I. OLFACTIV : Proba : cu sapun; cefea;menta;alcool;usturoi;tutun;vanilie;lamaie.ANOSMIE

Se verifica integritatea nervilor a cailor si functia corticala. = lipsa mirosului ; RINORAGIE in fractura de lama cribriforma HIPOOSMIE

II. OPTIC Aria 17;18;19 AV= optotip/ numara degetele/ misca mana/ identifica culorile Examinam: CV din cele 4 cadrane (temporal 90*,nazal 60*, superior 55*,inferior 65*)SCOTOAME ; HEMIANOPSIE= pierderea unei de CV,afectiunea este inapoia chiasmei

FO cu oftalmoscopul(papila n.optic e bine conturata+culoarea discului optic+ pulsatilitatea vaselor) Pupila= reactivitate + egalitatea pupilei Reflex fotomotor prin proiectarea unei lumini Reflex pupilodilalator midriaza apare cind tonusul parasimpatic= ; simpatic= Reflex de acomodare = convergenta/constrictie pupilara(pac urmareste un obiect miscat de la 20-30cm spre virful nasului)SDR HORNER cu mioza, ptoza palpebrala; exoftalmie= in lez fibrelor simpatice ( centrale/periferice) MIOZA SENILA legate de varsta ; AGNOZII VIZUALE= nu stie ce vede, apar cind sunt afectate ariile 18 si 19 .ANOZOGNOZIE= nu recunoaste ca nu vede DEFECT PUPILAR AFERENT -in lez anterior de chiasma optica Exam motilitatii GO se efect simultan ptr n3 ; 4 si 6 Examinam : pleoape simetrice, ptoza palpebrala; Axele GO paralele; Pupile egale; Strabism III. OCULOMOTOR Leziunea fibrelor intrinseci determina MIDRIAZA; Lez simpaticului determina MIOZA Clinic: PTOZA PALPEBRALA ; STRABISM divergent; ; PARALIZIA ACOMODARII;GO coborit si abdus imobil deviat extern (tras de n 6 ) ;MIDRIAZA = nu det constrictia pupilei EXOFTALMIE usoara prin flascitate musculara;OFTALMOPLEGII IV. TROHLEAR are cel mai lung traiect intracranian ( 7,5 cm) CLINIC Paralizia n 4 => GO deviat extern; DIPLOPIA la coboritul scarilor; Pac inclina capul de partea opusa VI. ABDUCENS inerveaza m. drept extern Clinic : STRABISM convergent ; DIPLOPIE V. TRIGEMEN (MIXT)COMPONENTA MOTORIE si SENZITIVA= asigura sensibilitatea termoalgica la niv. fetei ARIA OFTALMICA testam reflexul corneean de clipire prin atingerea corneei cu un fitil de vata MAXILARA pac stringe din dinti-palpam m maseteri si temporali (apreciem simetria, deviatiile) MANDIBULARA reflexul apare exagerat in paralizii pseudobulbare( pac sta cu gura intredeschisa percutam cu ciocanul m. maseteri si temporali Clinic : anestezie in aria de distributie; Durere lancinata citeva secunde NEVRALGIE TRIGEMINALA este cea mai importanta patologieANISOCORIE-pupile inegale ;

VII. VESTIBULO-COHLEAR (mixt) sensibilitatea gustativa din cele 2/3 anterioare ale limbii Clinic: Pareza faciala de tip central apare datorita lez NMC din cortex sau axomilor lor. Pareza faciala de ti p periferic afecteaza toata hemifata de partea leziunii. Pac: Ridica sprincenele; Inchide-strange ochii; Arata dintii; Umfla obrajii; Fluiera; Testarea gustului dulce si sarat; Examinarea sensibilitatii la niv concai; Examinarea reflexului corneean VIII. ACUSTICO-VESTIBULARExaminarea: ACUMETRIA Vocea soptita se transmite pe cale aeriana pina la organul lui Coti Vocea de conversatie se transmite si prin oase Clinic :HIPOACUZIA= De transmisie tine de sfera ORL= De perceptie tine de sfera neuro,sunetele se transmit insa a fost distrus nucleul,ganglionul, nervul ANACUZIE HIPERACUZIE (in migrene) HALUCINATII AUDITIVE in epilepsie

Proba WEBER -piciorul diapazonului in vibratie se aplica pe vertex fiind perceput normal. Weber pozitiv In surditatea de transmisie vibratiile se aud mai bine de partea bolnava Weber negativ .In surditatea de perceptie vibratiile se aud mai bine de partea sanatoasa Proba RINNE piciorul diapazonului in vibratie se azeaza pe mastoidapina cind pac spune ca nu il mai aude, moment in care diapazonul este plasat in fata urechii la cca 1cm Rinne pozitiv este daca pac il mai aude cca 30 de secunde AUDIOMETRIA stabileste pragul la care aude o anumita frecventa SDR. VESTIBULAR analizeaza pozitia capului si a miscarilor de deceleratie si acceleratie a corpului in spatiuRealizeaza sau duce informatii la creier asupra gravitatiei Clinic in Sdr vestibular periferic :=VERTIJ INVALIDANT cu caracter paroxistic SENZATIE DE ROTATIE insotit de TULBURARI DE ECHILIBRU insotite de senzatii de greata,varsaturi,transpiratii,lipotimii datorita conexiunilor dintre nucleii vestibulari si nucleul dorsal al vagului. Proba Romberg pac cu bratele pe linga corp inchide ochii si dupa 10-20 sec.pac deviaza de partea labirintului lezat Proba bratelor intinse=brate controlaterale deviaza de partea afectata. Nistagmus orizontal (niciodata vertical) care este maraca sdr vestibulr central.SECUZA observata este de partea opusa leziu In Sdr. vestibular central leziunile sunt la niv trunchiului sau a cailor vestibulare.

Este un sdr DIZARMONIC cu durata mai lunga decit cel periferic si cu evolutie mai grava Clinic : VERTIJ cu caracter permanent, cu intensitate mai scazuta,insa tine timp mai indelungat (saptamaini/luni) Nistagmus disociat(de orice fel),insa cel vertical este patognomonic Proba Romberg => deviatie nesistematizata(oscileaza) fara concordanta in sensul deviatiei si sediul leziunii

IX. GLOSOFARINGIANNEVRALGIA GLOSOFARINGIANA dureri paroxistice scurte la niv. gitului cu iradiere spre partea anterioara a urechii si la niv. Mandibulei. Clinic examinam : Functia motorie prin m. constrictori ai faringelui( ,,semnul cortinei=peretele posterior tractionat de partea sanatoasa Functia senzitiva prin testarea sensibilitatii tactile din loja amigdaliana si peretele posterior Functia senzoriala prin testarea gustului AMAR si ACRU Functia salivara prin aprecierea scurgerii salivei la niv celui de-al 2-lea premolar superior Functiile reflexe:Reflex faringian =excitarea peretelui posterior faringian=>constrictia musculatur faringelui ,retractia limbii +senzatia de greata,voma

Reflexul sinusului carotidian prin comprimare la niv cartilajului tiroid=>bradicardie,hTA, vasodilatatie , sincopa X. VAG din bulb inerveaza organele interne.Determina contractia fibrelor netede. Clinic: = NU inghite lichide datorita lez. bilaterale de n. Vag. Valul palatin este cazut,imobil de ambele parti cind pac. pronunta vocala ,,A si ,,E = Voce ragusita prin paralizia corzilor vocale datorita lez. unilaterale izolate de n. Vag = Afonie in lez. bilaterale = Pareze intestinale, bronhoplegie si crize de tahicardie datorita paraliziilor bilaterale prin afectarea functiilor vegetative

=Hipersecretie gastrica =>ulceratii gastrice datorita hiper-activitatii vagale Stimularea ramurii auriculare in CAE deter : Tuse reflexa, voma,lesin prin activarea reflexa a nucleului motor vagal dorsal Examinam :Functia motorie= Pozitia luetei, simetria valului palatin, aprecierea deglutitiei ptr lichide; apreciem fonatia Functia senzitiv-somatica = sensibilitatea cutanata retroauriculara si CAE Functia reflexa : Reflex : Velopalatin ; Faringian; Sinus carotidian; Cascat; Stranut; Voma; Reflex Oculo-cardiac( exercitarea unei presiuni pe GO produce bradipnee, bradicardie) XI. SPINAL- ACCESORCaderea umarului Nu ridica umarul NU poate intoarce capul de partea opusa leziunii Nu se observa coarda m. sternocleidomastoidian Torticolis datorita iritatiei n. Spinal Examinam : M . Sternocleidomastoidian: Pac apleaca si roteste capul spre umarul ipsilateral ,examinatorul exercita o contrapresiune pe barbia controlaterala. Contractia bilaterala a m. STCM determina flexia capului M Trapez: Pac ridica umerii impotriva unei rezistente; Extinde capul impotriva unei rezistente ; Ridica bratul deasupra orizontalei; Ridica din coate din pozitia DDmotilitatea linguala Clinic : Paralizia unilaterala determina: Virful limbii deviat de partea opusa leziunii Atrofie unilaterala si fasciculatii de partea leziunii Paralizia bilaterala det: Imobilitatea limbii; Atrofie linguala si fasciculatii bilaterala Masticatie; Deglutitie si vorbire deficitara Examinam: Pozitia limbii in situ si in protruzie; Pac misca limba in toate deirectiile Limbajul :AFAZIE ( DISFAZIE)-Tulburari de intelegere; dificultati de exprimare;gasirea dificila a cuvintelor. AFAZIA GLOBALA este det de lezarea emisferului dominant ANOMIA- Imposibilitatea denumirii obiectelor DIZARTRIE- Dificultati de articulare a cuvintelor DISFONIE- modificari de intensitate a vocii prin tulburari laringienesau a inervatiei laringiene. PALILALIA Repetarea unor cuvinte sa u fraze cu modificarea intensitatii vocii care poate varia pina la afonie ECOLALIA- repetarea unor cuvinte/fraze auzite de la examinator sau anturaj INTOXICATIE PRIN ORDIN Pac executa in continuare primul ordin dat,desi noi incercam sa-l facem sa execute alt ordin

XII HIPOGLOS asigura

PRAXIA functie superioara corticala APRAXIA reprezinta tulburarea activitatilor gestuale,miscarii necesare unor actiuni volunatre care se succed. Examinam: Pac. formeaza un inel din police si index Formeaza cifra ,,8 cu degetele Face un ,,V din index si medius Mimeaza gesturi (salut militar, pieptanat, aplauda, aprinde un chibrit Executa comenzi ( se dezbraca; baga ata in ca; ia un obiect de pe masa Imita gesturi executate de examinator

ATITUDINI PARTICULARE IN NEUROLOGIE Hemipareza spastica =Membrul superior in adductie cu antebratul in flexie usoara,pronatie pe brat , degetele flectate peste police. Membrul inferior in extensie,piciorul avind tendinta de a fi in flexie plantara si rotatie interna=> ,,mers cosit Boala Parkinson = Anteroflexia trunchiului ; Mers cu pasi mici tirsaiti, fara balansul bratelor Facies hipominic/aminic cu clipit rar Coree = Pacientul nu poate mentine o atitudine stabila datorita unei multitudini de miscari involuntare total dezorientate Rigiditatea / Decerebrare Trunchiul este in extensie; Membrele superioare in adductie,extensie si rotatie interna Membrele inferioare in extensie si rotatie interna Rigiditatea prin decorticare Trunchiul este in extensie Membrele superioare in flexie Membrele inferioare in extensie si rotatie interna Meningite = Bolnavul in pozitie ghemuita,,cocos de pusca Discopatii vertebrale = atitudine antalgica,cu aparitia unei scolioze antalgice Torticolis= Capul inclinat lateral, cu barbia ridicata si fata rotata spre partea opusa

SEMNE MENINGEALEMeningismul determina : Cefalee; Varsaturi; Fotofobie; Redoare de ceafa; Brudzinski si Kerning pozitiv; Febra Redoare de ceafa durere la manevra de mobilizare- atigere cu barbia a toracelui datorita iritatiei radacinilor nervoase Semnul Kernig = pac in DD cind face flexia coapsei din sold, se va produce flexia involuntara a genunchiului antalgic(celalalt) Semnul Brudzinki= Examinatorul face flexia capului ceea ce determina flexia gambelor pe coapse si a acestora pe abdomen (dat durerii)

TONUSUL MUSCULARPentru examinarea tonusului muscular pac. sta relaxat, vom executa miscari PASIVE la diferite nivele, cu viteze diferite, urmarind rezistente usoare normale sau aparitia de opozitie involuntara la aceste miscari. Putem intini : NORMOTONIE :Pumnul nu atinge umarul; Calcaiul nu atinge fesa la miscarea de flexie pe coapsa HIPOTONIE : Pumnul atinge umarul ; Calcaiul atinge fesa. O intilnimin in lez de NMP ,lez cerebeloase, miopatii,soc spinal,coree. FLACIDITATEA = este o hipotonie marcata HIPERTONIA reprez cresterea tonusului muscular . Poate fi de 2 feluri 1)Spastica( hipertonie de tip piramidal )Apare in lez de NMC predomina pe flexori la memb super si pe extensori la memb infer Membr superior in flexie miscarea de extensie cedeaza in mod brusc,,lama de briceag, Membr. inferior in extensie- la manevra de ridicare brusca a genunchiului ,calcaiele se ridica de pe planul patului. Poate fi dificila flexia gambelor pe coapse 2) Rigiditate (hipertonie de tip extrapiramidal )este uniform repartizata pe flexori si pe extensori,inconstanta. Cedeaza in ,,roata dintata. Se evid la niv articulatiei pumnului Semnul NOICA- apar e blocarea miscarii pasive in articulatia pumnului cind pac ridica membrul inferior de aceeasi parte. Rigiditate si semnul ,,Rotii dintate se intilneste in sdr piramidale si in Boala Parkinson

TONUSUL MUSCULAR DE POSTURAReflexe de postura : Se examineaza prin flexia pasiva a halucelui/plantei .Persistenta posturii imprimate de examinator prin miscarea pasiva este patologica si o intilnim in sdr extrapiramidale si Boala Parkinson Reflexe posturale : = Tractionarea pac spre spate ,prin cresterea tonusului gambierului,pacientul isi pastreaza pozitia. Patologic: Pac cu hipotonie se deplaseaza inapoi /cade- de aceea examinatorul va sta in spatele pacientului = In pozitia ghemuit in mod normal calciiele se desprind de pe sol. Patologic la pac cu hipotonie toata talpa ramane in contact cu solul

CONCLUZIISINDROMUL DE NMC se caracterizeaza prin:Deficit motor extins la de corp sau la mai multe grupuri musculare Hipertonie spastica ROT vii ,polikinetice,uneori colonoide sau cu arie reflexogena intinsa Prezenta reflexelor patologice Abolirea reflexelor cutanate abdominale Absenta atrofiilor sau fasciculatiilor SINDROMUL DE NMP se caracterizeaza prin: Afectarea unor muschi izolati sau grupe musculare restrise Hipotonie in teritoriul afectat ROT abolite sau diminuate in teritoriul afectat Absenta reflexelor patologice Atrofii marcate in teritoriul muscilor afectati Fasciculatii

EXAMINAREA MOTILITATII VOLUNTARE ExaminamMISCARILE ACTIVE :La membrele superioare : La nivelul degetelor: Flexia si extensia degetelor; Abductia si adductia degetelor; Opozitia policelui La nivelul pumnului : Flexia si extensia pumnului; Miscari de lateralitate La nivelul cotului: Flexia si extensia antebratului-Pac cu mina in supinatia ridica si coboara antebratul Pronatia si supinatia La nivelul articulatiei scapulo-humerale : Rotatia interna mediala si Rotatia externa laterala Abductia si adductia membrului superior la trunchi Anteroductia si retropozitia=pac. duce mainile la spate La membrele inferioare : La nivelul degetelor : Flexia si extensia degetelor ; Flexia dorsala, Flexia plantara si Flexia interna La nivelul genunchiului: Flexia si extensia gambei pe coapsa In articulatia coxo-femurala: Flexia si extensia coapsei pe bazin Abductia si adductia coapsei ( departarea si apropierea picioarelor) Rotatia interna ( mediala) a coapsei Musculatuta cervicala :Flexia si extensia capului ; Miscari de lateralitate si de rotatie a capului Musculatura trunchiului si abdomenului: Pac trece din poz de DD in DV si lateral. Se observa simetria excursiilor toracelui in inspir-expir si mentinerea corecta in otostantism Musculatura centurii coxo-femurale : Pac executa genoflexiuni,merge, se ridica si se aseaza in ortostantism. Se observa patologic mers leganat sau posibil doar cu spriijin Musculatura centurii scapulo-humerale : Pac ridica si coboara umerii; Duce si aduce umerii inainte si inapoi Executa miscari de anteroductie a bratelorcontra unei rezistente ptr a examina pozitia scapulelor

FORTA SEGMENTARASe examineaza la fel ca la miscarile active,dar examinatorul se opune fiecarei miscari executate de pacient,ptr a evidentia o eventuala scadere de forta in executie, desi miscarile pot fi de amplitudine normala si executate cu viteza normala. Pac care au boli musculare primare (Polimiozita; Distrofiemusculara) sau afectiuni ale jonctiuniii neuromusculare( Miastenia gravis) pot dezvolta un deficit motor predominent la nivelul musculaturii proximale (la centuri).

PROBELE DE PAREZALa membrele superioare : P. bratelor intinse/=> un brat are tentinta de a cadea in jos. Proba poate fi mai sensibila daca pac va tine bratele in supinatie,forta necesara fiind mai mare,membrul in deficit are tendinta de a se roti in pronatie ca apoi sa cada. La membrele inferioare: P. Mingazzini=> pac in DD ridica si mentine picioarele in flexie,realizind un unghi obtuz intre coaste zi bazin si un unghi drept intre coapse si gambe. Patologic: memrul lezat a cadea mai repede P. Vasilescu => Pac in DD executa miscari de flexie si extensie simultan,fara a le lipi unul de celalat, cu calcaile pe planul patului. Patologic: membul cu deficit motor ramane in urma P. Barre=> pac in DV tine picioarele flectate la niv genunchiului in unghi obtuz. Patologic: Membrul afectat va cadea mai repede pe planul patului

EXAMINAREA MOTILITATII REFLEXEArcul reflex cuprinde receptorul care primeste informatia, calea aferenta,centru,l calea eferenta si efectorul care va realiza miscarea. REFLEXELE OSTEO-TENDINOASE (ROT), -o miscare inascuta. Examinarea se face prin comparatie (stinga-dreapta) ROT: O=absent; +/- = prezent doar la manevre de dezinhibar; 1+ = prezente,dar diminuate; 2+ = normale ; 3+ = exagerate; 4+ = Clonoide Executam ROT : **Bicipital ; **Stilo-radial; **Tricipital; ** Cubito-pronator; **Rotulian; **Achilian Patologic putem intilni : =Hiper-reflectivitate sau reflexe polichinetice colonoide= indica lez in NMC .Gradul de reflectivitate nu este direct proportional cu . importanta leziunii. =Absenta ROT sugereaza lezare NMP -Generalizata sugereaza o polineuropatie periferica -Izolata sugereaza leziune radiculara sau afectarea unui nerv periferic -Absenta bilaterala a reflexelor achiliene poate fi datorita lezarii n. Sciatic,neuropatii periferice,lez bilaterale de radacinaS1 =Diminuarea ROT sugereaza Sdr. cerebelos, boli musculare sau neuropatii periferice. Poate fi diminuat sau absent in stadiile initiale ale unor lez severe de NMC ,in faza de soc spinal =Zona reflexogena intinsa prin percutia la distanta de locul normal, se asociaza cu hiper-reflectivitate. =Inversarea reflexului Ex: ROT bicipital absent,dar raspuns tricipital=indica o lez de NMP la nivelul reflexului absent si o lez de NMC sub nivelul indicat de reflexul absent =Reflexe pendulare intilnite in lez cerebeloasemai usor evidentiat in TOR rotuliene REFLEXE CUTANATE sunt reflexe polisinaptice controlate de NMC. Absenta sugereaza lez de NMC RFX cutanat abdominal determina contractii unilaterale de aceeasi parte cu stimulul.Superior sub rebordul costal Mijlociu la nivelul ombilicului Inferior paralel cu arcada inghinala RFX cutanat plantar : Semnul Babinski :Extensia halucelui si flexia celorlalte degete pe care le rasfira indica afectarea NMC Semnul Oppenheim: se coboara pe fata anterioara a tibiei exercitind o compresie cu policele si indexul. Aparitia extensiei halucelui are aceeasi semnificatie ca si semnul Babinski REFLEXE PATOLOGICE Semnul Schaffer se ciupeste tendonul lui Achile si se poate obtine extensia halucelui in cazul lez NMC Semnul Gordon compresia m gambiere det. extensia halucelui Alte semne patologice: Semnul Marinecu-Radovici;S. Hoffman; S. Rossolimo; S. Troemner;

Rfx de apucare fortata; Rfx de sugere; Rfx de tuguiere a buzelor; Rfx Glabelei; Rfx de tripla flexie ( in lez medulare)