SEMNE SI SIMPTOME NEUROLOGICE

PIERDEREA DE CONŞTIENŢĂ

-de scurtă durată -de lungă durată

Lipotimia

Sincopa

Crizele epileptice

Coma

1. LIPOTIMIA

§ Pierdere incompletă a stării de conştienţă;

§ Precedată de: ameţeală, vedere în ceaţă, transpiraţii reci, paloare, greaţă

§ Se instaleaza treptat dar durata este scurta;

§ Revenire completă la trecerea în clinostatism;

§ Poate evolua spre sincopa;

Ropper AH, Brown RH, et al: Adamas and Victor’s Principles of Neurology; 9th edition, Mc Graw Hill Medical, New York 2009.

Harrison`s Neurology in Clinical Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill Medical, New York, 2010.

2. SINCOPA§ Reprezintă pierderea tranzitorie a stării de conştienţă datorităhipoperfuziei cerebrale globale

§ Survine brusc şi are durată scurtă (durată > 15-20s pot apareconvulsii;§ Simptome presincopale cu durată şi intensitate variabilă(ameţeli, diaforeză, greaţă, vărsături, tulburări de vedere,etc)§ Manifestări: paloare tegumentară, control sfincterian, pupile dilatate,respiratii scurte, pulsul slab, hipotensiune arterială < 60mmHg, farăconfuzie sau cefalee§ Revenire: completă şi spontană la trecerea în clinostatismRopper AH, Brown RH, et al: Adamas and Victor’s Principles of Neurology; 9th edition, Mc Graw Hill Medical, New York 2009.Harrison`s Neurology in Clinical Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill Medical, New York, 2010.

SINCOPA NEUROGENA

1

Diminuarea statusului simpatic şi activarea sistemului nervos parasimpatic printr-un reflex vasomotor mediat central ® vasodilatatie periferică inadecvată şi bradicardie relativă.

Clasificare:

• § vasodepresoare

• § neuro-cardiogenă

• § indusă de exerciţiul fizic

• § de sinus carotidian (în special M >50 ani)

• § asociată cu nevraligia gloso-faringiană

• § determinată de: manevra Valsalva, tuse, deglutiţie, micţiune

• § sincopă de defecţie

• § sincopa postprandială (în special la vârstnici).

Sincopa ortostatică

-pierderea reflexelor vasoconstrictoare în vasele de rezistenţă şi capacitanţa membrelor

inferioare.

§ apare la persoane normale, cu reflexe posturale deficiente

Cauze:

§ insuficienţă autonomă vegetativă primară şi din disautonomii

- disautonomia acută sau subacută (variantă a sdr. GB)

- insuf. autonomă postganglionară cronică

- insuf. autonomă preganglionară cronică - în atrofii multisistemice

§ alte cauze: Neuropatii post medicaţie antihipertensivă,

vasodilatatoare,etc

Sincopa cardiacă

Mecanism: scădere bruscă a debitului cardiac

Cauze:§ aritmie cardiacă:

ü blocul atrioventricular

2

ü tulburări ale nodului sinusal

ü tulburări ale blocului cardiac reflex

ü tahiaritmii

§ alte cauze: IM acut, stenoză aortică, HTP primară, embolia pulmonară, orice cauză care produce obstrucţie mecanică circulatorie bruscă la niveul ventricului stang

Sincopa asociată b. cerebrovasculare

-este o manifestare a bolilor cerebro-vasculare uzuale;

Se întâlneşte în:

- Sindromul de arc aortic

- Sindromul de furt subclavicular

- Situaţii în care circulaţia vertebrală este compromisă

(sdr. Kippel-Feil, spondiloza cervicală);

SINCOPA

Diagnostic diferenţial/tratament

Diagnostic diferenţial:

§ Crizele de anxietate şi sdr. de hiperventilaţie

§ Hipoglicemia

§ Hemoragia acută (hipovolemie)

§ Crizele de drop-attack

§ Crize epileptice

- Tratamentul: individualizat, în funcţie de tipul sincopei

CRIZE EPILEPTICE

- Episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitivă, senzorială,

comportamentală şi/sau modificare a stării de conştienţă datorat activării bruşte, necontrolate, a unei populaţii neuronale

- Manifestări:

§ Debut brusc, durată scurtă

§ Semne de suferinţă a unei arii cerebrale

3

§ Şi/sau modificarea stării de conştienţă

§ Cu / fără păstrarea posturii

§ Cu amnezia totală a episodului

§ Sfârşit brusc, cu revenirea la statusul anterior crizei

§ Post-criză: somnolenţă, mialgii, confuzie-tranzitori

Crize epileptice – manifestare

-cu debut focal/parţial:

§ fără pierderea stării de conştienţă/cu afectarea ei parţială

(în criza focală complexa);

§ se poate continua cu criza generalizată (secundar generalizată);

§ anomalie focală EEG.

-generalizate :

§ pierdere de conştienţă + afectare bilaterala / cu debut unilateralşi extensie bilaterală (secundar generalizate)

§ anomalii EEG generalizate / cu debut focal si extensie bilaterala, sincronă – în criză amnezia crizei

Crize epileptice generalizate

Clasificare:

§ Criza de tip absenţă: tipică / atipică

§ Crizele mioclonice

§ Crizele clonice

§ Crizele tonice

§ Crizele tonico-clonice (grand mal)

§ Crizele atone

Etiologie:

- la adulţi - majoritatea epilepsiilor au cauze dobândite / uneori au

debut în copilarie;

* la vârstnici – cel mai frecv. boli cerebrovasculare sau degenerative,

4

- toxice (alcool, droguri)

- tumori (primitive sau metastatice)

- traumatisme craniocerebrale

Crize epileptice generalizate

Stabilirea etiologiei :

- Anamneza

- Examenul obiectiv

- Monitorizare video şi EEG

- Imagistica cerebrală prin IRM sau examenul CT (când IRM nu este

disponibil sau este contraindicat)

Tratament:

- evitarea factorilor declanşatori şi tratamentul cauzelor;

- medicamentos;

- chirurgical.

COMA

Pierderea stării de conştienţă, cu reducerea rcţ. la forme elementare faţă de stimulii externi,

suprimarea motilităţii voluntare şi păstrarea în grade variabile a funcţiilor vegetative, circulatoriisi respiratorii

Mecanisme fiziopatologice:

§ anatomice, neurologice (distrugerea centrilor vitali din trunchiul cerebral sau cortexul

cerebral)

§ metabolice (intreruperea proceselor metabolice neuronale):

- întreruperea aportului substratului energetic (hipoxie,ischemie, hipoglicemie) - alterarea

transmiterii neuronale (intoxicaţii metabolice endogene)

Stabilirea etiologiei

§ istoric

5

§ ex. obiectiv general si ex. obiectiv neurologic

§ analiza chimică şi toxicologică a sângelui şi urinei

§ exam. CT/RMN, EEG şi LCR

Tratamentul: Susţinerea fct. vitale, tratamentul factoriilor declanşatori

VERTIJUL

vertij = senzatia de rotatie a obiectelor sau a subiectului

-> periferica

§ ameteala > centrala

- ameteala = senzatia de instabilitate, balans

- presincopa = senzatia de cadere iminenta/dezechilibru / pierdere a constientei

- senzatia de dezechilibru (cap greu, tulbure)

- VERTIJUL

- Incadrare temporala

- Acut = paroxistic / recurent < 4 saptamani

- -> periferic

- Cronic = continuu / recurent > 4 saptamani

- -> central

VERTIJUL PERIFERIC

sdr vestibular de tip periferic: lateralizat

§ durata scurta

§ fenomene auditive (tinnitus, pierdere a auzului)

§ fenomene vegetative (greturi, varsaturi)

Sindromul Meniere

-atacuri repetate de vertij rotator + fenomene auditive (tinnitus, hipoacuzie) si

vegetative cu perioade variabile de remisie

§ asociaza: senzatia de presiune la nivelul urechii, distorsionarea sunetelor,

sensibilitate la zgomot

6

§ simpt. de obicei unilaterale (in evolutiedevin bilaterale in 20-30% cazuri)

§ histologic: hidrops endolimfatic (idiopatic/ alergic, genetic, inflamator)

§ tratament medicamentos / chirurgical

§ dg diferential: sdr. Cogan, sifilis congenita / tertiar

Vetijul paroxistic pozitional benign

vertij precipitat de schimbarea pozitiei capului / rotatie, supinatie

§ caracter de latenta si fatigabilitate

§ durata de aprox. 1 min

§ asociat cu nistagmus

§ fara fenomene auditive sau vegetative

§ cauze: litiaza canalelor semicirculare, traumatisme, infectii

§ remisie spontana in cateva saptamani/ luni

§ tratament: - reeducare (manevrele Epley)

- chirurgical (simpt. > 1an)

Tumori de unghi pontocerebelos(neurinom acustic, glomus, meningiom)

Evolutie lenta

§ Clinic: la debut - ameteli (mai rar vertij adevarat, mai degraba senzatie de instabilitate), tinnitus, pierdere a auzului

§ dg precoce: tehnici speciale de microchirurgie cu indepartarea tumorii, fara afectarea nervului facial si prezervarea auzului

§ dg pozitiv: IRM cu gadolinium

Vertijul central

• sdr vestibular de tip central

• § clinic: deviatie nesistematizata, instabilitate, ataxie + alte semne SNC

• § durata lunga (saptamani, luni)

• § ocazional fenomene vegetative

• § diag: ex neurologic + imagistic

Vertijul central

7

ETIOLOGIE:

• §leziuni inflamatorii: meningoencefalite, abces cerebral, scleroza multipla

• §boli vasculare cerebrale: ATS arterei vertebro- bazilare, HTA,hTA

• §tumori cerebrale

• §traumatisme cranio-cerebrale

TULBURARI COGNITIVE

Tulburari de memorie

§ Apraxii

§ Agnozii

§ Afazii

Tulburari de memorie

Memoria permite achizitionarea informatiei, conservarea si utilizarea acesteia

− Hipocampul, parte integranta a sistemului limbic si circuitului lui Papez joaca un rol

primordial in mec. anatomo-fiziologice ale memoriei

Clasificare:

§ Memoria senzoriala (analiza informatiei la nivelul ariilor corticale)

§ Memoria de scurta durata: mentinerea unei informatii timp de

§ Memoria de lunga durata: mentinerea informatiei >2-3 min; cuprinde memoria episodica

- biografica (recenta si trecuta) si semantica, memoria procedurala

Tulburari de memorie Forme semiologice

Amnezii: anterograde, retrograde, lacunare, globale

§ Paramnezii (false recunoasteri), ecmnezii

§ Fabulatii / confabulatii: asociate deficitului mnezic

§ Hipermnezii: elib. mnezica cu reactualizarea faptelor trecute

§ Uitarea: poate fi un fenomen fiziologic, legat de diferenta intre timpul memorizarii evenimentuluisi cel al rapelului

Demente

8

§ Ictus amnezic

§ Infarcte bihipocampice

§ Encefalopatii carentiale (abs. vitam.B1 - alcoolism)

§ Encefalite herpetice

§ Tumori cerebrale (ventricul III)

§ Intoxicatii (BZD, anticolinergice)

§ Unele trumatisme crnio-cerebrale multiple

§ Epilepsie

Apraxia

• Reprezinta o tulb. dobandita a comportamentului gestual intentional, consecutiv unei

• deficiente de programare a activitatii motorii voluntare

Clasificare:

• § Apraxie ideo-motorie (gesturi elementare)

• § Apraxia ideatorie (schema executarii acte cpx)

• § Apraxia constructiva (constructii visuo-spatiale)

• § Apraxii specifice (imbracare, mers, etc)

• § Apraxii melokinetice (miscari fine si complexe)

Etiologie:

• § AVC - cele mai frecv. cauze(ACA, ACM)

• § Traumatisme cranio-cererale

• § Tumori cerebrale / infectii(abces cerebral)

• § Demente (B.Azheimer)

• § Hidrocefalie cu presiune normala (apraxia mersului)

Agnozia

Reprezinta un deficit al recunoasterii obiectelor

§ Agnozii tactile (astereognozii) primare sau secundare (asimbolie tactila), in raport cu

9

leziuni ale ariilor somestezice asociative

§ Agnozii auditive (surditate psihica, amuzie, surditate verbala), asociate cu leziuni ale

primei circumvolutiuni temporale

§ Agnozii vizuale (cecitate psihica, agnozii ale culorilor, prosoagnozia, alexia) asociate cel

mai frecv. cu leziuni occipitle stangi

§ Agnozii spatiale se asociaza cu leziuni emisferice posterioare drepte

§ Asomatognozia uni/bilaterala, asociate cu leziuni ale emisferului nedominant /

dominant

Etilogia cea mai frecventa: AVC, demente, tumori, infectii cerebrale, etc

Tulburari de limbaj

Limbajul = fct. simbolica ce permite comunicarea dintre persoane; multiple structuri nervoase implicate

Afazia

§ Tulb. de limbaj ce afecteaza expresia si intelegerea acestuia

§ Apare in afara unui status demential sau a unei disfunctii a musculaturii faringo-laringee

Doua grupe mari de afazii:

§ Cu predominanta tulb. de intelegere

§ Cu predominnta tulb. de exprimare

Afazii datorate alterarii perceptiei limbajului

1. Afazia Wernicke - limbaj spontan rapid, fara semnificatie, fluenta verbala

neafectata, parafazii semantice si fonemice, logoree, jargonafazie; denumirea

imposibila, reptetitia alterata, nu executa ordine simple

2. Surditatea verbala pura - imposib. intelegerii limbajului vorbit, reptitiei si

dictarii; in schimb limbajul spontan, cititul si scrisul normale

3. Cecitatea verbala pura (alexia) - imposib. intelegerii limbajului scris; limbaj

oral normal

10

4. Afazia transcorticala senzoriala - limbaj spontan normal, parafazii, deficit al

intlegerii, reptitia normala

Afazii datorate alterarii expresiei limbajului (motorii)

1. Afazia Broca – limbaj spontan redus, anomie, lectura, scrisul spontan si dictarea

afectate

2. Afazia motorie pura (anartria) - imposib. exprimarii verbale, intelegerea limbajului

oral si scris normala, scrisul normal; ordinele cele mai complexe executate corect

3. Afazia globala – asociaza tulb. majore in articularea verbala, agrafie, tulb. severe de

intelegere orla si scrisa

4. Afazia de conductie - intelegerea limbajului oral si scris normala, tulb. de repetitie,

lectura, dictare

5. Afazia transcorticala motorie - deficit in initiativa limbajului, incetire a limbajului

spontan

6. Agrafia - tulb. scrisului spontan, dictat, copiat (sdr.Gerstmann)

7. Afazia amnestica - tulb. de selectare a cuvintelor, anomie marcata; sintaxa,

articularea, intelegerea normale, limbaj spontan normal

Tulburari de vorbire

Organele care premit vorbirea, articularea cuvintelor sunt reprezentate de laringe si aparatul buco-faringian, sunetele fiind produse prin vibrarea corzilor vocale in timpul expirurului

§ Aparatul fonator este inervat de catre ultimele perechi de nervi cranieni cu origine bulbara (IX, X, XI, XII)

§ Cuprinde tulb. de articulare a cuvintelor (DIZARTRIE) si de fonatie(DISFONIE)

Tulburari de vorbire – dizartria

1. Neuromusculara (paralizia atrofica bulbara)

§ deficit sau paralizie a musculaturii articulatorii, afectarea n. motori din bulb /partea inf. a puntii sau a prelungirilor acestora

11

§ Etiologie:

− B. neuromusculare (miastenia gravis)

− Paralisia bulbara progresiva (forma de b. de neuron motor)

− Sdr. GB, boala Lyme – diplegie faciala cu afect. Labiala

2. Rigida (extrapiramidala)

– B. Parkinson / alte boli cu afectarea extrapiramidala, mioclonus, coreea, etc

3. Ataxica-cerebeloasa

– leziuni acute sau cronice cerebeloase / la nivelul pedunculilor cerebelosi (Scleroza multipla,

encefalopatie postanoxica, stroke)

4. Hiper/hipokinetica – se asociaza celorlalte tipuri

5. Spastica (psudobulbara) – sdr. pseudobulbar

Sindromul pseudobulbar

Presupune paralizia musc. cu inervatie bulbara datorita unei atingeri supranucleare

§ Implica leziuni bilaterale ale fasc. geniculat la diferite nivele (nu obligatoriu simetric):partea inf. frontala ascendente, genunchi capsula alba interna, trunchi cerebral

Etiologie:

§ Vasculara - cea mai frecventa (lez. ischemice bilaterale / lacune multiple)

§ Tumori cerebrale

§ Leziuni inflamatorii (SM)

§ Boli degenerative (PSP, etc)

Tablou clinic:

§ Tulb. de vorbire si deglutitie (deficit bilateral de inervare a musc.

limbii, valului palatin, faringieni si laringieni)

§ Reflex velo-palatin abolit ±reflex maseterin exagerat

§ Fenome de eliberare a mimicii automate: ras si plans spasmodic

§ Diplegie faciala / deficit de masitcatie pot fi asociate datorita atingerii fibrelor destinate nucleului motor a n. facial si trigemen

12

Tulburari de vorbire – disfonia

Paralizia miscarilor respiratorii (miastenia gravis, sdr GB, boli pulmonare,etc)

§ Tulburari ale ritmului respirator (boli extrapiramidale): vorbire predom in insipr, hipofonie

§ Paralizia uni/bilaterala a corzilor vocale (afectarea uni/bilaterala a nervuluicranian X – tumor, stroke, etc)

Tulburari de deglutitie

Se asociaza frecvent cu tulb. de vorbire

§ Cauza neurologice / nonneurologice (digestive, respiratorii, etc)

Mecanisme incriminate:

1. Dificultati in initierea deglutitiei → stagnarea solidelor in orofaringe

§ Deficit musc. limbii: Miastenia gravis,SLA, etc

§ Afectarea perechii IX / XII: metastaze, meningoradiculite, etc

2. Regurgitarea nazala a lichidelor :

§ Afectarea valului palatin: miastenia gravis, paralizia n. X de orice cauza, tulb. De coordonare a deglutitiei (paralizie bulbara / pseudobulbara)

3. Combinatia celor doua mecanimse

Tremorul

miscare oscilatorie ritmica, mai mult sau mai putin involuntara

§ produsa de contractia alternativa sau neregulat sincrona a muschilor agonisti si antagonisti

Doua categorii de tremor:

§ Normal (fiziologic)

§ Anormal (patologic

13