Transcript

Simptome si semne prezente in chirurgia generala Simptome si semne prezente in chirurgia generala ANOREXIA = diminuarea sau pierderea poftei de mancare,absenta dorintei de a manca

GREATA = senzatia de varsatura

VARSATURI = act reflex de expulzie fortata a continutului stomacal la exterior prin cavitatea bucala.

In functie de continut pot fi varsaturi alimentare, acide,spumoase,bilioase,fecaloide.

Pot sa fie periodice,recurente,persistente. Varsatura in jet este expulzia continutului stomacal cu forta foarte mare,adesea fara a fi precedata de greata.

DISFAGIE = dificultate in inghitirea bolului alimentar

REGURGITARE = curgere in sens invers,cum ar fi intoarcerea continutului gastric in esofag insotite de

senzatia de arsura retrosternala (pirozis), umplerea gurii cu lichid gastric (acid)

ERUCTATIE = procesul de eliminare a gazelor din tubul digestiv superior prin cavitatea bucala

PIROZIS = senzatie de arsura esofagiana (retrosternala) determinata de patrunderea unor mici cantitati

de lichid acid sau de gaz din stomac.

METEORISM = distensia intestinelor prin acumularea de gaze,manifestata prin balonare sau evidentiata la examenul obiectiv al abdomenului prin timpanism.

= distensia abdomenului determinata prin acumularea de gaze intraperitoneal (pneumoperitoneu)

DIAREE = eliminarea anormal de frecventa a unor materii fecale cu consistenta scazuta (peste 3).

Evacuarea unui scaun moale pe zi nu inseamna diaree. Scaunele diareice pot fi insotite de prezenta elementelor patologice: mucus,puroi , sange, sau alimente nedigerate,grasime(steatoree)

CONSTIPATIE = diminuarea peristaltismului intestinal,insotita de un efort prelungit de evacuare a unui scaun cu consistenta foarte crescuta urmata sau nu de senzatia de evacuare incompleta

HEMATEMEZA = eliminarea de sange prin varsatura

MELENA = evacuarea unor scaune continand sange digerat,negru,cu aspect de pacura,provenit in general din tractul digestiv superior (melenoree)

melena spuria=melena sugarilor in care sangele din scaun provine din fisurile de la nivelul mamelonului mamei

RECTORAGIE = eliminarea sangelui prin materiile fecale,fie amestecat cu materiile fecale sau la exteriorul scaunului coafandu-l. In general culoarea sangelui este rosu aprins pentru ca provine din zonele joase ale tubului digestiv

DURERE = senzatia fizica sau metntala de disconfort sau suferinta. Orice durere are trei valente:fizica,psihica si sociala. Cand descriem o durere trebuie sa chestionam pacientul asupra urmatoarelor aspecte:localizarea durerii,intensitate,caracterul durerii, iradierea durerii, ce factori au determinat-o sau o accentueaza si ce anume o amelioreaza.

Exemplu:durere in bara, durere lancinanta,colica, durere iradiata in umar etc.

FEBRA= cresterea temperaturii corpului peste valoarea de 37 grade Celsius

Clasificarea febrei infunctie de valori:

subfebrilitate 37-37,9

febra moderata 38-38,9

febra mare 39-39,9

hiperpirexie peste 40

FRISON = senzatie de frig insotita de tremuraturi ale corpului determinate prin contracturi ale musculaturii pentru a determina o crestere a productiei de caldura.De obicei frisonul este determinat de anumiti stimului de obicei descarcari ai microbilor in sange care determina o modificare a centrului de tremoreglare.Frisonul poate sa fie unic,solemn care sa dureze aprox 30 min si urmat de ascensiune febrila mare sau de intensitate mai redusa dar repetatacu mici ascensiuni febrile care se mai numesc frisonete.

HIPEREMIE = prezenta unui exces de sange intr-o arie a corpului = congestie

= zona respectiva a tegumentului sau a mucoasei este mai rosiatica

= unul din cele 5 semne celsiene ale inflamatiei

TUMEFIERE = umflatura = extravazarea lichidului la nivelul zonei de agresiune

CEFALEE = durere de cap (cefalgie). Are diferite caracteristici si diferite cauze.

TAHICARDIE = batai cardiace rapide,peste 80 batai/min.Trebuie diferentiata de tahiaritmie.

DISPNEE= dificultate in respiratie fiind necesara folosirea muschilor respiratori accesori si manifestata in special prin lipsa de aer

ADENOPATIE = afectiune a ganglionilor limfatici manifestata prin tumefiere,durere aparuta in special prin afectare secundara in urma unor afectiuni.

CONTRACTURA = contractia permanenta datorata unui spasm tonic,atrofie musculara saucicatricelor.

Principalele afectiuni chirurgicale

definitie

etiopatogenie

simptomatologie

investigatii

principii de tratament

Ele pot fi : afectiuni tumorale (benigne sau maligne), afectiuni ulcerative, afectiuni inflamatorii

Dar sa nu uitam de patologia functionala a tubului digestiv care da mult de furca medicului datorata faptului ca pentru pacienti simptomele sunt deosebit de suparatoare in timp ce semnificatia patologica in ce priveste evolutia este usoara

Patologia esofaguluiEsofagita

Esofagul este organul tubului digestiv situat intre faringe si stomac unde comunica prin orificiul cardial.

Rolul sau este de a favoriza transferul bolului alimentar din faringe,dupa reflexul de deglutitie, spre stomac.

Bolile esofagului sunt fie de natura inflamatorie,fie tumorala fie accidentala

ESOFAGITA = leziune inflamatorie determinata de refluxul gastroesofagian sau infectii. Nu trebuie sa uitam efectul profund iritativ al alcoolului la pacientii care abuzeaza de acest toxic.

In esofagita de iritatie chimica ,prin reflux gastro-esofagian,sucul gastri acid determin o iritatie cronica,iar mucoasa esofagianareactioneaza printr-o inflamatie nespecifica urmata de reactie sclerofibroasa si ulterior stenoza. O situatie asemanatoare se intampla prin ingestia de soda caustica care determina stenoze intinse la nivelul esofagului.

Clinic: durere sub forma de arsura

disfagie

scadere ponderala

Examenul radiologic sau esofagoscopie pune diagnosticul.

Diagnostic diferentia cu stenozele de etiologie maligna

Tratamentul-antiacide

-antispastice

-antibiotice daca este vorba de etiologie infectioase.

Patologia esofaguluiCancerul esofagian

= este o afectiune stenozanta si metastazanta la distanta si locoregional

se observa mai frecvent dupa 50 ani B80% si F20%

Factori favorizanti si predispozanti: 1.iritatiile alimentare mecanice si chimice persistente alcoolul, condimentele

2.esofagitele cronice

3.esofagita de reflux gastroesofagian

4.diverticului esofagian

5.megaesofagul cardiospasmul

Macroscopic se clasifica in forme vegetante,forme ulcerate,forme polipoide, forme infiltrate difuz (schir).Extinderea procesului se face din aproape in aproape prin contiguitate,apoi pe cale limfatica si mai rar pe cale sanguina.Metastazarea se face in gg abdominali, mediastinale sau cervicali in functie de localizarea tumorii.

Patologia esofaguluiCancerul esofagian

Tablou clinic: perioada de debut este saraca in simptomatologie,senzatia de apasare retrosternala, pacientul simte ca mancarea se opreste in cosul pieptului, disfagia apare intermitent numai la solide,durerile sunt absente sau moderate.

Perioada de stare simptomatologia este zgomotoasa,accentuata si suparatoare realizand asa numitul sindrom esofagian. Disfagia este progresiva,accentuata pentru solide si prezenta si pentru lichide, durerea devine mai intensa,apare regurgitarea. In fazele mai avansate apar raguseala, tuse seaca,iritativa,sialoree.

Un semn special dar nu patognomonic este aversiunea fata de carne.

Cand tumora a depasit peretele esofagian,apar modificari legate de invadarea organelor vecine: voce bitonala,fistule traheoesofagiene, esobronsice,sindrom Claude Bernard Horner. Inapetenta se accentueaza,scaderea ponderala pare rapida in fazele avansate.

Patologia esofaguluiCancerul esofagian

Investigatii: In perioada de debut se utilizeaza examenul radiologic cu substanta de contrast care poate evidentia rigiditate segmentara,margini neregulate,ingustare segmentara discreta.Esofagoscopia va putea decela zone ulcerate,congestive,pseudopapuloase.Biopsia va confirma diagnosticul.

In faza de stare se observa zone lacunare, obstructie esofagiana neregulata

Principii de tratament exereza tumorii cu zona de siguranta oncologica urmata de esofagoplastie.

Prognostic nefavorabil cu evolutie fatala in 6-12 luni.

Patologia stomaculuiGastritele

GASTRITE = afectiuni inflamatorii ale mucoasei gastrice. Pot sa fie impartite in :

gastrite cu hiperaciditate cand factorul favorizant al reactiei inflamatorii este cresterea secretiei gastrice,si

gastrite cronice atrofice care sunt insotite de o scadere a aciditatii si care insotesc anemia Biermer .Acestea din urma sunt considerate leziuni precanceroase necesitand monitorizare.

Gastrita eroziva este un tip particular care apare datorita consumului excesiv de alcool sau cel mai frecvent datorat consumului de AINS .

Tratamentul gastritelor seamana cu cel al bolii ulceroase

Mult mai mult trebuie sa se accentueze pe regimul alimentar si pe modificarea stilului de viata decat pe medicatie

Cel mai greu este sa convingi pacientul ca fumatul sau alcoolul ii face rau

Patologia stomaculuiUlcerul gastric si duodenal

= una sau mai multe leziuni ale mucoasei gastric si a duodenului , caracterizate prin pierderea de substanta,cu posibilitate evolutiva si penetranta.

Varsta de maxima incidenta este 30-50 de ani, iar raportul B:F=4:1.

Se observa o crestere a incidentei la adolescenti.

Nu trebuie sa neglijam factorul familial.

Patologia stomaculuiUlcerul gastric si duodenal

Cauzele favorizante sunt; igiena defectuoasa a alimentatiei, constand in mese neregulate,masticatie incompleta

alimente iritante ,picante,excitante ale secretiei gastrice,prea fierbinti sau prea reci, alcool,tutun etc

dantura deficitara

teren neuroendocrin dezechilibrat

Stressul

Helicobacrer pylori

Patogenia cuprinde un dezechilibru dintre agresiune si aparare.Factorii patogenetici sunt : hiperaciditate (factorul agresiv),diminuarea rezistentei mucoasei (factorul de aparare) si factorul psihic (stressul).

Patologia stomaculuiUlcerul gastric si duodenal

Tablou clinic:

Durerea este semnul principal si este determinata de hiperaciditate si hiperperistaltismul musculaturii gastrice si duodenale.Durera are caracterul de crampa,cu senzatia de arsura sau torsiune in regiunea epigastrica, de intensitati variabile,care este ritmata de alimentatie sugerand mica periodicitate. In ulcerul gastric durerea apare imediat dupa ingestia de alimente iar pacientul prefera sa stea cu stomacul gol.In ulcerul duodenal durerea apare tardiv , la 2-3 ore dupa masa.Apare asa numita foame dureroasa care se amelioreaza la ingestia de alimente,pacientul ulceros este de multe ori cu mancarea la indemana pentru a-si calma durerea.In ulcerul duodenal apare durerea nocturna si este calmata de alimente alcaline sau medicamente antiacide.

Vorbim si de o mare periodicitate care arata ca puseele dureroase ulceroase apar in special primavara si toamna.

Localizarea durerii este in epigastru,punctul xifoidian,periombilical cu iradiere in spate sau in bara' in special in situatia in care penetreaza in pancreas.

Patologia stomaculuiUlcerul gastric si duodenal

Alte semne clinice:

varsaturile apar sporadic in ulcerul necomplicat dar in caz de hiperaciditate pacientul isi provoaca varsaturile ceea ce ii aduce calmarea durerii;

hematemeza sau melena,

starea generala sau usor modificata,

eructatiile,

arsurile retrosternale,

sialoreee,

tulburari de apetit,

tulburari de tranzit

modificari in curba ponderala

Pozitia antalgica pacientul in decubit lateral drept , cu membrele inferioare flectate si cu pumnul apasand regiunea epigastrica

Patologia stomaculuiUlcerul gastric si duodenal

Paraclinic:

Examenul radiologic cu substanta de contrast este utila pentru diagnosticul de certitudine in functie de prezenta semnelor directe si indirecte de ulcer.

Semnele directe sunt: vizualizarea nisei ulceroase

Semnele indirecte sunt: hipermotilitatea cu evacuare rapida, convergenta pliurilor mucoasei,deformarea si rigiditatea segmentara, deformarea in trefla a bulbului duodenal

Aceasta examinare isi are limitele ei iar folosirea sa in prezent s-a redus datorita rezultatelor fals negative

Esofago-gastroscopia diagnostic de certitudine si evidentiarea prezentei Helycobacter pilorii.

Anticorpii anti HP ( atentie la persistenta anticorpilor in sange)

Studiul secretiei gastrice ulcerul cu hipoaciditate trebuie suspectat de degenerare maligna.( foarte rar folosita in prezent)

Patologia stomaculuiUlcerul gastric si duodenal

Complicatii ale ulcerului:

perforatia ulcerului

stenoza ulceroasa

hemoragia digestiva superioara

Toate acestea pot fi evitate daca prezentarea la medica se face in timp util si daca regimul igienodietetic si tratamentul medicamentos se respecta

Putine sunt cazurile in care un ulcer trebuie monitorizat periodic si anume ulcerul gastric datorita prezentei leziunilor precanceroase pentru a putea lua decizia de tratament chirurgical la momentul oportun

Patologia stomaculuiUlcerul gastric si duodenal

Tratament:

REGIM IGIENODIETETIC: renuntarea la toxice (fumat,alcool), alimentatie ordonata, cu evitarea alimentelor prajite, a condimentelor, atentie la medicamentele folosite, renuntarea la bauturi carbogazoase, repaus fizic si psihic adecvat, mese in liniste

Medicamentos antiacide ,pansamente gastrice Almagel,Malucol,Dicarbocalm se administreaza de 4-6 ori pe zi in perioadele de hiperaciditate

inhibitori de pompa de protoni Omeprazol 2x 20 mg/zi, Pantoprazol, Esomeprazol

antihistaminice H2 : Ranitidina 2x150 mg/zi,Nizatidina,Cimetidina. Datorita efectelor adverse prescrierea acestor medicamente a scazut.

protectori ai mucoasei gastro-duodenale Sucralfat 4x1g/zi

eradicarea HP: Claritromicina 2x500mg + Amoxicilina2x1g timp de 7 zile obligatoriu cu adaugarea unui medicament inhibitor al pompei de protoni

antispastice No-spa,Scobutil , Papaverina pentru efectul antispastic pe musculatura neteda

Atentie la folosirea de bicarbonat total contraindicata

Tratamentul corect al ulcerului dureazA 4-6 saptamani

Patologia stomaculuiUlcerul gastric si duodenal

Indicatiile absolute ale tratamentului chirurgical sunt:

1.Ulcer perforat in cavitatea abdominala

2.Ulcer complicat cu stenoza stransa

3.Ulcer complicat cu hemoragie

4.Ulcer gastric suspect de malignizare

Patologia stomaculuiUlcerul gastric si duodenal

Indicatiile majore de tratament chirurgical sunt:

Ulcer tratat medical corect adica 4-6 sapatamani pentru ulcerul gastric si 6-8 sapatamani pentru ulcerul duodenal

Hemoragia ulceroasa care determina anemie severa

Ulcerul perforat acoperit

Ulcerul penetrant

Ulcerul stenozant incipient dar evolutiv

Ulcerul hemoragic la pacientii hipertensivi

Ulcerul gastric la varstnici

Ulcerul calos gastric

Ulcerul forma dureroasa

Ulcer postbulbar

Ulcere multiple si combinate

Ulcere cronice care duc la scaderea capacitatii de munca

Patologia stomaculuiCancerul gastric = tumora maligna a stomacului

Etiologia leziuni precanceroase.

1. Gastritele cronice atrofice care duc la sindromul de aclorhidrie si de anemie de tip Biermer,

2. Polipii glandulari,

3. Sindromul Menetrier care asociaza o polipoza cu o gastrita hipertrofica ,

4. Metaplaziile intestinale sunt considerate leziuni precanceroase.

La aceste leziuni se asociaza factorii favorizanti:

Regimul alimentar neregulat, condimentat, cu diferite adaosuri de substante chimice mai mult sau mai putin cunoscute, alimente afumate , deshidratate si sarate

Fumatul

Alcoolul

Nitratii

Factorul genetic?

Infestarea cu HP

Patologia stomaculuiCancerul gastric

Evolutia cancerului de stomac are loc in 3 faze.

Invadarea locala , din aproape in aproape , pornind de la mucoasa,musculara mucoasei, submucoasa, stratul muscular, subseros si seros,iar in functie de localizarea cancerului,acesta poate invada in continuare organele vecine.

Metastazarea ganglionara cuprinde urmatoarele grupe : epiploic,micii curburi, celiaci, retropilorici, splenici.

Metastazele la distanta se realizeaza pe cale sanguina si ating succesiv urmatoarele organe: ficatul,plamanii.

Localizari particulare ale extensiei cancerului gastric sunt: ganglionul Troisier la nivel supraclavicular stang, tumorile Krukenberg determinate prin invadarea ovarelor pe cale peritoneala si metastazele etajate ale lui Blumer la nivelul bazinului.

Patologia stomaculuiCancerul gastric

Tabloul clinic cuprinde doua faze:

Faza de inceput simptomatologia este discreta si nespecifica sindromul micilor semne

- astenie,scaderea capacitatii de munca,apatie,scaderea continua a poftei de mancare, uneori selectiva,pierderea in greutate,progresiva si aparent nemotivata,aparitia fenomenelor dispeptice (greturi,varsaturi cu striuri sanguine,diaree sau constipatie,balonari postprandiale)

- Sughitul uneori elemente important mai ales daca apare imediat dupa mancare , frecvent si cedeaza greu

Faza de cancer declarat- bolnavul este total inapetent,cu repulsie pentru carne si grasimi,foarte slabit,uneori casectic,este palid,cu tegumente uscate,cu ochii dusi in fundul capului. Bolnavul prezinta dureri abdominale,vomismente sanguinolente,scaune melenice,iar la palpare se poate observa o formatiune tumorala mai mult sau mai putin mobila. La palparea abdomenului- hepatomegalie,ascita in fazele tardive ale cancerului gastric

Patologia stomaculuiCancerul gastric

Vegetant

Ulcerat

Ulcerovegetant

Linita plastica

Patologia stomaculuiCancerul gastric

Patologia stomaculuiCancerul gastric

Patologia stomaculuiCancerul gastric

Paraclinic-anemie,VSH foarte mare, hemoleucograma prabusita aratand o anemie severa prin pierdere, probele hepatice pot fi normale dar in cancerul avansat pot sa fie modificate

examenul radiologic- imagine lacunara,rigiditate segmentara,deformare tubulara

Gastroscopia pune diagnosticul cel mai corect si rapid iar biuopsia efectuata cu acest prilej confirma diagnosticul de cancer. Nu se poate pune un dignostic de certitudine fara confirmarea anatomopatologica

Ecografia nu este utila pentru dg de cancer gastric dar pentru a vedea cat de extins este acesta avem nevoie de ea

Testul terapeutic Guttmann spune ca orice ulcer gastric care nu se vindeca dupa un tratament medical corect dupa 4 saptamani trebuie tratat chirurgical.

Prognosticul

- supravietuirea la 5 ani este intre 13-28%

Patologia stomaculuiCancerul gastric

Tratamentul chirurgical consta in;

extirparea leziunii canceroase si a unei zone cat mai largi din stomac

extirparea marelui epiplon

extirparea splinei si a ligamentului gastro-splenic si pancreatico-splenic

extirparea grupelor ganglionare

Avem 3 tipuri de operatii:

gastrectomie radicala distala

gastrectomie radicala proximala

gastrectomie totala

Patologia stomaculuiCancerul gastric

Daca pana nu demult se stia ca radioterapia si chimioterapia nu are nici un efect pe cancerul gastri si esofagian, astazi se apeleaza in completarea tratamentului chirurgical la aceste cure

Este necesar consultul oncologului pentru a nu lasa amputat tratamentul acordat pacientului

Atentie la vitamijna B12. Exista multe dicutii privitoare la efectele negative privin multiplicarea celulara, dar daca este necesar se continua tratamentul (anemia Biermer) sub conttrolul specialistului hematolog

S-au infirmat studiile prin care aceasta sa fie nociva pentru un pacient cu cancer


Recommended