lucreaz` cu FATA Asigur`ri, care a

lansat recent un nou produs, ce prevede asigurarea riscurilor prin fonduri europene.|n deschidere, al`turi de organizatori, au luat cuvântul oficialit`]i locale [i din str`in`tate, respectiv dl Valeriu Cosarciuc, ministrul Agriculturii din Republica Moldova. Din partea MADR, a participat dl Adrian R`dulescu, secretar de stat. Pre[edintele firmei MAP, dl Maoro Frola, a vorbit despre ceea ce \nseamn` Integra [i cum \i sprijin` pe fermieri acest proiect: „Integra vine pentru \ntâia oar` \n zona Moldovei pentru a ajuta fermierii, pentru a le propune o solu]ie integrat`, cu scopul acces`rii de fonduri europene. Punem la dispozi]ie informa]ii despre M`suri, fonduri [i despre tot ce pute]i face pe viitor. Avem produse de finan]are [i cofinan]are, iar dobânzile practicate de noi sunt avantajoase, de pân` la 9%. Am venit cu mai multe oferte, pentru a fi aproape de fermieri. Profita]i de acest eveniment pentru c` ve]i vedea pe parcurs oportunit`]iile. Ve]i pleca acas` cu un bagaj de informa]ii foarte important”, a precizat dl Frola.|n cadrul evenimentului, au fost prezentate

produsele financiare cu care MAP vine \n\ntâmpinarea fermierillor, respectiv utilaje cu avans 0%, leasing pentru utilaje [i silozuri [i creditul Recolta. De curând lansat, creditul Recolta reprezint` o linie de credit destinat` finan]`rii tuturor culturilor agricole, cu o dobând` foarte avantajos` de 9,53%. Pentru clien]ii MAP, firma ofer` posibilitatea ob]inerii unui discount special, de 10%, la fiecare achizi]ie de piese de schimb originale, de lubrifian]i [i la fiecare interven]ie a echipei de service.O promo]ie derulat` de MAP pe partea de service [i piese de schimb, valabil` pân` la 15 martie a.c., cuprinde: inspec]ia gratuit` la domiciliul clientului [i discount de 50% la manoper`, 30% la consumabile [i 20% la alte piese de schimb.Evenimentul s-a bucurat de o prezen]` numeroas`, fermierii, veni]i din jude]ele Bac`u, Vrancea, Suceava, Neam] [i Vaslui, au fost intersa]i de ma[inile [i utilajele agricole pe care firma MAP le comercializeaz`, dar mai ales de posibilit`]ile de finan]are, pentru ca achizi]ia de tehnic` performant` s` fie mai facil`.

MAP vine cu solu]ii integrate pentru achizi]ia de tehnic` performant`

clar` a situa]iei [i se vor analiza rezultatele, \n scopul stabilirii unei strategii.Proiectul SUI (Ini]iativa de Utilizare \n Siguran]` a PPP) a fost ini]iat la finele anului 2010 [i va fi detaliat \n 2011. Scopul acestui proiect este promovarea bunelor practici agricole la utilizarea produselor de protec]ia plantelor. Acest lucru \nseamn` folosirea produselor de protec]ia plantelor cu responsabilitate [i \n siguran]` pentru mediu [i pentru s`n`tatea oamenilor, reducerea la minimum a riscurilor la manipularea [i utilizarea pesticidelor, precum [i consolidarea respect`rii normelor legale \n procesul de produc]ie, transport, depozitare, ambalare [i colectare a ambalajelor. |n opinia industriei, dezvoltarea utiliz`rii produselor pentru protec]ia culturilor este obligatorie, pentru a valorifica poten]ialul agricol al României. AIPROM [i ECPA sunt preg`tite cu mijloace materiale [i umane pentru a investi \n România.Un alt proiect derulat cu succes, de 3 ani, este SCAPA, un program na]ional de colectare a ambalajelor dup` utilizare. |n cadrul evenimentului, au fost prezentate

date privind cantitatea de ambalaje colectat`. |n 2008, cantitatea ambalajelor recuperate a fost de 114,4 tone, \n 2009, rata a crescut cu 37,5%, ceea ce \nseamn` 364,7 tone. |n anul 2010, s-au recuperat 550 de tone. Cea mai mare parte a ambalajelor recuperate se incinereaz`. De 3 ani, de când se deruleaz` acest proiect, nivelul de colectare a ambalajelor a crescut, situându-se la acela[i nivel cu cel \nregistrat de Polonia. Pentru anul 2011, AIPROM [i-a propus s` creasc` rata de colectare la cel pu]in 60% [i s` \nceap` reciclarea conform recomand`rilor ECPA, pentru cel pu]in 10% din acestea. Tot \n acest an, AIPROM va \ncerca s` g`seasc` cele mai potrivite solu]ii de atingere a obiectivelor na]ionale [i s` extind` sistemul de colectare la nivelul micilor fermieri (fito-farmacii). Totodat`, va \ncepe un proiect-pilot de colectare [i distrugere a de[eurilor de PPP.|n 2011, AIPROM se va implica \n transpunerea [i implementarea Directivei de Utilizare Durabil` a PPP, prin crearea unui grup de consultan]` la na]ional [i \n elaborarea Planului Na]ional de Ac]iune. A

na M

UST~

}EA

Mesaje-cheie privind utilizarea \n siguran]` a PPP Folosi]i numai produse de protec]ie a plantelor omologate \n România [i care provin din surse autorizate! Citi]i cu aten]ie eticheta produsului \nainte de utilizare! Depozita]i produse de protec]ie a plantelor \n spa]ii destinate doar acestui scop! Preg`ti]i solu]ia pentru tratament direct \n rezervorul echipamentului de stropit! Regla]i [i men]ine]i \n bun` stare echipamentul de stropit! Purta]i echipament de protec]ie pe durata utiliz`rii produselor de protec]ie a plantelor! Cur`]a]i sau schimba]i echipamentul de protec]ie dup` fiecare folosire! Cl`ti]i de 3 ori ambalajele produselor de protec]ie a plantelor dup` utilizare! Nu fuma]i, nu consuma]i alimente sau b`uturi \n timpul utiliz`rii acestor produse! Informa]i-v` cu privire la m`surile luate \n caz de contaminare accidental`!

Page 10: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201110

Octavian Badoiu, administrator al SC Land Star SRL, comuna Glodeanu Sili[tea, sat Corbu, jude]ul Buz`u„|n cadrul societ`]ii, lucr`m o suprafa]` de 600 ha. Cea mai mare parte a produselor pe care le folosesc de la Sumi Agro sunt din categoria protec]iei plantelor. Folosesc de mai mul]i ani aceste produse pentru combaterea buruienilor, bolilor [i d`un`torilor din culturile agricole [i sunt multumit de eficacitatea lor. De exemplu, pentru combaterea d`un`torilor la cereale aplic insecticidul sistemic Mospilan, iar pentru distrugerea agen]ilor patogeni folosesc fungicidul Topsin. Din categoria erbicidelor, am lucrat cu produsul Proponit. La semin]e, am folosit cu ceva vreme \n urm` un hibrid de porumb de la Rustica, despre care consider c` a avut o pornire bun` \n vegetatie [i promitea mult, dar nu am reu[it s` v`d poten]ialul de produc]ie din cauza faptului ca \n acel an seceta puternic` a afectat foarte mult culturile pr`[itoare. |n schimb, la floarea-soarelui sunt mul]umit de hibrizii care prezint` rezisten]` la erbicidul Pulsar. |n acest an, inten]ionez s` cultiv toat` suprafa]a destinat` culturii de floarea-soarelui cu hibrizi care au aceast` caracteristic`, pentru a combate buruienile-problem`, precum [i lupoaia. Pe partea de\ngr`[`minte, mi-a trezit intersul produsele Brassitrel, pe care intentionez s`-l aplic, [i Last N, care prezint` avantajul c` elibereaz` gradual azotul.”

Gheorghe Gheamba[u, inginer de produc]ie MV Com Prod Exim SRL, Dulbanu, jud. Buz`u

„De la firma Sumi Agro folosim hibrizi de rapi]` Rustica, \n special hibrizii ES Betty [i ES Saphir. De doi ani cultiv ace[ti hibrizi [i sunt mul]umit de modul cum se comport` \n cultur` [i produc]iile pe care le dau, chiar [i \n condi]iile \n care nu este respectat` \n totalitate tehnologia de cultur`. Am folosit \ngr`[`mântul Brassitrel \n toamn` [i \l voi aplica [i \n prim`var` la culturile p`ioase pentru a relua \n bune condi]ii cre[terea. Pe partea de tratamente, folosesc insecticidele Mospilan [i Fury, care au un spectru foarte larg de combatere a d`un`torilor. Sunt foarte mul]umit de produsele de la aceast` firm`.”

Gabriel Buga, inginer agronom al SA Cerealim, Smeeni, jud. Buz`u„Societatea de]ine

o suprafa]` de circa 2.500 de hectare. |n cadrul societ`]ii noastre folosim mai multe produse de la Sumi Agro. De mul]i ani folosim Mospilan, un insecticid sistemic, cu un spectru larg de combatere [i care este foarte bun. Tot pe partea de insecticide folosim un produs denumit Nurelle D [i

Opinii cu privire la produsele Sumi Agro

care nu lipse[te din schema de tratamente pe care o aplic`m \n cadrul exploata]iei. Produsul este un insecticid sistemic [i de contact, foarte bun \n privin]a raportului calitate/pre].|n toamn`, am folosit la orzoaic` [i rapi]` un alt produs de la Sumi Agro. Este vorba de fungicidul Matiz, care are ac]une protectiv`, preventiv` [i curativ`, iar perioada de protec]ie pe care o asigur` este destul de mare. Un produs pe care vreau s`-l \ncerc este \ngr`[`mântul foliar Brassitrel, deaorece are \n compozi]ie o serie de elemente nutritive \n care solurile noastre au caren]`.”

Mugur Fotescu, adminstrator SC Agro Fotescu SRL, Urziceni, jud. Ialomi]a„Exploatez o suprafa]`

de 200 ha. Pot spune c` hibrizii de rapi]` de la Rustica se preteaz` cel mai bine la condi]iile pedoclimatice de la noi din zon`. Ace[ti hibrizi au dat produc]ii rezonabile. Pentru combaterea buruienilor, am folosit un erbicid pe baz` de glifosat eficace. Din prezentarea facut` de Sumi Agro, produsul Teprosyn pare s` fie un \ngr`[`mânt de calitate, ce se aplic` pe semin]e. De asemenea, sunt interesat de anumite produse folosite pentru tratamentul semin]elor. Sper ca noi, fermierii, \mpreun` cu Sumi Agro s` conlucr`m mai strâns pentru ca ambele p`r]i s` aib` de câ[tigat.”

|n data de 9 februarie, compania Summit Agro România a organizat la Buz`u un seminar de informare despre produsele comercializate: insecticide, fungicide, erbicide [i adjuvan]i, tratamente pentru s`mân]`, fertilizan]i foliari, semin]e [i programul tratamentelor. Am stat de vorb` cu câ]iva fermieri reprezentativi, care ne-au \mp`rt`[it opiniile dân[ilor dup` ce au pus \n câmp produsele Sumi Agro.

www.agrimedia.ro

Gabriel Buga, inginer agronom al SA Cerealim, Smeeni, jud. Buz`u„Societatea de]ine

o suprafa]` de circa 2.500 de hectare. |n

Mugur Fotescu, adminstrator SC Agro Fotescu SRL, Urziceni, jud. Ialomi]a„Exploatez o suprafa]`

de 200 ha. Pot spune c` hibrizii de rapi]`

Gheorghe Gheamba[u, inginer de produc]ie MV Com Prod Exim SRL, Dulbanu, jud. Buz`u

„De la firma Sumi Agro folosim hibrizi

produsele Sumi Agro

Ana

MU

ST~

}EA

Page 11: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 20113

Page 12: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 4

Page 13: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 20115 www.agrimedia.ro

RomAgroTec \ncepe \n for]` cea de-a 8-a edi]ieDe[i edi]ia RomAgroTec 2011 s-a m`rit, la ora actual` aproape tot spa]iul expozi]ional este contractat. Mai pu]in de 30% din suprafa]a total` alocat` edi]iei din acest an este disponibil`, cu dou` luni \nainte de \nchiderea perioadei de \ncriere. Pentru a prezenta ultimele nout`]i ale expozi]iei RomAgroTec 2011, am stat de vorb` cu organizatorul expozi]iei, doamna Elena Neac[u, director general Carre Promotion.

Fiecare expozant are timpul lui de a se \nscrieLa \nceputul lunii februarie, expozi]ia RomAgroTec se afl` \ntr-un stadiu avansat al ocup`rii spa]iilor de expunere. RomAgroTec cre[te, pentru c` este o fiin]` vie, a[a cum ne place nou` s` o numim, iar ca orice fiin]` vie, cre[te \ncetul cu\ncetul, a[a cum a f`cut-o timp de 8 ani. Am \nv`]at c` fiecare expozant are timpul lui, pe care-l consider` optim pentru a se\nscrie, adic` s`pt`mânal avem 1-2 expozan]i care rezerv` spa]iul [i demareaz` procedurile necesare \nscrierii. Anul acesta vom avea, pe lâng`expozan]ii tradi]ionali, [i clien]i noi, reprezentan]ii unor importante firme ce

activeaz` \n domeniu. Expozan]ii sunt interesa]i de nout`]ile pe care le avem, dar [i de fa]a nou` pe care RomAgroTec o va avea \n acest an.

Nout`]ile [i schimbarea reprezint` evolu]iaSuntem o expozi]ie foarte dedicat` [i specializat`. Ne orient`m spre ceea ce are fermierul român nevoie, indiferent de dimensiunile fermei sale. De aceea, expunem \n fiecare an de la echipamente mici pân` la uria[ele tractoare de peste 300 CP. Nu este de neglijat nici partea de depozitare, iriga]ii, anvelope, diverse componente [i, foarte important, avem partea de finan]are, pentru c` [tim c` f`r` bani nu se poate face nimic [i, nu \n ultimul rând, avem determinarea de a-i aduce pe to]i la un loc, ca \ntr-un imens magazin de vise.|n prezent, de[i am m`rit expozi]ia [i poate au existat [i sceptici când am facut acest lucru, aproape tot spa]iul este ocupat, avem liber mai pu]in de 30% din suprafa]a total` alocat` edi]iei din acest an, [i asta cu dou` luni \nainte de

\nchiderea perioadei de \nscriere. Ne bucur`m s` avem la aceast` edi]ie firme noi din Polonia, aflate la prima participare la un târg \n România, dar mai ales ne bucur`m s` avem [i reveniri, dup` absen]e de un an sau doi de la RomAgroTec. Toate prezen]ele din cadrul expozi]iei ne onoreaz`, dar, ca noutate, suntem\ncânta]i de prezen]a Serviciului Comercial al Ambasadei SUA la Bucure[ti, cu care avem o colaborare foarte bun` [i fructuoas`. Vor fi prezen]i la expozi]ie cu un stand \n care vizitatorii, dar [i expozan]i vor putea primi informa]ii relevante referitoare la pia]a agricol` american`.Nout`]ile [i schimbarea, \n general, \i sperie pe oameni, dar schimbarea poate fi [i bun` dac` este f`cut` cum trebuie.|n 8 ani, am demonstrat c` atunci când facem schimb`ri \n organizarea expozi]iei avem o baz` solid`. Avem \ncredere \n inteligen]a expozan]ilor [i a vizitatorilor no[tri, care [tiu s` aprecieze atât schimb`rile, cât [i p`r]ile care r`mân stabile, consecven]a organiz`rii la standarde cât mai \nalte a expozi]iei.

Page 14: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 6www.agrimedia.ro

RomAgroTec \ncepe \n for]` cea de-a 8-a edi]ie

Schimb`rile sunt bune, dac` nu se exagereaz` [i dac` se fac \n timp, cum a spus [i George Bush senior: „Exist` un timp pentru a veni, un timp pentru a sta [i un timp pentru a pleca”. Exist` un timp pentru fiecare [i, dac` toate etapele sunt f`cute atunci când trebuie [i cum trebuie, nu v`d care ar fi problema.Prezen]a Serviciului Comercial al Ambasadei SUA la Bucure[ti este datorat` [i prezen]ei numeroase \n cadrul expozi]iei a firmelor care comercializeaz` m`rci produse \n SUA - Challenger, John Deere, Massey Ferguson -, m`rci americane care sunt prezente cu succes pe pia]a din România.Anul trecut [i acum doi ani, Serviciul Comercial al Ambasadei SUA la Bucure[ti a fost prezent \n expozi]ie prin delega]i, care au ]inut cont de mai mul]i factori, pe lâng` firmele expozante [i fermierii vizitatori ai târgului, astfel \ncât anul acesta s` o considere rentabil` ca [i prezen]` cu stand. De[i venim cu nout`]i [i suntem \ntr-o permanent` c`utare a noului, nu elimin`m lucrurile care ne-au adus notorietate: demonstra]iile practice. Expozi]ia RomAgroTec este, de fapt, expozi]ia care a implementat acest termen \n România. Suntem cei care au avut prima oar`, cu ani \n urm`, curajul de a muta \n câmp o expozi]ie programat` pe beton, [i asta doar \n câteva zile. Continu`m deci tradi]ia demonstra]iilor practice, iar anul acesta vizitatorii vor putea s` admire la lucru, efectiv, echipamentele de la Vaderstad, Case, MAT, Agri Alianta, Kuhn, John Deere. {i nu doar s` admire, vor putea s` le [i conduc`, s` le simt` puterea, pentru c` agricultura este o afacere, dar este [i o pasiune…Pentru ca am amintit de nout`]i, s` nu uit`m de parteneriatul cu FNPAR [i ne bucur`m s`-i avem al`turi de APIMAR. Am

reu[it \n acest fel s` avem parteneri de marc`, nu numai din rândul furnizorilor, dar [i al produc`torilor agricoli.

Prime[te [i d` mai departeAvem \ncredere \n inteligen]a expozan]ilor [i sper`m c` nu ne vor tr`da \ncrederea, c` vor fi al`turi de noi, echipa de organizare, \n inten]ia, dorin]a [i determinarea noastr` de a da ceva \napoi oamenilor nevoia[i din aceast` ]ar`.Ziua de sâmb`t` este considerat` „Ziua copiilor”, va fi ziua \n care \i vom alinia pe to]i, ca la armat`, [i vom face ceva pentru cei care sunt mai pu]in noroco[i. Sper, [i vom face tot posibilul, s` convingem fiecare expozant \n parte s` dea cât de pu]in pentru cei care nu au nimic. Este un principiu atunci când e[ti pe front: niciodat` s` nu-]i la[i camarazii \n urm`, pentru c` sunte]i mult mai mult decât o echip` [i o echip` nu se tr`deaz` niciodat`!Exact acest lucru ar trebui s` se \ntâmple \n toat` ]ara noastr`. Expozi]ia RomAgroTec, prin expozan]i [i vizitatori, poate acoperi o cot`-parte din popula]ia rural` nevoia[`, prin acte de caritate, dona]ii, putem face mai frumoas` nu doar via]a copiilor prezen]i la „Zilele copilului” de sâmb`t` [i duminic`, ci [i a celor care nu au puterea s` vin`, a celor care merg kilometri f`r` a avea [osete \n picioare, a celor care poate nu au ce s` m`nânce \n fiecare zi.Expozi]ia noastr` reune[te aproximativ 90% din ceea ce \nseamn` distribuitori de echipamente, sper s`-[i demonstreze cu aceast` ocazie [i puterea pe care o au vizavi de „Zilele copilului”.

Particip`rile la expozi]ii, deloc ieftineParticip`rile la expozi]ii nu sunt deloc ieftine pentru expozan]i. Sunt costisitoare [i din

punct de vedere material [i uman. Presupun un efort sus]inut, pentru o perioad` scurt` de timp, [i este foarte important s` \n]elegem acest lucru [i s` le oferim cadrul necesar pentru a-[i amortiza corespunz`tor aceste cheltuieli.

Pentru a te face \n]eles, trebuie mai \ntâi s`-l \n]elegi pe cel`lalt. Este cheia succesului oric`rui eveniment. Este obiectivul nostru cel mai important. Este de fapt unicul nostru obiectiv. S` le d`m [ansa de a-[i maximiza oportunit`]ile de afaceri [i s` ne d`m nou`, ca organizatori, [ansa de a-i vedea multumi]i [i zâmbitori la sfâr[itul evenimentului. Cum se spune, „un vis este doar un vis”, \n timp ce „un obiectiv este un vis \nso]it de un plan [i de un termen limit`”.Arhitectul Van der Rohe spunea c` „Dumnezeu este \n detalii”, iar aten]ia pentru detaliu este poarta c`tre afaceri sigure, de succes. De aceea, RomAgroTec este pentru noi ca un imens puzzle, unde fiecare bucat` este un detaliu, tratat mereu cu o aten]ie deosebit`. RomAgroTec nu este doar o expozi]ie. Este locul de unde, pur [i simplu, nu trebuie s` lipse[ti, indiferent dac` e[ti expozant sau fermier. Este locul \n care sim]i gustul dulce-amar al p`mântului, grija pentru fiecare s`mân]` \ngropat` [i emo]ia nebun` a spicelor b`tute de vânt.

Ca o concluzie, avem credin]a c` RomAgroTec va fii [i \n acest an o edi]ie de succes pentru expozan]i [i pentru vizitatori, indiferent de obstacolele care ne pot ap`rea \n cale. |n final, aceasta este defini]ia succesului: „Cantitatea de obstacole dep`[ite [i felul \n care am reu[it s` le \nvingem.”

Page 15: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 15www.agrimedia.ro

Page 16: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201116

„A[a cum se [tie, s-a \nceput monitorizarea Programului SAPARD de c`tre OLAF. Foarte multe dintre unit`]ile realizate prin acest program au avut [i au probleme. Era necesar` o interven]ie, pentru l`murirea oric`rui tip de neregularitate. Ceea ce este important este faptul c` s-a ob]inut la Comisia juridic` a DG Agri sanc]ionarea doar a acelor segmente din proiecte asupra c`ror planeaz` suspiciuni [i se demonstreaz` juridic c` au fost dobândite ilegal. Nu se mai execut` \ntregul proiect. Dac` s-ar fi continuat ca pân` acum, cu tot felul de blocaje, am fi pus \n pericol cea mai parte a unit`]ilor \nfiin]ate prin Programul SAPARD. Aceste dialoguri pot aduce un câ[tig pentru partea român`”.Ministrul a precizat c` unele nereguli ale proiectelor SAPARD pot ap`rea [i din cauza func]ion`rii necorespunz`toare a institu]iilor na]ionale.Oficiul European de Lupt` Antifraud` (OLAF) analizeaz` 66 de proiecte, cu o valoare de 64,066 milioane de euro. |n cadrul conferin]ei de pres`, ministrul

Agriculturii a afirmat c` un obiectiv de prim` importan]` este reluarea exportului la carnea de porc. |n cadrul \ntâlnirii de la Bruxelles, pe care a avut-o cu comisarul John Dalli, care coordoneaz` Direc]ia general` pentru s`n`tatea animalelor de la Comisia European` (DG SANCO), Valeriu Tab`r` a explicat c` România este pregatit` pentru a relua exportul de carne de porc. „Aceasta \nseamn` o compartimentare la nivelul ]`rii \n unit`]i de cre[tere [i \n unit`]i procesatoare care \ndeplinesc normele europene de securitate alimentar`. Acest lucru este realizat la aceast` dat`. Am vorbit cu cresc`torii de porci s` fac` o mai bun` compartimentare, astfel \ncât s` putem relua exportul \n lunile aprilie-mai. Ni s-a cerut separarea de gospod`riile popula]iei, o compartimentare mai exact`. Compartimentarea este obligatorie [i pentru cazurile apari]iei unui focar de pest`, pentru ca acesta s` poat` fi identificat rapid. Nu este u[or de realizat. Pe lâng` faptul c` trebuie s` te desprinzi de ceea ce \nseamn` sistemul de cre[tere

Rezultatele [i obiectivele Ministerului Agriculturii

a porcilor \n sistem gospod`resc, trebuie s` gestion`m distinct fondul vân`toresc. Sper`m ca \mpreun` cu ANSVSA [i ceilal]i factori de r`spundere s` putem realiza ie[irea pe pia]a interna]ional` cu carne de porc, mai ales c` exist` interes, inclusiv [i pe pie]ele ter]e, cum ar fi Ucraina, Rusia etc.”.Al doilea subiect discutat cu comisarul european Dalli a fost despre rela]iile comerciale cu Republica Turc`, \n special despre existen]a anumitor blocaje cauzate de cerin]ele mai mari \n ceea ce prive[te principiile de calitate la carnea de ovin` [i bovin` dacât cele practicate de Uniunea European`. „Am discutat despre clarificarea cauzelor acestei probleme. De asemenea, voi purta o discu]ie pe aceast` tem` [i cu ambasadorul Republicii Turce la Bucure[ti. O alt` discu]ie va fi despre evaluarea resurselor piscicole din Marea Neagr`”, a afirmat dl Tab`r`. O notificare f`cut` recent la Comisia European` se refer` la redeschidera unit`]ilor mici de sacrificare a animalelor. „Foarte multe unit`]i sau puncte de

www.agrimedia.ro

La data de 25 ianuarie a.c., Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, a sus]inut o conferin]` de pres`, \n cadrul c`reia a vorbit despre rezultatele [i obiectivele pe care institu]ia le-a \ndeplinit sau le are \n vedere. Pe lista celor mai importante realiz`ri, ministrul Agriculturii a amintit de \n]elegerea pe care a avut-o cu directorul general al OLAF, \n decembrie, la reuniunea Consiliului de Mini[tri, \n leg`tur` cu unele probleme la proiectele derulate prin Programul SAPARD.

Rezultatele [i obiectivele

cu directorul general al OLAF, \n decembrie, la reuniunea Consiliului de Mini[tri, \n leg`tur` cu unele probleme la proiectele derulate prin Programul SAPARD.

Valeriu TAB~R~,ministrul MADR

Page 17: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 17www.agrimedia.ro

sacrificare a animalelor au fost desfiin]ate prin Ordonan]a din 2005. Atunci erau circa 2.500-3.000 de unit`]i de procesare lapte, carne [i puncte de sacrificare. Au disp`rut aceste mici unit`]i [i au ap`rut cele mari, cu o amplasare inadecvat` \n raport cu materia prim` de pe pia]`. Multe dintre aceste unit`]i func]ioneaz` doar la 15-20% din capacitate”, a afirmat dl Tab`r`. |n opinia dânsului, redeschiderea acestor mici puncte de sacrificare a animalelor \nseamn` un suport pentru produc]ia de produse tradi]ionale. |n cadrul evenimentului, ministrul Agriculturii a abordat [i tema biotehnologiilor. „Am avut \ntâlniri cu patru misiuni diplomatice din SUA, Brazilia, Argentina [i Canada, pentru a discuta despre biotehnologii [i folosirea plantelor ob]inute prin biotehnologie. Uniunea European` import` anual circa 40 de milioane de tone de soia, din care 90% sunt ob]inute prin biotehnologie. Am pus la dispozi]ia comisarului Dalli un raport f`cut de Academia Român`, \mpreun` cu ASAS [i cu universit`]ile agricole, [i vom continua s` punem la dispozi]ia Comisiei DG SANCO document`ri [tiin]ifice, inclusiv din zona

fermierilor”, a precizat dl Tab`r`.Referitor la biotehnologii, ministrul Agriculturii a afirmat c` niciodat` nu \i va fi team` s` abordeze acest subiect, deoarece face parte din profesia sa. „|nainte de a fi politician, sunt profesionist. Nu \mi este team` s` vorbesc despre biotehnologii, pentru c` vorbesc despre viitor”, a spus dl Tab`r`.Ministrul a afirmat c` Uniunea European` continu` s` produc` scump [i, din p`cate, prin neacceptarea culturilor modificate genetic, a r`mas \n urm`. „Sunt ]`ri, precum Brazilia, Statele Unite ale Americii, China sau India, care produc cu 60% mai ieftin decât UE. Import` foarte mult protein` provenit` din soia ob]inut` prin biotehnologii”, a spus dl Tab`r`.Pe lista rezultatelor ob]inute \n cele 4 luni de când conduce institu]ia, dl Tab`r` a pus modul de gestionare a fondurilor europene derulate prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural`. La M`sura 322 privind renovarea [i dezvoltarea satelor, a f`cut o notificare la CE pentru ca elementul de eligibilitate s` nu se mai acorde \n func]ie de valoare, selec]ia proiectelor s` se fac` pe obiective precise. „Am f`cut acest lucru pentru a nu exista nici un fel de suspiciune c` fondurile se

duc \n alt` direc]ie”, a precizat ministrul Agriculturii. Ministrul a specificat c` va urm`ri o simplificare \n accesarea fondurilor europene, iar pentru anul 2011 ar dori s` fie atins un nivel cât mai \nalt. |n acest sens, a \nceput [i un turneu de promovare \n trei loca]ii din ]ar`. |n privin]a \ntocmirii proiectelor de accesare a fondurilor europene, ministrul Agriculturii a afirmat c` firmele de consultan]` care fac astfel de proiecte trebuie s` fie licen]iate [i acreditate. |n cadrul conferin]ei de pres`, dl Tab`r` a precizat c` a f`cut demersuri pentru cre[terea subven]iilor acordate zonelor defavorizate. Pentru zona montan`, subven]ia a crescut de la 50 la 90 euro/ha, pentru zonele defavorizate, altele decât zona montan`, de la 60 la 80 euro/ha, iar pentru zonele semnificativ defavorizate, precum Delta Dun`rii, subven]ia a crescut de la 90 la 95 euro/ha. Ministrul Agriculturii a calificat drept reu[it` semnarea protocolului de colaborare cu Germania pentru ca România s` fie ]ar` partener` la Expozi]ia interna]ional` pentru industrie alimentar`, agricultur` [i horticultur` „S`pt`mâna Verde” din anul 2012.

Ana

MU

ST~

}EA

Page 18: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201118 www.agrimedia.ro

|n deschiderea evenimentului, a luat cuvântul dl Florin Constantin, Country Manager Euralis Semin]e România [i Bulgaria, care a ]inut s` sublinieze faptul c` \n anul 2010 firma a avut o cot` de pia]` de 25% [i a ocupat locul al doilea pe segmentul rapi]ei de toamn` hibride. Din anul 2009, de când s-a lansat pe pia]a româneasc`, Euralis a \nregistrat rezultate notabile, iar echipa de speciali[ti, care la \nceput num`ra doar câ]iva oameni, a ajuns \n 2011 la 17 persoane [i continu` s` creasc`, dup` cum ne asigur` directorul pentru România.Domnul Constantin a vorbit despre importan]a deosebit` a semin]elor \n asigurarea unor produc]ii care s` aduc` un câ[tig fermierului. „Semin]ele sunt cele de la care se \ncepe crearea valorii ad`ugate. Dac` semin]ele sunt de calitate, ele ne garanteaz` profitul, atingerea unor obiective economice; din contr`, ele ne submineaz` investi]ia, \n cazul \n care sunt de calitate inferioar`”, a precizat dl Constantin. Semin]ele ob]inute de Euralis respect` to]i parametrii de calitate impu[i [i

parcurg un lan] de verificare foarte riguros. Dimensiunile calit`]ii semin]elor, cum le-a denumit directorul firmei, se refer` la: calitatea genetic`, agronomic`, germinativ` [i tehnologic`. Politica firmei de „zero stoc” reprezint` o alt` garan]ie pentru fermieri c` semin]ele pe care le achizi]ioneaz` sunt de calitate. „Aceast` politic` \nseamn` c` stoc`m semin]e \n România doar pe perioada vânz`rilor, iar la sfâr[it toat` cantitatea de semin]e r`mas` o colect`m [i o stoc`m \n depozitele proprii, pentru a ne asigura c` semin]ele \[i p`streaz` calitatea”, a afirmat dl Constantin. Aten]ia deosebit` acordat` calit`]ii semin]elor este lesne de \n]eles, pentru c` la un singur procent de impurit`]i pierderile de recolt` pot ajunge [i la 10%. „Deja discut`m despre cre[terea procentului de puritate de la 99 la 99,9”, a afirmat dl director.

O gam` complet` de hibrizi ultraperforman]i|n cadrul evenimentului, dl Dan Maftei, directorul tehnic al Euralis pentru România, a prezentat oferta anului 2011,

Compania Euralis \ncepe \n for]` anul 2011

www.agrimedia.ro

La data de 21 ianuarie a.c., Euralis a organizat la

Hotel Ramada Plaza, din Bucure[ti, un eveniment

ce a reunit speciali[ti, cercet`tori, fermieri,

precum [i \ntreaga echip` a Euralis Semin]e România, condus` de dl

Florin Constantin, Country Manager Bulgaria [i

România. La simpozion a participat [i dl François

Paybou, Product Manager \n cadrul departamentului

interna]ional de marketing al Euralis Semences.

Compania Euralis \ncepeFlorin CONSTANTIN,

Country Manager

Bulgaria [i România

Page 19: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 19www.agrimedia.ro

Compania Euralis \ncepe \n for]` anul 2011

www.agrimedia.ro

Page 20: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201120

care cuprinde hibrizi ultraperforman]i de porumb, floarea-soarelui, sorg [i rapi]` de prim`var`. La floarea-soarelui, sunt disponibili 5 hibrizi conven]ionali, cu rezisten]` la rasele superioare de Orobanche, 4 hibrizi cu sistem erbicid Clearfield [i un hibrid high oleic Clearfield, denumit ES Balistic CL, primul de acest gen de pe pia]a româneasc`.Hibrizii de floarea-soarelui cu tehnologie erbicid` Clearfield sunt recomanda]i pentru combaterea buruienilor dicotiledonate [i monocotiledonate, dar [i a lupoaiei, fiind singura solu]ie de combatere eficient` a acesteia din urm`.To]i hibrizii de floarea-soarelui Euralis sunt selec]iona]i pentru un con]inut \nalt de ulei, chiar [i \n situa]ii agronomice sau meteorologice dificile. La porumb, Euralis vine cu hibrizi conven]ionali [i hibrizi cu tehnologie erbicid` Duo System pentru combaterea buruienilor-problem`, precum costreiul, mohorul etc. „Un avantaj al acestui sistem este faptul c` erbicidul poate fi aplicat oricând, indiferent de fenofaza porumbului sau a buruienilor, iar planta nu sufer` nici un stres”, a afirmat dl Maftei.

Referitor la tehnologia Duo System, dna Veronica Ciuc`, director de marketing al BASF, a precizat c` erbicidul Focus Ultra \[i face efectul \n doz` de 2 l/ha, \n completare cu adjuvantul Dash, atât pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale, cât [i a celor perene. „Din p`cate, terenurile din România au un grad ridicat de infestare cu semin]e de buruieni, \n special buruieni monocotiledonate perene. V` invit`m s` vede]i loturile noastre

demonstrative, s` vede]i cum sunt comb`tute buruienile. Cont`m pe aceast` gam` de hibrizi, vrem s-o promov`m, pentru c` este o tehnologie de viitor”, a precizat dna Ciuc`.François Paybou a prezentat pe larg sistemul erbicid Duo System, precizând faptul c` produsul Focus Ultra este rapid absorbit de planta verde, \n circa o or`, [i nu exist` riscul sp`l`rii de c`tre ploaie. La 8 ore dup` aplicare, buruienile se opresc din cre[tere, iar \n 10 zile acestea mor. Un avantaj al tehnologiei Duo System este acela c` hibridul cap`t` toleran]` la erbicid prin ameliorare genetic` [i nu prin modificarea materialului genetic. A[adar, este o tehnologie non-OMG. |n opinia dlui Paybou, Duo System este cea mai eficient` cale de combatere a buruienilor monocotiledonate [i reprezint` o tehnologie flexibil`, pentru c` erbicidul poate fi aplicat oricând, de la \nceputul vegeta]iei pân` la faza de 8-10 frunze/plant`. |n sistemul erbicid Duo System, Euralis are trei hibrizi, respectiv ES Ultrastar, ES Ultrafox Duo [i ES Blason Duo. To]i hibrizii de porumb prezen]i \n portofoliul Euralis \n prim`vara 2011 au fost testa]i [i \nregistra]i \n România, pentru a ob]ine produse care au capacitatea de a pierde foarte rapid apa din boabe - 1% pe zi, dup` ce plantele ating maturitatea fiziologic`. La rapi]a de prim`var`, Euralis are hibridul semitimpuriu Williams, cu un poten]ial de produc]ie de 3.000 kg/ha. Punctele forte ale hibridului sunt: randament ridicat [i constant; con]inut zero de acid erucic; pornire viguroas` \n vegeta]ie [i capacitate de ramificare excelent`.|n cadrul evenimentului, cultura de sorg a fost larg dezb`tut`. Pentru campania de prim`var` din acest an, Euralis ofer` hibrizi de sorg trata]i cu Concept III, un adjuvant care permite aplicarea \n postemergen]` a oric`rui erbicid pentru combaterea buruienilor. La cultura sorgului pentru boabe, Euralis are 4 hibrizi: Arkanciel, Armida, ES Alize [i Tramontane. To]i hibrizii de sorg au zero con]inut de tanin, un procent ridicat de proteine [i de amidon, valori ale digestibilit`]ii asem`n`toare cu ale porumbului, caracteristici care \i recomand` ca fiind perfect potrivi]i pentru a fi introdu[i direct \n hrana animalelor. Ace[ti hibrizi, datorit` A

na M

UST~

}EA

con]inutului optim de amidon, pot fi folosi]i [i pentru industria de alcool [i bioetanol. Hibrizii de sorg pentru boabe de la Euralis, supranumi]i „c`mile vegetale” \n lumea plantelor, sunt foarte bine adapta]i condi]iilor climatice din ]ara noastr` [i \n special la secet`.

Euralis, \n date [i cifre:• 1,3 miliarde de euro, cifra de afaceri

anual`• 5.000 de salaria]i• structurat` sub forma unei cooperative,

format` din 15.000 de fermieri• anual, 300.000 de fermieri europeni

seam`n` peste 3 milioane de hectare cu semin]e con]inând genetica Euralis

Punctele forte ale Euralis Semences:• o gam` complet` de semin]e hibride de

porumb, floarea-soarelui, rapi]` [i sorg• hibrizi de porumb cu capacitatea de a

pierde rapid apa din boabe (peste 1%/zi) dup` atingerea maturit`]ii fiziologice

• liderul pie]ei pe segmentul rapi]ei de toamn` hibride \n România \n ultimii 5 ani

• 3 uzine de ultim` genera]ie de procesare [i condi]ionare a semin]elor \n Europa

www.agrimedia.ro

Maftei.

Veronica CIUC~,

Director Marketing BASF

comb`tute buruienile. Cont`m pe aceast`

faptul c` produsul Focus Ultra este rapid absorbit de planta verde, \n circa o or`, [i

opresc din cre[tere, iar \n 10 zile acestea

c` erbicidul poate fi aplicat oricând, de la \nceputul vegeta]iei pân` la faza de 8-10

con]inutului optim de amidon, pot fi

Dan MAFTEI,

director tehnic Euralis

Page 21: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 21www.agrimedia.ro

Page 22: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201122

1. Securitatea alimentar`Principalul rol al agriculturii este acela de a produce m`rfuri alimentare. Cererea mondial` este \n cre[tere pe viitor, de aceea UE trebuie s` fie \n m`sur` s` r`spund` cu o ofert` consistent`. Este esen]ial ca agricultura european` s` p`streze [i s`-[i creasc` produc]ia, cu respectarea angajamentelor luate de UE, \n cadrul angajamentelor comerciale. Numai o agricultur` puternic` \i permite industriei alimentare s`-[i p`streze locul important \n mijlocul economiei [i comer]ului european, [tiut fiind faptul c` UE este primul exportator mondial \n cazul majorit`]ii produselor agricole transformate care con]in o valoare ad`ugat` mare. Europenii sunt exigen]i cu produsele alimentare (inclusiv cele locale), care trebuie s` aib` o calitate superioar` [i o mare diversitate [i care s` r`spund` normelor riguroase \n materie de securitate, calitate [i bun`stare. Agricultura european` se confrunt` ast`zi cu un mediu foarte concuren]ial, ca urmare a integr`rii economiei mondiale [i a liberalismului \n cre[terea schimburilor comerciale. Aceast` tendin]` se va men]ine \n anii ce vor veni, din perspectiva concluziilor negocierilor ciclului Doha, precum [i a acordurilor bilaterale [i regionale \ncheiate. Aceast` situa]ie constituie o provocare pentru agricultorii europeni, dar deschide totodat` perspectivele exporturilor europene de produse alimentare. Este deci important s` se continue consolidarea competitivit`]ii [i productivit`]ii sectorului agricol european. Favorabile pe termen mediu, perspectivele,

\n ceea ce prive[te pie]ele agricole, nu sunt \mbucur`toare, \n direc]ia incertitudinii [i a unei volatilit`]i, ce va r`mâne ridicat`.Se pare c` viitoarea PAC va intra \n vigoare dup` sfâr[itul crizei economice (mit sau realitate!), care a afectat destul de serios zonele agricole [i spaîiul rural, \n asociere cu evolu]iile macroeconomice globale, care au influen]at costul produc]iei agricole. Dup` 10 ani de simpl` stagnare, venitul agricol a sc`zut \n 2009, agravând [i mai mult situa]ia fragil` a agricultorilor: venitul agricol este mai mic cu 47%/unitatea de munc` fa]` de veniturile din alte sectoare economice, iar venitul locuitorilor din zonele rurale este cu 50% mai mic fa]` de venitul \ncasat de un locuitor din zona urban`.

2. Mediul [i schimb`rile climaticeSectorul agricol [i forestier joac` un rol-cheie \n furnizarea de servicii publice apreciate de societate, printre care amintim: peisagistica, biodiversitatea terenurilor agricole, stabilitatea climatului, o rezisten]` crescut` la inunda]ii, secet` [i incendii. |n acela[i timp, num`rul de practici agricole pot induce, poten]ial, o presiune asupra mediului, provocând epuizarea solului, penuriile de ap`, poluarea aerului, pierderea habitatelor naturale [i pierderea biodiversit`]ii.Emisiile de gaze cu efect de ser` produse de sectorul agricol au fost diminuate cu 20% \n UE dup` anul 1990. Este important s` exploat`m avantajele sectorului agricol european \n materie de atenuare a efectelor schimb]rilor climatice [i de

Provoc`rile sectorului agricol europeanadaptare la schimb`rile climatice, precum [i cre[terea capacit`]ii de reducere a cantit`]ii de gaze cu efect de ser`, o dat` cu cre[terea produc]iei de biomas` destinat` energiei regenerabile, captarea carbonului [i protejarea carbonului stocat \n sol pe baza inova]iei.

3. Echilibrul teritorialMulte zone rurale sunt din ce \n ce mai tributare sectorului agricol, ca urmare a diversific`rii structurii socioeconomice. Agricultura r`mâne un motor esen]ial al economiei rurale \n cea mai mare parte a spa]iului european. Vitalitatea [i poten]ialul numeroaselor zone rurale r`mân strâns legate de prezen]a sectorului agricol competitiv [i dinamic, care s` atrag` tinerii agricultori.Este cazul zonelor esen]ial rurale sau sectoarelor primare de procesare, care asigur` 5% din valoarea ad`ugat` [i 17% din num`rul locurilor de munc`, mai ales \n noile state membre UE, unde este nevoie s` se consolideze productivitatea [i s` se exploateze \n totalitate poten]ialul sectorului agricol. |n plus, agricultura joac` un rol important \n zonele rurale, \n ceea ce prive[te crearea de activit`]i economice strâns legate de industria agroalimentar`, de turism [i de comer]. |n numeroase regiuni, agricultura st` la baza tradi]iilor locale [i a identit`]ii sociale.

Industria alimentar` reprezint` 13,5% din num`rul total al angaja]ilor, contribuind cu 12,3% la valoarea ad`ugat` a industriei de procesare europene.

www.agrimedia.ro

Dr. ing. C`t`lin RO{CULETE

Page 23: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 23www.agrimedia.ro

Vic

tor

V`t

`man

uAna

MU

ST~

}EA

Page 24: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201124

Ceea ce mânc`m, putem consuma ca [i energie sau stoc`m sub form` de gr`simi de rezerv`, în func]ie de procesele metabolice induse de felul alimentelor consumate. Procesul de constituire a gr`simii de rezerv` în organism este strâns legat de secre]ia de insulin`, iar secre]ia de insulin` este favorizat` de puterea glicemic` a alimentelor. Fiec`rui aliment consumat îi corespunde un indice glicemic (un num`r ce m`soar` cât` glucoz` este absorbit` în sistemul circulator dup` consumul unui carbohidrat). Alimentele se clasific` în func]ie de indicele glicemic (IG) în: alimente cu indice glicemic foarte sc`zut (IG sub 35), sc`zut (IG între 35 [i 50), ridicat (IG între 50 [i 65) [i foarte ridicat (IG între 65 [i 100). Alimentele cu IG foarte sc`zut sau sc`zut reprezint` carbohidra]i buni pentru sc`derea în greutate [i pentru o alimenta]ie s`n`toas`, în timp ce alimentele cu IG ridicat [i foarte ridicat reprezint` carbohidra]i r`i, care favorizeaz` îngr`[area.

Alimenta]ie s`n`toas`: planul de sl`bire

www.agrimedia.ro

Bianca P~TRA{CU, Psihoterapeut/Consultant Nutri]ie

Bianca P~TRA{CU

Factori importan]i pentru cre[terea sau sc`derea în greutate

Cum asimil`m alimenteleProteinele sunt substan]e care se afl` în numeroase alimente de origine animal` [i vegetal`: carne, pe[te, ou`, lactate [i leguminoase. Sunt indispensabile organismului.• Asimilarea proteinelor nu îngra[`, facilitând pierderea în greutate, dac` alimentul ce le include nu are un con]inut ridicat de gr`simi. Ingerarea unei proteine nu are nici un efect glicemic (pancreasul nu secret` insulin`), proteina fiind asimilat` aproape în totalitate.Glucidele sau carbohidra]ii sunt substan]e care sunt transformate în glucoz`. Se g`sesc în alimente care, la origine, con]in fie zah`r (fructe, miere), fie amidon (f`in`, cereale, f`inoase). Absorb]ia glucidelor se face pe stomacul gol, la un interval de timp egal cu ingerarea lor. Sunt clasificate în func]ie de puterea lor glicemic`, m`surat` prin indicele glicemic. Se poate face, de asemenea, diferen]a între „glucidele bune”, cu indice sc`zut, [i „glucidele rele”, cu indice glicemic ridicat. • Asimilarea unui carbohidrat provoac` o cre[tere a glucozei din sânge, în func]ie de

puterea lui glicemic` (IG).Lipidele sunt substan]e a c`ror origine poate fi atât animal`, cât [i vegetal`. Acestea sunt gr`simi (carne, mezeluri, pe[te, unt, ulei, brânzeturi). Unele dintre ele pot m`ri colesterolul (carne, lactate), altele, dimpotriv`, contribuie la sc`derea lui (uleiul de m`sline etc.). • Asimilarea gr`similor în cantit`]i mici nu îngra[`, dar poate fi perturbat` când gr`simile sunt amestecate cu glucide rele (cu indice glicemic ridicat), având ca [i consecin]` o stocare de energie sub forma gr`similor de rezerv`. Ingerarea unei lipide singure nu are nici un efect glicemic, adic` nu are loc nici un fel de eliberare de glucoz` în sânge. Pancresul nu secret` insulin`, neexistând stocare de energie.• Fibrele alimentare (celuloza): în aceast` categorie intr` toate legumele verzi (salate, andive, praz, spanac, fasole verde), dar [i unele legume uscate, fructele [i cerealele în stare brut`, care con]in fibre în cantitate mare. Trebuie consumate frecvent, deoarece insuficien]a lor duce la caren]e grave. • Ingerarea fibrelor singure nu are nici un efect glicemic, adic` nu are loc nici un fel

Page 25: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 25

Alimenta]ie s`n`toas`: planul de sl`bire

www.agrimedia.ro

de eliberare de glucoz` în sânge.Dintre cele patru mari familii de substan]e alimentare (proteine, glucide, lipide, fibre), proteinele sunt absolut necesare organismului, deoarece con]in aminoacizi cu atât mai indispensabili, cu cât corpul nostru nu [tie s`-i fabrice. Tot a[a stau lucrurile în privin]a anumitor gr`simi care con]in vitamine [i a doi acizi gra[i esen]iali (acidul linoleic [i acidul linolenic), pe care celulele noastre sunt incapabile s`-i sintetizeze. Numai glucidele ar putea fi considerate cel mai pu]in necesare în perioada \n care se dore[te sc`derea \n greutate, pentru c` organismul [tie s` produc` glucoz` din gr`simile de rezerv`.Dar lipidele [i proteinele se g`sesc deseori combinate în acelea[i alimente, cum este cazul c`rnii. Pe de alt` parte, numai glucidele [i lipidele au o putere energetic` mare.De aceea - pentru ca expunerea s` fie clar` - vom l`sa deoparte, în mare m`sur`, proteinele. Astfel, de fiecare dat` când vom vorbi de un aliment, îl vom defini prin apartenen]a sa la trei categorii:• glucide sau carbohidra]i (glucide ,,bune” sau ,,rele”)• lipide• fibre alimentareCând un aliment va con]ine, în acela[i timp, [i glucide, [i lipide, ca în cazul arahidelor,

vom spune c` este glucido-lipidic.Planul de sl`bire este necesar s` dureze atât cât trebuie, pentru a putea ajunge la greutatea dorit`. De obicei, sunt necesare 2 sau 3 luni pentru slabirea propriu-zis`, dar [i pentru reglarea optim` a pancreasului.

S` rezum`m principiile de baz` ale planului de sl`bire:• Alege]i alimentele bazându-v` pe

poten]ialul lor metabolic, selectând carbohidra]ii cu IG cât mai sc`zut posibil (IG sub 50);

• Elimina]i în totalitate glucidele rele;• Dac` dori]i s` slabi]i foarte repede, trebuie

s` alege]i alimente cu IG sub 35 pentru majoritatea meselor;

• Când vre]i s` v` men]ine]i greutatea, alege]i alimente cu IG de pân` în 50;

• Pentru a v` men]ine o stare de s`n`tate optim`, este indicat s` alege]i proteine slabe, de calitate;

• Consuma]i minimum de gr`simi saturate [i alege]i în schimb acizii gra[i Omega 3 (pe[te, ulei de m`sline, avocado);

• Nu amesteca]i niciodat` glucidele rele (pâinea alb`, f`ina, f`inoasele) cu lipidele (carnea, gr`simile, uleiurile) în cursul aceleia[i mese;

• Evita]i toate elementele glucido-lipidice (ciocolat`, avocado, ficat, alune);

• Elimina]i în totalitate zah`rul din alimenta]ie;

• Nu mânca]i decât f`in` nerafinat` (necernut`);

• Nu mânca]i decât pâine neagr` cu t`râ]e sau integral`, fabricat` cu f`in` necernut` (o mânca]i numai la micul dejun);

• Uita]i de cartofi;• Uita]i de orezul alb, mânca]i numai orez

neprelucrat sau s`lbatic (cu modera]ie);• Nu mânca]i niciodat` paste f`inoase

f`cute din f`in` cernut`;• Renun]a]i provizoriu la alcool, sub toate

formele: aperitiv, vin, bere, digestiv, pân` când ajunge]i la greutatea dorit`;

• Evita]i cafeaua prea tare. Obi[nui]i-v` s` be]i cafea decofeinizat`;

• Nu s`ri]i niciodat` peste o mas`. Repartiza]i alimentele în trei mese, luate, pe cât posibil, la aceea[i or`.

• Limita]i consumul de „lipide rele”, preferându-le pe cele „bune”, pentru a preveni bolile cardiovasculare;

• |ncerca]i s` be]i cât mai pu]in când mânca]i, pentru a evita diluarea sucurilor gastrice. Nu be]i niciodat` la începutul mesei;

• Nu mânca]i în grab`. Mesteca]i bine [i evita]i orice încordare în timpul mesei;

• Prepara]i-v` singuri sucurile de fructe. Evita]i b`uturile acidulate [i elimina]i sucurile de fructe fabricate industrial, care con]in zah`r;

• A[tepta]i 3 ore dup` o mas` glucidic` (de exemplu, dup` micul dejun) înainte de a ingera lipide;

• A[tepta]i 5 ore dup` o mas` lipidic`, pentru a ingera glucide.

• Mânca]i multe fibre alimentare (celuloz`), salate, legume verzi, fructe.

|n articolele urm`toare, vom reveni cu detalii asupra meniului, dar [i a listelor cu alimente permise sau interzise.

GLUCIDE BUNE (IG SC~ZUT) GLUCIDE RELE (IG RIDICAT)

Fulgi de ov`z 50 Maltoz` (bere) 110

Cereale cu t`râ]e 50 Glucoz` 100

Orez complet 50 Pâine alb` rafinat` 95

Pâine de grâu integral` 50 Miere, dulcea]` cu zah`r 90

Pâine de secar` integral` 40 Fulgi de porumb 85

Maz`re verde 40 Morcov preparat termic 85

Orez s`lbatic 35 Zah`r alb 75

Lactate 35 Orez alb 70

Fructe proaspete 35 Cartofi 70

Fasole uscat` 25 Porumb 70

Ciocolat` am`ruie 22 Sfecl` 70

Fructoz` 20 Paste f`inoase, f`in` alb` 65

Arahide 15 Banane 60

Legume verzi 15 Stafide 60

Exemple de glucide clasificate în func]ie de IG (indice glicemic)

greutatea dorit`. De obicei, sunt necesare 2

S` rezum`m principiile de baz`

Dac` dori]i s` slabi]i foarte repede, trebuie

Factori importan]i pentru cre[terea sau sc`derea în greutate

Page 26: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201126 www.agrimedia.ro

Soia MG, principalul produs al biotehnologiei moderneMonsanto a fost prima companie produc`toare de semin]e care a lansat pe pia]` primele variet`]i transgenice, respectiv soia Roundup Ready [i bumbacul Bollgard. Soia MG, principalul produs al biotehnologiei moderne, a fost rapid introdus` \n cultur` de ]`ri precum SUA, Argentina, Brazilia, Canada, Mexic sau Uruguay, iar \n 2008, aceasta ocupa o suprafa]` de 65,8 milioane de hectare. Conform datelor prezentate de United Soybean Board, anul trecut aceast` cultur` a ocupat \n Statele Unite ale Americii aproape 30 de milioane de hectare. „Soia Roundup Ready este folosit` cu succes de 14 ani \n SUA datorit` beneficiilor pe care le aduce asupra solului [i mediului \nconjur`tor. Din suprafa]a total` cultivat` cu soia, de 30 de milioane de hectare, 92% este cultur` modificat` genetic. {i \n alte ]`ri procentul de soia ob]inut` prin biotehnologii este destul de mare. |n Brazilia, soia MG este cultivat` pe circa 15 milioane de hectare, ceea ce \nseamn` o propor]ie de 70% din suprafa]a total` destinat` acestei culturi. |n Argentina, vorbim de o pondere de 95%, iar \n Uruguay sau Paraguay de 100%”, a afirmat dl David Green, director de comunicare \n cadrul United Soybean Board. Soia Roundup Ready este planta care

prezint` toleran]` la principalul activ erbicid glifosat. Introducerea acestei plante transgenice a permis, \n primul rând, reducerea volumului de erbicide, [i implicit de combustibili, ca urmare a mic[or`rii num`rului de tratamente efectuate cu scopul combaterii buruienilor din cultur`. Pentru fermieri, aceste avantaje, precum [i posibilitatea practic`rii unui sistem de lucr`ri minime ale solului, care s` protejeze structura solului [i s` evite eroziunea, au fost suficiente pentru a adopta aceast` plant` \n cultur`. Dup` cum a precizat dl Green, „dac` o tehnologie nu aduce beneficii, ea nu va fi aplicat` de fermieri, iar acest sistem de cultur` poate fi folosit de orice fermier, inclusiv de cel care exploateaz` suprafe]e mici”. |n acest sens, directorul de comunicare din cadrul United Soybean Board a dat exemplul Indiei. „|n aceast` ]ar`, peste 90% din suprafa]a cultivat` cu bumbac este reprezentat` de soiuri modificate genetic. Acest bumbac este cultivat de micii fermieri. Tehnologia plantelor modificate genetic poate fi aplicat` \n orice ferm`, indiferent de dimensiunea acesteia”, a spus dl Green.Alte variet`]i de soia modificat`

Noi variet`]i de soia MG sunt a[teptate pe pia]a interna]ional`

www.agrimedia.ro

Din anul 1996, de când plantele modificate au \nceput s` fie cultivate \n scop comercial, suprafa]a ocupat` de acestea a crescut semnificativ. |ntr-un interval de numai 13 ani, suprafa]a cultivat` cu plante transgenice a crescut de 74 de ori. Aceast` rat` de adoptare este unic` \n istoria agriculturii mondiale.

genetic, \n afar` de Roundup Ready (RR): Roundup Ready 2 (RR2Y) - o variant` mai productiv`, LibertyLink, care prezint` toleran]` la erbicidele Ignite, [i Liberty (substan]a activ` glufosinat) [i un soi cu un con]inut ridicat \n acid oleic. „Soia MG High Oleic se cultiv` pe suprafe]e mici, deoarece este o pia]` de ni[`, \ns` \n urm`torii ani este a[teptat` o serie de variet`]i modificate genetic, un num`r mare de produse atât la soia, cât [i la porumb. 10 dintre aceste noi variet`]i sunt destinate alimenta]iei umane. La soia, una dintre variet`]i care a trezit interes este cea care are un con]inut bogat \n acizi Omega-3. Lan]urile mari de supermaketuri deja s-au interesat [i vor s` \ncheie contracte pentru achizi]ia de produse care con]in soia bogat` \n acizi Omega-3”, a precizat dl Green. Pân` \n 2020, vor fi lansate mai multe variet`]i de soia modificat` genetic, printre care unele cu con]inut sc`zut \n acid linoleic, pentru c` uleiul ob]inut nu este hidrogenat [i nu necesit` solven]i toxici pentru procesare. De asemenea, va exista soia cu un con]inut ridicat \n acid oleic [i sc`zut \n acid gras saturat. |n \ncheiere, dl Green a precizat c`, de când sunt acceptate plantele modificate genetic \n cultur`, nu s-a \nregistrat nici un risc atât asupra s`n`t`]ii umane [i animale, cât [i a mediului \nconjur`tor.A

na M

UST~

}EA

Uruguay sau Paraguay de 100%”, a afirmat

Alte variet`]i de soia modificat` sc`zut \n acid gras saturat. |n \ncheiere, dl Green a precizat c`, de când sunt acceptate plantele modificate genetic \n cultur`, nu s-a \nregistrat nici un risc atât asupra s`n`t`]ii umane [i animale, cât [i a mediului \nconjur`tor.

Page 27: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 27www.agrimedia.ro

Noi variet`]i de soia MG sunt a[teptate pe pia]a interna]ional`

www.agrimedia.ro

Page 28: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201128 www.agrimedia.ro

comercializarea de produse: pesticide, fertilizan]i, \ngr`[`minte, erbicide [i mai târziu semin]e. |n perioada 2003-2004, au fost f`cute primele teste la hibrizii de rapi]`, primele teste \n loturile demonstrative, dar [i primele cantit`]i vândute de s`mân]`.Dup` 2004-2005, au \nceput test`rile la s`mân]a de porumb [i floarea-soarelui [i au fost vândute primele cantit`]i.Compania a crescut datorit` seriozit`]ii, gamei de produse, profesionalismului [i, nu \n ultimul rând, adaptabilit`]ii la pia]`.

Iorgu ANASTASE,Director departament tehnic:„|n acest an, Summit Agro are \n lista de comercializare 52 de produse - insecticide, fungicide, erbicide, adjuvan]i, fertilizan]i, semin]e pentru cultura mare [i semin]e pentru legumicultur` -, pe care va trebui s` le gestioneze \mpreun` cu distribuitorii.

CLICK PLUS este un erbicid preemergent pentru porumb. Caracteristicile acestui produs sunt \mpiedicarea germina]iei buruienilor [i protejarea culturii de porumb \mpotriva infest`rii cu buruieni \n primele faze de cre[tere, combaterea simultan` a buruienilor graminee anuale, dar [i a buruienilor cu frunz` lat`, buruienilor monocotiledonate. Nu solicit` \ncorporare dup` aplicare, \ns`

Nout`]i \n portofoliul Summit Agro\n condi]ii de secet`, \ncorporarea la 3-4 cm adâncime ajut` la o bun` activare a produsului \n contact cu solul. Doza medie de 4 litri pe hectar preemergent este foarte generoas`.

BACKROW este un amestec complex, cu rol \n optimizarea eficacit`]ii erbicidelor peliculare de sol. Are o acoperire uniform` a solului, va \mpiedica formarea pic`turilor fine care nu ajung pe sol, \mbun`t`]e[te re]inerea substan]ei pulverizate pe sol. Culturile unde putem aplica acest erbicid sunt culturi de rapi]`, porumb, floarea-soarelui, cartof, culturi care permit aplicarea erbicidelor peliculare. Doza recomandat` este de 0,4 l/ha, indiferent de cantitatea de ap` utilizat` la hectar. Se aplic` din prim`var`, \mpreun` cu erbicidul, \nainte de r`s`rirea buruienilor. Ajut` atunci când plou` mult [i exist` riscul ca erbicidul s` fie sp`lat, ajut` \n momentele de secet`, ajut` atunci când bate vântul, pentru c` este un produs care face particulele mai grele [i a[a ajung mai u[or la sol.

GALBEN M este un fungicid pentru combaterea m`n`rilor, fungicid sistemic [i de contact, cu efect persistent preventiv [i curativ. Substan]a activ` benalaxyl 8% [i mancozeb 65%.

|n perioada 3-4 februarie, compania Summit Agro a organizat, \ntr-un cadru festiv, la Sinaia, lansarea gamei de produse ce vor fi comercializate \n acest an. Prezentarea „Nout`]i \n portofoliul Summit Agro” a adunat pe timpul celor dou` zile atât distribuitori, cât [i fermieri din \ntreaga ]ar`. Organizarea evenimentului, dar [i toate activit`]ile de promovare ale companiei Summit Agro sunt \n sarcina domnul Valerian I[toc, directorul de marketing al companiei.

Februarie 201128

Mihai MIRITESCU,Director de produs semin]e

Hidetaka SATO,Pre[edinte Summit Agro

Sloganul Summit Agro „Noi facem p`mântul mai roditor” a fost explicat de domnul Mihai Miri]escu, director de produs semin]e, referindu-se [i la colaboratorii dân[ilor, ca fiind puterea prin care „\mpreun` lucr`m pentru ca fermierul s` mearg` mai departe, s` produc` [i s` aib` de toate, ajungând al`turi de noi \n top.” Compania a fost \nfiin]at` \n 1996, an \n care s-a \nceput

Page 29: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 29www.agrimedia.ro

SYLLIT este un fungicid utilizat \n pomicultur` cu efect preventiv excelent [i curativ de lung` durat`. Substan]a activ` este Diodine 400 g/l. Are un efect curativ foarte bun, trebuie aplicat cel târziu la 48 de ore de la apari]ia infec]iei, este aprobat pentru o combatere integrat` \n Europa, se potrive[te foarte bine pentru m`r, piersic, prun [i alte specii pomicole.Recomand`m aplicarea acestuia prim`vara devreme, rezist` foarte bine la sp`lare, la rou` [i ploi dese, la temperaturi sc`zute de 6 grade [i nu este afectat.

Mospilan + Toil, un acaricid [i insecticid destinat, \n principal, tratamentelor prevegetative \n pomicultur`.Este un produs cu activitate sistemic` translaminal`, combate d`un`torii, nu produce toxicitate pomilor [i altor specii, nu afecteaz` albinele. Temperaturile joase nu \l afecteaz`, temperaturile ridicate accelereaz` efectul acestui produs.Re]eta omologat` este pentru m`r, prun, ca tratamente prevegetative.

Mospilan 20 SP/SG, insecticid sistemic din grupa produselor neonicotinoidice, cu un spectru larg de combatere. Ac]ioneaz` asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ou-larv`-adult, are ac]iune rapid`, afectând sistemul nervos al insectelor, care paralizeaz` [i mor. La legume, necesit` perioad` foarte scurt` de pauz` de la aplicare pân` la recoltare.”

Violeta DUMITRU,Asistent tehnic:„Produsul Teprosyn este folosit pentru fertilizarea culturii \nainte de \nfiin]are. Este un fertilizant [i un stimulator al germina]iei [i cre[terii plantulelor \n primele faze de vegeta]ie, se aplic` pe semin]e \nainte de sem`nat.Teprosyn con]ine azot, fosfor [i zinc, are un efect de fortificare [i pornire rapid` \n vegeta]ie [i \n cultur`, asigur` nutrien]ii esen]iali. Acest produs se aplic` la rapi]`, porumb, floarea-soarelui, cu 8 litri pe zona de s`mân]`, iar la cereale cu 3-5 litri.

Seniphos este un produs care contribuie la colorarea uniform` a fructelor ro[ii [i are un efect similar asupra c`p[unilor. Con]ine calciu [i fosfor, este recomandat \n doze de 10 litri la ha. Prin utilizarea acestui produs se \mbun`t`]esc fermitatea [i m`rimea

fructelor, cre[te con]inutul \n zah`r [i se reduc pierderile din timpul depozit`rii.Last N este un fertilizant foliar pe baz` de azot, cu o formulare lichid`. Acest produs reprezint` un nou concept \n viitorul nutri]iei plantelor, fiind un amestec complex de peste 150 de combina]ii diferite de uree. Toate componentele azotate sunt solubile \n ap` [i uniform concentrate, diferit din punct de vedere chimic [i fizic fa]` de alte produse conven]ionale pe baz` de uree [i azota]i. Last N nu cristalizeaz` pe frunze, ceea ce face ca \ntreaga cantitate de azot s` fie folosit` de c`tre plante [i prin eliberarea controlat` pe plante asigur` necesarul de azot pe o perioad` foarte lung` de timp. Se recomand` doza de 10-15 litri la hectar.

Brassitrel, un produs special pentru cultura de rapi]`, con]ine bor, magneziu [i sulf. Prin utilizarea acestiu produs se cre[te rezisten]a la iernare [i boli, datorit` aportului de microelemente, ceea ce duce la o cre[tere armonioas` a plantelor [i implicit la produc]ii foarte ridicate.Brassitrel con]ine 5 elemente pentru o cultur` de succes: magneziu - care ajut` la cre[terea r`d`cinilor [i dezvoltarea culturii, sulf - care ajut` la sinteza acizilor gra[i, bor - cre[terea r`d`cinilor [i a frunzelor, mangan - ajut` la cre[terea foliajului plantei, molibden - ajut` la utilizarea eficient` a fosforului.Brassitrel contribuie la ob]inerea unei culturi bine \ncheiate toamna, cre[te rezisten]a plantelor la iernat, reducând pierderile de plante peste iarn` [i ajut` la regenerarea plantelor \n prim`var`, ajut` la o maturitate uniform` [i cre[te productivitatea [i calitatea uleiului din semin]e. Acest produs se aplic` toamna, pentru cre[terea rezisten]ei la factorii de stres, [i prim`vara, pentru prevenirea manifest`rii caren]elor [i a bolilor sau, \n general, când \n sol exist` un dezechilibru creat de planta premerg`toare. Doza recomandat` este de 3 kg/ha.

Elit este un \ngr`[`mânt foliar de tip NPK ce asigur` un aport suplimentar de elemente nutritive necesare unei cre[teri [i dezvolt`ri corespunz`toare. Contribuie la ob]inerea unor produc]ii ridicate, cre[te rezisten]a plantelor la boli [i d`un`tori, con]ine un adjuvant \ncorporat pentru o eficacitate mai bun`, nu este fitotoxic [i se aplic` atât foliar, cât [i prin fertirigare. Se aplic` la cereale, legume, porumb, iar

doza recomandat` este de 2,5-3/ha.Stopit este un fertilizant, un \ngr`[`mânt pe baz` de calciu, provenit din clorura de calciu alimentar`.Prin utilizarea acestui produs se pot ob]ine fructe de calitate superioar`, bine conturate [i ferme. Stopit reduce deshidratarea fructelor, cre[te durata de p`strare, \mbun`t`]e[te rezisten]a la transport [i manipulare, completeaz` necesarul de hran` din plante [i fructe \n fazele critice. Lipsa acestuia duce la p`tarea amar` a cojilor [i la pr`bu[irea merelor, putrezirea ciorchinilor la vi]a-de-vie, \nnegrirea inimii la ]elin` [i la conopid`. Are rol curativ [i preventiv pentru o cultura [i recolt` s`n`toase. Se aplic` la m`r [i cartof, \n doz` de 4-6 litri la hectar, la tomate [i ]elin` 5 litri la hectar, iar la c`p[un, cire[, vi]`-de-vie, \ntre 7 [i 10 litri la hectar.”

|n \ncheierea evenimentului, reprezentan]ii companiei, prin domnul Hidetaka Sato, pre[edinte Summit Agro, au \nmânat premii ingenioase principalilor distribuitori, astfel:Premiul pentru „Client negociator” - s-a acordat firmei Fructigena SRLPremiul „Client nou” - Alin Agro SRLPremiul „Client fidel” - Agro Email Premiul „Client vechi” - ChematromPremiul „Client model” - Alcedo SRLPremiul „Vlient con[tiincios” - Cargill Agricultur`Premiul „Client tricky” sau „Client complicat” - Planta Farm- Planta Farm

Februarie 2011 29

\n sol exist` un dezechilibru creat de planta

Violeta DUMITRU,Asistent tehnic

Iorgu ANASTASE,

Director departament tehnic

Sim

ona

MU

NTE

AN

U

Page 30: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201130

Conceput ini]ial pentru protec]ia culturilor joase, precum cele de c`p[un, foarte bine \nchise pentru a ob]ine produc]ii timpurii, aveau o \n`l]ime la centru \ntre 2,5 [i 3 m. Datorit` solicit`rilor mari din Germania [i SUA, s-a proiectat [i dezvoltat sistemul Super Solo. Cu o \n`l]ime la centru de 3-3,5 m [i a p`r]ii laterale de 1-1,2 m, acest sistem este ideal pentru orice tip de cultur`.Toate sistemele de solarii Haygrove au anumite avantaje: permit realizarea protec]iei culturilor agricole pe suprafe]e mari, cu costuri minime; \n`l]imi mari pentru a putea intra \n solarii cu utilajele folosite [i \n câmp; mutabile de pe o parcel` pe alta, nu necesit` structuri de beton; iau forma terenului, eliminind opera]iunea de nivelare; rezistente la vânt; cost al investi]iei sc`zut, recuperarea banilor investi]i se poate realiza \n 2-3 sezoane de cultur`Sistemul Solo este un solar individual. |n aceast` serie distingem dou` modele: solarul Solo [i solarul Super Solo.Solarul Solo simplu are urm`toarele caracteristici: construit din ]eav` din o]el extradur, cu diametrul de 40 mm [i grosimea peretelui ]evii de 2 mm. }eava este galvanizat` la interior [i la exterior. La cererea beneficiarului, grosimea peretelui poate fi mai mare sau mai mic` de 2 mm; l`]imea (deschiderea) se poate situa \ntre 5,5 m [i 8,5 m; \n`l]imea la centru poate fi cuprins` \ntre 2,5 m [i 3 m; pentru a permite accesul tractoarelor \n interiorul solarului, lungimea este cea dorit` de fermier. Se pot construi [i solarii cu o lungime de 300 m. Sistemul de solarii Super Solo este destinat,

\n general, cuturilor care necesit` palisare. Aceste solarii au urm`toarele caracteristici: ]eav` din o]el extradur, cu diametru de 40 mm [i grosimea peretelui de 2,5 mm; galvanizare interioar` [i exterioar` a ]evii; deschidere \ntre 5,5 m [i 8,5 m; \n`l]ime la centru - 3,5 m, iar la margine de 1,2 m; lungimea este dup` necesit`]i. Datorit` structurii de o]el foarte puternice, dat` [i de grosimea peretelui ]evii, este posibil` construc]ia sistemului de palisare direct pe structura solarului. Acest lucru se realizeaz` prin ramforsarea fiec`rui arc de cerc cu ]eav` galvanizat` interior [i exterior cu o lungime de 4 m. Prin aceast` opera]iune, nu numai c` se realizeaz` spalierele pentru ro[ii, ardei, castrave]i etc., dar se adaug` un plus de rezisten]` solariilor.Ambele variante pot fi: dotate cu u[i care se ruleaz` cu manivel`, u[i cortin` sau u[i tip burduf, pentru zonele foarte expuse vânturilor puternice; acoperite cu folie cu grosimi de 0,150 mm, 0,180 mm [i 0,200 mm, garantat` 3 sau 4 ani de c`tre produc`tor, folia fiind laminat` \n 5 staturi [i trat` UV [i antipicurare; dotate cu sistem de frânghie continu` peste folie, tratat` UV, necesar ventila]iei laterale; forma arcului s` nu fie semirotund`, ci ascu]it` (arc gotic).La ambele tipuri de solarii, coama poate fi \nt`rit` cu ]eav` de o]el, pentru a da un plus de rezisten]` solarului, sistemul de aspersie sau de tratamente poate fi suspendat, ventila]ia poate fi par]ial` sau total`. Solariile pot fi

Solariile Haygrove seria Soloconstruite individual sau unul lâng` altul, dup` preferin]`.|n mod cert, Haygrove nu a inventat solariile, dar prin inova]iile aduse, mare parte patentate interna]ional, a creat avantaje multiple, comparativ cu solariile clasice, cu \n`l]imi mici, fixate \n beton, sau chiar din lemn, atât de populare \n România, [i anume: 1. seria Solo \mbin` perfect avantajele solariilor joase [i foarte bine \nchise cu posibilit`]ile de intrare \n solarii cu utilaje de capacitate normal` [i un volum mare de aer specific solariilor multiple;2. mul]i cultivatori au nevoie de solarii joase [i bine \nchise pentru produc]iile timpurii. Dar mai târziu, au mari probleme cu ventila]ia, umiditatea excesiv` [i temperatura ridicat` din interiorul lui. Atât prin form`, cât [i prin dimensiunile solarului se elimin` aceste riscuri;3. se pot monta \n câmp, pe orice suprafa]`;4. sunt perfecte atât pentru culturile joase, cât [i pentru cele mai \nalte;5. construibile pe suprafe]e \nclinate sau denivelate.|n Romania, firma Haygrove comercializeaz` solarii profesionale pentru agricultur`, iar cea mai mic` unitate care poate fi livrat` este de 450 mp.

Vasile FONOAGE, reprezentant Haygrove pentru România

Destinate în special extinderii sezonului de cultur`, solariile din seria Solo corespund cerin]elor cultivatorilor din România care doresc recolte timpurii, dar [i un solar rezistent la condi]iile meteorologice din ]ara noastr`.

nu fie semirotund`, ci ascu]it` (arc gotic).La ambele tipuri de solarii, coama poate fi \nt`rit` cu ]eav` de o]el,

sau de tratamente poate

cea mai mic` unitate care poate fi livrat` este de 450 mp.

Page 31: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 31www.agrimedia.ro

Vic

tor

V`t

`man

uAna

MU

ST~

}EA

Page 32: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201132

Cultivarea ciupercilor poate fi realizat` \n tot cursul anului, aducând produc`torului venituri financiare \nseminate. Pentru a ob]ine ciuperci de cea mai bun` calitate [i \n cantit`]ile a[teptate, o condi]ie esen]ial` o constituie protejarea lor fa]` de atacul d`un`torilor. |n cele ce urmeaz`, vom prezenta trei d`un`tori mai importan]i ai culturilor de ciuperci.

Puricile ciupercilor - Hypogastrura manubrialis TullbAdultul are 1,3-1,6 mm lungime, corpul scurt, pubescent, de culoare albastruie-cenu[ie, cu pete brune. Larva tân`r` este alb` cu pete negre, iar la maturitate seam`n` cu adultul. |n condi]ii de ser`, se poate \nmul]i tot timpul anului. Femela depune ou`le \n stratul superficial al solului, \n grupe. Adul]ii tr`iesc 5-10 luni. Condi]iile optime dezvolt`rii speciei sunt temperaturi de 22-24 de grade Celsius [i umiditatea relativ` a aerului de 90-100%.Adul]ii [i larvele mineaz` p`r]ile comestibile ale ciupercii, sub forma unor

D`un`torii culturilor de ciupercigalerii scurte [i ramificate, \ncepând de la vârful p`l`riei, producând brunificarea, \nmuierea [i apoi putrezirea acestora.

}ân]arul ciupercilor - Sciara fenestralis ZettAdultul are corpul de 1,5-6 mm, femela fiind mai mare decât masculul. Are aspect de ]ân]ar, de culoare neagr`, cu uromerele par]ial g`lbui. Are picioarele lungi [i sub]iri, iar aripile sunt mai lungi decât corpul. Larva este apod`, de culoare alb`, cu capul negru. Specia are 3-4 genera]ii pe an. Femela depune ou`le \n b`legar, \n sol, mai rar pe ciuperci. Adultul tr`ie[te pân` la 6 zile, iar o genera]ie dureaz` pân` la 30 de zile.

Optimul dezvolt`rii acestei specii sunt temperaturile de 18-20 de grade Celsius [i umiditatea relativ` a aerului de peste 80%. Larvele insectei sunt considerate ca fiind cele mai d`un`toare culturilor de ciuperci, atacând miceliul, butonii de fructificare [i ciuperca matur`.Larva („viermele”) are 3-5 mm lungime, corpul de culoare alb`, iar capul este negru-lucitor, f`r` picioare. Aspectul atacului se prezent` astfel: butonii ciupercii g`uri]i (cuiburi pentru larve), hifele devin negre, filamentele ciupercii dispar, min`ri \n piciorul [i p`l`ria ciupercii. |n ciuperc`rie se simte un miros nepl`cut, caracteristic. Fiind cel mai important d`un`tor pentru

umiditatea relativ` a aerului de 90-100%.

Fiind cel mai important d`un`tor pentru

Ciupercile cultivate constituie un aliment deosebit de valoros, dar [i un aliment „trufanda” pentru diferite ocazii. Atunci când cultivatorul de ciuperci asigur` condi]ii optime dezvolt`rii [i previne la timp atacul bolilor [i al d`un`torilor, str`dania lui va fi r`splatit` atât prin satisfac]ia profesional`, cât [i material`, [tiiut fiind faptul c` ciupercile sunt c`utate pe pia]` [i pl`tite corespunz`tor muncii depuse.

Page 33: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 33

Vic

tor

V~T~

MAN

U

www.agrimedia.ro

cultura de ciuperci, vom prezenta mai amplu biologia acestuia.Musca este \ntâlnit` frecvent \n ciuperc`rii, dar atac` [i ciupercile din câmp. |n ciuperc`rii, se dezvolt` continuu, iar \n câmp are 3-4 genera]ii.Ou`le sunt depuse \n grupe de 4-8 buc`]i, pe p`mânt, pe b`legar sau mai rar pe ciuperci. Dup` 4-7 zile apar larvele, care se dezvolt` \n decurs de 2-3 s`pt`mâni, dup` care se retrag \n substrat [i se transform` \n pupe \nvelite \n fire de m`tase. Dup` 8-14 zile, apar adul]ii, care tr`iesc doar 1-6 zile, perioad` \n care se \mperecheaz` [i astfel dau na[tere la o nou` genera]ie.Periculoase sunt larvele, care atac` miceliul, butonii de fructificare [i ciupercile adulte. |n urma atacului, miceliul are hifele negre, iar filamentele fine dispar. Pagube mari sunt produse la butoni, care pot fi complet perfora]i de larve. De asemenea, ele sap` galerii \n piciorul sau \n p`l`ria ciupercii. Ciupercile se \nmoaie, putrezesc [i devin brune. Dac` atacul este puternic, \n spa]iul de cultivare se simte un miros specific acestui d`un`tor.

Pentru a preveni atacul produs de acest d`un`tor, este important s` se fac` un control permanent [i atent al ciupercilor din spa]iile de depozitare, iar la g`sirea unor ciuperci atacate, acestea s` fie imediat adunate [i distruse. Este bine s` se evite dep`[irea temperaturii de 17 grade Celsius [i a umidit`]ii relative a aerului de 80%, timp de 1-2 zile, \n perioada recolt`rii ciupercilor. Se va proceda la \nlocuirea \n perioada de repaos a compostului, care apoi se va trata cu un dezinfectant pe cale termic` sau prin fumiga]ii cu Sulfotox sau al]i fumigan]i.Platforma, dar [i stratul nutritiv trebuie ]inute 24 de ore la temperatura de 58 de grade Celsius, iar la fiecare \ntoarcere a compostului, \ntre cicluri, s` se trateze \ntrega platform` cu substan]e (insecticide recomandate de Laboratorul Fitosanitar jude]ean), care conduc la distrugerea d`un`torilor, sau s` se \ncorporeze \n masa de compost. |ntre ciclurile de cultur`, se va face dezinfectarea ciuperc`riilor, precum [i pasteurizarea la temperatura amintit`

anterior. De asemenea, \ntre valurile de cules se pot face fumiga]ii cu produse omologate.

Musca gheboas` a ciupercilor - Megaselia nigra MeigAdultul are 2-3 mm lungime, culoare neagr` [I antene scurte. Larva este apod`. Insecta se \nmul]este din iunie pân` \n toamn`. Femela depune ou`le \ntre lamelele ciupercilor sau pe miceliu. Doar larvele atac`, acestea f`cându-[i galerii \n p`l`ria ciupercilor. |n ciuperc`rii mai poate fi \ntâlnit`, ca specii d`un`toare, o serie \ntreag` de d`un`tori, \ntre care se distinge nematodul ciupercilor (Ditylenchus mycelopphagus). Combaterea d`un`torilor din ciuperc`rii prin m`surile nechimice este cea mai la \ndemân` metod` pentru cultivatorul de ciuperci [i totodat` cea mai indicat`, [tiut fiind faptul c` ciupercile absorb [i re]in substan]ele toxice din sol [i din aer. Pentru aceasta, se va institui un control fitosanitar riguros, pentru evitarea infest`rii din exterior.

Principale beneficii ale culturii ciupercilorLa demararea unei ciuperc`rii, ave]i posibilitatea s` beneficia]i de fonduri nerambursabile de la UE.Un rol important \n \nfiin]area de noi ciuperc`rii intensive, cu tehnologie modern` [i produc]ie continu` tot timpul anului, \l are sprijinul financiar al statului. Este o perioad` benefic`, cu mari posibilit`]i pentru dezvoltarea [i modernizarea agriculturii române[ti, \n general, deci [i a culturii ciupercilor - ca sector al acesteia. Cultura ciupercilor va beneficia de acest sprijin financiar deosebit - importante fonduri structurale de la UE, fapt ce va crea premise favorabile unei dezvolt`ri puternice a acestui domeniu.

Este cultura cu cel mai mare randament pe metrul p`tratPrin cultivarea ciupercilor se ob]in cantit`]i \nsemnate de protein` valoroas` pe unitatea de suprafa]`. |n prezent, utilizarea tulpinilor hibride foarte productive [i a tehnologiilor intensive de cultur` asigur`, \n mod obi[nuit, recolte de 25-30 kg ciuperci/mp/ciclu (25-30%).

|ns`, trebuie ]inut seama [i de faptul ca \n ciuperc`rii spa]iul se utilizeaz` la maximum, prin etajarea culturii. Astfel, produc]ia \nregistrat` pe o anumit` suprafa]` util` cre[te propor]ional cu num`rul de niveluri amenajate \n camerele de produc]ie. Astfel, se poate ajunge la realizarea a pân` la 6-7 cicluri/camera de cultur`/an.

Amortizarea investi]iei se face \ntr-un timp scurt|n compara]ie cu celelalte specii horticole, ciupercile au un ciclu scurt de produc]ie. Cultura de ciuperci cu gradul cel mai mare de complexitate este cea de „champignon”. Un ciclu de produc]ie la aceste ciuperci poate ]ine ocupat` o camer` de cultur`40-50 de zile \n cazul ciuperc`riilor intensive [i pân` la 120 de zile \n cultura clasic-sezonier`. Perioada scurt` a ciclului de produc]ie permite un circuit rapid al fondurilor b`ne[ti [i recuperarea investi]iilor mult mai repede decât la alte specii horticole. Acest fapt este foarte \ncurajator pentru produc`torii individuali [i micii fermieri.

Substratul de cultur` se ob]ine foarte u[or din subproduse [i reziduuri vegetale [i animaleTrebuie luate \n considerare dou` aspecte: economic [i ecologic.|n vederea producerii substratului de cultur`, sunt valorificate subproduse [i de[euri provenite din agricultur`, zootehnie, industria agroalimentar` [.a. Acestea reprezint` materii prime relativ ieftine [i u[or de g`sit pe plan local. Este vorba, \n principal, de paie, cioc`l`i [i tulpini de porumb, pleav`, gunoi de cal [i de p`s`ri cu a[ternutul respectiv etc.

Principale beneficii ale culturii ciupercilor

pân` la 6-7 cicluri/camera de cultur`/an.

|n compara]ie cu celelalte specii horticole, Substratul de cultur` se

Page 34: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201134

Page 35: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 35

Page 36: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201136 www.agrimedia.ro

Pe plan interna]ional, pre]urile principalelor produse agricole sunt \n cre[tere, \n principal din cauza sc`derii stocurilor mondiale de cereale [i a cererii crescute de materii prime pentru producerea de biocombustibili. Totodat`, cererea prea mare \n raport cu produc]ia determin` cre[terea pre]ului. Un astfel de caz, cu r`sunet pe pia]a interna]ional`, a avut loc \n var`, când produc]ia de grâu din Rusia a fost compromis` din cauza secetei puternice, iar pre]ul a avut o cre[tere semnificativ`.

Context interna]ional favorabil pentru cereale|n contextul unei bune perspective pentru produc]ia din acest an, investi]ia \n tehnologia de cultur`, cu scopul ob]inerii unor produc]ii mai mari, este profitabil`.La grâu, pre]ul este \n continu` cre[tere, la floarea-soarelui se men]ine ridicat, iar \n cazul porumbului, acesta a crescut cu 65% fa]` de anul trecut. O anumit` influen]` asupra pre]ului porumbului \l are [i cerin]a pentru bioetanol. Pe pia]a interna]ional` exist` deja contracte \ncheiate la un pre] de 450 euro/ton` la rapi]`, respectiv de 200 euro/ton` la porumb. Evolu]ia favorabil` a pre]urilor de valorificare permite perfec]ionarea tehnologiei de cultur`, iar aceasta nu poate fi realizat` f`r` aplicarea unor \ngr`[`minte chimice de calitate. „Se poate interveni asupra cre[terii capacit`]ii de \nfr`]ire a plantei [i dezvolt`rii

masei vegetative pentru o fotosintez` mai bun`. Plantele verzi vor avea timp s` acumuleze substan]e \n bob [i s` dea produc]ii ridicate”, a afirmat dna Banu, Business Developer Timac Agro România. Asigurarea elementelor nutritive de care cultura are nevoie ocup` un rol important \n tehnologia de cultur`. De aceea, \n cadrul evenimentului au fost prezentate solu]ii de fertilizare la culturile de grâu, rapi]`, porumb, floarea-soarelui.La cultura grâului s-a discutat despre importan]a aplic`rii azotului \n func]ie de necesarul plantei. 20% din cantitatea de azot este consumat` \n perioada de la sem`nat pân` la faza de \nfr`]ire, 70% dup` \nfr`]ire, pân` la burduf, [i 10% de la \nflorire [i pân` la umplerea bobului. Un fertilizant care s` fie capabil s` elibereze treptat azotul ar fi o alegere bun` pentru fiecare fermier. Este foarte important ca plantele s` beneficieze \n mod constant de aportul de azot, iar acesta s` devin` disponibil \n func]ie de necesit`]ile plantei.La grâu, \n prima faz` se va acorda o importan]` deosebit` dezvolt`rii culturii, a sistemului radicular, pentru c` planta trebuie s` reziste la frig [i s` \nfr`]easc`. Pe m`sur` ce ea se dezvolt`, trebuie ajutat procesul de fotosintez`, care determin` o bun` absorb]ie a substan]elor nutritive [i \nflorirea. La rapi]`, suprafa]a cultivat` este \n cre[tere, asta [i datorit` faptului c` pre]ul de valorificare este unul satisf`c`tor. |n

Investi]ia \n \ngr`[`minte de calitate - un pas spre eficien]`

2010, acesta a fost de 1,1 lei/kg. Produc]ia depinde, \n mare masur`, de ramificarea plantei, de aceea e foarte important ca \n prim`var` cultura s` porneasc` bine \n vegeta]ie. Dup` iarn`, este important s` se intervin` pentru dezvoltarea sistemului radicular. Aplicarea unui biostimulator radicular, \n aceast` perioad`, poate fi o alegere bun`. |n privin]a necesarului de azot, rapi]a folose[te, din cantitatea total` administrat`, aproximativ 30% \n prima perioad` de vegeta]ie [i 50% \n faza de \nflorire.Porumbul, de asemenea, are nevoie de un sistem radicular bine dezvoltat, de azot disponibil pe toat` perioada de vegeta]ie [i de aport de fosfor.Solu]iile de fertilizare prezentate de Timac vin s` satisfac` toate cerin]ele plantelor de cultur` vizavi de elementele nutritive. La finalul evenimentului, ing. Nicoleta Banu a prezentat produsele Sulfammo 30 [i Sulfammo 25. La primul \ngr`[`mânt, au fost enumerate urm`toarele puncte forte: pierderi minime prin levigare sau volatilizare; aport de magneziu [i sulf pentru ac]iune sinergic`; nu acidifieaz`, protejând astfel solurile [i via]a microbian`; N-Pro asigur` absorb]ia [i transformarea azotului. Sulfammo 25 combin` rapiditatea azotului nitric cu eficien]a azotului amoniacal, are un aport generos de sulf pentru culturile cu necesar ridicat [i un aport de magneziu pentru o fotosintez` eficient` [i productiv`.

www.agrimedia.ro

Ana

MU

ST~

}EA

|n cadrul unui seminar organizat la Ploie[ti, la sfâr[itul lunii ianuarie, Timac Agro România a sus]inut o prezentare privind condi]iile actuale ale pie]ei [i importan]a fertiliz`rii culturilor agricole.

Page 37: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 37www.agrimedia.ro

Investi]ia \n \ngr`[`minte de calitate - un pas spre eficien]`

www.agrimedia.ro

Hibrizi recomanda]i de MAÏSADOUR SEMENCES în 2011Mas 84.E (semitimpuriu)Hibrid semitimpuriu, cu un excelent poten]ial de produc]ie. Toleran]` la atacul de lupoaie (Orobanche cumana, ras` A-E). Înflorire timpurie, pentru a evita temperaturile ridicate din iulie. Mas 84.E este un hibrid simplu, de tip linoleic, în`l]ime medie, pozi]ia capitulului este pendular`, bine acoperit cu semin]e. Acest hibrid are cea mai bun` adaptare \n zona Moldovei. Densitatea recomandat` cu condi]ii optime de cultur`: 60-65.000 plante/ha, iar în condi]ii dificile de cultur`: 50-55.000 plante/ha. MMB: 55-60 g. MHL: 41-43 kg/hl. Con]inut în ulei: 50%.

Mas 90.T (semitardiv)Hibrid semitardiv, cu bun` capacitate de adaptare [i poten]ial stabil de produc]ie. Foarte tolerant la principalele boli ale florii-soarelui (în special Sclerotinia calatidiu [i Phomopsis). Con]inut bogat în ulei. Mas 90.T este un hibrid de tip linoleic, cu talie mijlocie, calatidiu mijlociu-mare, înclinat, bine acoperit cu semin]e, u[or convex. Tolerant la atacul de lupoaie (Orobanche cumana, ras` A-E) [i foarte bine adaptat la condi]ii de stres. Densitatea recomandat` cu condi]ii optime de cultur`: 60-65.000 plante/ha [i în condi]ii dificile de cultur`: 50-55.000 plante/ha. MMB: 55-60 g. MHL: 41-43 kg/hl. Con]inut în ulei: 48-50%.

Mas 94.C (semitardiv)Hibrid semitardiv, cu capacitate foarte bun` de produc]ie. Foarte bun` toleran]` la frângere [i c`dere. Toleran]` foarte bun` la principalele boli (Sclerotinia, Plasmopara helianti). Mas 94.C este un hibrid simplu de tip linoleic, înal]ime medie spre înalt`. Capitul mare, înclinat, bine acoperit cu semin]e. Toleran]` la atacul de lupoaie (Orobanche cumana, ras` A-E). Densitatea recomandat` cu condi]ii optime de cultur`: 60-65.000 plante/ha [i în condi]ii dificile de cultur`: 50-55.000 plante/ha. MMB: 55-60 g. MHL: 41-43 kg/hl. Con]inut în ulei: 46-48%.

Mas 97.A (semitardiv)Hibrid semitardiv, rezistent la Orobanche cumana, ras` A-E. Poten]ial de produc]ie foarte ridicat [i plant` s`n`toas`. Foarte puternic în toate tipurile de sol. Mas 97.A are talia plantei medie spre înalt`. Capitul mare, convex, cu pozi]ie pendular`,

caracterizat ca „gât de leb`d`”. Calatidiul este bine acoperit cu semin]e de m`rime mijlocie. Poate fi cultivat în zonele unde se recomand` hibrizii semitardivi, chiar [i în zonele infestate cu lupoaie, rasele A-E (Orobanche cumana). Densitatea recomandat` în condi]ii optime de cultur`: 60-65.000 plante/ha, iar în condi]ii dificile de cultur`: 50-55.000 plante/ha. MMB: 60 g. MHL: 41-43 kg/hl. Con]inut în ulei: 49-52%.

Mas 91.IR (semitimpuriu)Hibrid semitimpuriu, tolerant la erbicidul PULSAR 40. Toleran]a bun` la frângere [i c`dere. Rezisten]` genetic` la atacul de man`. Toleran]` bun` la Sclerotinia tulpinilor [i foarte bun` la Sclerotinia calatidiilor. Mas 91.IR are plant` de talie medie, cu aspect pl`cut. Densitatea recomandat` în condi]ii optime de cultur`: 60-65.000 plante/ha, iar în condi]ii dificile de cultur`: 50-55.000 plante/ha. MMB: 50-55 g. MHL: 40-42 kg/hl. Con]inut în ulei: 49-51%.

Mas 93.IR (semitimpuriu)Hibrid semitimpuriu, tolerant la erbicidul PULSAR 40. Productivitate ridicat` [i stabil`. Vigoare la r`s`rire foarte bun`. Mas 93.IR are plant` cu în`l]ime medie, boabele au un con]inut mare în ulei, fiind un hibrid foarte tolerant la secet`. Densitatea recomandat` în condi]ii optime de cultur`: 60-65.000 plante/ha, iar în condi]ii dificile de cultur`: 50-55.000 plante/ha. MMB: 60 g. MHL: 40-42 kg/hl. Con]inut în ulei: 48-50%.

Mas 95.IR (semitardiv)Hibrid semitardiv, tolerant la erbicidul PULSAR 40. Excelent poten]ial în sistemul de produc]ie Clearfield. Rezisten]` foarte bun` la c`dere [i frângere. Mas 95.IR are talia plantei medie, capitulul mediu, convex, pu]in înclinat [i bine acoperit cu semin]e. Semin]ele sunt de m`rime mijlocie. Con]inutul de ulei în semin]e este mediu. Mas 95.IR poate fi cultivat în zonele unde controlarea buruienilor este dificil`, iar în zonele infestate cu cele mai avansate rase de lupoaie, numai dac` se face cu erbicidul PULSAR 40. Densitatea recomandat` în condi]ii optime de cultur`: 60-65.000 plante/ha, iar în condi]ii dificile de cultur`: 50-55.000 plante/ha. MMB: 55 g. MHL: 41-43 kg/hl. Con]inut în ulei: 50%.

Page 38: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201138 www.agrimedia.ro

Pentru sporirea produc]iei de in pentru fuior \n România sunt necesare urm`toarele m`suri: sporirea suprafe]elor cultivate; \mbun`t`]irea zon`rii [i concentrarea suprafe]elor \n unit`]ile agricole ce posed` o bun` baz` material` pentru mecanizarea culturii, inclusiv pentru recoltare; introducerea \n cultur` de soiuri superioare [i zonarea lor conform particularit`]ilor biologice [i ale condi]iilor naturale pedoclimatice; elaborarea de tehnologii diferen]iate pentru asigurarea unor produc]ii ridicate [i de calitate superioar`; perfec]ionarea prelucr`rii

Tehnologia de cultur` a inului pentru fuior

primare a tulpinilor, \n vederea ob]inerii unei fibre de calitate superioar`; stabilirea de pre]uri stimulative de achizi]ionare a inului, \n special pentru produc]ii de calitate superioar` [i predarea timpurie a recoltei.Tehnologiile moderne solicit` \n acela[i timp soiuri cât mai uniforme ca \n`l]ime [i ca maturare, având o bun` rezisten]` la erbicidele folosite curent \n cultura inului.Rezisten]a la c`dere este o \nsu[ire foarte important`, deoarece soiurile sensibile dau produc]ii mici \n zonele [i \n anii cu vânturi puternice [i furtuni. Aceast` \nsu[ire influen]eaz` mult tehnologia de cultivare a inului, \n special \n ceea ce prive[te densitatea de sem`nat, nivelul de fertilizare [i pretabilitatea la recoltarea mecanizat`.Inul pentru fuior este o plant` de climat r`coros. De aceea, depresiunile montane din România, unde temperaturile sunt sub 14 grade Celsius pân` la \nflorire [i de 18-20 de grade Celsius \n perioada form`rii capsulelor [i a matur`rii tulpinilor, asigur` produc]ii ridicate [i o calitate superioar` a fibrei. Pericolul de \nghe] la r`sarire [i de coborâre a temperaturilorr sub minus 5 grade Celsius \n lunile aprilie [i chiar mai sunt un factor limitativ \n zonarea ecologic` a inului pentru fuior.

www.agrimedia.roFebruarie 201138

perfec]ionarea prelucr`rii influen]eaz` mult tehnologia de cultivare a inului, \n special \n ceea ce prive[te densitatea de sem`nat, nivelul de fertilizare [i pretabilitatea la recoltarea mecanizat`.Inul pentru fuior este o plant` de climat r`coros. De aceea, depresiunile montane din România, unde temperaturile sunt sub 14 grade Celsius pân` la \nflorire [i de 18-20 de grade Celsius \n perioada form`rii capsulelor [i a matur`rii tulpinilor, asigur` produc]ii ridicate [i o calitate superioar` a fibrei. Pericolul de \nghe] la r`sarire [i de coborâre a temperaturilorr sub minus 5 grade Celsius \n lunile aprilie [i chiar mai sunt un factor limitativ \n zonarea ecologic` a inului pentru fuior.

Perspectivele culturii inului pentru fuior

depind foarte mult de valorificarea

integral` [i cât mai economic` a tuturor

organelor plantei, dar [i de ob]inerea unor randamente mari de

tulpini [i de s`mân]` \n acela[i timp.

Page 39: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 39www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

Page 40: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201140 www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

Fa]` de umiditate, planta este preten]ioas`; inul pentru fuior cere climate cu precipita]ii de-a lungul perioadei de vegeta]ie. Consum foarte mare de ap` [i sc`derea produc]iei pân` la compromitere, \n caz de secet` se constat` \n perioada cre[terii rapide a plantei [i la \nflorit. Planta sufer` \ns` dac` seceta se manifest` \n oricare faz` de vegeta]ie. Gh. B`lteanu [i V. Barnaure consider` inul pentru fuior o plant` hidrofil` [i drosofil`, o plant` de zi lung` [i o plant` ombrofil` - nefelofil`.Din punct de vedere climatic, depresiunile intra- [i extramontane, dar [i zonele din vecin`tatea Carpa]ilor Meridionali corespund cel mai mult pentru cultura de in pentru fuior. M. Doucet consider` c` aceasta reprezint` o zon` foarte adecvat`, care are \n interiorul ei terenuri favorabile [i foarte favorabile, care asigur` produc]ii mari de in pentru fuior.Prin \ndep`rtarea de lan]ul muntos, favorabilitatea cre[te \n ceea ce prive[te solurile, dar scade sim]itor din punctul de vedere al elementelor climatului. Se deosebesc zone de favorabilitate I [i II, \ntre criteriile de apreciere un rol de seam` avându-l desprim`v`rarea cât mai timpurie, ceea ce permite sem`natul inului pentru fuior \n luna martie, planta sc`pând \n acest fel de temperaturile ridicate [i secetele din var`.

Rota]ia culturiiMonocultura de in pentru fuior este exclus`, intervalul de revenire pe acela[i teren este de minimum 6 ani, conform cercet`rilor \ntreprinse de Gh. Sin, C. Pintilie, M. Doucet [i Gh. B`lteanu. Plante bune premerg`toare pentru aceast` cultur` sunt cerealele p`ioase [i diferite pr`[itoare, cum ar fi: porumb, cartof, sfecl`, ultimele dou` nefiind atacate de boli de putrezire comune cu inul (Rhizoctoniua, Botrytis etc.). Rezultate bune s-au ob]inut când inul pentru fuior a fost sem`nat dup` leguminoase sau ierburi perene.Dup` inul pentru fuior, resu[esc bine majoritatea culturilor, fiind de preferat s` se cultive, \n special, cereale p`ioase de toamn`.

Lucr`rile solului Inul pentru fuior nu valorific` ar`tura mai adânc` de 20 de cm (de exemplu, ar`tura la 30 de cm) decât dac` se \nl`tur` sau se reduce stagnarea apei \n cultur`, ar`tura adânc` fiind necesar` \ngrop`rii resturilor vegetale [i pentru a determina o rezerv` redus` de s`mân]` de buruieni.

De mare importan]` sunt nivelarea terenului (\nainte sau dup` lucrarea de baz`) [i \ntre]inerea ar`turii prin opera]ii repetate de m`run]ire [i combatere a buruienilor pân` târziu \n toamn`. Astfel, se u[ureaz` lucr`rile de preg`tire a patului germinativ, care se reduc pân` la o singur` lucrare cu grapa cu col]i reglabili sau cu combinatorul, pentru a aduce terenul \n starea conven]ional` pentru in: m`run]it, nivelat, tasat sub adâncimea

de 4-5 cm, lipsit de buruieni [i umed \n stratul superficial. Nu se recomand` sem`natul inului pentru fuior \n sol \nfoiat (sol lucrat cu grapa cu discuri, f`r` s` se t`v`lugeasc`) sau dac` preg`tirea terenului se face prin mai multe lucr`ri \n prim`var`. Lupta integrat` \mpotriva buruienilor trebuie s` cuprind` o amplasare corect` (\n func]ie de istoricul solei pe 3-4 ani preceden]i [i folosirea rota]iei erbicidelor), utilizarea de s`mân]` cu puritate mare (loturi semincere amplasate pe teren ne\mburuienat), folosirea de succesiuni de erbicide \n cultura inului pentru fuior.

FertilizareaConsumul de \ngr`[`minte chimice este moderat, pentru c` inul pentru fuior trebuie s` reziste la c`dere [i la boli, \ntr-un procent ridicat [i cu o calitate deosebit` a fibrei.|n urma cercet`rilor efectuate, s-au desprins urm`toarele preciz`ri: inul pentru fuior trebuie s` fie fertilizat cu toate cele trei elemente nutritive de baz` - azot, fosfor [i potasiu; cantit`]ile de fosfor trebuie s` fie egale sau mai mari decât cele cu azot, iar cantit`]ile de potasiu egale sau mai mari decât cele de fosfor; la aceast` cultur` se vor asigura cantit`]i de azot, fosfor [i potasiu mai mici decât cele care duc la cea mai mare produc]ie de tulpini, pentru a preveni c`derea [i a asigura o cât mai bun` calitate a recoltei. Raporturile de fertilzare N:P:K, \n func]ie de \nsu[irile solului, sunt de 1:1,5:2 pentru solurile mai s`race [i de 1:2:3 pe solurile mai fertile. Orientativ, dozele de elemente nutritive sunt: N (50-60 kg/ha), P (60-70 kg/ha) [i K (70-80 kg/ha). La inul pentru fuior, sensibilitatea la condi]iile meteorologice [i inconstan]a randamentelor duc la valorificarea inegal` a \ngr`[`mintelor \n diferi]i ani de cultur`. Epoca de aplicare a \ngr`[`mintelor este urm`toarea: \ngr`[`mintele cu potasiu se administreaz`, de regul`, din toamna precedent`; tot \n toamn` se pot administra [i 2/3 din cantitatea de fosfor, urmând ca restul s` fie administrat \n prim`var`; azotul se administreaz` jum`tate la preg`tirea patului germinativ, restul \n faza de br`di[or.Inul pentru fuior este cea mai preten]ioas` plant` la uniformitatea de administrare a \ngr`[`mintelor, fiind exemplul clasic cu privire la reducerea randamentului [i diminuarea \nsu[irilor de calitate a recoltei, atunci când fertilizarea nu este uniform`.De asemenea, pentru România, se

De mare importan]` sunt nivelarea

Page 41: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 41www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

Page 42: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201142

recomand` aplicarea \ngr`[`mintelor cu microelemente, \n special cu bor (7 kg/ha de borax), când exist` pericolul excesului de calciu, prevenind astfel atacul bolilor (bacterioze, \n special) [i formarea unei fibre casante. Gunoiul de grajd nu se folose[te direct la inul pentru fuior, deoarece el nu este decât par]ial valorificat, iar când este \mpr`[tiat neuniform duce la c`derea \n vetre sau chiar pe toat` suprafa]a (\n caz de exces de azot), reduce procentul de fibr` [i mic[oreaz` rezisten]a fuiorului.

S`mân]a [i sem`natulS`mân]a trebuie s` \ndeplineasc` toate condi]iile impuse prin standardul specific speciei [i s` fie liber` de cuscut`. |nainte de sem`nat, s`mân]a de in se trateaz` cu substan]e indicate de Laboratorul Fitosanitar jude]ean, \n vederea combaterii bolilor ce se transmit prin intermediul aceasteia, pentru a asigura protec]ia plantelor \mpotriva puricilor. Epoca de sem`nat este prim`vara timpuriu, când temperatura solului a ajuns la 5 grade Celsius. Prin excep]ie, acolo unde exist` pericolul de \nghe]uri târzii de prim`var`, se va sem`na la temperatura solului de 7 grade Celsius.Distan]a \ntre rânduri este de 12,5 cm, dar s-au experimentat cu succes [i variantele când sem`natul s-a executat la 6,5-7 cm, prin folosirea br`zdarelor duble la SU-29, care a dus la o uniformitate mai mare a repartiz`rii plantelor pe teren [i la o rezisten]` sporit` la c`dere.Densitatea la sem`nat variaz`, \n condi]ii optime, \ntre 2.400 [i 2.600 de boabe germinabile la metrul p`trat la soiurile rezistente la c`dere, [i 2.200-2.400 de boabe germinabile la metrul p`trat la soiurile care cad mai u[or. Adâncimea de sem`nat se determin` \n func]ie de pericolul de a se forma crusta \n intervalul pân` la r`s`rire. Orientativ, adâncimea de sem`nat este de 1,5 cm (pe solurile lutoase), de 2,5 cm (pe solurile nisipo-lutoase) [i de 3 cm (pe solurile cernoziomice).

Lucr`rile de \ngrijire|ntre sem`nat [i r`s`rit, atunci când solul este bine preg`tit [i sem`natul este corect executat, nu sunt necesare lucr`ri de \ngrijire. Dac` s-a format crusta, atunci distrugerea ei impune folosirea grapei cu col]i sau t`v`lugi u[ori cu cuie, ac]ionat perpendicular pe direc]ia rândurilor. Combaterea puricilor inului se face dup`

r`s`rirea platelor, când se \nregistreaz` cele mai mari pagube. Dac` s`mân]a a fost tratat` cu insecticide \nainte de a fi sem`nat`, tratamentul nu mai este necesar, dac` vremea nu este secetoas` [i cald`. Substan]ele folosite pentru combaterea puricilor, doza acestora [i modul de aplicare sunt cele indicate de Laboratorul Fitosanitar jude]ean. Combaterea buruienilor, \ntre care cele mai d`un`toare sunt cele cu ritm de cre[tere rapid [i frunze mari (mu[tarul de câmp, ridichioara), dar [i cele volubile [i ag`]`toare (volbura, hri[ca urc`toare etc.), al`turi de p`l`mid`, mohor \nalt, z`mo[i]`, iar \n zonele sudice (mai calde [i mai secetoase), costeriu [i corneci, impun combateri diferen]iate cu ajutorul erbicidelor.Reu[ita tratamentelor cu erbicide hormonale (pe baz` de 2,4 D sau MCPA) depinde de numeroase condi]ii, printre care: aplicarea tratamentului s` se fac` atunci când temperatura aerului este de 12 grade Celsius [i sub 25 de grade Celsius; umiditatea atmosferic` trebuie s` fie de 65-70%; evitarea tratamentelor pe rou`; evitarea tratamentelor imediat dup` ploaie sau dac` vremea este instabil`; tratamentul se va aplica atunci când plantele de in au \ntre 8 [i 15 cm; buruienile s` fie \n faza de cotiledoane sau la apari]ia primelor frunze; doza de erbicid s` fie respectat`, pic`turile s` aib` dimensiuni mijlocii. Numeroase experiment`ri s-au f`cut \ns` la inul pentru fuior privind influen]a unor cantit`]i de elemente nutritive ad`ugate \n solu]ia de erbicidare. Efectul a 9 kilograme de azotat de amoniu sau a 14 kilograme de uree, inclus` \n solu]ia de erbicidat, a dus la o mai bun` combatere a buruienilor (stimularea efectului erbicid [i persisten]a erbicidului pe buruieni) [i la m`rirea produc]iei de fibr`.

Dac` \n solu]ia de erbicidat, \n afar` de azotatul de amoniu, se adaug` bor, zinc [i molibden, produc]ia de fibr` cre[te [i atacul unor boli (bacterioz`, fuzarioz`, rugin`) scade semnificativ.

RecoltareaRecoltarea manual` este singura posibil` pe terenurile \n pant`, dar [i \n cazul lanurilor cu mari diferen]e de \n`l]ime \ntre plante. Recoltarea manual` se execut` \n momentul coacerii galbene timpurii (deci mai devreme decât \n cazul recolt`rii mecanice), când plantele au frunzele de la baz` c`zute [i funzele de mijloc galbene, r`mânând verzi doar cele de la vârful tulpinii. Plantele smulse se scutur` \ntâi de p`mânt, apoi se egalizeaz` (la r`d`cin`) \n m`nunchiuri, cu atât mai mici cu cât sunt mai multe buruieni, [i se a[az` pe sol \n vederea usc`rii. Uscarea dureaz` 1-2 zile, dup` care m`nunchiurile se grupeaz`, la un diametru de 15-20 cm. |n zonele umede, inul \n m`nunchi nelegat se usuc` \n continuare a[ezat \n colibe, timp de 1-3 s`pt`mâni, dup` care se leag` \n snopi, care sunt grupa]i \n picioare pân` la predare. Recoltarea mecanizat` se face prin smulgere cu ajutorul ma[inilor de smuls. Epoca de recoltare este la sfâr[itul coacerii galbene (brunificare pe coastele capsulelor \n propor]ie de 50%, pentru a ob]ine tulpini mai valoroase). Ma[inile actuale smulg tulpinile, le decapsuleaz` [i le las` pe sol sub form` de snopi lega]i sau brazd` continu`. Ma[inile pot fi reglate s` nu decapsuleze, prin suspendarea sistemului de ac]ionare a decapsulatorului. Aceste ma[ini (combine) pot fi reglate \n func]ie de \n`l]imea plantelor, de gradul de c`dere sau/[i de maturitatea capsulelor [i a semin]elor.

Vic

tor

V~T~

MAN

U

m`rirea produc]iei de fibr`.

Page 43: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 43www.agrimedia.rowww.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

Page 44: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201144 www.agrimedia.ro

|ngr`[`mintele higroscopice, dar [i \ngr`[`mintele sub form` de pulbere sau cristale fine se \mpr`[tie pe teren cu oarecare greutate. Unele \ngr`[`minte, cum sunt \ngr`[`mintele fosfatice u[or solubile, când se afl` sub forma unei pulberi fine, \n contact cu solul, dau na[tere la procese de retrogradare, care le reduce eficien]a. De asemenea, \ngr`[`mintele fin m`run]ite, prin p`strarea \ndelungat`, se taseaz` \n depozit. Pentru a \nl`tura o parte din aceste inconveniente, \n prezent, \n majoritatea cazurilor, \ngr`[`mintele se granuleaz`. Cu toate acestea, din cauza condi]iilor de p`strare a \ngr`[`mintelor, atât a celor sub form` granulat`, cât [i a celor sub form` de cristale sau pulbere, acestea se transform` de multe ori \n bolovani, din care cauz`, \nainte de a le aplica, este necesar a fi m`run]ite

M`run]irea \ngr`[`mintelorM`run]irea \ngr`[`mintelor este determinat` de cerin]ele agrochimice [i coeficientul de ac]iune al \ngr`[`mintelor, care este \n strâns` leg`tur` cu m`rimea particulelor \ngr`[`mintelor.Eficien]a unor \ngr`[`minte greu solubile \n ap` este cu atât mai mare cu cât sunt mai fin m`run]ite. |ngr`[`mintele care se mai m`run]esc sunt acelea care au con]inut ridicat de substan]e nutritive. |ngr`[`mintele u[or solubile \n ap`, ca superfosfatul, superfosfatul concentrat, \ngr`[`mintele azotoase, \ngr`[`mintele potasice, au o eficien]` mai ridicat` când m`rimea particulelor este de 1-3 mm. Par]ial, se pot admite [i particule de 5 mm. Dac` particulele sunt prea mari, atunci repartizarea \ngr`[`mintelor - \n raport [i cu doza folosit` - se face \n vetre prea

rare, care asigur` cu substan]e nutritive un num`r restrâns de plante. |n afar` de aceasta, când vetrele sunt suprasaturate, din cauza concentr`rii s`rurilor, pot crea

Preg`tirea \ngr`[`mintelor chimice \nainte de aplicare

chiar condi]ii nefavorabile pentru r`d`cinile plantelor. |n acest mod, \ngr`[`mintele nu sunt utilizate din plin de plante [i dau chiar diminu`ri de recolt`. Pe solurile podzolice, concentra]ia m`rit` a s`rurilor introduse prin \ngr`[`minte poate s` duc` la o cre[tere local` a acidit`]ii [i la sporirea cantit`]ii de aluminiu mobil, care devine toxic pentru plante. |n toate cazurile, \ngr`[`mintele cu dimensiunea particulelor predominante mai mari de 3-5 mm nu sunt admise pentru aplicarea pe teren.Sf`râmarea \ngr`[`mintelor se poate face fie manual - opera]ie destul de greoaie -, fie mecanic, cu ma[ini speciale sau prin adaptarea uruitoarelor. Cel mai u[or, m`run]irea \ngr`[`mintelor se face \n mod mecanizat, cu ma[ini speciale de zdrobit, care au o capacitate diferit` de sf`râmare, de la o dimensiune a particulelor de \ngr`[`mânt de 50-100 mm pân` la forma de \ngr`[`mânt pulbere. Pentru zdrobirea bulg`rilor mari de azotat de amoniu sau de carbonat de calciu se pot folosi instala]ii speciale. Pentru o m`run]ire mai potrivit` a particulelor de \ngr`[`mânt se \ntrebuin]eaz` zdrobitoarele cu ciocane, iar pentru o m`run]ire fin`, se utilizeaz` mori

www.agrimedia.roFebruarie 201144

[i cu doza folosit` - se face \n vetre prea rare, care asigur` cu substan]e

nutritive un num`r restrâns de plante. |n afar` de aceasta, când vetrele sunt suprasaturate, din cauza concentr`rii s`rurilor, pot crea

Page 45: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 45www.agrimedia.ro

Preg`tirea \ngr`[`mintelor chimice \nainte de aplicare

www.agrimedia.ro

inelare, sferice [i cu vergele. Când \n gospod`rie nu exist` aparatur` special` pentru zdrobit \ngr`[`mintele chimice, aceast` opera]iune se face manual. |ngr`[`mintele care formeaz` blocuri compacte, bulg`ri mari (azotatul de amoniu, s`rurile potasice etc.) se sf`râm`, dup` care se cern printr-un ciur sau printr-o sit` cu ochiuri de 3-5 mm. Apoi, prin opera]ii suplimentare de zdrobire [i cernere, \ngr`[`mintele chimice se aduc la fine]ea dorit`, care trebuie s` fie apropiat` de aceea cu care \ngr`[`mântul a venit din fabric`. |ngr`[`mintele chimice care de obicei nu formeaz` blocuri compacte, ca superfosfatul, sulfatul de amoniu etc., se trec mai \ntâi prin sit` sau ciur, dup` aceea se m`run]esc reziduurile [i se cern din nou. Pentru unele \ngr`[`minte, care nu sunt higroscopice, se face numai cernerea, pentru \nl`turarea corpurilor str`ine. Cel mai greu se m`run]esc diferitele roci naturale de calcar, dolomite etc., care se folosesc ca amendamente sau ca adaos neutralizator.

Amestecarea \ngr`[`mintelorDe multe ori, practica agricol` cere ca \ngr`[`mintele, \nainte de aplicare, s` se amestece \ntre ele sau s` li se adauge anumite substan]e pentru \mbun`t`]irea \nsu[irilor fizice [i agrochimice. Amestecarea este necesar` atunci când se recomand` aplicarea concomitent` a mai multor feluri de \ngr`[`minte, \ntrucât se face economie de munc` [i de folosire a utilajelor. Administrarea separat`, pe aceea[i parcel`, a câtorva feluri de \ngr`[`minte, nu este permis` [i pentru faptul c` \mpr`[tierea \ngr`[`mintelor se face \n mod neuniform, ceea ce determin` cre[terea [i ajungerea la maturitate \n mod inegal a plantelor de pe parcela fertilizat`, pricinuind \nsemnate pierderi sau deprecieri de recolt`.Deseori, prin amestecare, \ngr`[`mintele \[i \mbun`t`]esc \nsu[irile fizice, ceea ce u[ureaz` r`spândirea. Academicianul D. Davidescu consider` c`, prin combinarea cu substan]e de natur` mineral` sau organic`, unele \ngr`[`minte \[i m`resc coeficientul de folosire.La amestecarea \ngr`[`mintelor trebuie respectat` o serie de reguli, pentru ca prin acest amestec s` nu se produc` pierderi sau \nr`ut`]irea \nsu[irilor fizice, ci dimpotriv`, s` se \mbun`t`]easc` atât \nsu[irile agrochimice, cât [i cele fizice. Când se face un astfel de amestec, trebuie s` [tim care vor fi rezultatele finale ce pot rezulta \n urma reac]iilor ce au loc. Trebuie

evitate amestecurile care duc la sc`derea valorii nutritive a produsului ob]inut dup` amestecare, prin pierderi de substan]e nutritive sau prin retrogradarea acidului fosforic. Amestecarea \ngr`[`mintelor necesit` urm`toarele etape: alegerea corect` a \ngr`[`mintelor care se amestec` din punct de vedere al \nsu[irilor agrochimice; m`run]irea [i cernerea acestora, când este necesar; amestecarea cât mai uniform`; stabilirea exact` a dozelor, pe baza datelor de analiz` asupra con]inutului \n elemente nutritive.

Alegerea \ngr`[`mintelor Atât din punct de vedere teoretic, cât [i practic, s-a stabilit, pentru amestecarea \ngr`[`mintelor, o serie de reguli, a c`rei respectare duce la \mbun`t`]irea \nsu[irilor agrochimice [i fizice ale acestor \ngr`[`minte. Amestecarea \ngr`[`mintelor nu se poate face oricum, deoarece aceast` opera]ie este limitat` de o serie de amestecuri, care nu se pot realiza.Nu se pot amesteca azotatul de amoniu cu superfosfatul [i \ngr`[`mintele care con]in CaO, deoarece se formeaz` s`ruri care elibereaz` amoniac.|ngr`[`mintele care con]in calciu, dar [i amendamentele cu calciu, nu se pot amesteca cu \ngr`[`mintele ce con]in azot amoniacal, deoarece se produc pierderi de azot sub form` de amoniac. Amestecul dintre azotatul de amoniu [i superfosfat nu este admis din cauza faptului c` aciditatea liber` din superfosfat duce la formarea acidului azotic [i apoi la desfacerea acestuia sub form` de oxid de azot. Totodat`, se \nr`ut`]esc \nsu[irile fizice, amestecul devine umed [i greu de \mpr`[tiat, din cauza compu[ilor cu higroscopicitate mare. Azotatul de amoniu sufer` [i o solubilizare din cauza umidit`]ii superfosfatului, ceea ce d` o oarecare vâscozitate amestecului. |ngr`[`mintele amoniacale, când sunt amestecate cu superfosfat, \[i m`resc capacitatea de \nt`rire [i are loc o cre[tere oarecare a umidit`]ii amestecului.Superfosfatul nu se amestec` niciodat` cu \ngr`[`minte care con]in oxid de calciu sau carbonat de calciu, deoarece duce la retrogradarea acidului fosforic.Ureea nu se amestec` \n nici un caz cu \ngr`[`minte care con]in fosfat primar [i secundar de calciu, \ntrucât se produc pierderi sub form` de bioxid de carbon [i amoniac. Unele \ngr`[`minte se pot amesteca numai

\nainte de aplicare, cum este cazul s`rurilor potasice cu azotatul de amoniu.|n practic`, se pot amesteca (pentru combina]ii de tipul N:P sau N:P:K) urm`toarele \ngr`[`minte: azotatul de amoniu, azotatul de sodiu, sulfatul de amoniu, sulfonitratul de amoniu; s`rurile potasice, sulfatul de potasiu; superfosfatul

poate fi amestecat cu s`rurile potasice; superfosfatul (dac` se neutralizeaz` \n prealabil cu substan]e bazice) se poate amesteca [i cu \ngr`[`minte azotate amoniacale (azotatul de amoniu [i sulfatul de amoniu), \nl`turându-se astfel cauza care provoac` pierderi de azot.

Dozarea \ngr`[`mintelor din amestecAmestecul dintre diferite \ngr`[`minte trebuie calculat pentru o anumit` propor]ie, \n care s` se regaseasc` elementele corespunz`toare cerin]elor plantelor [i condi]iilor de sol. De aceea, \nainte de a \ncepe amestecarea, trebuie s` se cunoasc` con]inutul \n elemente fertilizante al \ngr`[`mintelor care se amestec`. Când nu avem un buletin de analiz` de la fabric` sau laborator, atunci se porne[te de la con]inutul \n substan]e nutritive prev`zut \n standard pentru \ngr`[`mântul respectiv. |n acest ultim caz, exactitatea calculului este oarecum relativ`. Pentru executarea practic` a amestecului trebuie s` se determine, prin cânt`rire, greutatea fiec`rui component din amestec. Metodele volumetrice nu sunt admise, \ntrucât ele duc la amestecuri neuniforme din punctul de vedere al con]inutului \n elemente fertilizante.

|mbun`t`]irea unor \nsu[iri agrochimice ale \ngr`[`mintelorSunt \ngr`[`minte minerale care, din punct de vedere fiziologic, sunt acide. Acest fapt

potasice, sulfatul de potasiu; superfosfatul

poate fi amestecat cu s`rurile potasice;

Page 46: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201146 www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

duce la cre[terea mobilit`]ii aluminiului \n solu]ia solului, care, prin legarea fosforului sub form` de fosfat de aluminiu, mic[oreaz` accesibilitatea acestuia pentru plantele agricole cultivate. Dac` \n condi]iile din industrie, ad`ugarea de substan]e neutralizatoare duce la sc`derea con]inutului procentual \n substan]e fertilizante [i scumpe[te cheltuielile de transport, \n conditiile din gospod`rie acest lucru se poate face mult mai u[or. Totodat`, \n gospod`rie pot fi aplicate cantit`]ile optime \n raport cu planta [i condi]iile de sol. |n cazul \n care \ngr`[`mintele cu reac]ie fiziologic` acid` se folosesc pe solurile podzolice, dozele de substan]e bazice (calcar, cret`, dolomite, cenu[` etc.) trebuie s` fie calculate pentru neutralizarea acidit`]ii echivalente. Când \ngr`[`mintele fiziologice acide se

utilizeaz` singure, se recomand` aplicarea cantit`]ilor de substan]e neutralizante calculate \n carbonat de calciu. |n cazul amestecurilor de \ngr`[`minte azotate cu superfosfat [i s`ruri potasice, care se execut` \n condi]ii de produc]ie, cantit`]ile de substan]e neutralizatoare sunt mai mici. Când \n amestec intr` [i superfosfat, mai \ntâi se amestec` acesta cu substan]a neutralizatoare [i apoi se face amestecul [i cu celelalte \ngr`[`minte. Procedând astfel, se evit` pierderile de azot [i se \mbun`t`]esc \nsu[irile fizice ale amestecului.

Tehnica amestec`rii\ngr`[`mintelor Partea esen]ial` a procesului de amestecare dintre \ngr`[`minte sau acestea [i diferite substan]e neutralizatoare const` \n ob]inerea unui produs cât mai omogen.

|n condi]iile din gospod`ria agricol` individual`, amestecul se poate face manual - când este vorba de cantit`]i mici, [i mecanizat - când exist` cantit`]i mari. Atunci când opera]iunea se face manual, dup` ce materialele au fost m`run]ite [i cernute, se cânt`resc fiecare separat [i se a[az` \n straturi al`turate, de aceea[i lungime [i l`]ime. |n`l]imea (grosimea) fiec`rui strat difer` \n raport de cantitatea ce intr` \n amestec. Se \mpart apoi aceste straturi perpendicular, \n mai multe por]iuni egale, [i se ia treptat pe por]iuni, amestecându-se cu ajutorul lope]ilor pân` ce toat` cantitatea s-a omogenizat bine. Pentru ca amestecul s` fie cât mai uniform, se pot folosi diferite dispozitive. Dup` ce s-a terminat de amestecat, este bine s` se fac` o analiz`, pentru a verifica dac` amestecul corespunde cerin]elor, dar [i pentru stabilirea corect` a dozelor de \ngr`[`minte. V

icto

r V~T~

MAN

U

Referitor la afirma]iile formulate de pre[edintele AGROSTAR, domnul Nicolae {tefan, în cadrul conferin]ei de pres` de joi, 10 februarie 2011, oficialii ministerului doresc s` precizeze urm`toarele:„Faptul c` pia]a grâului din România func]ioneaz` dup` acelea[i reguli ale pie]ei unice europene, cu evolu]ii excep]ionale ale pre]ului, care se încadreaz` în marja pre]urilor practicate la nivel comunitar, reprezint` o eviden]`, care nu poate fi imputat` ministrului Agriculturii, a[a cum afirm`, din ne[tiin]`, pre[edintele AGROSTAR. România, ca stat membru al Uniunii Europene, nu poate aplica o politic` comercial` diferit`, alta decât cea prev`zut` prin regulamentele comunitare. Cu toate acestea, România a f`cut demersuri pe lâng` Comisia European`, care îns` a respins orice posibilitate care ar contraveni legisla]iei europene.Trebuie precizat c`, în condi]iile unei pie]e unice europene, interven]ia administrativ` a statului nu este permis`, iar instrumentele de reglementare nu permit aplicarea m`surilor protec]ioniste în pia]`, a[a cum a practicat Rusia, care nu este membru al Uniunii Europene.Singurul instrument comunitar de reglare a pie]ei, interven]ia, care s-a declan[at pentru grâu la 1 noiembrie 2010, nu a fost atractiv (nici un produc`tor nu a

depus solicit`ri la APIA s` vând` grâu la pre]ul de interven]ie de 101,31 euro/ton`) deoarece pre]urile de pe pia]` au fost superioare pre]ului de interven]ie. În ceea ce prive[te balan]a comercial` a României la produsul grâu, se confirm` trendul favorabil al exportului. |n lunile octombrie-noiembrie 2010 s-au exportat 550 de mii de tone [i s-au importat 110 de mii de tone (comer] intracomunitar [i ]`ri ter]e). Referitor la stocul de grâu din România, numai cantit`]ile din spa]iile autorizate de depozitare se situau, la finele lunii ianuarie 2011, la nivelul de circa 720 de mii de tone, care pot asigura necesarul de consum urban pân` la noua recolt`. Cu privire la afirma]ia pre[edintelui AGROSTAR privind scoaterea de grâu de la rezerva de stat, trebuie precizat c` aceast` ac]iune se poate face numai pe baza unui program de reîmprosp`tare a stocurilor, pe principii de transparen]` [i nediscriminatorii pentru operatorii din pia]` sau în situa]ii excep]ionale. Eventuala direc]ionare a acestor stocuri c`tre sectorul de mor`rit-panifica]ie [i, mai grav, c`tre anumi]i operatori economici constituie o op]iune care nu poate fi luat` în considerare.Subiectul elimin`rii taxelor vamale la importul de grâu din ]`ri ter]e nu a fost discutat la nivelul Comitetelor de specialitate ale Comisiei Europene,

deoarece datele privind stocurile de grâu la nivel comunitar [i perspectiva noii recolte nu indic` faptul c` pia]a comunitar` ar necesita o astfel de m`sur`. România ia în calcul [i propunerea de analiz` în acest sens, urmând ca statele membre [i CE s` ia decizia în func]ie de rezultatele evalu`rii. Legat de cre[terea pre]urilor în zootehnie, pe fondul scumpirii cerealelor, ministrul Agriculturii, Valeriu Tab`r`, a sus]inut, în cadrul Consiliului Mini[trilor UE din 24 ianuarie a.c., activarea m`surii comunitare privind stocarea privat` a c`rnii de porc, solicitând aplicarea acesteia [i în România. În acest sens, ministerul, APIA [i produc`torii au avut întâlniri pentru demararea ac]iunilor necesare. M`sura comunitar` a fost discutat` ca urmare a analizei privind sc`derea pre]urilor la carnea de porc. Stocarea privat` ar acoperi un maxim de 150 zile pentru carnea proasp`t sacrificat`, în situa]ia depunerii unei garan]ii de 20% din cuantumul ajutorului, care variaz` între 343 [i 499 euro/ton`, \n func]ie de categoria de produs [i de perioada de depozitare.”

Pentru ca p`rerile dvs. referitoare la acest subiect s` fie cunoscute, scrie]i-ne pe adresa po[tal` a redac]iei sau pe e-mail la: [email protected][tept`m opiniile dvs.!

MADR vs. AGROSTAR

Page 47: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 47www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

Page 48: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201148 www.agrimedia.ro

Zonarea culturii de ov`z pentru producerea de s`mân]`Principalul factor limitativ al ob]inerii de produc]ii economice pentru cultura de ov`z \l constituie regimul hidric al solului, sau, altfel spus, rezerva de ap` din sol pe parcursul perioadei de vegeta]ie. Comparativ cu dou` dintre culturile cerealiere, respectiv grâul de toamn` [i orzul de toamn`, ov`zul este mai pu]in preten]ios fa]` de sol, el putând fi cultivat pe majoritatea solurilor din România, dar rezultatele cele mai bune din punct de vedere economic s-au ob]inut pe solurile cu fertilitate mai redus` [i cu aciditate mai accentuat`. Ca regul` general`, este recomandat ca ov`zul s` se cultive pe solurile mai s`race din zonele cu climat mai umed [i cu o frecven]` mai mic` a verilor secetoase. Pentru producerea de s`mân]`, la cultura de ov`z se aleg terenuri plane, cu fertilitate mijlocie, curate de buruieni [i cu umiditate suficient` \n sol. Pot fi folosite, cu bune rezultate, solurile lutoase [i chiar solurile luto-nisipoase.

Amplasarea culturii de ov`z pentru producerea de s`mân]`Producerea de s`mân]` la cultura de ov`z trebuie introdus` \n cadrul rota]iei culturilor \ntr-un asolament organizat. Premerg`toarele favorabile producerii de s`mân]` la cultura de ov`z sunt: leguminoasele pentru boabe, culturile timpurii, floarea-soarelui [i cartofii, considerate foarte bune plante premerg`toare; plantele furajere care elibereaz` terenul devreme, considerate bune plante premerg`toare; porumbul netratat cu erbicide triazinice, considerat satisf`c`tor ca plant` premerg`toare. Sunt contraindicate ca plante premerg`toare pentru producerea de s`mân]` de ov`z culturile de sfecl` de zah`r [i sfecl` furajer` pentru producerea de r`d`cini, buta[i sau seminceri, [i chiar monocultura de ov`z, deoarece este necesar` prevenirea infest`rii puternice cu nematozi. De aceea, \n cadrul unui asolament, se recomand` revenirea pe aceea[i suprafa]` a culturilor men]ionate dup` o perioad` minim` de 3-4 ani.Impurific`rile biologice din samulastr`

Tehnologia de cultivare pentru producerea de s`mân]` la ov`z

[i atacul unor boli comune se evit`, respectând recomandarea ca ov`zul pentru s`mân]` s` nu revin` dup` alte cereale p`ioase la intervale mai scurte de doi ani.Având \n vedere faptul c` ov`zul este considerat o plant` rapace, este recomandat ca dup` cultura de ov`z s` fie amplasate culturi amelioratoare.

IzolareaDup` cum este prezentat de c`tre Gheorghe Sin [i colaboratori, pentru evitarea impurific`rilor biologice [i mecanice, loturile semincere din toate categoriile biologice se izoleaz` la minimum 4 m fa]` de alte soiuri din aceea[i specie sau alte culturi de cereale p`ioase.

Aplicarea \ngr`[`mintelor [i a amendamentelor|n func]ie de planta premerg`toare, de nivelul de fertilizare organo-mineral`, se recomand` aplicarea a 40-60 kg de azot la hectar [i 60-70 kg de pentoxid de fosfor la hectar. |n condi]iile când producerea de s`mân]` de ov`z se realizeaz` pe solurile deficitare \n potasiu, practic când con]inutul

www.agrimedia.ro

Page 49: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 49www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

Vic

tor

V~T~

MAN

U

Page 50: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201150 www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

\n potasiu schimbabil este mai mic de 150 ppm, se recomand` aplicarea a 40-50 kg de oxid de potasiu la hectar. |ngr`[`mintele care con]in fosfor [i potasiu se recomand` a fi aplicate toamna, sub ar`tura de baz`, iar \ngr`[`mintele pe baz` de azot se vor aplica prim`vara, \nainte de sem`natul ov`zului. Rezultate foarte bune se ob]in când cultura de ov`z beneficiaz` de efectul remanent al fertiliz`rii organice aplicate culturii premerg`toare. Cultura de ov`z r`spunde pozitiv la corectarea reac]iei acide a solului, prin aplicarea de amendamente. Este de preferat \ns` amplasarea altor culturi pe terenurile recent amendate.

Lucr`rile solului|n func]ie de planta premerg`toare, lucr`rile solului pentru producerea de s`mân]` la cultura de ov`z se diferen]iaz` prin ar`turi de var` sau ar`turi de toamn`. Pentru cultura de ov`z, se recomand` ca, dup` executarea ar`turii de toamn`, la 18-20 cm, aceasta s` fie discuit` \nc` din toamn`, pentru reducerea num`rului lucr`rilor de preg`tire a patului germinativ \n prim`var`, având \n vedere faptul c` sem`natul acestei culturi se face prim`vara timpuriu.Preg`tirea patului germinativ se efectueaz` \n ziua sau \n preziua sem`natului, prin lucr`ri superficiale cu combinatorul sau cu grapa cu discuri (\n func]ie de gradul de tasare a solului), \n agregat cu grapa cu col]i. Astfel, se poate realiza o suprafa]` nivelat`, cu un strat de sol bine m`run]it pe toat` adâncimea de sem`nat.

S`mân]a [i sem`natulCa regul` obligatorie, pentru reu[ita ob]inerii unei semin]e de calitate, la sem`nat se folose[te s`mân]` certificat` din soiurile recomandate pentru zona \n care se produce s`mân]a, cu valoarea cultural` prevazut` \n STAS. Epoca de sem`nat este prim`vara cât mai devreme, \n prim` urgen]`, de \ndat` de condi]iile climatice [i starea terenului permit executarea unor lucr`ri de calitate.Densitatea de sem`nat este de 400-450 de boabe germinabile/mp. |n prim`verile secetoase, când umiditatea din sol este redus` fa]` de optim, norma amintit` de s`mân]` poate fi majorat` cu 10%.Adâncimea de sem`nat este de 3-4 cm, iar distan]a dintre rânduri de 12,5 cm.

Modul de sem`natPentru evitarea distrugerii plantelor prin treceri repetate cu mijloace terestre,

\n vederea efectu`rii lucr`rilor faziale de fertilizare, tratamente \mpotriva bolilor [i d`un`torilor, purific`ri biologice, lucr`ri efectuate prin mai multe treceri prin lan, se recomand` ca loturile semincere de prebaz` [i baz` s` fie sem`nate \n benzi late de circa 2 m, cu intervale de 30-35 cm, realizate prin suspendarea a dou` tuburi marginale ale sem`n`torii.La s`mân]a certificat` 1 [i 2, vor fi create culoare cu l`]imea de 30-35 cm pentru trecerea tractoarelor, \n func]ie de l`]imea de lucru a agregatelor utilizate la efectuarea tratamentelor (1x12 m, 1x16 m), prin suspendarea a dou` tuburi ale sem`n`torii la 12-16 m. Prin aceasta se evit` executarea gre[it` a lucr`rilor [i se suprim` jalonarea.

Lucr`ri de \ntre]inere a culturii de ov`zCombaterea buruienilor se execut` \n func]ie de gradul de infestare cu buruieni a lanurilor de ov`z, se recomand` ca, \n situa]ia când \n lan sunt dominante buruienile dicotiledonate sensibile la erbicidele pe baz` de 2,4 D, s` se aplice erbicide de tipul: DMA 6 (1 litru/hectar), Sardem (0,8 litri/hectar), Dikotex (2-3 litri/hectar) etc. Foarte important este momentul aplic`rii erbicidelor, care nu trebuie s` dep`[easc` faza de \nfr`]ire a ov`zului, buruienile dicotiledonate s` fie \n faza de 2-4 frunze, iar temperatura aerului s` nu dep`[easc` valoarea de 15 grade Celsius.|n situa]ia culturilor infestate cu buruieni rezistente la 2,4 D (Matricaria, Anthemis, Papaver, Gallium), se pot aplica erbicide de tipul: Ecopart (0,4-0,6 litri/hectar); Oltisan M (1 l/ha); Icedin Super (1 l/ha); Lintur 70 WG (150 g/ha); Granstar + 2,4 D (15-20 g/ha + 0,8-1 l/ha); Glean (15-20 g/ha) etc.Foarte important este faptul c` tratamentele se aplic` \n intervalul \ncheierea \nfr`]irii-formarea primului internod, când temperatura este de minimum 8-10°Celsius.

Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d`un`torilorPrevenirea atacului t`ciunelui zbur`tor se realizeaz` prin tratarea semin]elor cu produse pe baz` de carboxin`, \n doz` de 2 kilograme la tona de semin]e.Gândacul ov`zului, d`un`tor polifag al cerealelor p`ioase, \ntâlnit \n toat` ]ara, este capabil s` produc` pagube prin distrugerea aparatului foliar, atât ca adult hibernant, cât [i ca larv`. Atacul se manifest`, de regul`, \n vetre. Pragul economic de d`unare este de 10 exemplare/metrul p`trat la adul]ii

hibernan]i [i de 250 exemplare/metrul p`trat \n cazul larvelor (densitate \nregistrat` \n vetre). Tratamentele se vor aplica par]ial sau total pe \ntreaga sol`, \n func]ie de propor]ia pe care o reprezint` aceste vetre \n lan. Produsele utilizate pentru combaterea gândacului ov`zului sunt similare cu cele folosite pentru combaterea plo[nitelor cerealelor [i pot fi de tipul: Actelic 50 EC (1 l/ha); Alphacombi 26,25 EC (0,5 l/ha); Alphaguard 10 EC (0,15 l/ha); Cypermetrin 25 EC (0,1 l/ha) etc.

Purificarea biologic` Se face la \nceputul maturit`]ii \n pârg`, prin eliminarea plantelor netipice [i a celor apar]inând altor specii de cereale p`ioase. Eliminarea se face prin smulgerea plantelor [i scoaterea lor la marginea lanului. Obligatoriu, la apari]ia odosului (Avena fatua), o dat` cu purificarea din lan, se elimin` [i aceste plante, care sunt mai timpurii ca ov`zul, sunt mai \nalte, iar spicule]ele au peri[ori [i boabe negre. Dup` efectuarea lucr`rilor de purificat biologic, puritatea varietal` trebuie s` fie de minimum 99,9% la s`mân]a de prebaz` [i baz`, 99,7% la s`mân]a certificat` 1 [i de 99% la s`mân]a certificat` 2.

Recoltarea Se face la maturitatea deplin` a boabelor, practic când acestea au umiditatea de 14-15%. O aten]ie deosebit` se va acorda regl`rii corespunz`toare a combinelor [i, \n special, a aparatului de t`iere, [tiut fiind faptul c` ov`zul este sensibil la scuturare. De asemenea, este absolut obligatoriu ca mijloacele de transport s` fie bine cur`]ate de alte semin]e [i s` fie etan[e, pentru a evita pierderile de recolt`.

Uscarea, condi]ionarea [i p`strarea semin]elorDac` umiditatea semin]elor la recoltare dep`[este valoarea de 14%, semin]ele de ov`z se vor usca \n instala]ii speciale (usc`toare de mare capacitate) sau prin lop`tare. Dup` uscare, urmeaz` opera]iunea de condi]ionare \n instala]ii speciale (\n cazul silozurilor de mare capacitate) sau cu selectoare. P`strarea semin]elor selectate pe categorii biologice superioare se face \n saci a[eza]i pe loturi (\n func]ie de valoarea cultural`), la ad`post de umezeal`. Spa]iile de depozitare vor fi obligatoriu tratate [i dezinfectate \n vederea p`str`rii \n condi]ii cât mai bune a loturilor semincere de ov`z.V

icto

r V~T~

MAN

U

Page 51: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 51www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

Vic

tor

V~T~

MAN

U

Page 52: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201152 www.agrimedia.ro

Deere va investi aproximativ 100 de milioane de dolari pentru a construi noua fabric` [i pentru a-[i extinde actuala fabric` de tractoare din Pune. Noua fabric` va produce tractoare agricole de mici dimensiuni, care vor fi vândute în India [i la export. Înc` nu s-a stabilit loca]ia pentru noua fabric`.„John Deere va urm`ri în continuare oportunit`]ile de dezvoltare din întreaga lume legate de domeniile noastre de activitate principale - utilaje agricole [i construc]ii”, a declarat Samuel R. Allen, pre[edinte [i director executiv al Deere & Company. „Am avut succes în ceea ce prive[te cre[terea cotei noastre pe pia]a tractoarelor din India [i vom investi pentru a men]ine acest succes”.Anun]ul succed` alte investi]ii f`cute de John Deere în India, care includ construc]ia unei fabrici de utilaje pentru recoltarea cerealelor, în septembrie 2010, [i inaugurarea unei sta]ii de epurare a apei John Deere, la începutul anului 2010, ambele fiind proiecte deschiz`toare de noi drumuri. În plus, Deere a deschis un centru tehnologic [i tehnic la Pune, în 2005, [i este implicat într-un contract de asociere în participa]iune cu Ashok-Leyland - un lider tehnologic al industriei

continu`investi]iile în India

privind pia]a tractoarelor, cota de pia]` a companiei John Deere a crescut în Fran]a la 20,8%, de la 19,7% cât de]inea în anul precedent. În ciuda unei sc`deri a pie]ei cu 22,2%, la aproximativ 23.875 de unit`]i, compania a fost capabil` s` dep`[easc` jalonul de 20% din cota de pia]` pentru prima oar` în cei 50 de ani de existen]` a firmei John Deere în Fran]a.„Faptul c` ne-a crescut cota de pia]`, în ciuda unei sc`deri considerabile a cererii, reflect` calitatea gamei noastre de produse, angajamentul dealerilor no[tri [i dedicarea întregii noastre echipe de marketing”, a spus Remi Hanot, director general de vânz`ri al John Deere France SA din Ormes.Conform aprecierilor f`cute de „Materiel Agricole”, urm`torul competitor din top a atins o cot` de pia]` de 16,9%, iar restul de 4 competitori de]in între 8 [i 12% din pia]`. „Datorit` legisla]iei UE, cifrele publicate de «Materiel Agricole» nu sunt finale [i nici oficiale. Dar, tradi]ional, s-au dovedit a fi destul de precise”, a ad`ugat Hanot.Pe lâng` Marea Britanie, Fran]a, Germania [i Spania, John Deere de]ine pozi]ia de lider [i pe alte câteva pie]e de tractoare din Uniunea European`.

Deere & Company î[i va m`ri capacitatea de produc]ie de tractoare agricole în India, prin construc]ia unei noi fabrici [i extinderea fabricii deja existente. Deere a afirmat c` aceast` ac]iune va determina o mai bun` pozi]ionare a companiei, astfel încât aceasta s`-[i continue dezvoltarea remarcabil` planificat` pentru pia]a de tractoare indian`.

de vehicule comerciale din India -, pentru produc]ia de utilaje pentru construc]ii.Deere are un trecut puternic pe pia]a industriei agricole din India, care include vânzarea de utilaje în acest` ]ar` de acum aproximativ 60 de ani. |n 1997, John Deere a creat în India o asociere în participa]iune [i a dobândit complet asocierea în 2009. John Deere India a fost în ultimii 5 ani cel mai mare exportator de ma[ini agricole. Tractoarele John Deere produse în India se vând acum în 70 de ]`ri.„India va fi un contribuabil important, în timp ce lumea se str`duie[te s` fac` fa]` cererii globale în continu` cre[tere pentru produc]ia alimentar`. Pentru ca Deere s`-[i men]in` [i s`-[i dezvolte rolul de lider, trebuie s` fim activi în multe economii din întreaga lume”, a spus Allen. „Ne concentr`m pe clien]ii a c`ror activitate este legat` de p`mânt [i consider`m c` ne sporim abilitatea de a-i servi pe ace[ti clien]i, producând chiar în locul sau în apropierea locului în care ace[tia ne folosesc produsele”.

John Deere - liderul pie]ei de tractoare din Fran]aPotrivit unui studiu efectuat în 2010 de publica]ia comercial` „Materiel Agricole”,

Page 53: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 53www.agrimedia.ro

Page 54: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201154 www.agrimedia.ro

Tractorul John Deere bate 4 recorduri legate de consumul de combustibil Modelele anului 2010 produse de John Deere, tractoarele Seria 8R, continu` s` bat` recordurile legate de eficien]a consumului de combustibil pentru tractoare mari pentru culturi în rânduri, conform laboratorului Nebraska Tractor Test Lab (Laboratorul de Testare a Tractoarelor din Nebraska - NTTL), din SUA, având rezultate deosebite privind economia de combustibil la 4 din cele 5 teste care descriu cel mai îndeaproape modul în care aceste tractoare sunt folosite pe câmp. În toamna anului 2009, un tractor John Deere 8320R a b`tut recordul atins de modelul 8430, declarat drept tractorul pentru culturi în rânduri cel mai eficient din punct de vedere al consumului de combustibil, testat vreodat` cu testul prizei de putere la viteza nominal` a motorului. Restul modelelor 8R [i 8RT introduse pentru 2010 au fost evaluate recent [i un al doilea model din Seria 8R, 8295R, a stabilit un nou record pentru eficien]a consumului de combustibil, de 225 g/kWh, în urma aceluia[i test al prizei de putere, b`tând valoarea de 228 g/kWh înregistrat` de 8320R.Aceste rezultate dovedesc în mod clar c` John Deere este un lider declarat al eficien]ei consumului de combustibil [i c` noua abordare legat` de recircularea gazelor de e[apament r`cite (EGR) pentru îndeplinirea reglement`rilor Etapei IIIB/normelor intermediare de emisie Tier4 poate genera o excelent` economie de combustibil, f`r` problemele [i cheltuielile suplimentare pentru al doilea fluid necesar sistemelor cu reducere catalitic` selectiv` (SCR). Exist` numeroase teste înregistrate în

rapoartele NTTL care m`soar` eficien]a consumului de combustibil al tractoarelor. John Deere consider` c` urm`toarele teste arat` cel mai clar cum sunt folosite pe câmp cel mai frecvent tractoarele mari pentru culturi în rânduri: • priza de putere la

viteza nominal` a motorului

• putere maxim` la bara de trac]iune • trac]iune de 75% la o vitez` redus` a

motorului • trac]iune de 75% la putere maxim`În plus fa]` de testul prizei de putere la viteza nominal` a motorului, tractorul 8295R a stabilit recorduri NTTL [i la testele la bara de trac]iune pentru putere maxim` efectuate pe tractoare mari pentru culturi în rânduri, dovedind cel mai eficient consum de combustibil, o trac]iune de 75% la o vitez` redus` a motorului [i o trac]iune de 50% la o vitez` redus` a motorului. De asemenea, s-a apropiat cu 5 g/kWh de liderul testului, cu o trac]iune de 75% la putere maxim`. Rezultatele testelor NTTL pentru restul tractoarelor din seria 8R, modelele anului 2010, sunt similare, oferind clien]ilor o linie complet` de tractoare cu ro]i [i [enile care pot reduce la minim costurile cu combustibilul [i cheltuielile de func]ionare pentru generarea puterii necesare.

KUHN [i RAUCH î[i consolideaz` parteneriatul Pentru a se adapta mai bine la ciclurile rapide de dezvoltare necesare pentru o prezen]` interna]ional` puternic`, companiile KUHN [i RAUCH au decis s`-[i consolideze parteneriatul.Bucher Industries, compania-mam` a firmei KUHN, este în curs de achizi]ionare a unui pachet minoritar de ac]iuni în cadrul RAUCH Landmaschinenfabrik GmbH. Achizi]ionarea acestor interese minoritare depinde înc` de aprobarea autorit`]ilor de concuren]` din Germania. Aceasta este o nou` etap` a parteneriatului de succes dintre companiile KUHN [i RAUCH, care a început acum câ]iva ani. Aceast` cooperare a început cu vânzarea [i distribuirea utilajelor de împr`[tiere a

fertilizatorilor, dezvoltate [i produse de RAUCH, în Fran]a [i pe alte pie]e de export. Ast`zi, RAUCH [i KUHN colaboreaz` [i în domeniul important al sem`n`torilor pneumatice.Organizarea [i managementul, precum [i re]elele de distribu]ie ale ambelor companii vor r`mâne neschimbate.Re]eaua de distribu]ie KUHN, creat` pe 5 continente, reprezint` o baz` solid` pentru un marketing viitor eficient al gamei de produse.Înregistrând profit chiar [i în anul de recesiune, compania RAUCH Landmaschinenfabrik a generat vânz`ri de 41,8 milioane de euro pentru exerci]iul financiar 2009/2010 (încheiat la 31 iulie 2010). Cu o for]` de munc` de 300 de angaja]i, în septembrie 2009 RAUCH [i-a grupat fabricile amplasate în mai multe loca]ii într-o nou` uzin`, situat` la Baden Airpark.Grupul KUHN este un produc`tor important de utilaje agricole specializate în domeniul recolt`rii p`[unilor, al realiz`rii de a[ternuturi pentru animale, al aliment`rii cu nutre] [i al cultiv`rii solului, având fabrici în Fran]a, Olanda, Statele Unite ale Americii [i Brazilia. KUHN a înregistrat în 2009 vânz`ri de 630 de milioane de euro, având 3.150 de angaja]i în întreaga lume.

În prezent, IPSO Agricultur` num`r` peste 200 de angaja]i, care î[i desf`[oar` activitatea în 7 centre regionale pentru distribu]ie de utilaje, piese de schimb [i service, respectiv: Mogo[oaia, Fete[ti, Craiova, Timi[oara, Oradea, Târgu Mure[ [i Filipe[ti, [i în 5 puncte de lucru pentru vânzare piese de schimb, respectiv: Hanu Conachi, Ulmeni, Alexandria, Alba Iulia [i Ovidiu.Grupul Monnoyeur investe[te în România înc` din 1991 [i aceste investi]ii în domeniul agriculturii nu se vor opri. Sunt în curs de studiere [i alte proiecte destinate asigur`rii satisfac]iei clien]ilor, care implic` planuri de recrutare [i de formare importante. Pentru a lucra bine, sunt necesare echipe bune, pentru a avea echipe bune, trebuie desf`[urate programe de formare continu`, astfel ca fiecare angajat s` evolueze permanent.

rapoartele NTTL care m`soar` eficien]a consumului de combustibil al tractoarelor. John Deere consider` c` urm`toarele teste arat` cel mai clar cum sunt folosite pe câmp cel mai frecvent tractoarele mari pentru culturi în rânduri: •

• putere maxim` la bara de trac]iune

Page 55: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 55www.agrimedia.ro

Page 56: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201156

\n exclusivitate de Mewi Import Export, dealerul de la Or]i[oara, din jude]ul Timi[, care mai are \n portofoliu [i un alt brand important al grupului AGCO - Fendt. Dl Leotin Coca, reprezentantul Mewi, ne spunea despre Valtra, \n drumul nostru c`tre nordul continentului, c` este tractorul viitorului. A fost un fel de prevestire a ceea ce urma s` afl`m la jubileul de 60 de ani organizat de gazdele noastre din Finlanda. Orice afacere serioas` se bazeaz` pe previziuni, s` [tii dinainte ce \]i poate rezerva viitorul pentru a-]i putea adapta produsele \n concordan]` cu cerin]ele pie]ei. Economia mondial` \ncepe s`-[i revin` cu greu dup` o criz` financiar` care a afectat pân` [i ]`rile mai pu]in conectate la pia]a global`, care sperau c` astfel criza le va ocoli, [i trebuie s` fac` fa]` noilor provoc`ri, cum ar fi dublarea cererii de hran` la nivel mondial, globalizarea,

schim`rile climatice [i poluarea mediului,

noile

Valtra - aniversarea urm`torilor 60 de ani

comportamente de consum.Valtra a organizat un seminar care a abordat aceste probleme [i a \ncercat s` ofere solu]ii reale. Pân` \n 2050, popula]ia planetei va ajunge la 9,6 miliarde de locuitori, procesul de urbanizare se va accentua, speran]a de via]` va continua s` creasc`. |n aceste condi]ii, nevoia de hran` se va dubla, 50% din aceast` cre[tere va veni din cre[terea popula]iei din ]`rile \n curs de dezvoltare [i 50% din cre[terea veniturilor \n ]`rile care acum au un nivel precar al acestora. Cre[terea veniturilor va duce la dublarea consumului de carne la nivel mondial pân` \n 2050 (deja \ntre 2000 [i 2010 consumul de carne a crescut cu 17%). Toate acestea reprezint` semne bune pentru fermieri, dar [i o provocare continuu` \n ceea ce prive[te cre[terea productivit`]ii pe unitatea de suprafa]` [i g`sirea unui echilibru \ntre cultivarea plantelor tehnice [i a celor pentru consumul uman [i animal.

Prima lun` din acest an a \nsemnat pentru Valtra, produc`torul finlandez de tractoare, un moment de s`rb`toare: \mplinirea a 60 de ani de la fabricarea primului tractor Valmet 15. Produc]ia tractoarelor Valtra (Valmet) a \nceput dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, când fabricile de la Tourula [i Linnavuori, care produceau pu[ti, tunuri [i motoare pentru avioane, au fost transformate pentru a fabrica tractoare agricole, care s` acopere deficitul de ma[ini agricole existent pe pia]`. Astfel, \n anul 1951, primele tractoare Valmet 15 sunt lansate \n brazd`.

Din 1960, Valmet deschide o alt` fabric` de tractoare \n Brazilia, la Mogi das Cruzes, unde produce primele 5 tractoare Valmet 360D. Aceast` decizie s-a dovedit a fi una \n]eleapt`, ast`zi Valmet do Brasil fiind partea central` a brandului Valtra. O alt` mutare strategic` a fost cump`rarea \n 1979 a p`r]ii de tractoare a Volvo BM. AGCO Sisu Power este strâns legat de istoria Valtra. Tractoarele Valtra produse \n Suolahti au fost tot timpul echipate cu motoare Sisu Power. Ceea ce a fost odat` o mic` afacere finlandez`, a devenit ast`zi un brand de tractoare prezent la nivel global ca parte a trustului AGCO, al`turi de Fendt, Massey Ferguson [i Challenger.|n Romania, Valtra este comercializat

schim`rile climatice [i poluarea plantelor tehnice [i a celor pentru schim`rile climatice [i poluarea mediului,

noile

plantelor tehnice [i a celor pentru consumul uman [i animal.

Leontin COCA,reprezentant MEWI

Page 57: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 57www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

Valtra propune, \n aceste condi]ii, un concept de tractoare ANTS (furnici, pe române[te), f`când un joc de cuvinte, pornind de la seriile de tractoare existente \n produc]ie A, N, T, respectiv S. Fermierii vor avea nevoie de tehnologie avansat` pentru a face fa]` cererii de alimente de la nivel global, a[a c` Valtra ANTS se va ridica la nivelul cerin]elor viitorului, respectând tradi]ia companiei: dinamism, personalizare, agilitate, putere.

ANTS este o solu]ie modular` care are dou` componente: „soldatul”, cu o putere de 100 kW, [i „muncitorul”, cu o putere de 200 de kW. Ambele module pot lucra \mpreun`, dar [i separat. Cabina existent` poate fi folosit` pe amble ma[ini, iar atunci când sunt executate opera]iuni dificile, care cer participarea unui operator, modulele se conecteaz`, ro]ile din spate sunt ajustate, pentru a face loc ro]ilor celui de-al doilea modul, astfel \ncât la mijloc tractorul va avea punte dubl`. Astfel se ob]ine un tractor articulat, cu o putere maxim` ce poate atinge 400 kW. Cabina care poate fi

folosit` la oricare dintre cele dou` module se poate roti, poate fi a[ezat` \n fa]`, \n spate sau deasupra tractorului. Interfa]a cu operatorul este una cât se poate de simpl`, cu cea mai mare parte a comenzilor ac]ionate vocal. Informa]iile importante pentru opera]iunea executat` sunt afi[ate pe parbriz,

astfel \ncât operatorul s` nu-[i coboare privirea pentru a avea acces la parametrii de func]ionare. Tradi]ionala func]ie Valtra TwinTrac a fost dezvoltat` la maximum: cabina mobil` face ca ANTS s` poat` fi condus \n ambele

direc]ii (fa]`/spate) f`r` nici o dificultate. |n anii care urmeaz`, tehnologia energiei va face pa[i uria[i, tractoarele vor putea fi ac]ionate cu energie produs` pe mai multe c`i: baterii eficiente, celule de combustibil, generatoare turbo. Motoarele vor putea fi ac]ionate cu biogaz sau biodiesel produs \n

ferme, transmisia se preconizeaz` a fi electronic`. Macheta conceptului ANTS, realizat` la o scar` de 1:5, a putut fi admirat` de auditoriu, \n premier`, la evenimentul prilejuit de Jubileul Valtra [i va fi expus` pe parcursul anului 2011 la târgurile de ma[ini agricole, printre care SIMA [i Agritehnica. Participan]ii la evenimentul organizat de Valtra au fost transpu[i \n viitor, \n anul 2071, la aniversarea a 120 de ani, conceptul ANTS f`când aceast` c`l`torie \n timp cât se poate de credibil`.

Pân` la momentul lans`rii ANTS, inginerii de la Valtra s-au ocupat de \mbun`t`]irea tractoarelor din seria S [i de lansarea de noi modele pentru seriile A [i T. Seria S lansat` \n anul 2008 a fost prima serie de tractoare care a adoptat tehnologia de reducere catalitic` selectiv` - SCR. O

nivel global, a[a c` Valtra ANTS se va ridica

pot lucra \mpreun`, dar [i separat.

pe parbriz,

astfel \ncât

ferme, transmisia se preconizeaz` a fi electronic`. Macheta conceptului ANTS, realizat` la o scar` de 1:5, a putut fi admirat` de auditoriu, \n premier`, la evenimentul prilejuit de Jubileul Valtra [i va fi expus` pe parcursul anului 2011 la târgurile de ma[ini agricole, printre care SIMA [i Agritehnica. Participan]ii la evenimentul organizat de Valtra au fost transpu[i \n viitor, \n anul 2071, la aniversarea a 120 de ani, conceptul ANTS f`când aceast` c`l`torie \n timp cât se poate de credibil`.

Pân` la momentul lans`rii ANTS, inginerii de la Valtra s-au ocupat de

Page 58: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201158

dat` cu introducerea noilor norme privind emisiile de gaze poluante, Seria S a adoptat cea de-a doua genera]ie SCR. Noua tehnic` cre[te cantitatea de uree AdBlue injectat` \n gazele eliminate de la motor, permi]ând astfel o tratare mai eficient` a acestora \n catalizator. Tractoarele care dispun de aceast` a doua genera]ie de tehnologie SCR sunt marcate cu cifra 3 la finalul numelui: S233, S263, S293, S323 [i S 353.O pomp` hidraulic` cu o capacitate de 90 de litri/minut va fi disponibil` pentru toate modele seriilor T, N [i modelele HiTech, mai pu]in pentru N82 [i N92, iar actuala pomp`, cu un debit de 73 litri/minut, va fi \n continuare o op]iune de echipare.

Pentru modelele Seriei N Versu [i Direct a fost proiectat` o cabin` cu vizibilitate lateral` (SVC - Side Visibility Cab), special pentru lucr`rile de \ntre]inere a drumurilor [i gardului viu, de exemplu. Pe partea dreapt` a cabinei exist` numai doi stalpi, geamul este fabricat dintr-un policarbonat rezistent la [ocuri, de asemenea, exist` pe partea dreapt` [i un [terg`tor de parbriz. L`]imea aripii a fost redus`, pentru a spori vizibilitatea. Astfel, modelul Seriei N Direct, f`r` trepte de vitez`, cu o capacitate hidraulic` de 120 l/min. [i o cabin` SVC, este ideal pentru \ntre]inerea vegeta]iei de pe marginea drumurilor, dar [i pentru alte opera]ii ce ]in de lucr`rile comunale.

Pentru Seriile N [i T va fi disponibil` o nou` bar` de trac]iune. Aceasta se va putea deplasa atât \n sus [i \n jos, cât [i \nainte/\napoi \n pozi]ia extins`. |n pozi]ia extins`, bara va fi mai u[or vizibil` de c`tre operator din cabin`, facilitându-i astfel cuplarea remorcii.

Seria A a intrat \n era HiTech, partea electro-hidraulic` \ncorporeaz` acum noi func]ii. Seria A are o tradi]ie lung`, fiind cel mai popular tractor din ]`rile nordice, unde este folosit atât pe câmp, cât [i \n p`dure, datorit`

manevrabilit`]ii sale de invidiat. Tractoarele Seriei A sunt echipate cu motoare AGCO Sisu Power de 3,3 litri, cu injec]ie common rail, care asigur` un consum redus de carburant. Motorul dispune de control electronic, ceea ce permite ca op]iune instalarea unui pilot automat. Componente electronice suplimentare sunt disponibile pentru transmisie [i pentru controlul utilajului cu care lucreaz`. Ca op]iune, se pot monta pe aripa din spate butoanele pentru controlul prizei de putere. Cele dou` noi modele ale Seriei A pe care le-am putut vedea, \n premier`, pe linia de produc]ie [i pe pista de \ncerc`ri din curtea fabricii au fost: A83, de 88 de cai putere, [i A93, ce dezvolt` o putere de 101 cai. Aceste modele dispun de cutie de viteze Power Shuttle.

Tractoarele Seriei T au fost transformate, pentru a fi mai eficiente ca niciodat`. Cele mai mari modele ale Seriei T au fost preg`tite pentru a face fa]` noilor norme de poluare. Acesta a fost punctul de plecare \n dezvoltarea noilor modele. Nucleul modelelor Valtra T183 [i T203 Direct [i al modelelor T183 [i T213 Versu \l reprezint` motorul AGCO Sisu Power de 7,4 litri, cu tehnologie SCR. Aceste motoare cu tehnologie SCR consum` cu 5-10% mai pu]in combustibil decât motoarele care nu dispun de tehnologia SCR. Concomitent, tehnologia SCR reduce cerin]ele de r`cire a motorului [i p`streaz` uleiul mai curat. Emisia de monoxid de carbon [i dioxid de carbon se situeaz` acum cu 20% sub normele cerute de legisla]ie. Rezultatul tehnologiei SCR const` \n reducerea consumului de carburant [i a emisiilor de gaze cu efect de ser`.

Valtra are câ]iva ani de experien]` \n folosirea tehnologiei SCR, tractoarele Valtra Seria S fiind primele tractoare care au utilizat-o. Tehnologia de tratare a gazelor cu uree AdBlue a fost folosit`

ini]ial pe camioane, ca metod` de reducere a emisiilor. Atunci când operatorul alimenteaz` cu motorin`, el face plinul [i rezervorului cu uree AdBlue. Consumul de uree se situeaz` la 3-5% din consumul de motorin`. Vârful de gam` al seriei \l reprezint` T213 Versu, care are cu 15 cai putere mai mult decât modelele precedente. Cu un nou software, tractoarele echipate cu trasmisii f`r` trepte de vitez` [i cu transmisie continu` variabil` se adapteaz` cu succes tuturor opera]iunilor.

Cele patru noi modele ale Seriei T sunt: T183 Direct, cu o putere maxim` de 202 cai, T203 Direct, cu 215 cai putere, T183 Versu, cu aceea[i putere ca [i versiunea Direct - 202 cai putere, [i T213 Versu, cu 225 de cai. Panoul de comand` de pe mânerul operatorului are acum \ncorporat un ecram color, cu set`ri separate pentru zi [i pentru noapte, joystick-ul de pe mâner controleaz`

func]iile hidraulice de pe fa]`, de pe spate sau pe amândou`. Set`rile pentru opera]iunile de la cap`t de rând [i pentru pilotul automat pot fi modificate foarte precis, chiar [i când tractorul sta]ioneaz`. Op]ional, tractoarele pot fi echipate din fabric` cu sistemul de telemetrie AGCOMMAND, care ofer` informa]ii, pe baza datelor provenite de la sateli]i, despre pozi]ia tractorului, opera]iunile pe care le efectueaz`, eficien]a muncii [i alte date de interes pentru operator [i managerul fermei.

Tractoarele Valtra sunt „croite” pentru a \ndeplini cerin]ele [i a satisface nevoile individuale ale fiec`rui client \n parte, fiecare fermier \[i poate alege personal caracteristicile [i componentele pe care s` le aib` tractorul s`u [i, foarte important \n zilele noastre, tractoarele sunt cât se poate de eficiente din punct de vedere al costurilor de exploatare.

Ionu

] V|N

~TO

RU

Page 59: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 59www.

Page 60: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201160

PIA}A GRâULUIPre]ul grâului la Matif a crescut u[or \n luna ianuarie. Factorii de sus]inere a pre]ului sunt: cererea mare venit` din partea statelor din nordul Africii, pentru grâul de calitate, precum [i cererea venit` din partea statelor ter]e UE. |n prezent, grâul furajer din UE concureaz` \n hrana animalelor cu grâul [i orzul din Australia.

PIA}A PORUMBULUI|n ultimele s`pt`mâni, pre]urile au continuat s` creasc` \n UE. De[i pre]ul porumbului nu urmeaz` acela[i trend ascendant ca [i restul cerealor furajere, cererea venit` din partea produc`torilor de furaje r`mâne stabil`.

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

07.01.2011 - 28.01.2011 Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

www.agrimedia.ro

Data Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

07 ian.2011 234.3 256.9 231.3

14 ian.2011 277.3 255.5 237.3

21 ian.2011 258.7 278.5 239.7

28 ian.2011 253.5 274.7 235.7

Data Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

07 ian.2011 194.3 208.5 207.3 208.5 250.7 240.7

14 ian.2011 216.9 214.3 212.3 216.9 245.3 254.3

21 ian.2011 218.5 217.3 210.7 218.5 241.3 253.7

28 ian.2011 212.3 209.3 206.9 211.3 235.3 245.7

Data Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

07 ian.2011 284.5 331.3 195.7

14 ian.2011 284.5 317.3 193.3

21 ian.2011 302.9 334.3 194.5

28 ian.2011 303.5 334.7 203.3

PORUMB

PIA}A ORZULUITranzac]iile cu orz furajer au fost foarte limitate. A fost utilizat \n producerea furajelor, mai ales orzul provenit din stocul de interven]ie. Arabia Saudit` se poate \ntoarce pe pia]` \n calitate de comp`r`tor. Pre]urile din UE r`mân \n mod constant la un nivel ridicat [i sunt aproape acelea[i pentru ambele produc]ii, atât din 2010, cât [i din 2011. |n ultimele s`pt`mâni, cererea a fost majorat` de c`tre ]`rile din Europa Central` [i de Est, deoarece \n aceste regiuni au existat probleme de calitate. Suprafa]a cultivat` cu orz se estimeaz` c` va fi mai mic` decât \n anul anterior, ceea ce va duce la restrângerea ofertei.

concureaz` \n hrana animalelor cu grâul [i orzul din Australia.

GRâU PIA}A GRPre]ul grâului la Matif a crescut u[or \n luna ianuarie. Factorii de sus]inere a pre]ului sunt: cererea mare venit` din partea statelor din nordul Africii, pentru grâul de calitate, precum [i cererea venit` din partea statelor ter]e UE. |n prezent, grâul furajer din UE grâul de calitate, precum [i cererea venit` din partea statelor ter]e UE. |n prezent, grâul furajer din UE grâul de calitate, precum [i cererea venit` din partea

PIA}A GRPre]ul grâului la Matif a crescut u[or \n luna ianuarie. Factorii de sus]inere a pre]ului sunt: cererea mare

grâul de calitate, precum [i cererea venit` din partea statelor ter]e UE. |n prezent, grâul furajer din UE grâul de calitate, precum [i cererea venit` din partea statelor ter]e UE. |n prezent, grâul furajer din UE grâul de calitate, precum [i cererea venit` din partea

Februarie 201160

ORZ

Page 61: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 61

PIA}A RAPI}EI|n ultimele s`pt`mâni, pre]ul a atins un nou record. Principalele motive sunt: pre]ul ridicat al semin]elor de rapi]` [i soia [i cererea mare venit` din partea industriei de procesare. Pre]urile ar trebui s` r`mân` stabile, de[i exist` riscul c` s` apar` schimb`ri \n aceast` direc]ie.

PIA}A SOIEI|n ultimul s`u raport, USDA a redus stocurile de la sfâr[itul anului de pia]` în Statele Unite ale Americii la 140 de milioane de bushels. Argentina estimeaz` produc]ia la 50,5 milioane de tone, mai mare decât estim`rile ini]iale, care erau cantonate in jurul valorii de 47,7 milioane de tone. Condi]iile de cultur` din Brazilia au fost favorabile pân` \n prezent, ceea ce a dus la o estimare de produc]ie de soia de circa 70 de milioane de tone.

PIA}A FLORII-SOARELUIPia]a florii-soarelui, din bazinul M`rii Negre, este lipsit` de vlag` la \nceputul acestui an. Ofertele pot acoperi cererea doar pe termen scurt, \ns` [i acestea sunt tranzac]ionate destul de lent. |n Italia, industria furajelor are acoperit necesarul pân` la sfâr[itul lunii martie,\ns` \ncepând cu luna aprilie poate ap`rea un anumit interes de cump`rare. O bun` aprovizionare se remarc` \n Turcia [i Fran]a.

PIA}A SOIEI

N.B.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii, avand la baza urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, Padurilor [i Dezvoltarii Rurale, Institutul National de Statistica, Organizatia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economica, Departamentul de Agricultura al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea Europeana), informatii din piata (traderi , producatori, fermieri, procesatori, depozitari), organizatii de profil (asociatii profesionale, etc) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acuratetea [i integralitatea acestor informatii astfel c` orice concluzie [i initiativa de actiune in baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare.

www.agrimedia.ro

N.B.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul PIA}A FLORII-SOARELUI

PIA}A SOIEI|n ultimul s`u raport, USDA a redus stocurile de la PIA}A SOIEI|n ultimul s`u raport, USDA a redus stocurile de la PIA}A SOIEI

sfâr[itul anului de pia]` în Statele Unite ale Americii la 140 de milioane de bushels. Argentina estimeaz` produc]ia la 50,5 milioane de tone, mai mare decât estim`rile ini]iale, care erau cantonate in jurul valorii

Data Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

07 ian.2011 194.3 208.5 207.3 208.5 250.7 240.7

14 ian.2011 216.9 214.3 212.3 216.9 245.3 254.3

21 ian.2011 218.5 217.3 210.7 218.5 241.3 253.7

28 ian.2011 212.3 209.3 206.9 211.3 235.3 245.7

Data Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

07 ian.2011 498.5 527.7 1363.9

14 ian.2011 516.9 548.5 1369.9

21 ian.2011 518.9 542.5 1377.3

28 ian.2011 513.7 540.5 1347.7

Data Bursa din Paris

07 ian.2011 507.3

14 ian.2011 506.9

21 ian.2011 514.7

28 ian.2011 508.5

Data Bursa din Rotterdam

07 ian.2011 630.9

14 ian.2011 1480.5

21 ian.2011 1485.5

28 ian.2011 1470.3

Data Bursa din Fran]a

07 ian.2011 515.7

14 ian.2011 515.7

21 ian.2011 515.7

28 ian.2011 515.7

SOIA

FLOAREA -SOARELUI - SEMIN]E

RAPI}~

FLOAREA-SOARELUI - ULEI FLOAREA-SOARELUI - SEMIN}E

Page 62: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201162 www.agrimedia.ro

Ordonan]a de Urgen]` nr. 116 din 15 decembrie 2010 pentru [i completarea OUG nr. 41/1994 privind autorizarea pl`]ii cotiza]iilor la organiza]iile interna]ionale interguvernamentale la care România este parte, precum [i pentru aprobarea pl`]ii cotiza]iei anuale în vederea particip`rii MADR ca observator permanent în cadrul Comitetului pentru Agricultur` al OCDE - CoAg, pentru perioada 2010-2011, precum [i a cotiza]iei anuale pentru anii urm`tori în care România va mai primi statutul de observator în cadrul Comitetului de Statistic` al OCDE - CSTAT - M.O. nr. 0890/30 decembrie 2010

Hot`rârea nr. 1387 din 28 decembrie 2010 privind prorogarea termenului prev`zut la art. 2 alin. (1) [i la art. 3 din HG nr. 752/2010 privind m`surile de reorganizare a Agen]iei de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` [i a ADS, precum [i stabilirea num`rului de posturi pentru acestea - M.O. nr. 0890/30 decembrie 2010

Ordinul nr. 144 din 28 decembrie 2010 pentru modificarea anexei la Ordinul pre[edintelui ANSVSA nr. 92/2006 privind aprobarea Tarifelor de plat` pentru ac]iunile de prelevare de probe efectuate în vederea

controlului oficial al alimentelor de origine nonanimal` - M.O. nr. 0896/31 decembrie 2010

Ordinul nr. 145 din 28 decembrie 2010 privind modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul pre[edintelui ANSVSA nr. 45/2005 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea analizelor [i examenelor de laborator, precum [i a unor activit`]i sanitare veterinare - M.O. nr. 0002/3 ianuarie 2011

Ordinul nr. 286 din 29 decembrie 2010 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 762/2007 privind instituirea procedurii de administrare special` la Societatea Na]ional` „Îmbun`t`]iri Funciare“ SA Bucure[ti - M.O. nr. 0002/3 ianuarie 2011

Hot`rârea nr. 1356 din 23 decembrie 2010 pentru modificarea [i completarea HG nr. 442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a m`surilor cofinan]ate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Opera]ional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0007/4 ianuarie 2011

Legea nr. 266 din 15 mai 2002 privind producerea, prelucrarea, controlul [i certificarea calit`]ii, comercializarea

semin]elor [i a materialului s`ditor, precum [i testarea [i înregistrarea soiurilor de plante (republicare) - M.O. nr. 0007/4 ianuarie 2011

Legea nr. 282 din 28 decembrie 2010 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului [i din administrarea Sta]iunii de Cercetare [i Produc]ie pentru Cultura [i Industrializarea Sfeclei de Zah`r Roman, jude]ul Neam], în domeniul public al jude]ului Neam] [i în administrarea Consiliului Jude]ean Neam], în vederea realiz`rii unor sta]ii de transfer [i sortare în cadrul proiectului „Sistem integrat de gestionare a de[eurilor în jude]ul Neam]“ - M.O. nr. 0011/5 ianuarie 2011

Legea nr. 283 din 28 decembrie 2010 privind camerele pentru agricultur`, silvicultur` [i dezvoltare rural` - M.O. nr. 0015/7 ianuarie 2011

Ordinul nr. 280 din 20 decembrie 2010 pentru modificarea [i completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 694/2008 privind condi]iile de recunoa[tere a organiza]iilor de produc`tori [i a grupurilor de produc`tori recunoscute preliminar în sectorul fructe [i legume, precum [i modul de accesare a sprijinului financiar de c`tre acestea - M.O. nr. 0022/11 ianuarie 2011

Page 63: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 2011 63www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

Hot`rârea nr. 1301 din 15 decembrie 2010 privind reorganizarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Economia Agriculturii [i Dezvoltare Rural` Bucure[ti - M.O. nr. 0025/11 ianuarie 2011

Hot`rârea nr. 4 din 5 ianuarie 2011 pentru modificarea [i completarea HG nr. 838/2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bun`st`rii p`s`rilor, precum [i a HG nr. 839/2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate în favoarea bun`st`rii [i protec]iei porcinelor - M.O. nr. 0025/11 ianuarie 2011

Hot`rârea nr. 5 din 5 ianuarie 2011 privind modificarea alin. (11) al art. 3 din HG nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 136/2000 privind m`surile de protec]ie împotriva introducerii [i r`spândirii organismelor de carantin` d`un`toare plantelor sau produselor vegetale în România - M.O. nr. 0029/12 ianuarie 2011

Hot`rârea nr. 6 din 5 ianuarie 2011 pentru modificarea [i completarea HG nr. 725/2010 privind reorganizarea [i func]ionarea MADR, precum [i a unor structuri aflate în subordinea acestuia - M.O. nr. 0032/13 ianuarie 2011

Ordinul nr. 4 din 4 ianuarie 2011 pentru aprobarea cantit`]ilor de motorin` aferente trimestrului III 2010 care beneficiaz` de ajutor de stat acordat sub form` de rambursare - M.O. nr. 0036/14 ianuarie 2011

Ordinul nr. 2902 din 30 decembrie 2010 pentru aprobarea Procedurii de control privind importul, exportul [i tranzitul organismelor modificate genetic - M.O. nr. 0045/19 ianuarie 2011

Ordinul nr. 6 din 11 ianuarie 2011 privind modificarea [i completarea Ordinului ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 65/2010 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspec]ie [i certificare, de aprobare a organismelor de inspec]ie [i certificare [i de supraveghere a activit`]ii organismelor de control - M.O. nr. 0045/19 ianuarie 2011

Hot`rârea nr. 33 din 12 ianuarie 2011 privind aprobarea particip`rii Agen]iei de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` ca membru cu drepturi depline în cadrul Asocia]iei Panta Rhei, constituite din agen]iile de pl`]i care activeaz` în domeniul agriculturii - M.O. nr. 0045/19 ianuarie 2011

Ordinul nr. 278 din 17 decembrie 2010 privind modificarea [i completarea Ordinului ministrului Agriculturii, P`durilor, Apelor [i Mediului, al ministrului S`n`t`]ii [i al pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia Consumatorilor nr. 510/768/319/2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, compozi]ia, fabricarea [i etichetarea sucurilor din fructe [i ale altor produse similare destinate consumului uman - M.O. nr. 0053/21 ianuarie 2011

Hot`rârea nr. 39 din 19 ianuarie 2011 pentru modificarea HG nr. 755/2010 privind schema de ajutor

specific acordat produc`torilor de lapte de vac` din zonele defavorizate - M.O. nr. 0056/21 ianuarie 2011

Ordinul nr. 15 din 20 ianuarie 2011 privind condi]iile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum [i modelele permiselor de pescuit recreativ/sportive - M.O. nr. 0074/28 ianuarie 2011

Ordinul nr. 17 din 20 ianuarie 2011 privind aprobarea reducerilor [i excluderilor aplicabile cererilor de plat` a ajutorului specific pentru îmbun`t`]irea calit`]ii produselor agricole în sectorul de agricultur` ecologic` - M.O. nr. 0084/1 februarie 2011

Hot`rârea nr. 65 din 26 ianuarie 2011 privind reglementarea unor m`suri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorb]ie a fondurilor alocate pentru agricultur` aferente schemelor de pl`]i directe [i pentru m`suri de pia]` în agricultur` - M.O. nr. 0089/3 februarie 2011

Ordinul nr. 24 din 28 ianuarie 2011 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finan]ate în cadrul Programului Opera]ional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0097/7 februarie 2011

Ordinul nr. 18 din 20 ianuarie 2011 privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultur` din România pentru anul 2011 - M.O. nr. 0096/4 februarie 2011

Page 64: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Februarie 201164

LG - creatori de legend`

Alina CRE}U,Marketing ManagerLimagrain România

www.agrimedia.ro

Creator [i produc`tor de variet`]i vegetale, grup cooperativ independent, Limagrain este primul produc`tor de semin]e din Uniunea European` [i al patrulea la nivel mondial. Povestea creatorilor \ncepe în anul 1942, \n regiunea Auvergne, situat` în centrul Fran]ei. Cooperativa fondat` de c`tre agricultorii de pe Câmpia Limagne a devenit \n 1965 LIMAGRAIN [i astfel a \nceput povestea de succes a unui lider interna]ional \n producerea de semin]e. Mo[tenitoarea unei tradi]ii de excelen]`, LG a contribuit, de-a lungul anilor, la schimbarea în profunzime a lumii agricole. Istoria companiei s-a construit pe succes, pe reu[ite importante [i pe rolul de precursor în domeniul calit`]ii semin]elor. De exemplu, Limagrain a fost prima companie care a propus doza de 50.000 semin]e, devenit` ast`zi norma oficial`. Mereu pe culmea inov`rii, cercetarea genetic` a variet`]ilor timpurii [i foarte timpurii a permis dezvoltarea cultiv`rii porumbului în nordul Europei.LG men]ine spiritul inov`rii pionierilor agricultori, f`r` îns` a uita r`d`cinile sale agricole. Creatori de semin]e, munca LG e strâns legat` de via]`. Misiunea LG este inovarea, în vederea cre`rii unor plante care corespund nevoilor agricultorilor [i cerin]elor de calitate [i productivitate.

Datele LG1942: Înfiin]area, în Auvergne, a unei cooperative agricole.1965: Crearea primului logo [i

na[terea cooperativei Limagrain. Inaugurarea primei sta]ii de cercetare. 1971: Lansarea primilor hibrizi, printre care legendarul LG 11, care permite cultivarea porumbului în regiunile europene aflate la nord de Paralela 47. 1977: Diferen]ierea cercet`rii LG în porumb siloz [i porumb boabe. 1983: Înfiin]area primei sta]ii de selectare a floarii-soarelui LG în Fran]a. 1986: Crearea programului LG Ensitec (club digestibilitate, calibrare infraro[u etc.).1990: Dezvoltarea LG în Statele Unite ale Americii.1997: Lansarea gamei LG Animal Nutrition.Limagrain reune[te ast`zi peste 6.000 de oameni, care lucreaz` pentru a nu l`sa nimic la \ntâmplare atunci când este vorba de performan]`, calitate [i siguran]` \n agricultur`. Creatori de rentabilitateLimagrain [i-a însu[it expresia „Cre`m pentru profit”. De aceea, Limagrain investe[te, în fiecare an, 14% din cifra de afaceri în cercetare [i dezvoltare, ceea ce reprezint` un efort superior al multor sectoare industriale. Inova]ii în serviciul tuturor!Limagrain România este membr` a Limagrain Central Europe, parte integrant` a grupului Limagrain Verneiul Holding Fran]a.

În România, numele Limagrain este prezent din anul 2000 [i reprezint`

m`rcile LG, Nickerson, Mais Angevin, Verneuil, Advanta [i Innoseeds.Limagrain România este produc`tor, importator [i distribuitor de semin]e pentru cultura mare. |ncepând cu 2010, \n România, LG are propriul program de testare-dezvoltare. Creatori de performan]e Produsele Star - LG pentru campania 2011 sunt urm`toarele1) LG 33.50 - ce beneficiaz` de genetic` nou`, cu poten]ial ridicat de produc]ie. Este recomandat \n toate zonele de cultivare a porumbului din România.

2) LG 33.95 - are poten]ial ridicat de produc]ie, cu umiditate sc`zut` la recoltare. „Profit sigur”: produc]ii la FAO 400 cu umiditate de FAO 350. Comportament bun \n condi]ii de secet`.

3) Floarea-soarelui Clearfield - Sistemul de produc]ie Clearfield combin` erbicidul Pulsar 40 cu s`mân]a de floarea-soarelui tolerant` la acest erbicid: LG 56.58 CL, LG 56.63 CL, LG 55.43 CL, LG 56.33 CL, LG 54.51 HO CL. Se recomand` aceast` tehnologie pentru a ob]ine o eficacitate excelent` \mpotriva buruienilor-problem`.

Creatori de viitorLG este prezent pentru a contribui la viitorul agricultorilor [i al filierelor agricole, asigurând semin]e ce permit o produc]ie mai mare [i mai bun`.

Page 65: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Decembrie 2010�

Page 66: Revista AGRIMEDIA - Februarie 2011

Decembrie 2010�