EDUCATORI - REZOLVARE SUBIECT MODEL 2015SUBIECTUL I A. LIMBA
ROMANA 1. - suverani, crai, monarhi -sa (te) sperii, sa (te)
ingrozesc, sa (te ) infricosez 2. Cratima s-a folosit pentru
elidarea vocalei si pronuntarea intr-o silaba a doua cuvinte
diferite (conjunctia s si pronumele personal i)3. lumea -
substantiv comun ; noastra adjectiv pronominal posesiv; venira verb
predicativ4. au venit predicat verbal; si-n tara complement
circumstantial de loc 5. Pamanturilor noastre le ducem dorul .6. Ei
nu puteau sa mai rabde . M-ai rabdat destul.Ai sai nu au vrut sa
auda nici o scuza .Te rog frumos sa-i duci placinte prietenei tale
.B. LITERATURA ROMANA Scriei un eseu, de 2-3 pagini, n care s
argumentai apartenena unui text poetic eminescian la romantism.
Criticul Titu Maiorescu, n articolul Direcia nou n poezia i proza
romn, din 1872, nota: Cu totul osebit n felul su, om al timpului
modern, deocamdat blazat n cuget, iubitor de antiteze cam
exagerate, reflexiv mai peste marginile uitate, pn acum aa de puin
format, nct ne vine greu s-l citm imediat dup Alecsandri, dar n
fine, poet, poet n toat puterea cuvntului, este d. Mihai
Eminescu.Poemul Luceafarul se ncadreaz n curentul literar
romantism, dou dintre trsturile specifice fiind: folosirea
antitezei i utilizarea ca surs de inspiraie a folclorului.Antiteza,
procedeu artistic dominant n acest poem, se evideniaz nc din prima
parte a poemului, prin opoziia dintre lumea pmnteasc, a fetei de
mprat: Din umbra falnicelor boli, Spre umbra vechiului castel i
lumea nepmnteasc, a Luceafrului: Colo-n palate de mrgean, Eu sunt
luceafrul de sus. Antiteza se realizeaz i la nivelul descrierii
tnrului Ctlin, n raport cu Luceafrul. nfiarea uman a primului: Cu
obrjei ca doi bujori/ De rumeni, bat-i vina, este n contrast
evident cu cea non-uman a celui de-al doilea: Din negru giulgi se
desfor/ Marmoreele brae, i palid e la fa, Iar umbra feei strvezii/
E alb ca de cear. Conturarea cadrului pmntesc, n care Ctlin i
Ctlina i mplinesc dragostea: Sub irul lung de mndri tei, Miroase
florile de tei se face n contrast cu lumea cereasc, n care este
evideniat zborul Luceafrului: Un cer de stele dedesubt/Deasupr-i
cer de stele, i din a chaosului vi/.../Vedea ca-n ziua cea denti/
Cum izvorau lumine. De asemenea, prin utilizarea pronumelor
personale ei i noi, se subliniaz n poem antiteza dintre fiinele
umane, muritoare, a cror via este limitat, fiind pus sub semnul
destinului i fiinele cereti, nemuritoare: Ei au doar stele cu
noroc/i progoniri de soarte, Noi nu avem nici timp , nici loc/ i nu
cunoatem moarte.O alt trstur care evideniaz apartenena poemului la
romantism este utilizarea ca surs de inspiraie a folclorului. Mihai
Eminescu a avut ca surs de inspiraie basmele romneti Fata din
grdina de aur i Miron si frumoasa fr corp, pentru a crea n
Luceafrul atmosfera specific basmelor, nc din incipit: A fost odat
ca-n poveti/ A fost ca niciodat., dar i pentru a prezenta iubirea
imposibil dintre dou fiine aparinnd unor lumi diferite. De
asemenea, s-a inspirat din mitul romnesc al Zburtorului, pentru a
descrie elementele spaiale care definesc lumea terestr n care fata
de mprat i desfoar existena: Din umbra negrului castel, dar i una
din ntruprile Luceafrului: Pe negre viele-i de pr. Mitul
Zburtorului apare n poem ca simbol al visrii, aspiraiei i
revelaiei. Tema poemului este condiia omului de geniu. nc din
primul tablou aceast tem este susinut de sublinierea trsturilor
Luceafrului, ca fiin superioar, dotat cu atribute deosebite.
Aspiraia ctre nlimi, cutarea absolutului, dorina de cunoatere,
dorina de nlare spiritual, de atingere a unui ideal superior, sunt
cteva dintre atributele omului de geniu, reprezentat n poem de ctre
Hyperion. Omul de geniu este construit n text, aa cum apare i n
viziunea lui Schopenhauer, prin raportare la omul obinuit. Acesta
din urm este reprezentat n text de fata de mprat, creia, n ultimele
versuri ale operei, Luceafrul i adreseaz un firesc repro: Ce-i pas
ie, chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul?/ Trind n cercul vostru
strmt/ Norocul v petrece,/ Ci eu n lumea mea m simt/ Nemuritor i
rece. Anumite motive poetice prezente n text, specifice
romantismului, susin tema poeziei: motivul luceafrului, al
stelelor, al cerului, al lunii, al mrii, al visului, al castelului,
al fetei de mprat, al Zburtorului, al teiului, al zborului
cosmic.Incipitul reprezint un element de compoziie al operei,
coninnd o formula specific basmului: A fost odat ca-n poveti, prin
intermediul cruia cititorul este avertizat asupra structurii
narative a textului, care este considerat un poem epico-liric.
Astfel, ntmplrile sunt puse sub semnul unui timp nedeterminat (illo
tempore), n care faptele sunt unice i irepetabile A fost ca
niciodat.. n aceste condiii, fata de mprat : Din rude mari mprteti,
va avea atribute unice: O prea frumoas fat, i era una la prini, i
luna ntre stele. Fata nu este doar frumoas, ci are atributele
perfeciunii: Mndr-n toate cele i ale puritii sufleteti: Cum e
Fecioara ntre sfini. Un alt element compoziional este reprezentat
de elementele de opoziie din text care sunt puse n eviden prin
antiteza dintre omul comun, obinuit, reprezentat de ctre fata de
mprat i omul de geniu, reprezentat de ctre Luceafr. Ambele
personaje (le putem numi personaje, deoarece textul epico-liric
este realizat pe baza liricii personajelor) sunt unice, excepionale
n lumea lor. Fata de mprat este una la prini/i mndr-n toate
cele/Cum e Fecioara ntre sfini/i luna ntre stele, iar Luceafrul
este unic, prin raportarea sa ca astru ceresc, la celelalte stele,
dar i prin atributele sale, asemntoare cu cele ale lui Dumnezeu, ca
Hyperion: Noi nu avem nici timp, nici loc/ i nu cunoatem moarte.n
opoziie sunt prezentate cele dou nfiri ale Luceafrului utiliznd
epitetele care au rolul de a contura portretul fizic: Prea un tnr
voievod/ Cu pr de aur moale i Pe negre viele-i de pr/Coroana-i arde
pare; O, eti frumos cum numa-n vis/Un nger se arat i O, eti frumos
cum numa-n vis/Un demon se arat.Pentru a scoate n eviden opozitia
dintre cele dou fiine de care fata este atras poetul utilizeaz
comparaiile i metaforele crend imagini vizuale: Luceafrul este o
fiin supranatural, care are doar nfiare uman, dar spirit nepmntesc:
Dar ochii mari i minunai/Lucesc adnc himeric, i palid e la fa, Iar
umbra feei strvezii/E alb ca de cear, iar Ctlin este fiin pmnteasc:
Cu obrjei ca doi bujori/De rumeni, bat-i vina. Compoziia poemului
include 98 de strofe de tip catren, cu msura versurilor de 7-8
silabe i ritm iambic, combinat cu ritm amfibrahic. Textul conine
patru tablouri, construite pe alternana a dou planuri:
terestru-uman i cosmic-universal, aflate n antitez.Viziunea despre
lume a autorului este sintetizat prin tema poemului, condiia omului
de geniu i subliniat n finalul poemului, prin care se descifreaz
ceea ce Eminescu numea sensul alegoric al povetii: Aceasta e
povestea. Iar nelesul alegoric ce i l-am dat este c dac geniul nu
cunoate nici moarte i numele lui scap de noaptea uitrii, pe de alt
parte, aici pe pmnt, nu e nici capabil de a ferici pe cineva, nici
de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Aadar,
finalul poemului scoate n eviden antiteza dintre lumea omului
comun, o lume a aspiraiilor mrunte, o lume supus destinului, o lume
limitat i cea a omului superior, care aspir ctre absolut. n opinia
poetului, omul de geniu este contient de condiia sa etern, raportat
la cea efemer a oamenilor obinuii, de care ncearc s se detaeze cu
luciditate: Ce-i pas ie chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul/ Trind
n cercul vostru strmt/ Norocul v petrece/ Ci eu n lumea mea m simt/
Nemuritor i rece.SUBIECTUL AL II-LEA Redactai un eseu argumentativ,
de 1-2 pagini, n care s prezentai rolul nvrii n cadru
formal,nonformal i informal, n nvmntul precolar.n elaborarea
eseului vei avea n vedere urmtoarele repere:- prezentarea aciunii
de nvare n cadru formal, nonformal i informal; - evidenierea
modului de extindere a nvrii dincolo de cadrul formal; - exprimarea
argumentat a unui punct de vedere privind rolul nvrii n
nvmntulprecolar. Actiunea de invatare in cadrul formal, nonformal
si informal este omogena jucand un rol impotant in educatia
copilului mai ales prescolar .Educatia formala este educatia
planificata, institutionalizata incepand cu varste cat mai fragede
mai nou datorita societatii care impune sau invita la aceasta.
Educatia formala este asigurata de cadre didactice specializate, in
cazul prescolaritatii fiind vorba de educatoare cu studii in
domeniu si instruite si ca locatie e gradinita cu activitatile ei
.Educatia nonformala e descrisa sau ajutata de activitatile
extracurriculare si de obicei se afla in afara celor doua amintite
mai sus. Nu se desfasoara in cadrul scolii dar o completeaza
.Prescolarul isi dezvolta cultura si o completeaza prin aceasta.
Aceste activitati deschid spiritual elevului, ii deschide noi
orizonturi, il modeleaza, il implica si il face sa aiba mai multa
incredere in fortele proprii.Educatia informala reprezinta
experientele de invatare si dezvoltare indirect care apar ca urmare
a interactiunilor copilului cu diverse medii de comunicare
(familie, mass-media, prieteni, comunitate etc). Aceasta dezvolta
atitudini, valori, abilitati si cunostinte uneori prin repetitia in
mod automata a activitatilor celor din jur fara a constientiza
faptul ca se desfasoara o activitate de invatare . In acest context
in primul rand, trebuie pus accent pe toate aceste tipuri dar cele
din afara educatiei formale sunt mai deosebite si dezvolta
caracterul punand accent pe personalitatea elevului. Spun acest
lucru deoarece intr-un sistem educational aglomerat si structurat
pe acumulare de informatii ca al nostru e deosebit de important ca
prescolarul sa poata avea acces la informatie si educatie si in
afara scolii /gradinitei. Acest lucru presupunand o familie
interesata de educatie si gata de a investi timp si bani daca e
necesar pentru a implica prescolarul in diverse activitati in care
poate fi ajutat, manipulat, educat si chiar provocat sa-si dezvolte
abilitatile pe care le are sau sa isi cultive altele in vederea
formarii unei persoane cultivate, educate. Scoala cu activitatile
propuse, nu ofera tot ansamblu de idei preferate sau benefice
prescolarului deci activitatile informale si nonformale raman sa
adauge, sa ajute si chiar sa perfectioneze ceea ce educatia formala
activeaza.In al doilea rand, invatamantul prescolar fiind axat pe
joc sub toate formele posibile da loc si lasa prescolarului
libertatea si senzatia libera de a-si dezvolta armonios
activitatile fara a fi perceputa ca activitate de invatare cum de
exemplu e la invatamantul primar unde copiii devin constienti de
ora /lectie /activitate. De aceea exista libertatea educatorului sa
dezvolte si sa atraga copilasii cat mai mult spre educatia din
gradinita in sensul ca poate manipula ideile astfel incat
activitatile de educatie sa fie foarte placute si creative.
Educatia in gradinita e foarte importanta deoarece se pun bazele
comunicarii, se pun bazele limbajului logic, al elementelor de baza
din multe domenii folosite mai tarziu in scoala. E mult mai simplu
ca educatia sa aiba pasi mici, repetitivi si de calitate astfel
incat trecerea la scoala sa fie naturala. La nivelul I prescolarul
e provocat la socializare pe toate aspectele si la nivelul II se
pune accent pe pregatirea pentru scoala in sensul de activitati cat
mai concrete pentru a ajuta prescolarul sa poata avea disciplina de
a sta in banca, pe scaun un timp limitat. De asemenea, se dezvolta
limbajul in sensul ca mai tarziu scolarul poate lectura cerinta
ideilor in scoala si intelege astfel incat sa poata raspunde
corect. Cel mai greu e sa se raporteze la cerinte lungi sau cerinte
formulate cu ajutorul cuvintelor de legatura unde au tendinta sa
fragmenteze si sa raspunda limitat sau gresit. In concluzie,
educaia prescolara cu toate cele trei forme ale ei este foarte
importanta deoarece are un efect pozitiv asupra abilitilor
copilului si asupra viitoarei sale cariere colare, n special pentru
copiii provenii din medii socio-economice foarte defavorizate, n
sensul c acetia progreseaz n plan intelectual, dezvolt atitudini
pozitive fa de nvare precum i motivaia de a depune n viitor un
efort real n coal. Pe de alt parte, s-a constatat c educaia are un
efect pozitiv asupra abilitilor intelectuale i sociale ale
copiilor, independent de mediul lor de provenien, atunci cnd
instituiile precolare promoveaz cu adevrat calitatea, att n ceea ce
privete mediul fizic ct i interaciunile adult/copil.
SUBIECTUL AL III-LEA 1. Explicai rolul jocului n desfurarea
activitilor instructiv-educative n nvmntul precolar, avnd n vedere
urmtoarele repere:- precizarea legturii dintre domeniile de
dezvoltare i tipurile de joc adecvate acestora;- evidenierea
legturii dintre nivelul de vrst i un tip de joc potrivit; -
exprimarea argumentat a unui punct de vedere privind rolul jocului
n desfurareaactivitilor instructiv-educative n nvmntul precolar.
ROLUL JOCULUI IN DESFASURAREA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN
INVATAMANTUL PRESCOLAR. Parerea mea e ca practica si teoria
educatiei au demonstrat de mult ce loc ocupa jocul in viata
prescolarilor, in activitatea de instruire si educare a acestora in
gradinita. Prin intermediul jocului, copiii isi imbogatesc
experienta cognitiva, invata sa manifeste o anumita atitudine -
pozitiva sau negativa - fata de ceea ce-l inconjoara, isi educa
vointa, si, pe aceasta baza formativa, isi contureaza profilul
personalitatii. In zilele noastre, jocul trebuie apreciat ca baza a
conceperii intregii activitati instructiv-educative. Privit prin
aceasta prisma, in procesul de invatamant, jocul este conceput ca
mijloc de instruire si educare a copiilor, ca procedeu metodic de
realizare optima a sarcinilor concrete pe care si le propune
procesul de invatamant si, in sfarsit, ca forma de organizare a
activitatii de cunoastere si de dezvoltare a capacitatilor
psiho-fizice pe toate planurile.In primul rand, la gradinita de
copii"ar fi cu totul imposibil sa facem altfel". Ar fi imposibil,
pentru ca, la acest nivel al dezvoltarii stadiale, nu sunt
constituite inca mecanismele psihice ale actelor neludice, pe care
se sprijina activitatea de invatare sistematica. Mecanismele
respective se afla abia in fazele initiale de constituire, ritmul
evolutiv si al perfectionarii lor depinzand de nivelul la care se
ridica jocul insusi. Conceperea jocului ca forma de activitate este
cel mai important aspect particular al formelor pe care le imbraca
invatamantul la acest nivel. O mare parte din timp, copiii il ocupa
in gradinita cu activitati preferentiale. Acestea sunt structurate
pe domenii experentiale astfel incat sa existe o gama larga de
domenii in care copilul prescolar sa isi dezvolte limbajul si
cultura necesara si sa exerseze diferite tipuri de jocuri . Jocul
este socotit o activitate fundamentala a copiilor de la 3 la 7 ani
si are o contributie valoroasa in dezvoltarea lor intelectuala,
etica , estetica si fizica, existand jocuri specifice fiecarui
domeniu de dezvoltare. Pentru domeniul dezvoltare fizica, sanatate
si igiena personala sunt potrivite jocurile sportive, pentru
dezvoltarea motricitatii si cea senzo-motorie, pentru domeniul de
dezvoltare socio-emotionala se aleg jocuri de interactiune intre
copii, jocuri de rol, pentru domeniul de dezvoltare a limbajului si
a comunicarii se aleg jocuri cu subiecte din basme si povesti, joc
de rol, jocuri pentru imbunatatirea limbajului si dezvoltarea
vocabularului, pentru domeniul dezvoltarea cognitiva se utilizeaza
jocuri de logica si rezolvare de problema, puzzle-uri, pentru
domeniul capacitatii si atitudinii in invatare se utilizeaza jocuri
care dezvaluie gradul de implicare a copilului in activitatile de
invatare, cat si modul in care abordeaza sarcinile de lucru.Asadar,
toate tipurile de jocuri se pot folosi pentru fiecare domeniu in
parte, dar exista si jocuri specifice anumitor domenii.Pentru
nivelul I sunt preferate jocurile ce duc la socializare in
principal, adica jocuri de grup, jocuri de rol, jocuri pe grupe,
echipe sau pereche pe cand la nivelul II se combina cu cele
individuale in care se pune accent si pe creatia si hotararile
proprii astfel incat prescolarul sa ajunga la maturitatea
alegerilor corecte in ce-l priveste .In al doilea rand, perioada
prescolara se caracterizeaza prin dilatarea vietii interioare ce
are o independenta relativa ca si jocul care este dominat
de"proiectii"mai ample decat la varsta anterioara. Prin joc,
copilul descopera noi modalitati de expresie atitudinala care ii
sporesc vigoarea sa actionala si dinamismul sau, nevoia de
explorare. Putem afirma ca, la varsta prescolaritatii, jocul ofera
cadrul pentru efort si depasire a anumitor obstacole iar
"moralitatea ludica"contribuie la geneza comportamentului
socio-moral, la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul
expresiilor comportamentale ale copiilor. Este suficient sa
privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie
referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor
psihologice. Unii copii se exprima deschis, clar, dezinvolt, in
timp ce altii sunt mai retinuti, inhibati, mai putin activi. Se
poate constata, fara indoiala, ca in toate jocurile intervin si se
exerseaza elementele creative, mobilitatea, flexibilitatea
gandirii, capacitatea de imaginare a unor solutii, aplicarea in
practica a acelora care au fost memorate si care si-au dovedit
eficienta. Toate laturile vietii psihice, incepand cu cele mai
simple si terminand cu cele mai complexe se educa, se exerseaza si
se dezvolta prin intermediul activitatii ludice. Trasaturile de
personalitate - aptitudini, deprinderi, interese, aspiratii,
caracter, temperament - se exprima prin comportament. Activitatea
ludica constituie un teren fertil prin care se pot evidentia aceste
caracteristici, dar se pot si exersa si dezvolta cu ajutorul
jocului. Dupa modul cum se adapteaza si se integreaza in joc, mai
rapid sau mai lent, dupa respectarea regulilor de joc si a actiunii
celorlalti participanti, dupa felul in care coopereaza si
indeplineste sarcinile jocului, se poate aprecia vointa si
perseverenta, calmul si capacitatea de organizare, etc.Concluzia e
ca la varsta prescolara, intalnim un nivel optim al receptivitatii
si sensibilitatii copilului, al mobilitatii, flexibilitatii
psihice, care permite o achizitie insemnata de potentialitati
specific umane. Gandirea prescolarului se dezvolta in stransa
legatura cu limbajul si activitatea pe care o desfasoara.
Diversitatea jocurilor arata ca jocul are functii potentiale foarte
numeroase si complexe, fiind principala modalitate prin care se
poate realiza activitatea de predare-invatare-evaluare in
invatamanul prescolar. Asa, dupa cum sublinia Ursula
Schiopu:"Activitatea ludica furnizeaza informatii importante
privind psihodiagnoza inteligentei".2. a) Enumerai 3 metode de
nvmnt utilizate n nvmntul precolar. b) Descriei una dintre metodele
enumerate anterior, la alegere, avnd n vedere urmtoarele repere:-
definirea metodei alese; - precizarea a 3 dintre caracteristicile
specifice metodei definite; - menionarea a 3 dintre avantajele
utilizrii metodei alese; - identificarea a 3 dintre limitele
asociate acesteia. a)Trei metode utilizate in invatamantul
prescolar : Observatia ,Exercitiul si R.A.I.b) Exerciiul ocup ca
metod un loc remarcabil n educaia precolar i colar mic. Aparine
categoriei de metode active, bazate pe aciunea real a copilului.
Este aproape de natura precolarului, care dorete i poate s se
angajeze n aciune, iar dac o face ordonat, dirijat, cu sarcini
precise, rezultatele sunt de bun augur pentru propria sa evoluie
psihic. Se utilizeaz n mai multe tipuri de activiti, dar cu
precdere n cele de educaie fizic i n cele destinate pregtirii
pentru scriere; l regsim i n activiti de consolidare a cunotinelor
despre mediul nconjurtor, n consolidarea unor cntece nvate, a unor
deprinderi de pictur (tehnici deosebite), de activitate manual etc.
Are ca scop eliminarea elementelor de prisos n executarea unor
sarcini, dezvoltarea capacitii de angajare individual ntr-o
activitate, concentrarea ateniei, dezvoltarea perseverenei i a
altor trsturi de personalitate. Nu se utilizeaz singur ci n
combinaie cu una sau mai multe dintre celelalte metode. Se adreseaz
explicit principiului legrii teoriei de practic, dar faciliteaz
respectarea tuturor celorlalte principii didactice.Principalele
avantaje sunt formarea priceperilor si deprinderilor corecte si
constiente atat in plan motric cat si mental, oferind o mai buna
posibilitate de transferare a cunostintelor si deprinderilor
dobandite. Limitele folosirii acestei metode sunt : Dezvoltarea
unor automatisme, nu lasa loc creativitatii la maxim in executare
si poate deveni plictisitoare si neatragatoare pentru prescolari
daca nu e manuita bine si cu material didactic atragator .1
