Download doc - Sub rez. Dr. INT

Transcript

S I

S I1. Dr. international (def. si obiect)- definitia: cuprinde totalitatea normelor juridice creeate de state pe baza acordului de vointa, exprimat in forme juridice specifice, pt a reglementa rap. dintre ele privind pacea, securitatea si cooperearea internationala; aplicarea este realizata prin respecarea de buna voie, iar in caz de nevoie prin constrangerea individuala sau colectiva a statelor;- obiectul: reglementarea relatiilor de putere dintre subiectii dr inter. public2. Structura ONU:Adunarea generala a membrilor, consiliul de securitate, consiliul economic si social, consiliul de tutela, curtea internationa de justitie, secretariat.S II1. Izvorul dr. intenational:- forma de manifestare a normei juridice- 2 principale: - cutuma - practica relativ indelungata in timp si constanta, careia subiectii ii dau putere de norma cu caracter obligatoriu.- tratatul - acord incheiat intre diverse state care au reglementat relatiile dintre acestea2. Liga natiunilor- prima organizatie cu vocatie universala, infintata de catre state in vederea univormizarii eforturilor postbelice.- scopul: urmarea mentinerea unui dialog permanent intre statele lumii- infintat prin Tratatul de la Versailles 1919- statele iubitoare de pace puteau devenii membre si contribuii la pacea si securitatea internationalaS III1. Subiectii dr international- Statul: entitate care participa la relatiile internationale, are capacitate deplina (isi poate exercita dr si obligatii prevazute de normele de dr int pub)- independenta si suverantatea statelor - capacitate de a-si manifesta vointa in mod independent fara nicio presiune externa- Organizatiile intenationale cu caracter international: subiect de dr int datorita intentiei stateleor care le-au fondat, lipsa suveranitatii si independentei- capacitate de folosinta limitata- Popoarele si miscarile care lupta pt independenta sau suveranitate nationala- Persoana fizica (18)2. Organizatii internationale- caractere generale- au preocupari pe plan international in vederea reglememntarii unitare ale diverselor domenii ale vietii.- caracter interstatal: infintarea se face de catre state si alte subiecte de dr int pub pe baza suveranitatii- caracter de tratat multilateral: se infintateaza prin semnarea unor acorduri internationale cu caracter multilateral prin vointa statelor care participa la semnarea actului lor constitutiv --> devin pers jur de sine statatoarea- caracter subordonat al activitatii al acestor organizatii: activit. organiz e indreptata spre scopul pt care a fost infiintata organiz.S IV1.Principiile suveranitatii si independentei st.- sunt legate intre ele si pe ele intreg sistemul normativ international- Suveranit.= maniestarea suprematiei puterii de stat in interiorul frontierelor- Indep.= exteriorizarea suveranit. in relatii internationale- Suveranit= exclusiva,inalienabila,indivizibila. (xerox pag IV)2. Raspunderea internationala a pers fizice- are la baza principiul neadmisibilitatii,al responsabilitatii colective- pt acte si crime de razboi sau impotriva umanitatii si pacii va fi trasa la raspundere persoana fizica care reprezinta statul;- conform principiul represiunii universale poate fi trasa la rasp pe terit oricarui statS V.1.Principiile dr international.-= norme de conduita obligatorii ce reflecta valori esentiale ordinea internationala.a) Principiul egalitatii suverane= principiul egalitatii in drepturi a statelor si popoarelor precm si dreptul acestora de a dispune de ele insele- st.= d.p.d.v jur.- dr de jurisdictie si executie,dr de a edicta norme jur pe terit prop- fiecare stat respecta suveranit celorlalte state- integrit terit si indep pol= absoluta si inviolabila- libert de alegere a reg politic,ec,soc si cultural- dr d e beneficia de reparatii pt prejdiciile cauzate de alte stateb) Principiul autodeterminarii (pag 23)x) Principiul neamestecului in treburile interne ale statelorx) Principiul nerecurgerii la forta sau la amenintarea cu fortae) Principiul solutionarii pe cale pasnica a diferendelor internationalef) Principiul pacta sunt servanda= din moment ce ne asumam obligatii le si indeplinim2. Raspunderea internationala a statelor- Principiul fundamental al egalitatii statelor,respectarea suveranitatii oricarui stat al lumii contemporane; incalcarea acestui principiu=> responsabilitatea st in cauza- se declanseaza cnd sub de dr intern public incalca o obligatie care ii revine d.p.d.v al normelor de dr intern public- componenta subiectiva: chiar daca faptul este licit dpdv al normelor de dr intern el poate fi ilicit d.p.d.v al normelor de dr international- elem ob= neresp obligatiei asumateS VI1. Populatia in dreptul international- =totalit loc unui stat,atat cetatenii cat si strainii care se afla in mom resp pe terit unui stat- au oblig respectarii normelor st. inclusiv normele de dr internat. pub- Carta Natiunilor Unite cuprinde aspecte privind dr omului=> importanta pe care comunit internat. o acorda problematicii dr omului- 3 categ de dr: dr si libert elementare= dr la vata,libert,egalit,prezumtia de nevinovatie,dr de inviolabilit a pers,fam,locuintei etc dr civile si pol: dr de azil,dr la cetatenie,dr de a intemeia o familie,dr de acces liber la diferite mijl de exprimare dr soc si ec- exprimarea libea a personalit, dr la securitate soc,dr la invatatura,participarea la viata culturala,stiintifica- strainii= cei care se afala pe terit unui stat dar au alta cetatenie sau sunt apatrizi2. Reguli de purtare a razboiului- reguli,atitudini si comportamente pe care personalul militar individual sau in cadrul unor forme organizate sunt obligate sa le respecte in vederea salvgardarii vietii,sanatatii si integritatii corporale a persoanelor ocrotite de dreptul umanitar.- respectarea unor norme cu privire la modalitatile de lupta,la armele folosite care sa implice o forma de protectie si pentru personalul militar al fortei combatante opuse- obligativitatea folosirii unor mijloace care sa nu dauneze inamicului distrugeri si suferinte inutile; se interzice atacarea localitatilor fara aparare.-interzicerea armelor care pot provoca daune ireparabile atat inamicului cat si omenirii in general; arme de nimicire in masa,chimice,incendiare,etc- responsabilitatea revine nu doar pers fizice care nu a respectat normele ci si celui care a ordonat acest lucru.S VII.1. Categorii de persoane si bunuri protejate de normele umanitare- in materia protectiei acordate de normele dr umanitar vbm despre persoane viata,sanatatea si integritatea corporala a acestora si de categ bunurilor protejate.- categ de persoane ocrotite ; in functie de impartirea traditionala a fortelor militare: reguli de purtare a razboiului terestru,aerian si pe mare-distinctie intre personalul combatant si restul pers de pe campul de lupta care nu e incadrat in trupele regulate: personal medical,religios (ac. 2 tipuri de pers nu devin prizonieri de razboi dk sunt prinsi de inamic ) pop civila necombatanta( beneficiaza de asemenea de protectie prin normele de dr umanitar,din randul ac. provin cele mai multe victime )- corpurile de voluntari,fortele militare,militii etc sunt considerate trupe combatante daca intrunesc conditiile: sa aiba in frunte o pers responsabila pt ac. trupe,sa poarte un semn distinctiv care se poate recunoaste de departe,,sa poarte armele pe fata si sa respecte normele si regulile de purtare ale razboiului--orice persoana care nu are anumite semne distinctive e considerata personal civil- categ de bunuri ocrotite sunt in leg cu natura drepturilor generic ocrotite si cu persoanele carora le apartin- sunt protejate de distrugeri: spitale,trenuri,salvari,mijloace ce folosesc la salvarea sanatatii,asezamintele religioase - bunuri civile: locuinte,bunurile pop: mijl de transport,cladiri istorice,poduri,diguri-ac. trebuiesc marcate cu semne distincte,unitare si recunoscute pe plan international ; ex crucea rosie pe fond alb2. Terorismul international- primele acte internationale care s-au ocupat de aspecte privind terorismul sunt cele doua Conventii de la Geneva 1973,una se refera la prevenirea si reprimarea terorismului iar cealalta la infiintarea unei curti penale internationale- sunt acte de terorism cele indreptate impotriva altui stat daca : a) sunt indreptate impot vietii,sanatatii ori integritatii corporale respectiv a libertatii sefilor de state,a altor pers care indeplinesc prerogativele ac,a succesorilor sai,a altor membrii de fam precum si a altor pers cu functii publice daca fapta are leg cu ac. functie b) sunt distruse sau se provoaca pagube unor bunuri publice sau destinate uzului publicului c) se pun in pericol vieti omenesti prin provocarea unui pericol public d) folosirea,procurarea,obtinerea prin orice cai de arme,munitii,prod explozive sau subst otravitoare pt. executarea unor astfel de fapte-sclavia,comertul cu sclavi,traficul cu femei si copii,etcS. VIIIS VIII1. Genocidul=actiuni care sunt menite sa distruga total sau partial un grup social,etnic,religios,etc prin mijloace constand in omorarea membrilor sai,vatamarea grava a sanatatii sau integritatii lor corporale,fizice sau mintale,luarea de masuri impotriva nasterilor in grupul respectiv,transferarea fortata a copiilor in alt grup social.- Prin continutul si urmarile sale este poate cea mai grava forma de infractionalitate internationala.-Conventia pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid din 1948 acorda o importanta deosebita obligativitatii statelor lumii de a avea in legislatia lor penala incriminarea si pedepsirea exemplara a acestor fapte.-aceasta conventie si practica internationala neaga pers vinovate de aceasta infractiune dreptul la azil2. Arbitrajul international. Justitia internationalaPrin Conventiile de la Haga din 1899 si 1907 s-a decis infiintarea Curtii Permanente de Arbitraj alcatuita din Consiliul permanent si Biroul international.= organ nepermanent,se infiinteaza in mom in care doua state aflate in diferend se adreseaza curtii.-trasatura fundamentala a arbitrajului internat. este caracterul facultativ ,statele hotarasc daca doresc sau nu sa se adreseze ac si sa-i stabileasca competenta,dar din mom stabilirii hotararea devine obligat pt parti si nerespectarea ei atrage sanctiuni=> caract facultativ exista pana in momentul incheierii acordului de compromis-Activitatea jurisdictionala e desfasurata de Curtea Internationala de Justitie de la Haga-Curtea Internationala de Justitie are si ea un caracter facultativ,statele sau celelalte sub de drept se pot adresa ac organ pt a rezolva diferendul dintre ele.-Curtea Internationala de Justitie este un organ cu caracter permanent spre deosebire de arbitraj care se infiinteaza prin acordul partilor; e formata din 15 judecatori alesi de Adunarea Generala a ONU pe 9 ani.-are si un rol consultativ,poate fi consultate de orice stat asupra unor probleme internationale dar solutia data nu are caracter obligatoriu-partile pot fi repr de avoati,experti,etc,dezbaterile se desfasoara sub forma orala dar si scrisa,se poate administra orice probatiune.-decizia data este definitiva deci executorie,se admite calea de atac a revizuirii daca se descopera un fapt nou care ar avea o influenta asupra solutiei.S IX.1. Mijloace nejurisdictionale de rezolvare a diferendelor internationale- Diferendul este un dezacord asupra unor chestiuni de fapt sau drept,o opozitie de teze juridice sau de interese intre doua state- negocierile directe,mediatiunea,ancheta internationala,concilierea internationala,bunele oficii-componenta de baza este caracterul facultativ,statele aflate intr-un diferend pot alege sa apeleze un asemenea mijloc nejurisdictional,la oricare dintre ele....2.Frontiera de stat- teritoriul national al unui stat se delimiteaza de alte teritorii aflate deci sub alta suveranitate prin frontiere.-pentru trasarea si marcarea frontierei e necesara incheierea unei conventii internationale de regula bilaterala cu statul vecin cu care se face ac. delimitare- regimul juridic al frontierei cuprinde atat elementele de ordin tehnic cum sunt marcarea si delinitarea cat si activitatile permise in zona de frontiera,accesul persoanelor,modul in care se poate face traversarea frontierei precum si documentele necesare- dupa nat lor frontierele sunt naturale si conventionale iar dupa elementele componente sunt maritime,aeriene si fluviale.-frontiera de stat e inalienabila,nu poate fi calcata sau violata fara a starni o reactie din partea statului.-modificarea ei se face doar pe baza acordului liber consimtit de catre statele in cauza prin mijloace pasnice pe baza unor intelegeri,in functie de prevederile constit ale fiecarui stat seconsulta si populatia-in cazul apelor nenavigabile frontiera e in mijlocul cursului acesteia iar la cea navigabila la linia maxima de adancimeS. X1. Stramtori si canale maritime- fie se gasesc pe teritoriul mai multor state sau doar servesc interesele mai multor state sau chiar a tuturor statelor de aceea regimul lor juridic este reglementat prin acte internationale- ca atare chiar daca o stramtoare sau un canal se gaseste pe teritoriul unui sg stat datorita ac. caracteristici reigmul lui juridic e reglememntat prin conventii internationale- diferenta dintre stramtori si canale este doar aceea ca stramtorile sunt naturale iar canalele au fost facute de om; stramtoarea Kiel,stramtorile Marii Negre,Canalul Suez- in materie de stramtori,exemplul cel mai bun e cel al Stramtorilor Bosfor si Dardanele din Marea Neagra; regimul juridic al acestora a suferit numeroase modificari in functie de interesele puterilor care dominau Europa deci si pe ele.-desi se gasesc in Turcia,reg lor juridic este cel stabilit prin Conventia de la Montreaux in 1936,care reglementa cu prioritate accesul navelor comerciale si civile si a bastimentelor militare;reg acestor stramtori este si reg M Negre deoarece ac. e o mare inchisa iar accesul in si din ea se poate face doar prin ac. stramtori- reglementeaza circulatia navelor civile,comerciale si militare indiferent sub ce pavilion navigheaza atat pe timp de pace cat si pe timp de razboi dar doar daca Turcia e neutra,daca este parte beligeranta poate interzice accesul inamicilor.-in ceea ce priveste canalele un exemplu este cel al canalului Suez. Care este situat pe teritoriul unui sg stat,Egiptul dar datorita importantei sale strategice ( este sg cale de acces spre Oceanul Indian fara ocolirea Africii) statul egiptean dupa nationalizarea canalului i-a pastrat regimul international fiind deschis fara restrictii navigatiei civile si comerciale internationale.2.Intrarea in vigoare a tratatelor- este momentul de la care se produc efectele juridice sub aspectul drepturilor si obligatiilor care revin partilor semnatare-acest moment poate diferi in functie de mai multe aspecte; cea mai simpla situatie este cea in care momentul intrarii in vigoare a tratatului coincide cu cel al semnarii acestuia,o alta sit. prevede posibilitatea tratatul sa intre in vigoare de la o data certa,dupa indeplinirea unei proceduri (statele isi asuma obligatia ca pana la intrarea in vigoare a tratatului sa realizeze aceste proceduri constitutionale,de ex ratificarea)-publicitatea unui tratat incheiat se face prin comunicarea acestuia la Secretariatul General al ONUS. XI1.Fluviile internationale si regimul de navigatie pe Dunare-regimul juridic este reglementat prin conventia de la Belgrad din 1948 ca urmare a numeroaselor transformari si modificari de-a lungul istoriei,modif care au urmat evolutia raportului de forte de pe campul politicii europene- toate statele indiferent daca sunt sau nu riverane fluviului in cauza au libertate de navigatie civila si comerciala ,la fel si in cazul Dunarii.- circulatia navelor militare este permisa doar statelor riverane si au voie sa circule doar in zonele lor nationale- statele au dr de control vamal,sanitar in ac. portiuni nationale, statele riverane au obligatia de a asigura navigabilitatea prin lasarea unui volum minimal pe fluviu si prin ingradirea unor activitati economice2. Capacitatea de a incheia tratate.Rezervele la tratate- deriva din calitatea de subiect al dreptului international public,de participant la viata internationala,de membru cu drepturi depline a comunitatii mondiale- nu poti fi subiect de drept international si sa nu ai capacit. de a incheia tratate si invers...- in cazul statelor aceasta capacitate este nelimitata,ele pot incheia tratate in orice domeniu al vietii internationale in timp ce organizatiile cu caracter guvernamental au o capacitate limitata in functie de domeniul de activitate al organizatiei care e stabilit in actul de infiintare- un tratat incheiat de cineva care nu are capacitatea de a incheia tratate este lovit de nulitate absoluta; exceptie atunci cand este semnat de cineva care nu are aceasta capacitate dar este confirmat de organul abilitat sa il semneze,ratifice,presedinte sau parlament.- rezerva de tratat este o manifestare unilaterala de vointa,expresa din partea unuia dintre participantii la el in sensul ca o anumita clauza sau unele prevederi din cuprins nu sunt acceptate,statul in cauza declarand ca are rezerve fata de ele.- astfel acele prevederi fata de care statul are rezervi produce efecte juridice fata de celelalte parti semnatare dar fata de el nu; toate statele devin parti la tratat dar acesta isi produce efectele in mod diferentiat- sunt situatii in care formularea de rezerva este interzisa si in cazul tratatelor multilaterale: cand exista o formulare expresa in acest sens sau cand rezerva formulata e in contradictie cu scopurile tratatului in cauzaS XII.1. Definitia si elementele tratatelor= intelegere internationala survenita intre doi sau mai multi subiecti de dr intern public cu scopul de a creea,modifica sau stinge dr si obligatii in raporturile dintre ele.- elemente caract: - subiectii tratatelor internationale sunt statele, organizatiile cu caracter guvernamental, miscarile pt eliberare nat a unor pop care tind spre suveranit si indep nat- acordul de vointa este esential pt validitatea unui tratat international ( vointa concordanta a statelor de a cosidera textul asupra caruia s-a convenit ca reflectand intentia manifestata)- forma scrisa (nu e obligatorie pt validitatea lui dar lipsa ei creeaza neajunsuri cu privire la probatiune in cazul in care partile interpreteaza diferit anum. clauze sau intregului tratat si orice parte poate invoca existenta sau inexistenta unor )- ac. acord de vointa trebuie sa produca efecte juridice,tratatl cuprinde norme jur cu caracter obligatoriu pe care statele se angajeaza sa le respecte in caz contrar=>sanctiuni internationale-trebuie ca tratatul sa corespunda principiilor dr international,normelor sale cu caract general2.Zona contigua si platoul continental- continuarea apelor maritime nationale spre larg avand limita interioara aceste ape nationale si limita exterioara la o anumita distanta spre larg,de obicei 12 mile marine-in aceste zone functioneaza principiul liberei navigatii civile si comerciale,statul riveran poate stabili reglementari cu privire la controalele vamale,sanitare,de emigrare,de poluare a marii,de restrictionare a unor activ ec sau stiintifice ale statelor terte- platoul contin= portiunea ce cotinua teritoriul terestru sub apele maritime,dincolo de apele nationale fie pana la o adancime fie pana la o anume distanta in larg (limita ext nu poate depasi 200 de m adancime sau 200 de mile marine)- reglem jur a plat contin = un act unilateral al statului riveran care stabileste regulile privind accesul si activitatile statelor terte in ac zona.- de obicei solul si subsolul se afla sub controlul exclusiv al st. riar apele de deasupra sunt deschise liberei navigatii civile,comerciale sau militare pt toate st lumiiS XIII1.Zona ec exclusiva- platoul continental care este in zona de sol si subsol maritim,se intinde in afara apelor teritoriale,spre larg; fundul marii si subsolul acesteia (200 m adancime sau 200 de mile in larg )- in zona contigua ( fasia de mare adiacenta marii teritoriale) in larg dar fara a depasi 24 mile; statul are dreptul de control vamal,fiscal si sanitar si de combatere a infractiunilor specifice- reglementata juridic prin Conventia din 1982- statul riveran e suveran asupra bogatiilor si resurselor naturale a zonei, in timp ce navigatia in zona se bucura de principiul libertatii de navigatie2.Privilegiile diplomatice= aspecte ale vietii diplomatice menite pt a usura activit ac. sub diverse aspecte;privilegii:- libertatea de comunicare (dr si libertatile normale fiecarui cetatean + posibilit. de a comunica cu statul propriu inclusiv prin utiliz unor leg directe-fax,telex etc si pastrarea secretului coresp- libert de miscare a agentului diplomatic pe terit st in care isi desfasoara misiunea- privilegii de ordin fiscal si vamal scutiri de taxe si impozite- dreptul de a arbora drapelul national pe localurile destinate diferitelor activitati diplomatice si pe mijloacele de transport- ac. drept revine de obicei doar sefului misiunii,nu se poate abuza de ac. privilegiu- facilitati de sedere-nu este necesara obtinerii unui permis de sedere sau anuntarea autoritatilor abilitate- scutiri de anumite prestatii personale care pot consta in oblig civie sau de alta nat. ce revin cetatenilor statului- dreptul la capela-dr de a presta servicii religioase iclusiv in incinta misiunii diplomatice- exceptie de la legile privind dobandirea cetateniei (nastere sau casatorie)- seful aplica legea nationala proprie in relatiile interne referit la personalul misiunii diplomaticeS XIV1. Imunitatile diplomatice= cele mai expresive elemente ale statutului diplomatic,consta in mai multe aspecte de ordin juridic si procedural- imunitatea de jurisdictie se refera la exceptia de la raspundere penala urmarire si aplicarea unei pedepse pers din corpul diplomatic care savarsesc infractiuni pe teritoriul unui st strain in perioada in care se bucura de acest statut; activit care provoaca ac. incalcari trebuie sa se efectueze in legatura cu activit agentilor diplomatici- ac. imunitati nu se refera strict la persoana agentului diplomatic ci si la localurile si imobilele sau vehiculele afectate activitatii misiunii diplomatice si intr-o anumita masura si asupra membrilor fam ac. agenti si asupra locuintelor acestora- nu are caracter absolut,se poate ridica sau se poate renunta la ea2. Principiile de baza ale dreptului spatial- primul tratat cu privire la activitatea st in explorarea si folosirea spatiului extraatmosferic inclusiv Luna si celelalte componente a fost incheiat in 1967- a) Principiul utilizarii spatiului cosmic in folosul intregii omeniri este un principiu esential care se regaseste in mai multe principii care nu sunt specifice doar dr spatial cum este de ex principiul libertatii marilor,libert ce se refera la explorarea si exploatarea ac.- ac. principiu este un rezultat al declararii spatiului extraatmosferic ca fiind bun al intregii omeniri: toate statele trebuie sa beneficieze de rezultatele cercetarilor stiintifice,a experientelor din misunile spatiale indiferent de capacitatea lor financiara si tehnologica de a participa la ele- b) Principiul libertatii spatiului cosmic = orice stat are dr de a desfasura activit proprii in spatiul cosmic sau pe corpurile ceresti si poate vizita bazele stiintifice ale altor state fara a stanjeni activitatea ac.- c) Principiul cooperarii internationale in activitatile spatiale : cooperarea statelor se impune si datorita eforturilor economico financiare foarte mari pt explorarea spatiului cosmic si datorita efortului tehnologic stiintific- d) Principiul explorarii si cercetarii sptiului exclusiv in scopuri pasnice : explorarea si aexploatarea spatiului cosmic si a corpurilor ceresti nu se poate face in scopuri ostile altor state, toate statele trebuie sa utilizeze acest spatiu doar pt scopuri nobile ale mentinerii pacii,securitatii ,colaborarii si cooperarii internationale. De aceea este interzisa utilizarea spatiului in scopuri militare- e) Considerarea astronautilor ca trimisi ai intregii omeniri : Deoarece de toate rezultatele cercetatorilor beneficiaza intreaga omenire astronautii sunt priviti ca trimisi ai intregii omeniri,ei reprezinta umanitatea nu doar un sg stat.Daca intervine vreun accident in activit astronautilor toate statele sunt obligate sa intervina cu sprijinul lor tehnol,financiar,material sau moral- f) Principiul pastrarii jurisdictiei si a prop asupra obiectelor spatiale si a echipajelor acestora : echipajele spatiale si obiectele aflate in proprietatea unui stat odata cu revenirea lor pe pamant statul in cauza are dr de a le cere si statul pe terit caruia se afla obligatia de a le restituig) Principiul necontaminarii spatiului extraatmosferic resp a corpurilor ceresti : este o problema foarte mare, nu se pot face cercetari intr-un mediu contaminat cu germeni adusi de pe pamant sau pe o planeta care sufera din cauza poluarii planetei noastre; toate statele trebuie sa se ocupe de eliminarea deseurilor care se gasesc pe orbitele din jurul pamantului,rezultate din resturile obiectelor spatiale lansate.h) Principiul raspunderii internationale a statelor pt activit spatiala : deriva din faptul ca prin activit spatiale se pot provoca lezari de intere altor state sau chiar daune materiale (se poate intampla ca la reintoarcerea in spatiul aerian sa cada resturi din obiecte terestre pe terit altor state si sa provoace daune,cei vinovati trebuie sa repare daunele)S XV1 Misiuni diplomatice temporare- au o existenta limitata in timp,iau nastere pt satisfacerea unor nevoi temporare dupa indeplinirea misiunii inceteaza sa mai existe; de 3 feluria) Delegatii temporare la conferinte sau organizatii internationale: ac. misiuni au caract de misiuni diplomatice pe durata derularii conferintei sau intrunirii la care sunt creditate.Membrii misiunii se bucura de imunitati de la parasirea statului si pana la reintoarcerea in tarab) Misiuni speciale- sunt cele mai importante din lumea contemporana, sunt acreditate pe langa guverne si au o sarcina precis determinata- datorita unor interese comune se poate intampla ca mai multe state sa acrediteze o asemenea misiune pe langa un guvern strain in vederea indeplinirii unei sarcini stabilite de comun acordd) Trimisul itinerant unul sau mai multi functionari diplomatici sunt trimisi de catre un stat sau mai multe state cu o misiune speciala; au rolul de a explica pozitia statului care i-a trimis cu privire la anumite aspecte curecte ale vietii internationale care intereseaza cele doua state sau sa afle pozitia statului respectiv cu privire la asemenea aspecte.2. Succesiunea statelor la tratate- implica substituirea unui stat predecesor de catre altul succesor in limitele unui teritoriu determinat si cu privire la populatia respectiva avand ca drept exercitarea de catre a dreptului de a decide in mod liber asupra dr si obligatiilor internationale in temeiul suveranitatii sale si al dr poprului de a-si hotari singur soarta- statul succesor are dr sa decida in ce masura va mentine raporturile juridice ale predecesorului-liberul cosimtamant la preluarea sau respingerea tratatelor preexistente in conditiile respectarii suveranitatii fiecarui stat asupra bogatiilor naturale ale teritoriului sauS XVI1.Recunoasterea interna a statelor (2 teorii)- actul unilateral prin care un stat sau un grup de state i-a act de existenta unui alt stat nou aparut ca subiect de drept international- institutie juridica,act unilateral generator de efecte juridice- existenta unui stat nu depinde de recunoasterea lui de celelalte state,recunoasterea este expresa (se manifesta printr-o declaratie,telegrama sau nota diplomatica prin tratat bilateral sau multilateral si poate fi facuta de catre un stat sau un grup de state) sau tacita ( prin stabilirea de relatii diplomatice)- sub aspectul intinderii consecintelor sale : de jure ( completa,definitiva,irevocabila producand toate consecintele in rel dintre state) si de facto ( partiala,provizorie isi produce efectele numai in anumite domenii,constituie o treapta pregatitoare catre recunoasterea deplina )2. Marea libera- Legea Pavilionului- regimul juridic al marii libere este cel al liberei explorari si exploatari d.p.d.v al navigatiei si a altor activitati economice- toate statele au dreptul la libertatea navigatiei civile si comerciale- legea pavilionului sg lege aplicata- navelor aflate in marea libera le sunt aplicate normele juridice ale statului al carui pavilion este ,al tarii in care este imatriculata nava- interzicerea poluarii marii,experimentelor cu arme nucleare- libertatea de navigatie,pescuit,instalarea de cabluri si conducte,submarine etc.S XVII1.Recunoasterea interna a Guvernului-rec. statului implica de regula recunoasterea guvernului constituit,problema se pune in legatura cu pozitia statelor fata de un guvern nou format altfel decat pe cale constitutionala,cum ar fi printr-o lovitura de stat ca rezultat al unei revolutii sau razboi civil cu sau fara regimul politic sau cand pe teritoriul aceluiasi stat s-au format guverne- rec. guvernului prezinta interferente si asemanari cu rec. statelor,este subordonata cerintelor promovarii unor rel. normale,ale cooperarii intre state pe baza respectului reciproc,a egalitatii in drepturi si neamestecul in treburile interne ale altui stat2. Imunitati + privilegii consularePrivilegiile diplomatice= aspecte ale vietii diplomatice menite pt a usura activit ac. sub diverse aspecte;privilegii:- libertatea de comunicare (dr si libertatile normale fiecarui cetatean + posibilit. de a comunica cu statul propriu inclusiv prin utiliz unor leg directe-fax,telex etc si pastrarea secretului coresp- libert de miscare a agentului diplomatic pe terit st in care isi desfasoara misiunea- privilegii de ordin fiscal si vamal scutiri de taxe si impozite- dreptul de a arbora drapelul national pe localurile destinate diferitelor activitati diplomatice si pe mijloacele de transport- ac. drept revine de obicei doar sefului misiunii,nu se poate abuza de ac. privilegiu- facilitati de sedere-nu este necesara obtinerii unui permis de sedere sau anuntarea autoritatilor abilitate- scutiri de anumite prestatii personale care pot consta in oblig civie sau de alta nat. ce revin cetatenilor statului- dreptul la capela-dr de a presta servicii religioase iclusiv in incinta misiunii diplomatice- exceptie de la legile privind dobandirea cetateniei (nastere sau casatorie)- seful aplica legea nationala proprie in relatiile interne referit la personalul misiunii diplomatice1. Imunitatile diplomatice= cele mai expresive elemente ale statutului diplomatic,consta in mai multe aspecte de ordin juridic si procedural- imunitatea de jurisdictie se refera la exceptia de la raspundere penala urmarire si aplicarea unei pedepse pers din corpul diplomatic care savarsesc infractiuni pe teritoriul unui st strain in perioada in care se bucura de acest statut; activit care provoaca ac. incalcari trebuie sa se efectueze in legatura cu activit agentilor diplomatici- ac. imunitati nu se refera strict la persoana agentului diplomatic ci si la localurile si imobilele sau vehiculele afectate activitatii misiunii diplomatice si intr-o anumita masura si asupra membrilor fam ac. agenti si asupra locuintelor acestora- nu are caracter absolut,se poate ridica sau se poate renunta la eaS XVIII1. Pirateria maritima= acte de violenta comise pe mare ( mare libera) fie de persoane particulare,fie de navele unor state cu scopul de a captura,prada si scufunda vasele atacate- navele oricarui stat au dreptul de a urmari piratii in largul marii indiferent de nationalitatea lor si sa ii captureze,sa ii supuna legile penale si jurisdictiei statului care i-a prins2. Organele diplomatice interne ale statelor- activit diplomatica se desf prin intermediul unor organe administrative speciale care pot fi externe sau interne- in Romania exista 3 categorii de organe diplomatice interne: seful statului,seful guvernului respectiv ministrul de externeS XIX1 Organele diplomatice externe ale statelor- ac. organe sunt denumite mai corect misiuni diplomatice si sunt organe specializate in desfasurarea activitatii diplomatice in statele in care sunt acreditate, acreditarea se face pe baza dr de legatie; legatia activa= dr de a trimite misiuni diplomatice in strainatate si legatia pasiva= dr de a primi reprezentantele diplomatice strainte acreditate in st propriu-stabilirea relatiilor diplomatice intre 2 state se face pe baza acordului de vointa intre doua state,nu se poate face in mod unilateral si fiecare stat are dr de a stabili momentul in care doreste sa stabileasca relatii diplomatice cu alt stat- misiunile sunt clasice sau permanente si de tip nou sau temporar2. Trafic femei si copii-recrutarea,transportarea,transferul ( copii: primirea sau darea unor plati sau beneficii in schimbul consimtamantului unei pers. care detine controlul asupra copilului in scopul exploatarii sexuale,comerciale sau necomerciale,in prostitutie sau industria pornografica,exploatarii prin munca,servicii fortate sau adoptii ilegale,in conflicte armate,prelevare de organe sau tesuturi pt organe,abandonare in strainatate) (femei: insotite de violenta fizica sau psihica,abuz sexual sau exploatare comerciala sau necomerciala,aplicare a torturii)S XX1 Mijloace pasnice de solutionarea a diferendelor- mijl de solutionare a diferendelor se pot clasif in pasnice sau violente,iar cele pasnice sunt jurisdictionale si nejurisdictionale- mijl pasnice nejurisdictionale au un caracter de negociere pe cale necontencioasa,de apropiere a conceptiilor partilor aflate in diferend,se poate sau nu recurge la sprijinul unor state terte dar nu se recurge la organe cu caracter jurisdictionale adica organe abilitate sa solutioneze asemenea diferende- mijl jurisdictionale fac apel la sprijinul organelor abilitate in solutionarea diferendelor,nerespectarea organelor costituie nerespectarea unei hotarari judecatoresti-caractere comune : sunt recunoscute cu caracter principial de toate statele lumii,au un caracter facultativ,partile pot recurge la oricare dintre aceste mijloace2. Regimul jur de navigatie pe Dunare- Dunarea este un fluviu international; apa curgatoare care traverseaza sau separa doua sau mai multe state si care datorita caracterului ei navigabil are o importanta deosebita atat pentru statul riveran cat si pentru zone geografico politice mult mai extinse- regim juridic reglementat de Conventia de la Belgrad din 1948- toate statele indiferent daca sunt sau nu riverane Dunarii au libertate de navigatie civila si comerciala-- circulatia navelor militare este permisa doar statelor riverane si au voie sa circule doar in zonele lor nationale- statele au dr de control vamal,sanitar in ac. portiuni nationale, statele riverane au obligatia de a asigura navigabilitatea prin lasarea unui volum minimal pe fluviu si prin ingradirea unor activitati economice