Pr. Prof. Vasile P[vdleanu

Viafa Cuviosului Pirinte fustin PArvu

Volumul al II-le a:1964-1991Din slavi in slavi,

Tipdritd cu binecuvAntareainaltpreasfinlitului

TEOFANMitropolitul Moldovei gi Bucovinei

DOXOLOGIAIaqi,2019

CUPRINS

Prefafi ................9

Introducere ............ ...........11

I. Primii ani dupi detenlie ...............,.. .............. 13

II. starea satului natal la momentul eliberirii Pirintelui justin ......\T

III. Din inchisoarea cea mici in inchisoarea cea mare .....................36

IV. Unnirirea Pirintelui in primii patru ani dupi eliberare ..........48

V. Locurile de munci ale Pirintelui ]ustinin1964-1968 .................56

h::il::TJ#:T"-,fifffi:;i::: 56

2. Pdrintele Justin - muncitor pe santierulde drumuri forestiere Petru Vodd .................58

3. Pdrintele Justin - muncitor la Borca, Sabasa qi CotArgag ...........59

4. Pdrintele Justin - muncitorla drumuri forestiere PlutorU Pipirig ............62

5. Pdrintele ]ustin - muncitorla drumuri forestiere Horaifa ......626. Pdrintele ]ustiry muncitorin santierul DML Mdndstirea Secu ................77

VI. Transferul de la DMI Secu la Ministirea Secu ........ g9

VII. Reinchinovierea in Ministirea Secu ........ ..............102

VIII. Viafa Pirintelui |ustin la Ministirea Secu ...........107

L. Casa de la stupind ........... .........1072. Pdrintele Justin - slujitor la Mdndstirea Secu ............:..... ..........11,6

3. Ascultarea la brutdrie .............. 120

4. Ascultarea de sfupar ...............:.........;.......... ...............1205. Lecturile Pdrintelui ............... ...1246.Gija de credinciogi - preocupare dintotdeauna a pdrinterui ....1297. Consdtenii Pdrintelui ]ustin - pelerini la Mdnistirea secu ..... 130

8. Grija de pdrinfii betrani gi bolnavi din Mdndstirea secu ......... 139

9. Pdrintele Justin si hramul de la Mdnlstirea Secu .....................149

10. Pdrintele ]ustin - ghid al Mindstirii Secu .............. 150

11. Pdrintele Justin - misionar la parohii .............. ....... 155

12. Pdrintele Justin - misionar in mdndstire .......... ...... 159

L3. Pdrintele Justin in relatia cu staretul ............... ........ 160

IX. Pelerinajul in SfAntul Munte ..165

1. Visul la un pelerinajin SfAntul Munte Athos ..........165

2. Pdrintele Justin, urmdrit de Securitateinaintea pelerinajului in Athos ..1703. Plecarea Pdrintelui spre SfAntul Munte ..1784. Pelerin in SfAntul Munte ......... 181

5. intoarcerea din Sfand Munte .................185

X. Ultimul an de gedere la Mindstirea Secu ..................189

XI. viafa gi activitatea Pirintelui fustin la Ministirea Bistri la ....1941. Transferul la Mindstirea Bistrita 1942. in obgtea Mdndstirii Bistrifa ...2023. Trecerea la cele vesnice a starefului Dionisie Velea .................2154. Stdrefia Pdrintelui Ciprian Zaharia .........221,

5. Lucrarea Pdrintelui ]ustin?n timpul stdref,ei Pdrintelui Ciprian .........227

'r-&.,

ileama a Pirintelui ....

r Miinistirea Secu .....

vfiinistirea Secu .........

Lea Secu

lgt ...........

107

107

116

120

120

124

128

130

138

148

150

155

159

1.60

6. Pirintele ]ustin gi tinerii monahi .............249

7. Despre relapa delicatd a Pdrintelui cu stareful Ciprian ...........247

8. Grija fafd de copii .......9. Grija fald de tineri ..25610. Retragere in pustie si misiune ?n cetate.. ................258

11. Pdrintele justin gi duhovnicia .......... ......261,

12. Pdrintele Justin gi evenimentele din 1989 ..............266

XII. Retragerea din nou la Ministirea Secu ...................272

X[I. Visul devenit realitate ...........277

1,. ,,Nu voi da genelor mele dormitare [...] .

pand ce voi afla loc Domnului" (PsalmuIlS'J",4-5) .......................277

2. Aceasta este Poarta Cerului (Facerea 28,17) ...........282

Bibliografie ............ ...............,.. .........287

Documente despre viafa si lucrareaPirintelui fustin: 1964-1991, ...........291

,-*: ::::: : ::: :::: : :2"

170

178

181

185

188

iliinHirea Bistrita ....,

215

221.

227

194

194

202

nideVelea

ia sfAnta a Pdrintelui Justin-icesti si administrative, in-r bucuria Pdrintelui ceresc.s spune cd urcugul duhov-a si indumnezeireal. Acester in Hristos, adici cele treistrava Preasfintei Treimi.

I. Primii ani dupd detenfie

Era in primdvara hri1964. Aveam doar opt ani gi mi-a rdmas foartebine intipdrit in minte episodul providenlial al vederii pentru primadatd a Pdrintelui ]ustin PArvu. Eram fll marna mea Cristina, cam de ace-eagi vArstX cu Pdrintele, si cu bunica mea Agripin4 care era de aceeagivArstd cu marna Pdrintelui, Anica PArvu. Mama se ndscuse in satul PetruVodd si-l cunogtea foarte bine pe copilul Iosif PArvu, deoarece au ur-mat impreunX gcoald primard din satul natal, iar bunica Agripina, carelocuia intr-o casd micd, bdtr6neasc5, de lAngd biserica satului, impdrtdgeadurerea familiei PArvu pricinuitd de arestarea fiului lor, deoarece dincei noud frati ai ei, o parte fuseserd la rAndu-le anchetati sau arestatide regimul comunist.

Fiind in grddina de lAngd drumul ce merge de la Viaductul PoianaLargului spre Petru Vodd pentru prdgitul porumbului, mama zice deo-datd: ,,Uite-l pe Iosif!" Si amAndoui au rdmas inmdrmurite la vedereaunui om care trecea pe drum. Ba chiarbunica a scdpat grebla din mAnd...Era un ,,trecdtor strdin", tdndr, slab, doar came gi oase, mergea aplecat gi

ingAndurat. Era incdllat cu papuci de gum5, imbrdcat cu o flaneld delAnd impletitd de casd, cu pantaloni din siac, lesuli la stative de mAiniharnice de gospodind, cu o pdldriu!5 tdrdneasci pe cap gi cu o triistufdin spate. Dupd ce a dat binefe si a trecut de ulila noastr5, bunica se in-treba foarte afectatd gi indureratd: ,,Ce-o sd zicd Anica cAnd o sd-l vadddupd atAfia ani de suferinfd? Sdraca, este atAt de bolnavd gi de slabd gimereu s-a rugat sd nu moar5 pand ce nu-si va vedea bdiatul ei iegit dininchisoare!" Si amAndoud au vorbit cu atAta insuflefire, incAt am pds-trat in mintea mea de copil acele vorbe gi acel moment de o incdrcdturdemotionald deosebitS.

Acel,,trecitor striin" era Pdrintele ]ustin PArvu, care dupd gaispre-zece ani si ceva de temnitd grea fusese eliberat in urma Decrefului degrafiere a tuturor definufilor politici din RomAnia. Pdrintele venea din

ra Bit liotheca, TAr govigte, 2012,

I4 Viata Cuuiosului Pdrinte lustin Phrau

puscdrie unde alfundeva decAt acasd. Mai tArziu amin,teles din poves-tirile Sfintiei Sale calvarul prin care a kecut atAt el, cAt gi toatd floareaculturii, intelectuahtelii gi spirituahtelii romAnesti. Acolo, aceastd elitda neamului a adus lui Dumnezeu jerffa supremd,si acoloininchison, dupdmdrfuria Pirintelui, s-au ,,creat caractere gi au conferit moralX indivi-ziLor, au creat patriofi pentru cx definulii n-au confundat niciodatd petortionari gi gardieni cu poporul romAn"2.

Pirintele se intoarce din pugcdrii foarte sldbit fizic, dar fortificatduhovnicegte, poart5, deopotrivd, gi stigmatele inchisorilor, dar si rouaDuhului sfant cagtigatd prin multd rdbdare si incercare. Iesea de dupdgratii c51it. venea in lumea asa-zisl,liberd el, care cAgtigase acolo liber-tatea intru Duhul sfant, cdci,,unde este Duhul Domnului, acolo este li-bertatea" (II Corintenr3,l7). venea din creuzetul suferintelor pregdtitsd aline suferinte in lumea care gemea de atAtea necazuri.Venea din in-chisoarea cea micd in inchisoarea cea mare, cdci tot lagdrul socialistera o inchisoare in care popoare intregi erau linute intr-o detenfie dia-bolicd bine dirijatd gi orchestratd.

Pdrintele nu se mai putea duce la Mdndstirea Durdu, deoarece aceas-ta fusese inchisd in urma Decretului 410119s9, care viza monahismulromAnesc si sldbirea acestei forfe de avangardd a Bisericii. Aplicarea de-cretului privind Mdndstirea Durdu s-a fdcut prin decizia nr. 1,411989 aArhiepiscopiei Iagilor, in care se dispun mdsuri penku reducerea per-sonalului monahal in toate mdndstirile si schifurile, iar

,,Mdndstirea Durdu, raionul Piatra Neamf gdsindu-se in perimetrul ve-trelor de sat pentru noua asezare a strdmutalilor din zona lacului de acu-mulare a Hidrocentralei Bicaz, se desfiinleaza: terenul de circa 30 ha se

cedeazd sfatului Popular Regional (regiunea Bacdu) pentru agezarea no-ului sat Duriu. Biserica Mindstirii Durdu se trece bisericd parohiali lanoua parohie Duriu"3.

Viefuitorii din Durdu au fost trimiqi la alte mdnistiri, in special laMinistirea Bistri!4 allii au fost anchetafi gi inchigi pentru perioade mai

2 Adrian Alui Gheorghe, Pdrintele lustin - daruri duhoonicegti,EdituraEikon, Cluj-Napoca, 2010, p.48.

3 1 Emilian Lovigteanul, ,,Monahismul din Moldova gi Decretul 410l19s9,,inRdstig-

nirea monahismului romhnesc: Decretul4l0/1gsg, Editura Doxologi4 ragt,2009, pp. 30-31.

in Pirtt

irziu amingeles din poves-t atit eL cAt qi toatd floareafnegti. Acolo, aceastd elitdni si acolo in indriso4 dupdau conferit morald indivi-

-au confundat niciodati pe

e slabit hnc, dar fortificatele inchisorilor, dar si rouagi incercare.Iesea de dupd, care c6gtigase acolo liber-rul Domnulul acolo este li-lzetul suferinlelor pre gdtitiM necazuri.Venea din in-e, ceci bt lagSrul socialistr Snute intr-o detenfie dia-

irea Dur&r, deoarece aceas-159, care viza monahismuldi a Bisericii. Aplicarea de-t prin decizia nr.1411959 a

ruri portru reducerea per-hiturile, iar

gisindu-se in perimetrul ve-

t-lor din zona lacului de acu-rzi'brenul de circa 30 ha se

a Baciu) pentru asezarea no-;e trece biserice parohiald la

[b manastiri, in special landri$ pentru perioade mai

uunrirq-fi, Editura Eikon, Cluj-

r 5i Deaetul 1101195Y' in Rdstig-Doxologia, Ia$L 20CF, pp. 30-31.

I. Primii ani dupd detenlie

scurte sau mai lungi de timp sau au fost trimisi pur si simplu acase acu-zap.de diverse fapte inventate. Pentru credinciosii de pe valea Muntelui,inchiderea Mdndstirii Durdu gi imprdgtierea cdlugdrilor de aici a consti-tuit o mare durere sufleteascd gi a insemnat cu adevdrat ,,urAciuneapustiirii in locul cel sfAnt"(Matei, 24,15). Decenii in gir, Mdndstirea Du-rdu a reprezentat mAngAierea fir necazuri gi intdrirea in credinfd a multorsuflete indurerate din zond., cAt gi din Ardeal.

$i chiar dacd n-ar fi fost inchisd mdndstirea de metanie a Pdrintelui,cu siguranld nu ar fi avut voie si meargd acolo. Despre incertitudineaSfinFei Sale ca de$nut politicigi amintegte cu nostal#e, ,,... arn mers aca-sd, pentru cd nuimi dddea voie Securitatea sd mi reinchinoviezlao md-nistire. Asta era singura mea dorinld - sd revin la mdndstire, dupd careimi ardea sufletul"a.

Mai mul! la iegirea din puscdrie, Pdrintetui Justin i s-a impus ca nici-decum sd nu se intoarci in viafa monahald, fiind obligat sd dea o decla-raf,e in care se angaja referitor la domiciliu si profesia de urmat: ,,La datade 6 mai am fost pus in libertate, fiind graliat de restul pedepsei. Dupdpunerea in libertate md stabilesc cu domiciliu in Poiana Teiului tem-porar, iar in cazul in care md voi stabili in altd parte fiind incadrat incAmpul muncii, md oblig cd voi anunta organele in drept"s.

Din declarafia de mai sus rezultd. clar cd Pdrintelui i s-a impus ca

regedinfd locul sdu de nastere gi nu ultimul domiciliu pe care l-a avutatunci c6nd a fost arestat, gi anume localitatea Ceahldu, regiunea Bacdu,pe teritoriul cdreia se afla Mdndstirea Durdu6. Pe de altd parte, in inlelep-ciunea lui, PXrintele, care avea gAndul la revenirea in vreo mdndstire,pune problema posibilitdfii schimbdrii domiciliului. in acest momentcrucial, Pdrintele nu avea nici un gAnd de a sfida regimul comunis! caredeja se instaurase putemic in RomAnia gi in toate ldrile satelite ale lagd-rului comunist- cdci toli cei de dupd gratii gi cei din afaralor gtiau binelucrul acesta -, dar avea nddejdea cd Dumnezeu lucreazl,minuni in po-porul Sdu 9i cd jertfa martirilor nu poate frin zadr. Asffel Pdrintele, tre-cut prin vAltorile vremurilor, biruiegte aparenta infrAngere, cdci, ,,cAnd

a Ne aorbegte Pdrintele lustin, volIII, Fundatia Justin PArvu, Petru Yod6,20IS, p. 43.5 Ne aorbeste Pdrintele lustin, vol. III, p.216.6 Dosarul CNSAS P . 013516, vol. 3, f . 22r, apud Filotheu Bdlan, Vista Cursiosului Jus-

tin Pkrau, vol. I, Mdndstirea Petru Vodd, 2016, p.294.

15

16 Viata Cuoiosului Pdrinte lustin Phrau

sunt slab, atunci sunt tare" (Filipeni 1,21) prin nddejdea biruin,tei, dupdcrezul exprimat de Radu Gyr:

,,tnfrAnt nu egti atunci cAnd sAngeri,

$i nici cAnd ochii in lacrimi !i-s,Adevdratele inf rAngeri,Sunt renunldrile la vis"7 .

Asffel, ,,nddejdea care nu rusineazd niciodati" (Romani 5, 5) l-a in-tdrit pe PXrintele in anii grei gi l-a in,telepFt sd perceapd viitorul nu dupdvoia oamenilor, ci dupd voia lui Dumnezeu, sd vadd toful nu prin pris-ma istoriei lumii si a istoriei teologiei, ci prin prisma teologiei istoriei.

Dupd amnistia din1964 au fost folosite proceduri de integrare insocietate a tufuror deFnuf,lor, cu precizarea clard ca monahii sd nu semai intoarcd in mdnistiri. Din acest motiv, singurul loc unde Pdrinteleputea sd tragd era cdldura casei pdrintegti gi dragostea mamei, cici, intretimp, tata Gheorghe murise.

7 Radu Gyr, indemn la tuptd, in volumul Poeli dupd gratii, Mdnilstirea petru vodd,2010, p.89.

-trrr

in nidejdea biruin{ei, dupd

odatii" (Romani 5, 5) l-a in-i perceapi viitorul nu dupi. sd vadd totul nu prin pris-m prisma teologiei istoriei.r proceduri de integrare ina clari ca monahii si nu se

;ingurul loc unde Pdrintelelragostea mamei, cdci, intre

Tablou realizat de Pr. V. Pivdleanu in anul 1983

II. Starea safului natal la momentul elibeririiPirintelui |ustin

in satul natal s-au acumulat multe rdni in acest timp: mulli bir-bafi tineri, unii cdsitorili si cu prunci acasd, muriserd pe front, un po-

melnic infueg cu nume de eroi,printre care este gi fratele Pd-

rintelui, Nicolae PArvus.

Unii de-abia veniseri dinprizonierat din Siberi4 dupiani intregi de martiriu qi umi-linld, qi acum incercau reluareacursului unei vief normale. A1-

lii erau venili din pugcirii, cagi ef nu puf,ni la numir, fie-care cu rinile sufleteqti gi fi-zice proprii. Numele acestora,

perioadele gi locurile de deten-

lie dar gi elogiul jerdei 9i dem-nitiSi acestor munteni au fostdescrise, in urma unei muncimigSloase, de un fiu al locurilor,profesorul Dorel Rusue.

O consecin$ fireasci a jert-felor de pe cAmpurile de luptdera in sah-rl natal al Pdrintelui

6 Smaranda Floriary Petru Bdi4 Teiul din mijlocul munlilor. Monografia comunei Po-iana Teiului, Editura Capriccio, Piatra Neam!, 2015, pp.225-229.

e Dorel I. Rustl Steaua blestematd, vol. I-tr, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamt,20't3-2014.

i grafii, Ministirea Petru Vodi,

--.

Vinta Cuaiosului Pdrinte lustin PArau

rate la fisc, consideraf, dupd expresia binecunoscutd in epocb, ,,dugmaniai poporului". In zona de munte, o perioadi a existat amenintarea co-lectivizdrii, dar regimul ajungAnd la concluzia ci aici solul de categorieinferioard este puSn productiv, conditiile climaterice sunt vitrege, dargi suprafelele arabile sunt mici, s-a renun{at la aceastd ,,mdreati operisocialistd", insi in schimb s-au impus taxe foarte mari, impovdrdtoarepAni la sufocare pentru necolectivizali din toate zonele, mai ales pentrucei de la munte.

durerea multor vdduve de rdz-boi, a multor copii orfani gi amultor mame pe obrazul ce-rora lacrimile nu s-au mai us-cat niciodati. Asemenea atrocitif vor fi wocate peste timpde martori ocularilo.

in anii '6Q alli fii ai sa-tului, erau amenin{a$, andre-tati sau aresta! sub acuzarede chiaburie sau de practi-carea unor meserii nedecla-

Viqductul in construclie, cu pulin timp tnainte deel iberarea Pd rin tel ui I usl i n

Pentru cei de la GuraLargului s-a addugat povarastrimutirilor cu scopul dea face loc Lacului de acumu-lare Bicaz. Acegti4 dupi ce

au fost in rXzboi gi din milaDomnului s-au intors aca-s5, dupd ce s-au cXsetorit gi

apoi gi-au construit o casi,in condiSile grele de atunci,in 1956-1960 au trebuit sd

se shXmute rmii pe Valea Lar-gului, alli in alte localitdliBiserica ,,Sfintul Nicolae" de lhngd piatra Teiului

studmutatd in 1960

10 Grigore Caraza, Aiud. tns ngerat,2007, p.10.

edilia a II-a, Editura Conta, Piatra NeamL

in PAr"u

*rcfu. cu putin timp tnainte de

oa Pirtutelui lustin

trwudi in epoce,,,dugmaniEi a €rdstat ameninlarea co-zia ci aici solul de categorielimaEice sunt vitrege, dart la aceastii ,,mireatd operebate mari, impoveretoarerqtP zfiEle, mai ales pentru

Perrtru cei de la GuraLagului s-a adiugat povaraslrimutirilor cu scopul deafre bclao:lui de acumu-he IE:az- Acegti4 dupd ce

a fuftr rEz.boi qi din milaIlsnrnlfui rau intors aca-s{ &4ri ce s-au cdsdtorit 9i

4ri gi-au curstruit o casi,in crditiife grele de atunci,in 155-1960 au trebuit sise sefurrF unii pe Valea Lar-

Eufui, altii in alte localiteti

, Fr*rrra Ccrta, Piatra Neamt,

II. Starea satului natal la momentul eliberirii Pdrintelui Justin 1.9

mai apropiate sau mai indepirtate. Au fost ddrAmate s,i bisericile de suboglinda lacului, qi doar unele strimutate in diferite locuri. Unele dintreele erau monumenteistorice, c4 de exern-

plu, biserica din satulRXpciune, comunaCeahliU strimutatila Muzer.rl Satr.riui dinBucure,sti, altele cors-truite recent cu marisacrifi cii ale enoriaqi-1or, in condili de rdz-boi gi de foamete, ca

Biserica din Hangu,terminatX 9i sfinStX in1948 9i ddrAmatd prin Piatra Teiului si crucea asezatd in amintirea eroilordinamitare in 195& de pe Valea Munteluiunele aveau imprejur mormintele cu mogii gi strimogii cei din veac ador-mifi si ageza! sub streasina sfintelor locaguri, ca Bisericufa din Chiri-,tery altele de un pitoresc aparte, adevdrate embleme ale Vdii Bistrilei,ca Biserica ,,SfAntul Nicolae" din Poiana Teiului, loc drag din copildriegi Pirintelui. Astizi doar Piatra Teiului amintegte de mire$a vremuri-lor trecute, cu cruce4 care altddatd trona pe Locagul Domnuluill.

Aici copilul qi eler"ul de gcoald primarX Iosif venea la cumpdr5turi,trimis de invdfitorii sdi, despre care Pirintele povestegte cu mult har gi,

de ce nu, cu mult haz12.

La intoarcerea din detenf,e Pdrintele a gdsit in preajma casei pd-rintegti rude, strdmutate de sub oglinda lacului. Despre drama stri-mutirilor si starea locurilor la iegirea sa din puscdrii, Pdrintele mdrtu-riseste peste ani: ,,Dar era o frumusetg mdi! Ceahldul era plin de bisericlunde acuma este numai apd. Au fost dinamitate. Dupi 16 ani, cAnd am

tt Crucea de pe Piatra Teiului a fost agezati in 1990 la iniliativa preotului VasilePdvileantl in memoda sufedntelor tuturor shemutatilor de sub oglinda lacului de acu-mulare si a dirAmdrii sfintelor altare.

12 Ierom. Teognost, Pdrintele lustin Phrau si bogdlia unei aieli ddruite lui Hristos, vol-I,Editura,,Credinta strimoseascd", 2005, pp. 20-28.

/flt!

20 Via[a Cuainsului Pdrinte lustin phrcu

iegit din inchisoare, cand am vezut locurile aceste4 m-am minunat cen-arn cunoscut nimic din ce era. Pe Valea Bistrifei era acum un pustiunegru. Ce frumusele de biserici pictate, gi zdceau acum dedesubt, in ad6rcul apelor. Ci nici pestele ista al lacului nu mai are nici un gust. pii cAtelacrirni au vdrsat bitrAnii dgtia cAnd si-au vizut casele diiAmate...,,13.

Deci suferinta Pdrintelui se intAlnea cu suferinfa consdtenilor sdiqi a unui neam inheg. Crucea jerffelniciei lui se contope4 inh-o unire mis-tici gi plenard" cu povara crucilor duse de fiecare, chiar in libertate fiin4inconjurat de un neam intreg gi din preaplinul experien{ei duhovnicegtiacumulate, va ugura purtarea acesfui semn al biruintei de c6tre tof aceiacare vor alerga cu cmcea lor mic5" personali, sub umbra crucii celei maripe care Pirintele a dus-g dupi cuv6ntut din celebraDoind alutEminescu:,,ca sd-$ mAntui neamul tdu!"

La scurt timp dupi venirea acasi din iirchisori a pdrintelui Justirymama Anic4 cea cu chip de sfdntd, dupd jalea celor peste saisprezeceani de agteptare qi de adevdrati crucificare, a trecut la Domnul, ducAnddincolo bucuria de a-gi fi vdzut fiul ei cel mic verrit de dupi gratii. Mamasa a suferit rnult pentru arestarea p;rintelui, intr-o weme l-a crezut mortgi fdcea pomenire pentru el gi spunea Pirintele, amintindu-gi peste ani.,cd atunci cAnd mama il pomenea la mor.$, parci ii mergea mai bine aco-loin pugciriela.

Despre durerea mamei din timpul detenfei sale, precum si desprerevederea cu e4 dupi gaisprezece ani de detenfie, Preacuviosia sa, cuochii umezi, a mentionat dupd mai multe decenii: ,,Mama a auzit afuncici eu am fost executat gi ea tot timpul a crezut cd eu am murit. Asa a ri-mas marna, opt ani nu a gtiut ce-i cu mine. Dupd opt ani, cum vi spunearqam avut voie sd scriu o carte pogtald gi am si scris si eu acasd, dar nu aputut si creadd. Biata ma1n4 ce-o mai pdtimitl $i au trebuit si treacigaisprezece ani s-o gdsesc pe mama acasd bolnavd de pelargd gi nu maiera mama intueagd cu minte4 se imbolnivise de atAta durere si de dorulmeu. Eu eram copilul ei cel mai iubit. Eu am venit in mai gi ea n-a maitrdit decat pand anul urmitor, in ianuarie. Avea momente de lucidita-te, dar foarte pufine - n-am putut sd o conving nicicum. ii spunearn eu:

t3 Amintiri din copiliria Pdrintetui lustin (lI), interviu in ,,Glasul monahilor,', nr. 8(22), august 2005, p. 23.

1a Ne aorbeste Pdrintele lustin, vol. III, pp. 3Z-38.

?: Pift.a

ac€stea, m-am minunaf cdlistrifei era acurn un pustiueau acum dedesubt, in adAn-nai are nici un gust. Pii cAte'izut casele dirAmate..."13.r suferinla cons dtenilor sii;e uLbpea" intr-o unire mis-:care, cliar in libertate fiind,n:l e<perientei duhomicegtiI biruing de cihe toti aceia. grb umbra cmcii celei mari#raDoinn afut Eminescu:

ndfsori a Pdrintelui Justin,ea celor peste saisprezece

a trecut l,a Domnul, duc6ndr"enit de dupi gratii. Mamaintr-o rrerne l-a crezut mortde" amintindu-gi peste ani,rd ii mergea mai bine aco-lo

ntiei sale precum si despreet€nFe, Preacuvioqia sa, cuorii: -Vama a auzit afuncitrt ci eu am murit. Asa a ri-pa optani cumvi spunearrg;i scris si eu acase, dar nu amid $i au trebuit sd treaci>hnr-i de pelargd gi nu mai: de atita durere gi de doruln r-errit in mai si ea n-a mai\-ea momente de lucidita-nt nicicum. h spr:neam eu:

rr: h -Girsul monahilor", nr. 8

"Mami, uite, eu sunt, biiatul tdu>.Dar n-aveam pe cine sd conving. Eufusesem bdiatul cel mai mic si maidrdgdstos, m-am dus la mindstire qieram feciorul mamei, ca mamele, mdi!Era mare lucru pentru ei, veneam insaf ficeam slujbe. Venea lumea la bi-serici numai si se uite cum e popacel taner. Si veneam de la Cilugd-reni pe jos (este vorba despre proce-siunea cu Icoana Maicii Domnuluide la MSndstirea Duriu) nu m6ncamnimic, veneam 12 km. imi aduceauoamenii mAncare 9i eu nu mAncamnimic, habohicie serioasi. Eram foar-te habokric cAnd am intoat in mdnds,tire la inceput"ls.

--III. Starea satului natal la momentul eliberdrii pirintelui Justin 2't

Mormintele pirintilor,Gheorghe 9i Ana P6rvu

Pdrintele povestea adesea cu duioqie despre mama sa, ,,care a fostiegati in credinta ei trup gi suflet de Orto doxie"16, iar zicerile sale des-pre mama emani aceleagi sentimente gi aceeaEi miiestrie artistic5" lite-rar5 si emotionald ca a marilor scriitori din literatura romane sau uni-versali. De fiecare datd c6nd venea la vreuna din bisericile safului, seoprea la mormintele pdrintilor qi ale surorilor, ficdnd cuvenita pome-nire, si se lisa troierrit de triste aduceri aminte, manifest6nd intotdeaunao vie qi pioasi recunostinfi.

Satul Petru Vod5" familia din care provine, precum gi comunitateaparohiali pistoritd de vr.ednicul preot Ioan Petrescu au ar"ut o mare in-fluen{i ir-r formarea duhovniceasci, morald, practicd, sociald, culturali,tradilionald gi intelectuald a Pirintelui. Satul, familia gi parohi4 iati ceitrei stAlpi pe care se sprijini si formarea individuali a persoanei uma-ne, dar gi societatea. Sunt valori inestimabilg unice gi inconfundabilepe care Pdrintele le-a prefuit foarte mult gi la care fdcea referire adeseain amintirile, interviurile gi povdluirile sale. Constituie matricea diinuiriinoastre rom6nesti gi crestinesti cu cele doui dimensiuni: orizontala si

15 Ibidem.

. 16 Adr-ran Alui Gheorghe, Pd.rintele lustin si morala unei oieli chgtigate, Editura ,,Cre-qrnla stramoseasca , p.51.

22

*d-"G.*-" --t-

Viala Cuoiosului Pdrinte Justin Prtrau

Valea Largului - satul natal al Pdrintelui

verticala. it'r fa^ille in sat gi in parohie, omul este legat indisolubil desemenii sii inh-o simbiozi gi unitate intreolalte cu toatd suflarea de lamic la mare, de la t6ndr la vdrstric, cu toFi intr-un prezmt continuu, in-tr-o solidaritate umane gi h bine, gi la riu, 9i la botez, gi la nuntd, gi la in-mormAntare, dar 9i intr-o solidaritate gi cu trecutuI, cu mogii gi shimo-gii, cu cei de sub glie si cu responsabilitatea pentru generatiile viitoareprin nastere de prunci si cresterea lor cu bund rAnduiali. in aceaste di-mensiune gi-au desfdgurat cursul vieli sahrf famiJia qi comunitatea paro-hiald la noi, romAnii, de-a lungul istoriei noastre, cdci pe buni dreptate

,,vegnicia s-a ndscut la sa{' , dtpd zicerea lui Lucian Blaga. Aga au triitsitenii de pe Valea Largului cea atat de dragd Pirintelui, atrnosferd incare s-a format in anii copiliriei.

La aceasti dimensiune se adaugi gi cea verticali, adici raportareaindividului" a familiei, a satului ca entitate social-comunitari gi paro-hiali la Dumnezeu, la ceea ce este absolut gi vesnic. Shibunii nogtri nus-au raportat la ideologii sociale, politice sau progresiste niscocite de oa-meni, ci la Evanghelia Domnului nostnl Iisus Flristos, n-au al"ut,,imp5ra$