1)
1) Hemoglobina continutul in Hb din 100 ml sange B: 14-17 g/dl F: 12-15 g/dl creste in poliglobilii, deshidratari, hemoconcentratii
scade in anemii
2) Hematocrit concentratia eritrocitelor din 100 ml de sange B: 46% 5% F: 41% 5% creste in poliglobulii
scade in anemii
3) VEM volumul eritrocitar mediu 87 5 /eritrocit4) CHEM concentratia de Hb din 100 ml masa eritrocitara 34 2 g/dl masa eritrocitara
5) Sideremie fier seric B: 50-175 g/dl F: 40-150 g/dl creste in anemiile hemolitice
scade in anemia feripriva6) Reticulocite hematii tinere 0-2 % 20.000-80.000/mm sange cresc in anemiile posthemoragice acute, anemiile hemolitice, anemiile megaloblastice sau feriprive tratate
scad in anemiile aregenerative7) Leucocite 4.000-9.000/mm
8) Formula leucocitara PMN neseg: 1-4% (0-300/mm) PMN seg: 50-70% (2.500-6.000/mm) Eozinofile: 1-4% (50-300/mm) Bazozile: 0-1% (0-80/mm) Limfocite: 20-40% (1.200-2.400/mm) Monocite: 4-8% (240-600/mm)9) Trombocite 150.000-300.000/mm
10) Medulograma examenul citologic al maduvei osoase 50.000-80.000 celule/mm 1/3 eritrocite 2/3 granulocite (neutrofile, eozinofile, bazofile)
alte celule (limfocite, celule reticulare, megacariocite)Maduva hematopoietica
Produce / 24h:
100 250 mld. GR
70 150 mld. Plachete
50 60 mld. GA
Celule + parti de MO:
etalate pe lama,
colorate:
prin metoda Romanowsky si
pt Fe (coloratia Perls)
Punctia medulara
in stern (Punctie sternala)
creasta tibiei
SIPS (spina iliaca postero-superioara)
initial se efectueaza: anestezie cu Xilina
la aspirarea tesutului hematopoietic durere Indicatii in Dg:
anemiilor hipo si aregenerative
anemiilor megaloblastice
anemiilor hipocrome
Normo/ hipersideremice
Date furnizate
Procente pt fiecare serie hematopoietica
Bogatia celulara
MO saraca in Ly aplastica
MO bogata in Ly - LLC
Semnificatia echilibrului piramidal (forme mature > tinere)
Biopsia medulara
Analiza morfologica a MO (mielofibroza)
Liniile hematopoietice
Linia eritroblastica 10-30%
Linia granulocitara a PMN neutrofile 50-70%
Linia granulocitara a PMN eozinofile si bazofile 2-3%
Linia monocitara 2-3%
Lymfocite, Plasmocite 20% (Plasmocite < 5% din pop. de celule medulare)
Celule susa nediferentiate 1-2%
Raportul linie eritroblastica/granulocitara = 1/3 1/4
Linia eritroblastica
Proeritroblast
Eritroblast bazofil
Eritroblast ortocromatofil
Eritroblast acidofil
Linia granulocitara a PMN neutrofile
Mieloblast
Promielocit
Mielocit
Metamielocit
Granulocit Linia megacariocitara
Megacarioblast
Megacariocit bazofil (promegacariocit)
Megacariocit granular
Megacariocit trombocitogen-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
11) Glicemie concentratia glucozei in sange 60-100 mg/dl12) TTGO testul de toleranta la glucoza administrata oralvalori:
normal:
pe nemancate: 60-100 mg/dl
dupa 2 ore de la administrarea glucozei: sub 140 mg/dl
scaderea tolerantei la glucoza:
pe nemancate: 100-126 mg/dl
dupa 2 ore de la administrarea glucozei: 140-200 mg/dl
DZ:
pe nemancate: peste 126 mg/dl
dupa 2 ore de la administrarea glucozei: peste 200 mg/dlindicatii: valori de granita ale glicemiilor pe nemancate sau postprandiale
glucozurie persistenta
glucozurie la femeile insarcinate
femeile insarcinate cu antecedente familiale de DZ sau cele care au avut anterior feti mari (4.500g) sau care au pierdut sarcinitehnica:
se determina glicemia dupa o noapte de post
pacientului i se administreaza oral 75g glucoza dizolvata in aproximativ 250-300ml apa, care trebuie bauta in 5 minute
glucoza plasmatica este apoi masurata dupa 2 ore
glucozuria poate fi, de asemenea, masurata inainte si la 2 ore dupa ingestia de glucoza
pe toata durata pacientul trebuie sa stea confortabil, nu trebuie sa fumeze sau sa efectueze efort fizic
anterior testului, cu cel putin 3 zile inainte, trebuie sa fi consumat o dieta normala
interpretare:
la pacientii asimptomatice, TTGO stabileste diagnosticul de DZ numai cand exista o crestere a glicemiei peste 126 mg/dl pe nemancate si peste 200 mg/dl dupa 2 ore de la ingestia de glucoza daca pacientul are glicemia pe nemancate normala si numai glicemia la 2 ore este sugestiva pentru DZ, testul trebuie repetat dupa 6 saptamani
13) Uree ser: 30-45 mg/dl urina: sub 35 g/24h14) Creatinina ser: 0,5-1,2 mg/dl
urina: 0,8-1,9 g/24h15) Acid uric ser: 2-5 mg/dl
urina: 0,25-0,8 g/24h
16) TGP (ALAT alanin-amino-transferaza) B: 9-50 U/l F: 9-35 U/l17) TGO (ASAT aspartat-amino-transferaza) B: 5-38 U/l F: 5-35 U/l18) GGT folosita pentru identificarea consumatorilor cronici de alcool
B: 9-50 U/l F: 8-40 U/l19) LDH 120-200 U/l
20) CPK (Creatinfosfokinaza) B: 24-204 U/l F: 24-174 U/l21) Bilirubina totala: 0,2-1,1 mg/dl
directa: 0,1-0,3 mg/dl
indirecta: sub 0,8 mg/dl
22) Fosfataza alcalina 20-50 UI/l
23) Proteine totale 6,6-8,7 g/dl
24) Colesterol total: 200-230 mg/dl
LDL: 100-130 mg/dl
HDL: 35-60 mg/dl
25) Trigliceride sub 150 mg/dl
26) Electroforeza proteinelor Albumine: 52-62% (3,5-5,5 g/dl)
Globuline: 38-48% (2-4,1 g/dl)
alfa-1 globuline: 2-5% (0,2-0,4 g/dl)
alfa-2 globuline: 6-9% (0,5-0,9 g/dl)
beta globuline: 8-11% (0,6-1,1 g/dl)
gama globuline: 14-21% (0,7-1,7 g/dl)
raport A/G: 1-1,5
27) Fibrinogen 200-400 mg/dl
28) Proteina C reactiva sub 0,5 mg/dl29) Examen sumar de urina diureza: 1.000-1.500 ml/24h
densitate: 1.003-1.025
pH: 5,2-6,6
sediment urinar:
celule epiteliale: 3-4/camp
leucocite: 1-3/camp
hematii: 0-3/camp
30) Urocultura numarul UFC/ml este dat de numarul UFC de pe placa de geloza-sange x 100 semnificatia clinico-patogenica a numarului de germeni (UFC) se stabileste dupa urmatoarele criterii valabile in afara oricarui tratament cu antibiotice sau cu dezinfectante urinare: peste 100.000 UFC/ml = bacteriurie semnificativa pentru o infectie urinara 10.000 - 100.000 UFC/ml = bacteriurie cu suspiciune de infectie urinara (urocultura trebuie repetata) 1.000 - 10.000 UFC/ml = bacteriurie fiziologica, clinic nesemnificativa sub 1.000 UFC/ml = contaminare, in special atunci cand sunt prezenti germeni variati, provenind frecvent din uretra anterioara31) Clearence-ul creatininei Clearance-ul = cantitatea de plasma epurata de catre rinichi in unitatea de timp, pentru o substanta data C=UxV/P C = clearance-ul substantei U = concentratia substantei in urina exprimata in mg/ml
V = debitul urinar exprimat in ml/min
P = concentratia substantei in plasma exprimata in mg/ml
formula Cockroft:
C(ml/min) = [(140-varsta(ani)xgreutatea(kg)]/[72xcreatinina serica(mg/dl)] la femei rezultatul se inmulteste cu 0,85 metoda:
bolnavul in repaus la pat, ingera la ora 6 dimineata o cantitate de 500 ml apa
la ora 8 isi goleste vezica apoi se colecteaza urinile de la ora 9 si ora 10 in doua vase separate, pentru determinarea volumului urinar si a concentratiei creatininei val. normale: 91-130 ml/minut
32) Hemocultura Ex de microbiologie clinica ce urmareste cultivarea bacteriilor circulante la nivel sanguin (eventual, fungi) Bacterii patogene, conditionat patogene
Bacteriemii tranzitorii
Infectii mixte aerobi si anaerobi
Se practica in frison , T, prostratie, alterarea senzoriului si starii generale Asigura un dg etio. mai bun decat prin prelucrarea unor produse patologice recoltate din focar (sputa, bila, urina - polimicrobiene)33) Examenul lichidelor biologice (ascita, pleural, pericardic) examen lichid patologic ascita
examen lichid patologic pleural
examen lichid pericardic
34) Ionograma serica si urinara (Na, K, Cl)SanguinaUrinara
Na135 - 145 mEq/L120 - 190 mEq/24h
K3,5 - 5,5 mEq/L40 - 50 mEq/24h
Cl95 - 105 mEq/L130 - 190 mEq/24h
Ca4,5 - 5,5 mEq/L7 - 10 mEq/L
Mg1,6 - 3,2 mEq/L8 mEq/L
HCO321 - 28 mEq/L20 - 35 mEq/L
HPO41,8 - 2,8 mEq/L25 - 35 mEq/L
Ac organici6,8 - 7,4 mEq/L
Proteine16 mEq/L< 150 mg/24h
pH7,4 0,025,4 - 6
35) Rezerva alcalina 24-27 mEq/l36) pH-ul urinii pH: 5,2-6,6
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
37) Spirometrie (CV, CPT, VIR, VER, VEMS, indicele Tiffneau) VIR (volumul inspirator de rezerva)
reprezinta volumul de aer inspirat peste volumul curent intr-un inspir fortat
3.000 ml
VER (volumul expirator de rezerva)
reprezinta volumul de aer expirat peste volumul curent intr-un expir fortat
1.100 ml
CV (capacitatea vitala)
reprezinta volumul de aer eliminat din plamani dupa un expir fortat precedat de un inspir fortat
4.600 ml
CPT (capacitatea pulmonara totala)
reprezinta volumul de aer aflat in plamani dupa un inspir fortat
5.800 ml
VEMS (volumul expirator maxim pe secunda)
este volumul de aer eliminat in prima secunda a unui expir fortat care urmeaza unui inspir fortat
reprezinta 75% din CV (capacitatea vitala) => 3.500 ml
scade in sindroamele de obstructie bronsica
indicele Tiffneau (de permeabilitate bronsica)
este raportul VEMS/CV si este in mod normal de 75% scade in sindroamele obstructive
38) Examenul sputei in astmul bronsic si supuratii pulmonare in astm bronsic:
sputa mucoasa, perlata, redusa cantitativ, cu cristale Charcot-Leyden (depuneri cristaline de proteina bazica din eozinofile), spirale Curschmann (mulaje bronsice) si corpi Creola (celule epiteliale bronsice)
in supuratii pulmonare: abces pulmonar: sputa abundenta, mucopurulenta, stratificata, cu fibre elastice, flora microbiana, striuri de sange
pneumonie pneumococica: sputa vascoasa, aderenta, ruginie
pneumonie stafilococica: sputa purulenta, galbena
pneumonie cu BGN: sputa purulenta cu striatii sanguine
pneumonie tuberculoasa: sputa purulenta densa, alb-galbuie cazeum (in formele cu escavare), hemoptizie
pneumonii micotice: sputa purulenta, cu micelii, uneori negricioasa (in actinomicoza)-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
39) Tensiunea arteriala optima: sistola sub 120 mmHg ; diastola sub 80 mmHg
normala: sistola 120-129 mmHg ; diastola 80-84 mmHg
normal inalta: sistola 130-139 mmHg ; diastola 85-89 mmHg
HTA grad 1: sistola 140-159 mmHg ; diastola 90-99 mmHg
HTA grad 2: sistola 160-179 mmHg ; diastola 100-109 mmHg
HTA grad 3: sistola peste 180 mmHg ; diastola peste 100 mmHg
40) Frecventa cardiaca 60-99 batai pe minut
sub 60 bradicardie
peste 99 tahicardie
41) Frecventa respiratorie 14-18 respiratii/ minut
42) Diureza 1.000-1.500 ml/24h
43) Tranzitul intestinal consta in mobilizarea bolului alimentar prin peristaltism intestinal apar tulburari de tranzit cu: diaree: in malabsorbtie, boli inflamatorii intestinale, colon iritabil, diarei infectioase
constipatie: in colon iritabil si cancer de colon
absenta tranzitului pentru fecale si gaze sugereaza ocluzie intestinala
pot apararea emisii de gaze (flatulenta) si meteorism abdominalPAGE 3
Recommended