STADIILE DEZVOLTĂRII INTELECTUALE
(după J. PIAGET)
Stadiul inteligenţei senzorio-motorii
( 0 – 2 ani )
Stadiul inteligenţei preoperaţionale
( 2 – 7/ 8 ani )
Stadiul operaţiilor concrete
( 7/ 8 – 11/12 ani )
Stadiul inteligenţei formale (logice)
(11/12 – 15/16 ani)Inteligenţa îşi are
originea în acţiunea efectivă a copilului cu obiectele (inteli-genţă pur practică), acţiunea fiind forma primară a
gândirii la copil.
Apare posibilitatea de interiorizare a
acţiunilor practice, ca urmare a dezvoltării limbajului. Copilul
poate transpune prin cuvinte acţiunile realizate efectiv.
Operaţiile gândirii sunt numite operaţii
concrete, ele reali-zânduse doar în
prezenţa obiectelor sau a reprezentărilor
acestora.
Debutul operaţiilor formale are loc pe la
11-12 ani, iar generalizarea lor pe la
14-15 ani, când gândirea abstractă (formală) devine
sistematică.Principalul instrument psihic al adaptării la realitate al copilului
este schema senzorio-motorie.
Iniţial, acţiunea este modul de rezolvare al
problemelor de adaptare.
Operaţiile mintale propriu-zise nu sunt
încă formate, acţiunile mintale nefiind încă
reversibile, ci orientate doar într-un singur
sens.
Apare fenomenul de invarianţă manifestat
prin achiziţia conservărilor:
cantităţii şi lungimilor (7-8 ani), greutăţii
(9 ani) şi volumului (11-12 ani).
Gândirea poate opera pe material verbal:
idei, propoziţii, judecăţi, coordonate în unităţi mai mari: fraze,
discursuri, raţionamente.
Operaţiile gândirii sunt operaţii formale, logice, propoziţionale.
Inteligenţa/gândirea începe să se manifeste în conduită la sfârşitul primului an şi are la bază mobilizarea şi
coordonarea schemelor senzorio-
motorii până la găsirea alternativei eficiente.
Gândirea preoperaţională
(gândire în imagini) este o gândire pre-
conceptuală, dominată de situaţia concretă,
care operează încă cu reprezentări şi nu cu noţiuni propriu-zise.
Acţiunile mintale devin reversibile;
are loc achiziţia reversibilităţii prin inversiune şi a celei
prin compensare.
Reconstruieşte şi depăşeşte cu mijloace
verbale, ceea ce a cucerit anterior în mod
practic;achiziţia reversibilităţii
prin reciprocitate.
Orientarea în ambianţă devine din
ce în ce mai obiectivă, copilul ajungând să-şi
subordoneze mijloacele scopurilor şi să recurgă la noi
mijloace.
Gândirea preşcolarului este o gândire egocentrică,
împiedicându-l să distingă corect între
realitatea externă şi cea internă, cu o tendinţă
pronunţată de a raporta totul la propriul eu.
Putere de deducţie imediată: poate efectua raţionamente de tipul „dacă, … atunci” cu
condiţia să se sprijine pe obiecte concrete sau
exemple.
Gândirea poate opera nu doar asupra
realului, ci şi asupra posibilului.
Spre sfârşitul celui de-al II-lea an de viaţă
începe formarea reprezentărilor.
Imposibilitatea surprinderii invarianţei datorită ireversibilităţii
perceptive.
Operaţiile gândirii se grupează în sisteme
care constituie începutul aparatului
logic al gândirii.
Are loc achiziţia raţionamentului
ipotetico-deductiv.
Combinarea mintală a schemelor de acţiune
conduce treptat la desprinderea
Se constituie operaţiile de seriere şi cele de
clasificare;
Prezenţa raţionamentului
progresiv: de la cauză la efect, de la condiţii
Poate alterna raţio-namente directe şi
inverse, poate judeca de la efecte la cauză şi
inteligenţei de acţiune. la consecinţe; invers;Soluţiile problemelor de adaptare încep să
fie găsite mintal.
Spre finalul perioadei, apare conceptul de
număr, prin asocierea cantităţii la număr.
Nu poate inventaria alternative multiple,
posibile la o problemă sau situatie.
Poate inventaria alternativele pornind de la nişte condiţii
date;Acţiunea devine treptat mijloc de verificare pentru soluţiile găsite în
minte.
Inteligenţa devine reflexivă uzând de
norme logico- matematice.
STADIILE DEZVOLTĂRII MORALE LA COPIL, PREADOLESCENT ŞI ADOLESCENT
(după JEAN PIAGET şi L. KOHLBERG)
Concomitent cu dezvoltarea intelectuală şi afectivă asistăm şi la evoluţia conştiinţei şi a judecăţii
morale la copil, preadolescent şi adolescent.
Studiind copii cu vârste între 5-13 ani, Jean Piaget distinge două mari etape în dezvoltarea judecăţii
morale la copil:
1. etapa judecăţii morale heteronome este specifică vârstelor copilăriei. În acest stadiu copilul preia
regulile, valorile, criteriile şi normele morale din exterior, în primul rând din anturajul său imediat, din
grupul său de referinţă/apartenentă (familia), respectiv de la adult. Normele şi valorile copilului sunt, de
fapt, rezultatul interiorizării regulilor şi cerinţelor adultului cu privire la comportamentul său. Judecata
morală a copilului este neselectivă, situativă, rigidă şi vizează doar fapta, nu şi motivaţia ei. Copilul
percepe normele, regulile şi valorile socio-morale ca fiind absolute, acestea neputând suferi modificări şi
neputând fi negociate. Ceea ce este bine sau rău, corect sau greşit, drept sau nedrept etc. din punct de
vedere moral este judecat de copil doar prin raportare la consecinţele faptei şi nu la intenţia care a stat la
baza ei. De exemplu, un subiect aflat în acest stadiu de dezvoltare morală va aprecia că un copil care a
spart două farfurii atunci când îşi ajuta mama la bucătărie este mai vinovat decât un altul care a spart una
singură atunci când se juca cu ea.
2. etapa judecăţii morale autonome, începe să se contureze odată cu trecerea inteligenţei în stadiul
operaţiilor concrete, aspect care va facilita debutul instalării judecăţii morale autonome. Este specifică
adolescentei şi vârstelor ulterioare. Se caracterizează prin formarea treptată a propriului sistem de norme,
reguli, principii şi valori morale ca rezultat al asimilării, înţelegerii şi interiorizării normelor şi valorilor
externe şi transformarea acestora în norme şi valori proprii de conduită morală. Se ajunge astfel la
constituirea treptată a autonomiei morale.
Stadiile dezvoltării morale la copil, preadolescent şi adolescent
(după L. KOHLBERG)
Nivelul Stadiul Reperul Întrebarea
I 1. Moralitatea ascultării şi supunerii Pedeapsa Ce păţesc?
Preconvenţional 2. Moralitatea hedonismului Recompensa Ce primesc?
(4-10 ani) instrumental naiv
II 3. Moralitatea bunelor relaţii Statutul în grup Ce spun altii?
Convenţional 4. Moralitatea ordinii şi a datoriei Datoria faţă de normă Ce spune legea?
(10-13 ani)
III
Postconvenţional (după 13 ani, la adolescenţă, tinereţe sau niciodată)
5. Moralitatea contractuală Angajamentul civic Ce trebuie să fac?
6. Moralitatea principiilor Propria conştiinţă morală Ce cred eu că e
individuale bine să fac?