Transcript

Universitatea de Medicin i Farmacie Gr. T. Popa Iai

Facultatea de Medicin

Semiologie MedicalaCurs

Prof. Univ. Dr. George Ioan Pandele

SEMIOLOGIA ARTERELOR

Subclavie AxilaraArterele membrului superior

Brahiala

RadialaUlnara

Arterele membrului inferior

Iliaca externa

Iliaca interna Femurala

Poplitee (in spatele genunchiului)

Tibiala ant.Tibiala post

SEMIOLOGIA ARTERELOR FOAIA DE OBSERVAIE A UNUI BOLNAV CU AFECIUNE ARTERIALA Date de ordin general Vrsta nou nascut si sugar - boli arteriale ereditare sau congenitale copil - arterite infectioase, inflamatorii si RAA adult tanar - trombangeita obliteranta, arterite infectioase, inflamatorii, colagenoze dup 40 de ani - ateroscleroza si arterioscleroza Sexul - brbai - leziuni ATS, trombangeita obliteranta - femei - arteriopatii funcionale Profesiunea: munca in frig, manuirea de instrumente vibratorii, umiditate, contact cu animale, pictori, zugravi Domiciliul: microelemente cu rol protector in apa potabila

Motivele internrii: sdr. de ischemie periferica acuta si cronica

Istoricul bolii - debut lent, complicaii (ateroscleroza) - debut acut (embolie, tromboza, ruptura anevrismelor) Antecedentele personale - infeciile (streptococice, TBC, lues, toxoplasmoza, rickettsioze) - boli de colagen, boli metabolice, HTA - intoxicaii (metale grele, derivai de secara cornuta) droguri corticosteroizi, contraceptive, betablocante) frig, traumatisme arteriale Antecedentele eredocolaterale (familiale) - familii cu AOMI, cu DZ, dislipidemii, HTA - telangiectazia hemoragica ereditara Rendu-Osler - boala Raynaud Condiiile de viata si munca - fumatul - sedentarismul - stresul - munca in frig, umiditate, aer rece

SIMPTOMATOLOGIE Durerea claudicatie intermitenta (ischemie musculara la efort) sediul durerii orienteaz asupra localizrii ocluziei arteriale: degete: ocluzia arterelor derivate din arcada plantara planta: art. tibiala posterioara gamba: art. tibiala posterioara, poplitee sau femurala gamba, coapsa, fesa: ocluzie inalta a vaselor iliace fesiera bilaterala + paloare + amiotrofie progresiva + impotenta erectila: ocluzia aortei inferioare sau a ambelor art. iliace primitive (sdr. Leriche) claudicatia intermitenta Dejerine (ischemie medulara) dureri abdominale, balonari, tulburri de tranzit: obliterarea art. mezenterice membrele superioare: art. subclaviculara (sdr. arcului aortic) claudicatia muchilor cefei: obliterarea vaselor maduvei cervicale durerea in maseter la masticaie: ocluzia carotidei externe

- cercetarea pulsului (simetric): art. radiala si cubitala - absent in obstrucia art. humerale; absent la una dintre artere in arterite inflamatorii / infectioase, ATS art. humerala - puls absent in sdr. de arc aortic crosa aortei pulsatii exagerate in anevrism si coarctatia de aorta aorta abdominala - pulsaii exagerate + tril (anevrismul Ao abdominale) art. femurala - puls absent sau diminuat in obstrucia art. iliace / Ao abdominala, tromboza, coarctatie de aorta art. poplitee - absenta pulsului in ocluzii complete ale art. femurale, iliace primitive si aorta art. tibiala posterioara - puls diminuat /absent in obliterarea art. din amonte art. pedioasa - absenta pulsaiilor in trombangeita obliteranta, arterite inflamatorii/infectioase, ATS; uneori fenomen de "disociaie paradoxala" sau puls compensator art. carotida - puls diminuat in sdr. crosei de Ao, trombozele carotidei primitive art. temporala superficiala - indurata in arterita Horton art. occipitala

Caracterele pulsului arterial:

simetria sincronismul - asincronismul undei de puls se definete ca intarzierea percepiei acesteia la artera simetrica si este intotdeauna patologic amplitudinea sau volumul pulsului (corespunde noiunii de presiune de puls sau tensiunea arteriala difereniala ) celeritatea sau viteza de ascensiune a undei de puls - dependenta de tensiunea difereniala duritatea sau tensiunea undei de puls = tensiunea parietala a arterei, se traduce prin fora necesara pentru comprimarea arterei; are corespondent in TAD frecventa pulsului (VN = 60-90 batai/min.) ritmul pulsului (regulat / neregulat) - neregularitate absoluta (fA, FA cu bloc neregulat) - neregularitati intermitente (Es, bloc sino-atrial, BAV II) - aloaritmie (bigeminism, trigeminism)

Varieti de puls: pulsul Corrigan "magnus et celler pulsul parvus et celler pulsul "parvus et tardus" pulsul dicrot pulsul anacrot pulsul bisferiens pulsul alternant pulsul bigeminat ("pulsus bigeminatus ") pulsul paradoxal ("pulsus paradoxus") pulsul capilar Teste care utilizeaz palparea in diagnosticul sindromului de ischemie a membrelor superioare Testul Allen (obstrucia art. radiate sau cubitale sub articulaia pumnului) Testul Addson (sdr. de traversare toracobrahiala, costoclavicular si de scalen anterior) Ascultatia arterelor - ascultatia simetrica a urmtoarelor artere: carotide art. subclaviculare art. humerale aorta abdominala

Cuantificarea claudicatiei intermitente: testul de mers (mers pe teren plat cu frecventa de 120 pai / minut) ergometre pentru membrele superioare cicloergometru si covor rulant (membrele inferioare) Dureri cu caracter particular boala si sdr Raynauld: durere intermitenta la nivelul degetelor minii eritermalgia sau eritromelalgia: durere + edem + eritem anevrismul disecant al aortei ascendente, toracice sau abdominale coarctatia de aorta, sdr. crosei de aorta obstrucii arteriale acute arterite acute infectioase sau inflamatorii durere persistenta in repaus (AOMI st. III-IV) - Acroparesteziile: insotesc arteriopatiile obliterante

- Scderea forei musculare: ischemii severe, PAN

EXAMENUL OBIECTIV Inspecia atitudini forate (AOMI), facies (sdr. Takayashu) tip constituional (picnici, astenici) pulsaii arteriale ample, cu diferite localizri in anevrismele aortei (ascendenta, crosa, Ao abdominala) in coarctatia de Ao si in anevrisme arteriovenoase scderea circumferinei membrelor inferioare (ischemie cronica) modificri tegumentare: paloare si tegumente reci (sdr. de ischemie periferica acuta), cianoza intensa si tegumente reci (faze avansate ale ischemiei acute, ischemie cronica severa), eritroza si creterea temperaturii cutanate (eritermalgie, AOMI cu limfangita) sdr. si boala Raynaud: faza sincopal, faza asfixica, faza de hiperemie reactiva

cianoza rou-violacee pe zone mici: hemoragii si infarcte tegumentare livedo reticularis

livedo reticularis

Probele clinice de postura Testul ischemiei de ridicare (Buerger) Testul de declivitate (Allen - Ratschow) si al reumplerii venoase Testul de postura pentru ischemia membrelor superioare Tulburrile trofice - modificri ale pielii, fanerelor si esutului celular subcutanat) onicogrifoza, clavusuri ulceraii dureroase (gamba, fata dorsala a piciorului, clcai) ulceraii neurotrofice, indolore (mal perforant plantar) necroza simetrica la nivelul pulpei degetelor ("muctura de obolan") boala Rynaud necroza degetelor, periungheal, interdigital, la pliurile de flexie (ateroscleroza obliteranta si trombangeita obliteranta) gangrena: uscata (nedureroasa) si umeda (dureroasa) edemul fetei dorsale a piciorului (faze avansate AOMI) sclerodactilie - boala Raynaud creterea volumului membrului afectat anevrisme arteriovenoase trombofiebite superficiale

Ischemie critica a piciorului (debut brusc al senzatiei de disconfort cu senzatia de rece si parestezii la nivelul piciorului)

AOMI gangrena uscata

Palparea aprecierea temperaturii cutanate (diferente mai mari de 4 grade intre zone simetrice indica un prognostic sever) palparea anevrismelor si tumorilor pulsatile (diagnostic arteriografic) prezenta trilului arterele renale art. iliace primitive si externe art. femurale art. poplitee- ascultatia patologica: sufluri propagate de la nivelul cordului si sufluri generate in artere Sufluri propagate de la nivelul cordului: - stenoza aortica, insuficienta aortica (pe carotide) - Doppel - tonul Traube si dublul suflu crural Duroziez (art. femurale) Sufluri generate in artere: - coarctatia de aorta (sufluri sistolice pe carotide, art. subclaviculare, Ao. abdominala) - anevrisme aortice sau de artere mari (suflu sistolic) - sufluri continue cu accentuare sistolica (fistule arteriovenoase)

EXPLORRI PARACLINICE Msurarea TA - metoda palpatorie Riva - Rocci - metoda asculatatorie Korotkow - metoda oscilometrica Parametrii tensiunii arteriale tensiunea arteriala sistolica ( TAS) tensiunea arteriala diastolica (TAD) tensiunea arteriala medie / efectiva (TAM) tensiunea arteriala difereniala (TAdif) sau presiunea de puls: TAS TAD

Oscilometria (oscilometrul Pachon) - determinarea indicelui oscilometric (diferena > 0.5 intre segmente simetrice este patologica) Reografia: aprecierea debitului circulator intr-un teritoriu Ecografia si eco Doppler: modificarea structurii peretelui arterial si dinamica coninutului

Metoda duplex (asociaz ecografia in mod B si Doppler pulsat cu analiza de frecventa sau codaj culoare): informaie morfologica si hemodinamica Fotopletismografia: aprecierea vascularizatiei cutanate

Termometria si termografia cutanata: evaluarea irigaiei cutanate Msurarea transcutanata a presiunii O2 (la nivelul antepiciorului) - VN = 49-65 mmHg, apreciere prognostica Explorarea radiologica: Radiografia simpla - calcificari vasculare Radiografia cu substana de contrast (arteriografia) - tehnica Seldinger Metodele de explorare radioizotopica (injectare intravenoasa, intraarteriala si cutanata de I131 si Xe133): in repaus si la efort

SEMIOLOGIA SINDROAMELOR DE ISCHEMIE PERIFERICA A. SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERICA ACUTA = obstrucia lumenului arterial prin factori mecanici (embolie, tromboza) sau funcionali (spasm, pareza) Simptome funcionale - durere violenta, profunda in membrul ischemiat, continua - sincopa sau soc, alterarea strii generale - impotenta funcionala, senzaia de rcire intensa

Semne obiective - paloare cu tenta de filde, rcirea tegumentelor - dispariia pulsului si a indicelui oscilometric - cianoza si gangrena progresiva, centripeta

Categorii de sindroame de ischemie periferica acuta

Ischemia periferica acuta prin embolie - debut brutal, intreruperea pulsului sub locul de oprire a embolului - etiologie: embolii cruorice, embolii ateromatoase, fragmente valvulare si vegetaii endocardice, embolii din tumori Ischemia periferica acuta prin tromboza - debut pe fondul unei arteriopatii cronice, cu reducerea treptata a pulsului si indicelui oscilometric Ischemia periferica acuta fara obliterare mecanica - pe fondul arteriopatiei obliterante cronice, cu stenoze > 75% din suprafaa de seciune a vasului, in condiii de aport sangvin insuficient sau nevoi crescute de O2

B. SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERICA CRONICA = proliferarea endovasculara cu caracter obliterativ progresiv + procese de tromboza locala; circulaie colaterala de supleere Simptome funcionale - durerea cu caracter de crampa - sediul ei permite aproximarea localizrii obstruciei Clasificarea Fontaine - Leriche: stadiul I: durere absenta sau condiionat de ortostatismul prelungit stadiul II: durere cu caracter de crampa IIa: claudicatie la o distanta > 200m parcuri pe teren plan IIb: claudicatie la o distanta < 200m parcuri pe teren plan stadiul III: durere in repaus, persistenta, exacerbata nocturn stadiul IV: durere continua + tulburri trofice (ulceraie si gangrena) Semne obiective: - atitudine caracteristica, paloare tegumentara, cianoza - eritroza dup ortostatism / poziie decliva a membrelor inferioare - tulburri trofice (piele lucioasa, pahionichie si onicogrifoza, ulceraii)

AOMI atrofie si paloare tegumentara

A Angioplastie transcutanaBalon degonflat

BBalon gonflat

APT ILIACA Abord femural controlateralTeaca arteriala

A)Teaca femurala si cateter cu balon pozitionat in stenoza B)Gonflare maximala balon

axialGonflare contrast

axial

PRE-APT

DILATARE

ANGIO POST-APT

Rad/imag.Iasi

ANGIOPLASTIE PERCUTANA :stenoza art.femurale superficiale

SEMIOLOGIA VENELOR CAVEI. TROMBOZA VENEI CAVE SUPERIOARE Etiologie: - afeciuni neoplazice ale mediastinului superior si anterior - neo pulmonar drept, de lob superior - limfoame maligne, timom, teratom - tromboza post-cateterism a VCS - extensia trombozei din trunchiurile aferente - forma idiopatica Tablou clinic a. Obstrucia acuta -sdr. de HTIC, cu edem cerebral: cefalee intensa, ameeli, scderea acuitii vizuale, convulsii, vrsaturi de tip central b. Obstrucia progresiva - edem, cianoza, petesii ce intereseaz fata, gatul si membrele superioare ("edem in pelerina"), accentuat in clinostatism - turgescenta venelor jugulare si a venelor superficiale ale membrelor superioare, cu inversarea sensului de drenaj al sngelui venos si circulaie de supleanta prin venele azygos, mamare interne, toracice laterale si porta Evoluie: sechele permanente, risc redus de embolie pulmonara

II.TROMBOZA VENEI CAVE INFERIOARE Etiologie - extinderea trombozei de la venele aferente iliace, ovariene, renale, suprahepatice tumori de vecintate fibroze retroperitoneale traumatisme de vecintate abcese subdiafragmatice, hepatice, renale pancreatita acuta idiopatica Tablou clinic - edem si cianoza in zona inferioara a corpului cu durere redusa/absenta - circulaie colaterala venoasa subcutanata la rdcina membrelor inferioare, abdomen inferior, lombar, cu drenajul sngelui in teritoriul cavei superioare Particulariti topografice: - blocarea izolata a venelor ovariene duce la apariia varicelor ovariene si vaginale - blocarea venelor renale determina infarct renal hemoragie cu IRA sau sindrom nefrotic cu hematurie si proteinurie importanta - blocarea venelor suprahepatice determina sdr. Budd-Chiari acut, cu hepatosplenomegalie, ascita abundenta, icter, hemoragii digestive, dureri abdominale si soc Evoluie: embolii pulmonare masive si sindrom posttrombotic sever

SEMIOLOGIA SISTEMULUI VENOS FOAIA DE OBSERVAIE A UNUI BOLNAV CU AFECIUNE VENOASA Date de ordin general Vrsta - copil: anomalii congenitale (hipoplazie congenitala, angioame venoase, sdr. Klippel - Trenaunay), tromboflebite intrainfectioase - adult: afectare venoasa in sarcina, avort, afeciuni biliare si renale, hemopatii maligne, cancere, colagenoze - btrni: stri casectice, neoplazii, IC, imobilizare la pat Sexul: afectare predominant la femei (obezitate, sarcina, avorturi, sedentarism) Profesiunea: ortostatism prelungit, profesii sedentare, ridicare de greuti

Motivele internrii - durere, modificri inflamatorii senzitive - tulburri trofice, simptome generale Istoricul bolii - debut brusc (tromboflebite superficiale si profunde) - insidios (varice hidrostatice) Antecedentele personale boli infectioase acute, infecia cronica TBC, infecii de focar hemopatii, neoplazii casectizante intervenii chirurgicale, cateterism venos, perfuzii i.v. cu substane iritante trombangeita obliteranta, sdr. Behcet boli neuromusculare, picior plat Antecedentele eredocolaterale: predispoziie ereditara pentru varice primare Condiii de viata si munca: ortostatism, efort fizic intens izometric

Fiziopatologia I.V.C.Insuficien valvular Malformaii vasculare Afectarea peretelui venos

Ereditate

IVC= Boal multifactorial

Factori hormonali

Obezitate Afectri articulare, malformaii ale membrelor inferioareRamelet AA. Phlebology: the Guide. Elsevier;1999.

Via sedentar

Clasificarea I.V.C. (CEAP):Clinic (C)Clasa 0: Clasa 1: Clasa 2:Simptome (tensiune n gambe, crampe musculare, parestezii), fr semne vizibile/palpabile de boal venoas; Simptome i vene telangiectazice sau reticulare; Simptome i vene varicoase; Simptome i edem; Simptome i modificri tegumentare superpozabile bolii venoase (ex.: pigmentaii, eczem, lipodermatoscleroz); Simptome, modificrile tegumentare menionate i ulceraii vindecate; Simptome, modificri tegumentare i ulceraii active.

Clasa 3:Clasa 4: Clasa 5: Clasa 6:

Abenhaim L. Phlebology. 1999; 14 (suppl 1):1-126.

Stadiile CEAP

Clasificarea I.V.C. (CEAP):Etiologic (E)Ec Etiologie congenital;

Ep Primitive fr o cauz identificat;

Es Etiologie secundar (posttrombotic, posttraumatic).Abenhaim L. Phlebology. 1999; 14 (suppl 1):1-126.

Clasificarea I.V.C. (CEAP):Anatomic (A)

Vene superficiale (VS); Vene profunde (deep veins) (DV); Vene perforante (VP).

Abenhaim L. Phlebology. 1999; 14 (suppl 1):1-126.

Clasificarea I.V.C. (CEAP): Patofiziologic (P)

PR Reflux;

PO Obstrucie;POR Obstrucie i reflux.

Abenhaim L. Phlebology. 1999; 14 (suppl 1):1-126.

DIAGNOSTICUL I.V.C. Clinic

Istoricul afeciunii; Antecedentele ereditare i proprii patologice;

Examenul clinic general; Examenul clinic local.

SIMPTOMELE FUNCIONALE Durerea condiionat de ortostatism crampe musculare nocturne durere continua cu accentuare nocturna durere cu parestezii in zona de distribuie a unui nerv durere pe marginea interna a plantei durere provocata de flexia dorsala a piciorului pe gamba (semnul Homans) sau la percuia crestei tibiale durere spontana in molet, la compresia masei musculare si la presiunea pe talon Simptome locale asociate durerii: parestezii si crioestezii, prurit senzaie de cldura locala si hiperestezie Simptome de ordin general: subfebrilitate/ febra cu caracter intermitent, frisoane si puls discordant cu temperatura ("pulsul crtor al lui Mahler")

SEMNELE FIZICE Inspecia examinare in ortostatism, decubit dorsal, in poziie statica si la mers atitudine nelinitita, anxietate facies si stare psihica corespunztoare bolii de baza tipul constituional: picnic / astenic traiecte venoase noi aparinnd circulaiei colaterale varice, edeme, tulburri trofice turgescenta venelor (periferice, v. jugulara externa) stelue venoase Circulaia venoasa colaterala superficiala: obstacole pe trunchiurile venoase principale - de tip cavo-cav superior: compresiunea, tromboza prin invazia neoplazica a venei cave superioare (deasupra locului de vrsare a venei azygos, la locul de vrsare si sub locul de vrsare a venei azygos) - de tip cavo-cav inferior: compresiuni exercitate prin formaiuni tumorale dezvoltate in abdomen si micul bazin - de tip porto-cav superior si inferior: derivaia sngelui din teritoriul port in VCS sau VCI profunda: de tip porto-cav superior si inferior in hipertensiunea portala

Varicele cutanate - dilataii neregulate, difuze, permanente, favorizate de ortostatism - primare (predispoziie familiala) - secundare (blocajul venelor profunde prin tromboflebita, compresiuni sau creterea presiunii venoase in ICC) - dilatatiile pot fi: simple (sistem valvular competent), cu insuficienta aparatului valvular al venelor superficiale, varice secundare complicate cu insuficienta venoasa cronica si ulcer de gamba (aparat valvular distrus)

aspectul pre si post operator

Modificri ale coloraiei tegumentelor - coloraie roie si edem in jurul unui cordon rou, dur, cald si dureros (flebita Mondor) - cianoza localizata , dermita ocra Favre-Chasse Edemul

edemul "in pelerina" - compresiunea VCS edem localizat in jumtatea inferioara a corpului (tromboze de v. iliace, VCI) edem ce intereseaz intregul membru inferior (tromboza axului iliofemural) edemul tromboflebitic edemul tranzitoriu din a doua jumtate a zilei, dup ortostatism

Modificrile trofice - atrofia cutanata, dermatita pigmentar si eczema - ulcerul varicos, atrofia musculaturii, osteoporoza Palparea - traiect venos superficial reliefat - compresiune cu indexul ambelor mini - traiect venos indurat, rou, cald (flebita Mondor) - palparea trilului venos Probe de explorare venoasa efectuate cu ajutorul palparii proba Trendelenburg proba Perthes proba Delbet-Macquot proba Schwartz Heyardal Ascultatia - suflu sistolic continuu la nivelul jugularelor (maxim in diastola) - suflu continuu, cu accentuare sistolica (anevrisme si fistule arteriovenoase)

EXPLORAREA PARACLINICA A SISTEMULUI VENOS Determinarea presiunii venoase (metode indirecte, clinice si directe) Metoda Lewis: apreciaza pV dupa nivelul la care se constata turgescenta v. jugulare externe la un individ in pozitie semisezanda sau ortostatism se masoara numarul de cm corespunzator nivelului turgescentei fata de articulatia sternoclaviculara (VN = 12 cm H2O) Metoda Gartner: bratul drept sub nivelul inimii, cu venele fetei dorsale a pumnului si mainii turgide se ridica lent bratul pana la colabarea venelor (= punctul flebostatic atrial) in cazul cresterii pV se masoara distanta in cm dintre punctul in care s-a obtinut colabarea si nivelul AD Metoda May: turgescenta venelor sublinguale cand pV > 15 cm H2O Metoda de determinare directa (sangeranda) manometrul Claude sau un sistem piezoelectric racordate la o vena punctionata la nivelul plicii cotului, bolnavul fiind in clinostatism pe un plan orizontal (VN = 4-12 cm H2O)

Masurarea timpului de circulatie: prin injectare de izotopi radioactivi

Masurarea circumferintei membrelor: la acelasi nivel, comparativ Masurarea durerii la compresiune: compresiune cu manseta unui tensiometru la nivelul presupus al trombozei, comparativ la ambele membre aparitia durerii Explorarea radiologica: radiografia simpla examenul baritat al esofagului si stomacului flebografia Examene complementare ECG embolie pulmonara, hipertensiune venoasa ex. FO endoscopia digestiva rectoscopia biopsia venoasa

V.SAFENA

A

B

C

FLEBOGRAFII GAMBA:A)normal;B)reflux v.perforante; C)reflux in safena

A

B

C

TROMB TROMB(Lacuna in lumenul opac)

control FLEBOGRAFII M.INF.:tromboze profunde pre (A,B)si post-terapeutic (C).

2

Sindrom defileu costo-clavicular

Tromboza v.subclavie1

Limfadenectomie axila pt.cancer sin Tromboza v.axilara

FLEBOGRAFII DIRECTE MEMBRUL SUPERIOR

SEMIOLOGIA LIMFATICELOR circulatia limfatica recupereaza proteinele plasmatice filtrate de peretele capilar sangvin in interstitiu presiunea in repaus = 2-5 mmHg, la efort = 10-20 mmHg ( in obstructii neoplazice, parazitare, inflamatorii)

FOAIA DE OBSERVATIE A UNUI BOLNAV CU AFECTIUNE A VASELOR LIMFATICE Datele de ordin general Varsta - n.n, copil (limfedem congenital, precoce, limfangiom simplu, chistic) - adult (limfedem inflamator primar si secundar) Sexul limfedemul precoce (F > B) Conditiile de viata si de munca tari tropicale (filarioza) Motivele internarii - durere locala - edem - caldura, prurit - febra, frisoane

Istoricul bolii: evolutie paralela cu boala de baza/ simptome caracteristice de la nastere (afectiuni congenitale) Antecedentele personale - prima parte a ciclului si sarcina - boli inflamatorii locale, boli infectioase generale - afectiuni maligne limfofile Antecedentele familiale - limfedem congenital (simplu, cavernos, chistic) - hipo- si aplazia sistemului limfatic - limfedemul cgt. ereditar (b. Milroy) SIMPTOME FUNCTIONALE durere cu caracter de tractiune, usturime, pulsatila; exacerbata de efort, ameliorata de drenajul procliv eritem local febra si frisonul senzatie de greutate si disconfort in membrul afectat prurit

EXAMENUL FIZIC Inspectia tip constitutional si starea de nutritie (limfangiectazia intestinala) edemul cu caracter limfatic eritem si caldura locala (limfangita si celulita) cresterea disproportionata a dimensiunilor unui membru modificari de forma si volum ale mb. superioare, buze, fata, pleoape variatii de volum legate de modificarile hormonale, pozitie, efort fizic, inflamatii limfedem precoce + chilotorax recidivant + unghii galbene papule, macule, striuri de culoare rosie formatiuni veziculare (limfedem cronic, limfangiom cavernos circumscris) limfangiectazii chistice, tulburari trofice, ulceratii, infectii

Locul inciziei pentru cateterizare limfaticului

Limfatice la gamba

Limfatice iliace si lombo-aortice

Limfografie pedioasa: faza limfangiograficaCanal toracic

3 1,2 1,2

Boala Hodgkin

metastaza 1,2

Limfografie:aspecte patologice1.-lacune neoplazice in opacitatea ganglionara; 2.-marire de volum ganglionar 3.-circulatie colaterala limfaticaLimfom Non-H

Va multumesc pentru atentie!