Sindromul combinatiei

Acest termen a fost pentru prima data folosit de Kelly in 1972 pentru a descrie scenariul clinic reprezentat de o proteza maxilara totala ce are ca dinti antagonisti 6 -8 dinti mandibulari restanti (Fig.1) ce se asociaza de obicei cu o proteza partiata pentru restaurarea edentatiilor terminale asociate

Fig.1

Kelly a descris 4 semne principale la pacientii ce prezinta acest sindrom: 1 . Portiunea anteriora a crestelor maxilare este fibroasa – datorita fortelor ocluzale exercitate de dintii inferiori ce determina resorbtia osului maxilar care este inlocuit de tesut fibros 2 . Tuberozitatiile se largesc aratand ca si cum “ar fi crescut ” 3 . Resorbtia crestei mandibulare reziduale 4 . Inflamatia palatului dur insotita destul de des de hiperplazie papilara