Download doc - Suport Curs Boli Renale

IV

IV. diete n bolile renale

Rinichii reprezinta aparatul principal de epurare sanguina, pe aceasta cale eliminandu-se majoritatea produselor rezultate din procesele metabolice.

Tratamentul in cazul bolilor renale consta pe langa utilizarea medicamentelor si intr-un regim alimentar special.

IV.1. BOLILE RENALE

Exista mai multe tipuri de boli renale dupa tipul predominant de leziune morfologica.

Glomerulonefritele sunt inflamatii ale glomerulilor (unitati structurale filtrante ale rinichilor) care apar de obicei ca urmare a unor infectii la nivelul danturii, amigdalelor, sinusurilor, etc. Netratate sau tratate gresit.

Insuficienta renala cronica reprezinta o scadere a capacitatii de functionare a rinichilor, ca urmare adistrugerii nefronilor ( elemente componente de baza din structura rinichiului). Aceasta distrugere are loc in timp, dupa aparitia unei glomerulonefrite netratate corect. In mod practic, boala se manifesta prin incapacitatea sau capacitatea redusa a rinichiului de a forma urina si de a elimina produsi toxici (mai ales produsii azotati) vor ramane in sange si tesuturi, intoxicand intregul oraganism.

Litiaza renala consta in formarea de cristale de saruri in rinichi care pot lua forma unor calculi renali (pietre in limbajul popular). Exista mai multe tipuri de litiaza in raport direct cu compozitia chimica a pietrei: litiaza urica, oxalica, fosfatica.

III. 2. CARACTERISTICILE DIETEI IN BOLILE RENALEIV.2. 1. Caracteristicile dietei in glomerulonefrite

In acest caz se limiteaza alimentele bogate in proteine, deoarece resturile rezultate din arderea lor (ureea si acidul uric) nu se elimina dein sange in cantitate suficiente.

Mesele vor fi in numar de 5-6 zilnic, primele doua zile regimul fiind hidric, complet desodat. Scopul acestei diete este sa incetineasca procesele dezasimilatorii producatoare de deseuri toxice si sa favorizeze dexintoxicatia organismului.

GRUPA DE ALIMENTEALIMENTE PERMISEALIMENTE INTERZISE

Carne si pesteCarne si peste in limita proteinelor admise (fiarta, fripta, gratar)Carnea grasa si peste gras, mezeluri, afumaturi

Lapte si derivateLapte desodat, branza de vaci, cas, urdaBranzeturi sarate sau grase

Oua1-2 galbenusuri in preparateOua in cantitati crescute

Paine

FainoaseAlba fara sare, intermediara fara sare

Legume

FructeSub forma de salate de cruditati cu ulei, soteuri

Proaspete, compoturi, proaspeteLegume bogate in sare (spanac, stevie, telina, usturoi)

DulciuriMiere, zahar, dulceturi, prajituri, inghetata, aluaturi fara sare si fara NaHCO3Dulciuri preparate cu NaHCO3, cele preparate cu mult ou ori cu grasime in cantitate mare

GrasimiUnt desarat, ulei, smantana, friscaSlanina, unt, untura, seu

BauturiCeaiuri (matase de porumb, cozi de cirese, macese) , sucuri de fructe si legume-

CondimenteToate cele aromatePiper, boia

SupeDe legume, supe de fainoase

SosuriDietetice fara sarePicante

IV.2.2. Caracteristicile dietei in insuficienta renala cronica

In acest caz , aportul de proteine trebuie sa fie limitat pentru a se forma cat mai putine substante azotate (indeosebi uree), mentinand insa un aport suficient pentru a nu forta organismul sa consume din resursele proprii. De aceea, aportul zilnic de proteine trebuie sa fie de 35-40 g, rareori si numai pentru perioada scurta de timp putand reduce aportul la 20- 25 g/zi.GRUPA DE ALIMENTEALIMENTE PERMISEALIMENTE INTERZISE

Carne si pesteCarne si peste in limita proteinelor admise (fiarta, fripta, gratar)Pastrama, conservele in saramura, mezelurile, carnatii, micii

Lapte si derivateBranza de vaci, cas, urda, iaurtBranza sarata

OuaSe prefera galbenusulAlbus

Paine

FainoaseAlba

Permise toateChips-urile, biscuitii sarati

Legume

FructeSalate de cruditati, pireuri, soteuri, budinci

Crude, salate cu zahar, compoturiUsturoi, stafide, spanac, struguri, citrice, cartofi

DulciuriMiere, zahar, jeleuri, dulceturi, prajituriCiocolata, cacao

GrasimiUlei, unt, smantana

BauturiSe dau in functie de diurezaCele alcoolice

CondimentePermise toate cele aromateAromele pentru gratar, chili

SupeDe legume, supe de fainoaseSupele la plicuri

Sosuri Permise toate cele dietetice, neiritantePicante

4.2.3. Caracteristicile dietei in litiaza renalaRegimul alimentar este diferit, in functie de compozitia chimica a calculilor si alcatuit in asa fel incat sa reduca alimentele aducatoare de substante care ar putea mari depunerea de calculi si de asemenea, sa aduca aportul de calciu care are rol important in evolutia litiazei renale.

In functie de compozitia chimica a calculilor se disting mai multe tipuri de litiaza renala: litiaza urica, oxalica si fosfatica, etc.

Scopul dietei in litiaza urica este alcalinizarea urinei (se stie ca acidul uric este insolubil in mediul acid) si reducerea alimentelor care se gasesc la originea cresterii acidului uric. Regimul clasic este lacto- fructo-vegetarian.GRUPA DE ALIMENTEALIMENTE PERMISEALIMENTE INTERZISE

Lapte- simplu si in preparate-carne de orice fel, peste, oua, fainoase, condimente, sosuri

Paine- in cantitate redusa

Legume- morcovi, conopida, telina, cartofi, sfecla, varza, ridichi, gulii, salata verde, mazare,spanac

Fructe- mere, lamai, banane, portocale, piersici, stafide, pepene, migdale, struguri, pere

Dulciuri- zahar, miere, dulceata, biscuiti

Grasimi- unt

Bauturi - lapte, ceai, cafea, suc de fructe, ape minerale alcaline

Regimul alimentar in litiaza oxalica se urmareste acidifierea urinei prin regimuri acidifiante. Se elimina din alimentatie alimentele , care contin cantitati crescute de acid oxalic.

GRUPA DE ALIMENTEALIMENTE ACIDIFIANTEALIMENTE INTERZISE

Carne si pestecarne de vaca, pasare, porc, vitel, peste slab, mezeluriLapte si produse lactate

Condimente

Sosuri

Legume si fructe (alcaline)

Oua- fierte in preparate

Paine

Fainoase- alba sau integrala (cu moderatie)

Fructe- prune, arahide

Dulciuri- preparate de casa, budinci

Grasimi- unt, smantana

Litiaza fosfatica necesita un regim scazut de fosfor si calciu, in grasimi si sare si bogat in lichide. Alimentele care trebuie evitate sunt cele cu continut ridicat de calciu (branza fermentata , cascavalul, laptele de vaca, galbenusul de ou, hreanul, fasolea alba, ceapa verde, alunele, migdalele, nucile, ciocolata) dar si cele cu continut ridicat de fosfor (branza de burduf, galbenusul de ou, mazarea verde, painea neagra).

GRUPA DE ALIMENTEALIMENTE PERMISEALIMENTE INTERZISE

Carne si peste- de toate felurile, mezeluriLaptele si produsele lactate limitat datorita aportului de calciu

Peste: hering, sardele, ton

Oua

Leguminoase usacte, legume verzi

Fructe oleaginoase: nuci, alune

Ciocolata

Bauturi: alcoolice, ape alcaline, ape bogate in calciu

Condimente iuti

Paine

Fainoase- alba

- permise toate

Legume

- care contin putin calciu: varza de Bruxelles, dovleac, mazare

Fructe- in cantitate limitata: coacaze, mere acre

Dulciuri- zahar, biscuiti, aluaturi

Grasimi- permise in cantitate moderata

Bauturi- in cantitate crescuta, ceai, siropuri, ape minerale acide

Supe- de fainoase, de carne

Sosuri- preparate dietetic

4.3. PREPARATE RECOMANDATE IN BOLILE RENALE

SUPA DE CONOPIDA CU OREZ (10 portii)

MATERII PRIMETEHNICA PREPARARII

- lapte 500 ml

- conopida 2 kg

- orez 100g

- apa 3 l

- ulei 75 ml, verdeata

Se curata conopida, se spala si se fierbe in apa cui lapte si ulei. Cand este fiarta pe jumatate, se adauga orezul fiert separat si se lasa sa fiarba in continuare impreuna. Atunci cand se serveste se adauga si verdeata.

CIORBA PESCAREASCA (10 portii)


- peste 2,5 kg

- varza 1 kg

- praz 250 g

-oua 3 buc

- smantana 75 g

- leustean 2 leg

- otet din vin 4 linguri

- orez 50 g

- sare Se curata pestele si se taie in bucati egale. Oasele si resturile se pun la fiert cu 2 l apa si sare: dupa 30 minute se strecoara, cu orezul oparit. Dupa ce a fiert, se pun bucatile de peste, care se fierb pana sunt gata. La sfarsit, se pun smantana, amestecata cu oul, leusteanul Taiat si otetul. Daca se prepara din peste oceanic, acesta trebuie tinut in apa simpla 3 ore, pe urma o ora in apa cu sare. Se poate prepara si din pastruga sau morun.

SARMALE DE LEGUME CU SMANTANA (10 portii)


- varza 2 kg

- morcovi

- oua 2 bucati

- unt 100g

- orez 150 g

- ceapa 200 g

- faina 50 g

- sare 25 g

- patrunjel 2 legaturi

- smantana 200 gVarza fara cotor se opareste in apa clocotita cu putina sare. Dupa racire se desfac foile. Se rad morcovii si se inabuse in putina smantana. Cand sunt pe jumatate gata, se amesteca cu orezul oparit si spalat, ouale, verdeata taiata marunt, unt si putina sare. Din aceasta compozitie se formeaza sarmale si se aseaza in cratita. Peste ele se toarna sosul format din faina, supa de legume si smantana. Se dau in clocot si apoi se introduc in cuptor sa fiarba acoperite.

OMLETA CU MERE RASE


- oua 10 bucati

- zahar tos 100 g

- zahar pudra 10 g

- lapte 150 g

- mere 1,250

- scortisoara 5 g Se bat ouale cu 50 g zahar tos, apoi cu laptele. Din aceasta compozitie se fac doua clatite mai mult coapte decat prajite, intr-o tigaie din teflon. Merele se spala, se curata si se dau prin razatoare, se presara zaharul ramas si se scurg bine de zeama. Cu aceasta compozitie se umplu cele doua clatite, peste care se presara zahar pudra amestecat cu scortisoara.

SNITEL DE ZARZAVAT


- morcovi 1 kg

- fasole verde 1 kg

- patrunjel rad. 300 g

- rosii 600 g

- ou 5 bucati

- faina 200 g

- ulei 150 g

- pesmet 200 g

- verdeata tocata

Se curata morcovii si patrunjelul, se spala si si se fierb intregi in apa clocotita. La fel se procedeaza cu fasolea verde. Dupa ce au fiert toate legumele, se scurg bine de apa si se taie in cuburi mici. Se amesteca cu rosiile cojite, curatate de samburi si taiate in cuburi mici, cu faina, ou si verdeata tocata. Se da forma unui snitel care se trece prin pesmet si se prajeste in ulei incins. Se serveste cu maioneza dietetica, cu salata, cu un sos dietetic preparat fara sare sau cu sos de tarhon.

OREZ CU LAPTE


-orez 500g

- lapte 2,5 ml

- zahar 250 g

- zahar vanilat 20 gSe alege orezul, se spala bine si se pune la fiert in lapte clocotind, la foc moale. Cand este pe jumatate fiert, se adauga zaharul. Se lasa sa fiarba ora, avand grija ca orezul sa nu se prinda pe fundul vaului. Se ia de pe foc si se amesteca cu zahar vanilat.

CREMA DE FRUCTE


- capsuni 1 kg

- apa 600 ml

- frisca nebatuta 300 g

- zahar 200 g

- gelatina 4 plicuriSe curata capsunile de codite, se spala, se scurg bine de apa si se trec prin sita. Din apa si zahar se fierbe un sirop. Se pune la rece. Apoi se amesteca cu zeama ramasa de la capsuni. Se aduga gelatina inmuitata in apap rece si dizolvata intr-o lingurita de apa rece. Se adauga frisca batuta, amestecand usor. Se toarna compozitia intr-o forma umezita si se pune la rece. Dupa ce s-a inchegat se rastoarna pe o farfurie.

PAGE 1