Tratamente pentru afectiunile prostatei
Tratamente pentru afectiunile prostatei
Tratamentele folosite in tratarea simptomelor urinare generate
de suferintele prostatice sunt, cel mai frecvent, tratamente care
imbunatatesc jetul urinar.
Cele mai cunoscute sunt medicamentele alfa-blocante, care
relaxeaza colul vezicii urinare si uretra prostatica. Astfel jetul
urinar porneste mai usor si are un debit mai mare, favorizindu-se
astfel golirea mai buna a vezicii urinare. Aceste medicamente
(Omnic, Cardura, Xatral, Tamsol, Fokusin) pot da uneori ejaculare
retrograda si, in cazuri si mai rare hipotensiune/ameteli la
ridicare in picioare.
Exista si medicamente care micsoreaza volumul prostatei. Ele
contin un inhibitor de 5-alfa-reductaza, o enzima cu rol in
metabolismul prostatei. Folosirea unui astfel de medicament
(Proscar, Avodart) pentru o durata mai mare de un an, scade volumul
prostatei cu 10-20%. Aceasta scadere nu imbunatateste insa, in
aceiasi masura si simptomele urinare.
Mai delicat este tratamentul persoanelor care se pling de jet
urinar slab datorat afectiunii prostatei, dar si de urinare deasa,
cu graba, sau frecventa noaptea.
Lor li se poate asocia un medicament care imbunatateste jetul
urinar cu un medicament care calmeaza vezica urinara.
Deseori este greu de decis asupra folosirii calmantului cind
exista un reziduu vezical dupa urinare si calmarea vezicii ar putea
duce la cresterea acestui reziduu. Pacientii insa sunt mai
deranjati de urinarea deasa decit de jetul slab. In aceste cazuri
se incepe cu un medicament alfa-blocant, care imbunatateste debitul
urinar, chiar daca pacientul va urina si mai des in aceasta faza,
si se urmareste valoarea debitului, prin masurare debitmetrica si a
reziduului postmictional. Apoi, dupa circa o luna se introduce
calmantul vezical.
In cazurile in care nu evolueaza conform asteptarilor se poate
recurce la probe urodinamice complexe care masoara presiunile din
vezica urinara, determinind daca suferinta este preponderent a
vezicii sau a prostatei.
Dovezi ale eficacitatii tratamentului asociat, alfa-blocant,
antimuscarinic (calmant vezical trospiu) la pacientii cu
hiperplazie benigna de prostata si simptome de vezica
hiperactiva
Vezica hiperactiva este un termen care se foloseste de obicei
pentru a descrie simptome complexe din sfera tractului urinar
inferior. Se manifesta ca imperiozitate mictionala adica senzatia
brusca si puternica de a urina, care nu poate fi stapanita decat cu
greu si pentru scurt timp.
Etiologia nu este elucidata, iar prevalenta afectiunii este
probabil subevaluata, din moment ce majoritatea pacientilor se
feresc sa discute aceste probleme cu medicul. Prognosticul pe
termen lung nu este fatal, dar simptomele au un impact semnificativ
asupra activitatilor psihosociale, functiei sexuale si calitatii
vietii pacientilor in general.
Tratamentul non-farmacologic presupune adaptarea stilului de
viata (de ex. controlul consumului de lichide), terapie
comportamentala, exercitii fizice pentru musculatura perineala,
precum si anumite proceduri chirurgicale.
Medicamentele folosite au ca mod de actiune diminuarea
contractiilor involuntare ale muschiului detrusor. Agentii
anticolinergici/antimuscarinicireprezinta tratamentul de prima
linie pentru aceasta afectiune.
Un studiu clinic deschis, multicentric, prospectiv, publicat
recent1 a evaluat eficacitatea si siguranta asocierii dintre
tratamentul cu alfa-blocanti (tamsulosin, alfuzosin, doxazosin) si
trospiu (antimuscarinic pentru tratamentul vezicii hiperactive) la
pacientii cu hipertrofie benigna de prostata si simptome de vezica
hiperactiva. Datele colectate de la peste 4000 de pacienti au fost
analizate in ceea ce priveste imbunatatirea simptomelor urinare, a
scorului IPSS2 (Scorul International al Simptomatologiei Prostatei)
si a calitatii vietii. Mai mult, pacientii si medicii au fost
rugati sa evalueze eficacitatea si tolerabilitatea tratamentului
primit.
RezultateDupa o perioada medie de tratament de 40 de zile, cu
trospiu in co-terapie s-au constatat urmatoarele:
Toate simptomele principale datorate adenomului de prostata s-au
imbunatatit.
Procentul de pacienti care au raportat continenta urinara a
crescut la 83%, iar media valorii IPSS a scazut de la 18 la 12.
Calitatea vietii pacientilor s-a imbunatatit, iar medicii au
evaluat siguranta tratamentului ca fiind buna si foarte buna in
peste 90% din cazuri.
Sfatul Medicului Specialist UrologPacientii cu adenom de
prostata si simptome de vezica hiperactiva (imperiozitate
mictionala, polachiurie, nocturie) sunt insuficient tratati doar cu
alfa blocante careimbunatatesc jetul urinar, dar nu amelioreaza, ci
poate chiar agraveaza, urinarea deasa/imperiozitatea, simptomele
care il deranjeaza cel mai mult pe pacient. Acesti pacienti pot
beneficia de asocierea alfa blocant trospiu, asociere care
amelioreaza atat simptomele obstructive, cat si pe cele
iritative.
Asocierea trebuie facuta cu doze treptat crescande de trospiu,
insotita de urmarirea lunara a simptomelor si a reziduului
postmictional masurat ecografic. Dupa 1-2 luni, doza poate fi
stabilita si tratamentul poate deveni cronic, de lunga durata,
necesitand control anual.
Tulburari urinare determinate de prostata
Prostata inconjoara primii centimetri de sun vezica urinara, ai
uretrei, ca un manson. Ea nu are rol in procesul de urinare ci doar
in cel de ejaculare. Oricind se mareste in volum poate obstrua
uretra si deci si jetul urinar. Se poate mari in volum de la
inflamatii/infectii, sau de la degenerare, care cind e benigna se
numeste adenom de prostata iar cind e maligna, cancer de
prostata.
Cum marirea in volum creeaza un fel de dop, singurele simptome
generate de o prostata mai mare pot fi legate de jetul urinar,
respectiv jet urinar mai slab, uneori intrerupt, urmarea putind fi
golirea incompleta a vezicii ce poate fi vizualizata si masurata
ecografic reziduul vezical post mictional.
Urinarea deasa, cu graba si urinarea frecventa in cursul noptii
nu sunt simptome determinate de suferintele prostatice.Doar in
cazul in care obstructia pe care o determina prostata asupra
uretrei cu ingreunarea jetului urinar si golirea dificila a vezicii
este o suferinta veche si apare reziduul postmictional la valori
mai mari de 150 ml, capacitatea vezicala poate fi micsorata de
acest reziduu (care frecvent se si poate infecta din cauza
stagnarii permanente a urinei in vezica) si ca urmare a acestei
retentii sa apara urinarea deasa.
In marea majoritate a cazurilor insa, urinarea deasa este
determinata de suferinte ale vezicii urinare, iar urinarea
frecventa noaptea de tulburari ale circulatiei sanguine sau ale
functiei renale si nu de suferinte ale prostatei.In cazul in care
exista un istoric de afectiuni neurologice, accident vascular
cerebral, boala Parkinson, diabet zaharat cu neuropatie, SM, hernie
de disc, mielita, Alzheimer, urinarea deasa, dar si jetul slab pot
fi determinate de suferinta neurologica si nu de prostata.
Urinarea frecventa in timpul noptii NOCTURIA
Un om trecut de 55 de ani are o capacitate de epurare mai
scazuta a rinichilor ceea ce face ca acestia sa functioneze si
noaptea in acelasi ritm ca si ziua; de aceea o urinare doua pe
noapte sunt considerate normale dupa aceasta virsta.
Urinarea in timpul noptii apare atit la barbati cit si la femei;
ca urmare este gresit sa fie pusa pe seama prostatei sau a
adenomului de prostata.
Cind urinarea din timpul noptii este foarte frecventa este
posibil ca aceasta sa fie din cauza ca vezica nu se goleste complet
la urinare, raminind astfel mereu urina in vezica, ceea ce face sa
scada capacitatea functionala a vezicii si vezica sa para ca este
mica (cu volum redus).
Urinarea noaptea poate fi accentuata la persoanele care consuma
multe lichide seara.
Deasemnea, urineaza des noaptea cei carora li se umfla
picioarele; acestea se dezumfla noaptea, apa excesiva fiind
eliminata in urina. In acest caz cauza cea mai frecventa este o
boala cardiovasculara.
Investigarea afectiunilor prostatei
Vizualizarea prostatei se face cel mai bine si mai simplu,
ecografic, prin ecografie abdominala, cu vezica urinara plina (dar
nu excesiv de plina).
Ecografia transrectala aduce senzorul ecografic foarte aproape
de prostata, introdus prin anus, si astfel se pot vizualiza
veziculele seminale, leziuni mai discrete ale prostatei,
neregularitati ale marginilor prostatei.
Tomografia computerizata si investigatia RMN nu sunt
investigatii ce se fac de rutina pentru prostata si sunt rezervate
doar cazurilor in care diagnosticul unei suferinte prostatice este
stabilit, mai ales in cazurile de cancer de prostata, si este
nevoie sa se stabileasca starea tesuturilor invecinate.
Cum nu tratam o prostata doar pentru ca are o anumita forma sau
dimensiune, imginile statice ale prostatei au o mai mica
importanta. Simptomele pe care le relateaza pacientul sunt
importante in stabilirea tratamentului si, in cazul prostatei,
acestea sunt simptome care apar la urinare: jet slab, intrerupt,
golire vezicala incompleta.
Investigarea acestor simptome se face prin debitmetrie,
pacientul urinind intr-un aparat care ii masoara fluxul urinar si
prin mausrarea ecografica a reziduului urinar din vezica, dupa
urinare. Debit metria poate arata cu suficienta precizie cit de
obstructiva este prostata asupra uretrei si deci si asupra
urinarii. Este importanta si in urmarirea pacientului,
imbunatatirea debitului dovedind eficienta tratamentului.
Atunci cind simptomele sunt mai complexe sau cind un pacient
trebuie sa fie operat, se pot efectua investigatii urodinamice mai
complexe care pot masura presiunile din vezica si din abdomen, in
cursul umplerii vezicii si a golirii ei.Aceste investigatii pot da
indicatii asupra oportunitatii operatiei cit si asupra sanselor de
succes.
Sunt foarte utile si in cazurile in care un pacient urineaza
frecvent, concomitent cu jetul slab si retentia determinate de
prostata, ele putind stabili daca simptomele se datoreaza doar
prostatei sau si vezicii urinare, putindu-se face si aprecieri
asupra posibilitatii de agravare sau ameliorare a acestor simptome
dupa oepratia de prostata.Operatia este necesara?
Operatia NU este necesara atunci cand: jetul urinar este
puternic urinarea decurge fara dificultati si vezica se goleste
complet scopul pacientului este sa scape de urinarea deasa operatia
de prostata NU amelioreaza urinarea deasa scopul pacientului este
sa scape de urinarile din cursul noptii, care ii strica somnul
operatia de prostata NU are nici un efect asupra raririi urinarilor
nocturne tratamentul cu medicamente are efectul dorit si pacientul
nu are efecte adverse de la acestea
In cazul in care pacientul are un episod de RETENTIE COMPLETA DE
URINA si i se monteaza o sonda urinara operatia nu este absolut
necesara. Se poate tenta o scoatere a sondei pentru a testa
reluarea urinarii spontane. Este bine ca acest test sa se faca dupa
ce a fost testata urina (urocultura) si tratata infectia urinara
atunci cind urocultura este pozitiva. Se poate efectua, pentru
siguranta, o proba urodinamica pentru testarea functiei vezicii
urinare, astfel incit la scoaterea sondei sa se stie cit mai mult
despre posibilitatea reluarii urinarilor naturale ale
pacientului.
In cazul unor infectii urinare repetate ce apar din cauza unui
reziduu urinar, este bine ca dupa tratarea infectiei sa se
efectueze o proba urodinamica care sa determine daca aceasta
insuficienta golire a vezicii este urmarea afectarii muschiului ei
sau este urmarea obstructiei determinata de prostata.
PAGE 6
