Gestiunea financiara a intreprinderii

1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI

DISCIPLINA

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

Prof. Univ. Dr. VINTILĂ Georgeta Asist. Univ. Drd. FILIPESCU Maria-Oana

Asist. Univ. Drd. MOSCALU Maricica

BUCUREŞTI 2012

2

Introducere Titlul cursului: Gestiunea financiară a întreprinderii

Cursul se adresează studenţilor înscrişi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori şi face parte din planul de învăţământ aferent anului II, semestrul II. Obiectivele principale ale cursului, concretizate în competenţele pe care studentul le va dobândi după parcurgerea şi asimilarea acestuia:

familiarizarea cu situaţiile financiare de raportare, cu aspectele concrete ale tehnicilor de analiză şi previziune financiară;

capacitatea de a determina indicatori de echilibru financiar, performanţă financiară, rentabilitate şi risc;

valorificarea rezultatelor analizei financiare pentru planificarea financiară pe termen scurt şi pe termen lung.

Structura cursului: Cursul este structurat pe 8 unităţi de învăţare (capitole), cuprinzând:

aspecte teoretice şi practice privind analiza financiară, planificarea financiară pe termen scurt a activelor şi pasivelor curente, strategia financiară a întreprinderii;

întrebări şi aplicaţii practice propuse spre soluţionare. Evaluarea cunoştinţelor se va realiza sub două forme:

evaluare continuă, pe baza lucrărilor de verificare propuse la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare;

evaluare finală, realizată prin examenul susţinut în sesiunea de evaluare/reevaluare.

Criteriile de evaluare constau în:

ponderea evaluărilor pe parcursul semestrului ( teme de control) – 40% ponderea evaluării finale– 60%

3

Cuprinsul cursului

Unitatea de învăţare 1. Analiza poziţiei şi a echilibrului financiar al

întreprinderii.............................................................................................5

1.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare ...................................................... 5

1.2. Conţinutul unităţii de învăţare......................................................................................... 6

1.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind echilibrul financiar al întreprinderii ........... 6

1.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări .......................................................................... 6

1.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor ............................................................................10

Unitatea de învăţare 2. Analiza performanţelor financiare ale întreprinderii..............................13

2.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare .................................................... 13

2.2. Conţinutul unităţii de învăţare ...................................................................................... 14

2.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind performanţele financiare

ale întreprinderii..................................................................................................14

2.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări ....................................................................... 16

2.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 20

Unitatea de învăţare 3. Analiza fluxurilor de trezorerie (cash – flow-urilor)..............................23

3.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare .....................................................23


3.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind fluxurile de trezorerie ............................... 24

3.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări ........................................................................ 25


Unitatea de învăţare 4. Diagnosticul financiar al rentabilităţii.

Sistemul ratelor financiare ................................................................... 33



4.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind rentabilitatea întreprinderii ...................... 34

4



Unitatea de învăţare 5. Diagnosticul financiar al riscului.

Sistemul ratelor financiare...................................................................41



5.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind diagnosticul financiar al riscului ............. 42



Unitatea de învăţare 6. Planificarea financiară a întreprinderii.

Planificarea activelor şi pasivelor circulante ........................................ 48



6.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind planificarea financiară a întreprinderii.......49



Unitatea de învăţare 7. Decizia de investiţii şi de finanţare pe termen lung...............................57



7.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind decizia de investiţii

şi de finanţare pe termen lung ............................................................................ 59


7.2.2.1 Decizia de investiţii ........................................................................... 60

7.2.2.2. Decizia de finanţare .......................................................................... 63

7.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor.......................................................................... 69

8. Bibliografie............................................................................................................................. 72

5

Unitatea de învăţare 1. ANALIZA POZIŢIEI ŞI A ECHILIBRULUI

FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Cuprins

1.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare

1.2. Conţinutul unităţii de învăţare

1.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind echilibrul financiar al întreprinderii

1.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări

1.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor

1. 1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare

Cuvinte cheie: bilanţ, activ, capitaluri proprii, datorii, nevoi, resurse, echilibru financiar, lichiditate,

exigibilitate, structură de finanţare, bilanţ financiar, fond de rulment financiar, nevoie de fond de

rulment, trezorerie netă.

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii de învăţare, studentul va fi capabil să:

clasifice corect posturile bilanţiere, recunoscând elementele de activ şi pasiv din bilanţul unei

întreprinderi;

realizeze o analiză lichiditate-exigibilitate, după gruparea posturilor de activ în funcţie de

lichiditate şi a celor de pasiv în funcţie de gradul lor de exigibilitate;

transpună informaţiile contabile într-o formă adecvată nevoilor de analiză financiară

patrimonială;

calculeze şi să interpreteze corect indicatorii de echilibru financiar: fondul de rulment, nevoia

de fond de rulment, trezoreria netă;

explice modul de realizare al echilibrului financiar al unei societăţi, având în vedere şi domeniul

de activitate al acesteia.

6

1. 2. Conţinutul unităţii de învăţare

1. 2. 1. Indicatori si relaţii de calcul privind echilibrul financiar al

întreprinderii

Indicatori Relaţii de calcul

Situaţia netă (SN) SN = Activ total – Datorii totale

Fondul de rulment

(FR)

Varianta franceză:

FR = (Capital şi rezerve + Provizioane + Subvenţii pt. investiţii + Datorii ce

tb. plătite într-o perioada > 1 an) - Active imobilizate

Varianta anglo-saxonă:

FR = ACR nete (active curente nete1) =

(Active circulante + Ch. în avans) – (Datorii curente + Ven. înreg. în avans)

Nevoia de fond de

rulment (NFR)

NFR = (Active circulante – Investiţii financiare pe termen scurt – Casa şi

conturi la banci + Ch. în avans) - (Datorii ce tb. plătite într-o perioada mai < 1

an – Credite pe termen scurt + Ven. înreg. în avans)

Trezoreria netă (TN) TN = FR – NFR = Active de trezorerie – Resurse de trezorerie = (Investiţii

financiare pe termen scurt + Casa şi conturi la banci) - Credite pe termen scurt

1. 2. 2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări

Aplicaţia 1. Se consideră următoarea listă de elemente bilanţiere (bilanţ după repartizarea profitului) (mii lei):

Elemente Suma (mii lei) Produse finite 20.000 Subvenţii pentru investiţii 10.000 Casa 5.000 Rezerve din reevaluare 1.500 Clădiri 120.000 Furnizori 60.000 Cheltuieli de constituire 6.000

1 NWC – net working capital (in engl.)

7

Prime de capital 10.000 TVA de plată 15.000 Mijloace de transport 75.000 Materii prime 7.000 Creditori diverşi 4.000 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 2.500 Salarii datorate personalului 9.000 Capital social subscris vărsat 90.000 Impozit pe profit 12.000 Interese de participare 40.000 Creanţe clienţi 35.000 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 80.000 Venituri înregistrate în avans 2.000 Mărfuri 15.000 Dividende de plată 16.000 Clienţi-creditori 18.000 Rezerve legale 5.000 Conturi curente la bănci 30.000 Cheltuieli înregistrate în avans 1.000 Credite bancare pe termen scurt 19.000

Cerinţe:

a) Reconstituiţi bilanţul contabil (forma listă).

b) Calculaţi indicatorii de echilibru financiar şi interpretaţi rezultatele obţinute.

Rezolvare: a) Bilanţul contabil:

A. Active imobilizate

1. Imobilizări necorporale

2. Imobilizări corporale

3. Imobilizări financiare

241.000

6.000

195.000

40.000

B. Active circulante

1. Stocuri

2. Creanţe

3. Investiţii financiare pe termen scurt

4. Casa şi conturi la bănci

112.000

42.000

35.000

0

35.000

8

C. Cheltuieli în avans 1.000

D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioada de până la un an 153.000

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete - 42.000

F. Total active minus datorii curente 199.000

G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 80.000

H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 2.500

I. Venituri în avans

1. Subvenţii pentru investiţii

2. Venituri înregistrate în avans

12.000

10.000

2.000

J. Capital şi rezerve 106.500

b) Indicatorii de echilibru financiar:

Fondul de rulment (varianta franceză):

FR = (Capital şi rezerve + Provizioane + Subvenţii pt. investiţii + Datorii ce tb. plătite într-o perioadă

> 1 an) - Active imobilizate = 106.500 + 2.500 + 10.000 + 80.000 – 241.000 = - 42.000 < 0 →

Întreprinderea se confruntă cu o situaţie de dezechilibru financiar pe termen lung, deoarece nu-

şi poate acoperi (finanţa) integral activele pe termen lung (activele imobilizate) din resurse pe termen

lung (proprii şi împrumutate)

Fondul de rulment (varianta anglo-saxonă):

FR = ACR nete (active curente nete2) =

= (Active circulante + Ch. în avans) – (Datorii curente + Ven. înreg. în avans) =

= (112.000 + 1.000) – (153.000 + 2.000) = - 42.000 < 0 →

Valoarea negativă a indicatorului Active curente nete (de fapt, Datorii curente nete) denotă

eventuale probleme la nivelul lichidităţii întreprinderii, deoarece intrările previzibile totale de lichidităţi

într-o perioadă de un an nu vor acoperi ieşirile previzibile totale de lichidităţi în aceeaşi perioadă.

Nevoia de fond de rulment:

NFR = (Active circulante – Investiţii financiare pe termen scurt – Casa şi conturi la bănci + Ch. în

avans) - (Datorii ce tb. plătite într-o perioadă mai < 1 an – Credite pe termen scurt + Ven. înreg.

în avans) = (112.000 – 0 – 35.000 + 1.000) – (153.000 – 19.000 + 2.000) = - 58.000 < 0 →

2 NWC – net working capital (in engl.)

9

Echilibrul financiar pe termen scurt este realizat, în sensul că nevoile de finanţare pe termen

scurt sub formă de stocuri şi creanţe, necesare pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a

întreprinderii, sunt acoperite integral pe seama resurselor pe termen scurt.

Trezoreria neta

TN = FR – NFR = - 42.000 – (- 58.000) = 16.000 sau

TN = Active de trezorerie – Resurse de trezorerie =

= (0 + 35.000) - 19.000 = 16.000 > 0 →

În ansamblu, întreprinderea se caracterizează printr-o stare de echilibru financiar general.

Interpretarea indicatorilor de echilibru financiar:

Nevoi de finanţare Surse de finanţare

FR = 42.000

TN = 16.000

NFR = 58.000

Surse de finanţare pe termen scurt, sub formă de datorii de exploatare (datorii comerciale,

dividende de plată, salarii şi impozite de plată etc.), în sumă de 58.000 mii lei, finanţează active pe

termen lung (active imobilizate) în suma de 42.000 mii lei (rămase nefinanţate din resursele

permanante), iar diferenţa de 16.000 mii lei se regăseste în trezorerie.

Aplicaţia 2.

Pentru întreprinderea A se cunosc următoarele solduri finale din bilanţul exerciţiului N (mii lei):

Capitaluri proprii = 22.000, titluri de participaţie = 2.800, creanţe-clienţi = 10.600, creditori diverşi =

1.100, imobilizări corporale = 27.800, investiţii financiare pe termen scurt = 1.900, provizioane =

3.700, datorii financiare pe termen lung = 20.250, furnizori debitori = 4.200, furnizori = 4.400,

imobilizări necorporale = 2.450, disponibilităţi băneşti = 1.860.

Să se determine:

a) nivelul creditelor bancare curente în sold la sfârşitul exerciţiului N;

b) indicatorii de echilibru financiar: FR (FRP şi FRS), NFR, TN.

10

Rezolvare:

a) Nivelul creditelor bancare curente în sold la sfârşitul exerciţiului N

Activ = Capitaluri proprii + Datorii

Activ = 2.800 + 10.600 + 27.800 + 1.900 + 4.200 + 2.450 + 1.860

Capitaluri proprii + Datorii = 22.000 + 1.100 + 3.700 + 20.250 + 4.400 + credite bancare curente

51.610 = 51.450 + credite bancare curente

credite bancare curente = 160 mii lei

b) Indicatorii de echilibru financiar: FR (FRP şi FRS), NFR, TN

FR = (Capital şi rezerve + Provizioane + Subvenţii pt. investiţii + Dat. ce tb. plătite într-o per > 1 an)

- Active imobilizate = (22.000 + 3.700 +20.250) – (2.800 + 27.800 + 2.450) = 12.900

FRP = Capitaluri proprii şi asimilate – Active imobilizate nete =

= (22.000 + 3.700) – (2.800 + 27.800 + 2.450) = 25.700 – 33.050 = - 7.350

FRS = FR – FRP = 12.900 – (- 7.350) = 20.250

NFR = (Active circulante – Investiţii financiare pe termen scurt – Casa şi conturi la banci + Ch. în

avans) - (Datorii ce tb. plătite într-o perioadă mai < 1 an – Credite pe termen scurt + Ven. înreg.

în avans) = (Stocuri + Creanţe + Cheltuieli în avans) – (Datorii de exploatare + Venituri

înregistrate în avans) = (10.600 + 4.200) – (1.100 + 4.400) = 9.300

TN = FR – NFR = 12.900 – 9.300 = 3.600

TN = Active de trezorerie – Resurse de trezorerie = (1.900 + 1.860) – 160 = 3.600

1. 3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor

Studiul de caz nr. 1.

Din bilanţul contabil pe anul N al întreprinderii Z au fost extrase următoarele solduri pentru

elementele bilanţiere:

Sold la: Denumirea indicatorului 01.01.N 31.12.N Venituri înregistrate în avans 1.334 0Alte datorii cu scadenţa mai mică de un an 640.526 828.812Profitul sau pierderea reportată -508.380 -638.148

11

Casa şi conturi la bănci 8.184 4.107Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 12.599 12.599Rezerve din reevaluare 1.133.862 1.133.862Datorii comerciale – furnizori 13.846 2.843Profitul sau pierderea exerciţiului financiar -129.768 -234.124Produse finite 113.781 113.781Capital subscris şi vărsat 107.735 107.735TVA de plată 31.784 35.865Construcţii 1.141.890 1.123.564Provizioane 0 37.292Creanţe comerciale 26.229 31.830Rezerve 11.744 11.744

Pe baza acestor informaţii privind soldurile bilanţiere iniţiale şi finale:

a) reconstituiţi bilanţul contabil al exerciţiului N;

b) calculaţi şi interpretaţi indicatorul situaţie netă şi explicaţi diferenţa dintre acest indicator şi

capitalurile proprii;

c) calculaţi indicatorii de echilibru financiar (FR, NFR şi TN) la începutul şi la sfârşitul

exerciţiului precum şi variaţia lor;

d) interpretaţi modul de realizare al echilibrului financiar, atât static cât şi în dinamică.


O întreprindere prezintă următorul bilanţ contabil, la 31.12.N, înainte de repartizarea profitului

(mil. lei):

Activ 31.12.N Capital + Datorii 31.12.N Cheltuieli de constituire Clădiri Echipamente tehnologice Interese de participaţie Materii prime Produse finite Creanţe clienţi Investiţii financiare pe termen scurt Conturi la bănci Casa Cheltuieli înregistrate în avans

1065043522016013018050652045

Capital social Prime de capital Rezerve Rezultatul exerciţiului Provizioane pentru litigii Credite bancare pe termen lung Furnizori Clienţi-creditori Impozitul pe profit Credite bancare curente

1.1105060

12010

3401202035

100

TOTAL Activ 1.965 TOTAL Capital + Datorii 1.965 La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii suplimentare referitoare la activele,

capitalurile proprii şi datoriile întreprinderii:

12

• o parte din interesele de participaţie (10%) vor fi vândute în exerciţiul următor;

• pentru creanţe faţă de clienţi în valoare de 30 mil. lei întreprinderea a acordat clienţilor un

termen de plată mai mare de 1 an;

• pentru o parte din investiţiile financiare pe termen scurt, reprezentând acţiuni ale altor societăţi,

în sumă de 15 mil. lei, întreprinderea şi-a exprimat intenţia de a le pastra o perioadă mai mare

de 1 an;

• cheltuielile în avans vor deveni curente într-o perioadă mai mare de 1 an;

• se estimeaza că riscurile pentru care s-au constituit provizioanele se vor concretiza în exerciţiul

următor;

• 15 mil. lei reprezintă partea din creditele pe termen lung ce va fi scadentă în exerciţiul financiar

următor;

• clienţii creditori reprezintă avansuri încasate de la clienţi, pentru care întreprinderea va furniza o

contraprestaţie într-o perioadă mai mare de 12 luni;

• impozitul pe profit va fi plătit în luna aprilie a exerciţiului financiar următor;

• profitul exerciţiului va fi repartizat astfel: 70% - reinvestire, 30% - dividende.

Pe baza acestor informaţii să se construiască bilanţul financiar (lichiditate-exigibilitate) şi să se

calculeze indicatorii de echilibru financiar.

Pentru rezolvarea studiilor de caz propuse pentru autoevaluare trebuie să ne

reamintim noţiunile de bază, indicatorii şi relaţiile de calcul furnizate prin subcapitolul

1.2.1.

13

Unitatea de învăţare 2.

ANALIZA PERFORMANŢELOR

FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

Cuprins



2.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind performanţele financiare ale întreprinderii




Cuvinte cheie: cont de profit şi pierdere, venituri, cheltuieli, venituri monetare (încasabile), venituri

nemonetare (calculate), cheltuieli monetare (platibile), cheltuieli nemonetare (calculate), solduri

intermediare de gestiune, marje de acumulare, capacitatea de autofinanţare


identifice elementele de venituri şi cheltuieli şi să le clasifice pe cele 3 tipuri de activităţi ale

întreprinderii (exploatare, financiară şi extraordinară);

determine şi să interpreteze soldurile intermediare de gestiune, atât în varianta franceză, cât şi în

varianta anglo-saxonă;

calculeze şi să interpreteze capacitatea de autofinanţare a întreprinderii prin cele două metode;

formuleze aprecieri cu privire la performanţa financiară a întreprinderii pe baza rezultatelor

obţinute pentru soldurile intermediare de gestiune şi pentru capacitatea de autofinanţare.

14


2. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind performanţele financiare ale

întreprinderii Solduri intermediare de gestiune – metoda continentală (franceză)


Marja comercială (MC): Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile

Producţia exerciţiului (PE): Producţia vândută + Variaţia stocurilor + Producţia imobilizată

Valoarea adaugata (VA): MC

+ Producţia exerciţiului

– Consumuri externe (cuprind: Cheltuieli cu materii prime şi materiale,

Alte cheltuieli materiale, Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa),

Cheltuieli privind prestaţiile externe)

Excedentul brut de

exploatare (EBE):

VA

+ Venituri din subvenţii de exploatare aferente CA nete

- Cheltuieli cu personalul

- Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Rezultatul exploatarii (RE): EBE

+ Alte venituri din exploatare

- Alte cheltuieli din exploatare (despăgubiri, donaţii şi active cedate)

- Ajustări de valoarea privind imobilizările corporale şi necorporale

- Ajustări de valoare privind activele circulante

- Ajustări privind provizioanele

Rezultatul financiar (RF) Venituri financiare – Cheltuieli financiare

Rezultatul curent (RC): RE + RF

Rezultatul brut (RB): RC + Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare

Rezultatul net (RN): RB – Impozit pe profit

Capacitatea de autofinanţare

(CAF)

a) Metoda deductivă:

EBE

+ Alte venituri din exploatare (exclusiv: Venituri din cedarea activelor

şi Venituri din subvenţii pentru investiţii)

15

– Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate (exclusiv Cheltuieli

cu activele cedate)

+ Venituri financiare

– Cheltuieli financiare (exclusiv Ajustări de valoare privind imobiliz.

financiare şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante)

– Impozit pe profit

b) Metoda aditivă:

RN

+ Ajustări de valoare (amortizare, ajustări pentru depreciere, ajustări

pentru pierderi de valoare)

+ Ajustări privind provizioanele

+ Cheltuieli cu activele cedate

– Venituri din cedarea activelor

– Venituri din subvenţii pentru investiţii

Marjele de profit – metoda anglo-saxonă


Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor

cu dobânzile, cu impozitul pe profit, cu

amortizarea şi provizioanele

(engl. Earnings before interest, tax,

depreciation and amortization, EBITDA)

Ven. totale

– Ch. totale3 (exlusiv: cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli

privind impozitul pe profit, ajustări de valoare, ajustări

privind provizioanele)

Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor

cu dobânzile şi cu impozitul pe profit

(engl. Earnings before interest and tax,

EBIT)

EBITDA

- Ajustări de valoare


= EBITDA

- Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi

necorporale (Amortizari şi provizioane pentru

deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale)

– Ajustarea valorii activelor circulante

3 Consideram inclusa in cheltuielile totale si cheltuiala cu impozitul pe profit

16


– Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a

investiţiilor financiare deţinute ca active circulante

Rezultatul înainte de deducerea cheltuielii cu

impozitul pe profit

(engl. Earnings before tax, EBT)

EBT = EBIT – Ch. privind dobânzile

Rezultatul net (RN) RN = EBT – Impozit pe profit


Aplicaţia 1.

Contul de profit si pierdere al unei întreprinderi, pentru exerciţiul N, se prezintă astfel:

• Venituri din vânzarea mărfurilor = 11.000

• Producţia vândută = 32.000

• Variaţia stocurilor = - 2.500

• Producţia imobilizată = 1.000

• Alte venituri din exploatare:

Venituri din cedarea activelor = 1.500

• Cheltuieli cu materii prime şi materiale = 13.000

• Cheltuieli privind mărfurile = 8.000

• Cheltuieli cu energia şi apa = 5.000

• Cheltuieli cu personalul = 6.000

• Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale = 1.100

Cheltuieli privind amortizarea şi ajustările pentru deprecierea imob. corp. şi necorp. = 1.500

Venituri din ajustări pentru deprecierea imob. corp. şi necorp. = 400

• Alte cheltuieli de exploatare:

Cheltuieli privind prestaţiile externe = 2.000

Cheltuieli cu alte impozite taxe şi vărsăminte asimilate = 900

Cheltuieli cu activele cedate = 1.800

• Venituri din interese de participare = 2.300

17

• Venituri din dobânzi = 800

• Cheltuieli privind dobânzile = 1.600

• Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 200

• Impozit pe profit 16%

Să se determine:

a) soldurile intermediare de gestiune (varianta franceză);

b) marjele de acumulare (varianta anglo-saxonă).

Rezolvare:

a) Soldurile intermediare de gestiune (varianta franceză)

1. Marja comercială

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile = 11.000 – 8.000 = 3.000

%5,37100*000.8000.3100*

__==

vandutemarfurilorCostulMC - cota de adaos comercial

2. Valoarea adaugată

VA = MC + Producţia exerciţiului – Consumuri externe = 3.000 + 30.500 – 20.000 = 13.500

Producţia exerciţiului = Producţia vândută + Variaţia stocurilor + Producţia imobilizată =

= 32.000 – 2.500 + 1.000 = 30.500

Consumuri externe = Cheltuieli cu materii prime şi materiale + Alte cheltuieli materiale +

+ Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) +

+ Cheltuieli privind prestaţiile externe = 13.000 + 5.000 + 2.000 = 20.000

3. Excedentul brut al exploatării

EBE = VA + Venituri din subvenţii de exploatare aferente CA nete – Ch. personal – Ch. alte

impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 13.500 – 6.000 – 900 = 6.600

EBE reprezintă un flux de numerar potenţial din activitatea de exploatare, deoarece veniturile şi

cheltuielile luate în calculul său au, într-o proporţie foarte ridicată, caracter monetar (venituri şi

cheltuieli care se vor transforma în încasări, respectiv, în plăţi, în funcţie de termenul de

încasare a creanţelor si cel de plată a datoriilor).

18

EBE nu este influenţat de politica privind amortizarea şi provizioanele (deoarece nu au fost încă

deduse ajustările privind amortizarea şi provizioanele) şi nici de politica de finanţare (nefiind

încă deduse cheltuielile privind dobânzile).

4. Rezultatul exploatării

RE = EBE

+ Alte ven. din exploatare

- Alte ch. din exploatare (despăgubiri, donaţii şi active cedate)

- Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imob. corporale şi necorporale

- Ajustarea valorii activelor circulante

- Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

= 6.600 + 1.500 – 1.800 – 1.100 = 5.200

5. Rezultatul curent

RC = RE + RF = 5.200 + 1.300 = 6.500

RF = Ven. financiare – Ch. financiare = 2.300 + 800 – 1.600 – 200 = 1.300

6. Rezultatul brut

RB = RC + Rezultatul extraordinar = 6.500

7. Rezultatul net

RN = RB – Impozit pe profit = 6.500 – 1.040 = 5.460

Impozit pe profit = 16% * RB = 16% * 6.500 = 1.040

În practică, impozitul pe profit se calculează, conform Legii privind Codului Fiscal, astfel:

Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil

Profit impozabil = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) –

(Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile)

Exemple:

venituri neimpozabile: dividendele primite de la o persoană juridică română, deoarece au fost

supuse impozitului pe profit la societatea care a distribuit dividendele şi, apoi, impozitului pe

dividendele brute repartizate din profitul net (dublă impozitare);

19

cheltuieli nedeductibile: cheltuielile cu sponsorizarea (în contul acestor cheltuieli, contribuabilii

au dreptul să diminueze impozitul pe profit datorat cu o sumă cuprinsă între anumite limite

stabilite prin Legea privind Codul Fiscal).

8. Capacitatea de autofinanţare

CAF ≈ Venituri monetare – Cheltuieli monetare

1. Metoda deductivă:

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare (exclusiv: Venituri din cedarea activelor şi Venituri din

subvenţii pentru investiţii) – Ch. cu despăgubiri, donaţii şi active cedate (exclusiv Ch. cu

activele cedate) + Ven. financiare – Ch. financiare (exclusiv Ajustarea valorii imobilizărilor

financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante) – Impozit pe profit

= 6.600 + 0 – 0 + (2.300 + 800) – (1.600 + 200) – 1.040 = 6.860

2. Metoda aditivă:

CAF = RN + Ajustări privind amortizarea, ajustări pentru depreciere şi ajustări pentru pierderi de

valoare + Ajustări privind proviz. pentru riscuri şi cheltuieli + Ch. cu activele cedate – Ven. din

cedarea activelor – Ven. din subvenţii pentru investiţii

= 5.460 + 1.100 + 1.800 – 1.500 = 6.860

b) Marjele de acumulare (varianta anglo-saxonă):

1. EBITDA – Earnings before interest, tax, depreciation and amortization (rezultatul înainte de

deducerea cheltuielilor privind dobânzile, a impozitului pe profit, a amortizării şi a ajustărilor şi

provizioanelor)

EBITDA = Ven. totale – Ch. totale4 (exlusiv: ch. dobânzi, ch. impozit pe profit, ch. amortizare,

ajustări pentru depreciere, ajustări pentru pierderi de valoare şi ajustări pentru provizioane)

= (43.000 + 3.100) – (36.700 + 200) = 9.200

2. EBIT – Earnings before interest and tax (rezultatul înainte de deducerea dobânzilor şi a impozitului

pe profit)

EBIT = EBITDA – Ajustări privind amortizarea şi provizioanele =

= EBITDA

4 Consideram inclusa in cheltuielile totale si cheltuiala cu impozitul pe profit

20

– Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale

– Ajustări de valoare privind activele circulante

– Ajustări privind provizioanele

– Ajustări de valoare privind imob. fin. şi investiţiile fin. deţinute ca active circulante

= 9.200 – 1.100 = 8.100

3. EBT – Earnings before tax (rezultatul înainte de impozit pe profit)

EBT = EBIT – Ch. privind dobânzile = 8.100 – 1.600 = 6.500 ( = RB)

4. RN – rezultatul net

RN = EBT – Impozit pe profit = 6.500 – 1.040 = 5.460

De reţinut:

EBT + Dobânzi = EBIT

RN + Impozit pe profit + Dobânzi = EBIT sau

RN + Dobânzi = EBIT – Impozit ↔ 5.460 + 1.600 = 7.060 = 8.100 – 1.040

Aceste corelaţii vor fi folosite la calculul ratei rentabilităţii economice – Rec (ROA – Return on

Assets) şi a cash-flow-ului disponibil (CFD).

2. 3 Teste de autoevaluare a cunoştinţelor


Contul de profit şi pierdere al întreprinderii X furnizează următoarele informaţii cu privire la

veniturile şi cheltuielile exerciţiului financiar N (mil. u.m):

• venituri din vânzarea mărfurilor = 10.000;

• producţia vândută = 30.000;

• variaţia stocurilor = 5.000;

• producţia imobilizată = 2.500;

• venituri din vânzarea activelor = 1.500;

• venituri din subvenţii pentru investiţii = 500;

21

• cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile = 12.000;

• alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) = 5.000;

• cheltuieli privind mărfurile = 8.000;

• cheltuieli cu personalul = 5.500;

• ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale =1.300;

- cheltuieli (cu amortizări şi ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi

necorporale) = 1.400;

- venituri (din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale) = 100;

• cheltuieli privind prestaţiile externe = 2.000;

• cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 1.500;

• cheltuieli privind activele cedate = 1.200;

• venituri din interese de participare = 2.000;

• venituri din diferenţe de curs valutar = 100;

• venituri din sconturi obţinute = 500;

• pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate = 300

• cheltuieli privind dobânzile = 1.500;

• cota de impozit pe profit = 16%.

Calculaţi şi interpretaţi următorii indicatori:

a) MC, VA, EBE, RE, RC, RN;

b) CAF (ambele metode);

c) EBITDA, EBIT, EBT, RN.


Se cunosc următoarele informaţii din contul de profit şi pierdere (mil. u.m.):

• valoarea adaugată (VA) = 12.800

• ch. cu personalul = 3.900

• ch. cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 1.150

• cheltuieli de exploatare privind amortizarea şi ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 1.760

• venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital = 650

22

• venituri din subvenţii pentru investiţii = 450

• cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital = 800

• venituri de exploatare din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor = 350

• cheltuieli privind dobânzile = 1.440

• cota de impozit pe profit = 16%

Să se calculeze şi să se interpreteze capacitatea de autofinanţare (CAF), din punctul de vedere al

celor două metode.



2.2.1.

23


ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE

(CASH-FLOW-URILOR)

Cuprins



3.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind fluxurile de trezorerie




Cuvinte cheie: flux de numerar (cash-flow), încasări, plăţi, flux de numerar din activitatea de

exploatare, flux de numerar din activitatea de investiţii, flux de numerar din activitatea de finanţare,

cash-flow disponibil, cash-flow de gestiune, creştere economică, cash-flow disponibil pentru acţionari,

cash-flow disponibil pentru creditori


definească noţiunea de flux de numerar (cash-flow);

diferenţieze veniturile de încasări, respectiv cheltuielile de plăţi;

identifice fluxurile de numerar aferente fiecărui tip de activitate a întreprinderii;

definească şi să calculeze cash-flow-ul total prin ambele metode;

determine cash-flow-ul din activitatea de exploatare, cash-flow-ul din activitatea de investiţii şi

cash-flow-ul din activitatea de finanţare atât prin metoda directă, cât şi prin cea indirectă;

explice şi să calculeze cash-flow-ul disponibil total al întreprinderii, precum şi repartizarea

acestuia între acţionari şi creditori;

calculeze cash-flow-ul de gestiune şi să explice utilitatea acestuia în analiza financiară.

24


3. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind fluxurile de trezorerie Indicatori Relaţii de calcul

Cash-flow total (CF) CF = ∆TN = ∆FR - ∆NFR = ∆Nevoi de trez. - ∆Resurse de trez.

CF = CF exploatare + CF investiţii + CF finanţare

Cash-flow din activitatea

de exploatare

(CF exploatare)

1) Metoda indirectă:

PN

+ Ajustări privind amortizarea şi provizioanele

- Profitul din cedarea activelor

(Venituri din cedarea activelor – Cheltuieli cu activele cedate)

- Venituri financiare

- ∆NFR

2) Metoda directă:

+ Încasări din vânzări = CA - ∆Creanţe clienţi

- Plăţi pentru furnizori = Aprovizionări - ∆Furnizori = Ch. materiale

(materii prime, materiale, mărfuri, energie şi apă) + ∆Stocuri de la terţi -

∆Furnizori

- Plăţi pentru salarii (Cheltuieli cu personal - ∆Datorii salariale)

- Plăţi pentru alte ch. de exploatare = Alte ch. de exploatare - ∆Alte datorii

- Plaţi pentru dobânzi (Cheltuieli privind dobânzile - ∆Dobânzi de plată)

- Plăţi pentru impozitul pe profit


de investiţii

(CF investiţii)

+ Venituri financiare

+ Profitul din cedarea activelor

- ∆Active imobilizate (val. brută)


de finanţare

(CF finanţare)

∆Capital social – Dividende + ∆Datorii cu scadenţă > 1 an

Sau

∆Capitaluri proprii - PN + ∆ Datorii cu scadenţă > 1 an

Cash-flow disponibil total

(CFD)

1) După origine:

CFD = CF gestiune – Creşterea economică

2) După destinaţie:

25

CFD = CFD acţionari + CFD creditori

Cash-flow de gestiune

(CFgestiune)

CFgestiune = PN + Amortizare, ajustări de valoare şi provizioane + Ch.

dobânzi = EBIT – Impozit pe profit + Amortizare, ajustări de

valoare şi provizioane

Creşterea economică a

întreprinderii (Creşt. ec.)

Creşt. ec. = ∆AE în valoarea brută = ∆AI + ∆ACR nete (∆FR)

Cash-flow disponibil

pentru acţionari

CFD acţionari = Dividende - ∆Capital social

= Dividende - ∆CPR (exclusiv PN reinvestit)

= Dividende – (CPR1 – PN reinvestit – CPR0)

= Dividende + PN reinvestit – (CPR1 – CPR0)

= PN - ∆CPR

Cash-flow disponibil

pentru creditori

CFD creditori = Ch. dobânzi - ∆DAT > 1 an


Aplicaţia 1.

Cunoaşteţi următoarele date extrase din bilanţul contabil al unei întreprinderi aferent exerciţiului

financiar N (mii lei):

Activ N-1 N Capital + Datorii N-1 N

Active imobilizate

Active circulante:

- Stocuri de materii prime şi

materiale consumabile

- Mărfuri

- Creanţe

- Invest. fin. pe termen scurt

- Casa şi conturi la banci

320

650

60

20

415

30

125

625

740

70

35

455

75

105

Capitaluri proprii

Datorii cu scadenţă > 1 an

Datorii cu scadenţă < 1 an:

- Sume datorate instit. de credit

- Furnizori

- Alte datorii (fiscale şi sociale)

525

305

140

15

100

25

720

440

205

10

160

35

TOTAL 970 1.365 TOTAL 970 1.365

26

Contul de profit şi pierdere al aceluiaşi exerciţiu financiar prezintă următoarele informaţii (mii lei):

• cifra de afaceri = 1.860;


• cheltuieli privind mărfurile = 240;

• alte cheltuieli din afară (cu ch. cu energia şi apa) = 125;

• cheltuieli cu personalul = 375;

• cheltuieli cu amortizarea şi ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale = 145;

• venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale = 15;

• alte cheltuieli de exploatare:

- cheltuieli privind prestaţiile externe = 25;

- cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 40;

- cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital = 15;

• alte venituri din exploatare:

- venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital = 20;

• venituri financiare:

- venituri din dobânzi = 10;

• cheltuieli financiare:

- cheltuieli privind dobânzile = 120

• impozit pe profit = 30

Cerinţe:

a) determinaţi cash-flow-ul total, pe baza bilanţului;

b) determinaţi cash-flow-ul din activitatea de exploatare;

c) determinaţi cash-flow-ul din activitatea de investiţii;

d) determinaţi cash-flow-ul din activitatea de finanţare;

e) confruntaţi cash-flow-ul total determinat în cadrul analizei echilibrului financiar cu cel

determinat in cadrul tabloului fluxurilor de numerar.

Rezolvare:

a) Cash-flow-ul total (CF)

27

Cash-flow-ul total se poate determina pe baza bilanţului, în cadrul analizei echilibrului

financiar, ca variaţie e trezoreriei nete a întreprinderii, între sfîrşitul şi începutul exerciţiului, astfel:

CF = ∆TN = ∆FR - ∆NFR = ∆Nevoi de trezorerie - ∆Resurse de trezorerie =

= [(75 + 105) - (30 + 125)] - (10 - 15) = 25 – (- 5) = 30 > 0 →

La nivelul exerciţiului financiar N, întreprinderea a realizat un flux de numerar pozitiv

(încasările au depăşit plăţile), ceea ce reprezintă un aspect pozitiv al gestiunii financiare.

b) Cash-flow-ul din activitatea de exploatare

Reprezintă principalul flux de numerar al întreprinderii, principala sa sursă de numerar,

deoarece provine din desfăşurarea activităţii de bază a întreprinderii, corespunzător obiectului ei de

activitate. Se poate determina prin două metode: 1) directă; 2) indirectă.

Încasările principale provin din cifra de afaceri iar plăţile sunt îndreptate către furnizorii de

bunuri şi servicii şi alţi furnizori de servicii, salariaţi, creditori (sub formă de dobânzi) şi stat

(reprezentând impozit pe profit).

1) Metoda indirectă:

CF exploatare = 140 + 130 – 5 – 10 – (- 5) = 260

PN = 140

+ Ajustări privind amortizarea şi provizioanele = 145 – 15 = 130

- Profitul din cedarea activelor (Venituri din vânzarea activelor – Cheltuieli cu activele cedate)

= 20 -15 = 5

- Venituri financiare = 10

- ∆NFR = (105-80) + (455 - 415) – (160 - 100) – (35 - 25) = - 5

2) Metoda directă:

CF exploatare = 1.820 – 980 – 375 – 55 – 120 – 30 = 260

+ Încasări din vânzări = CA - ∆Creanţe clienţi = 1.860 – (455 - 415) = 1.820

- Plăţi pentru furnizori = Aprovizionări - ∆Furnizori = Ch. materiale (materii prime, materiale, mărfuri,

energie şi apă) + ∆Stocuri de la terţi - ∆Furnizori = 650 + (70 - 60) + 240 + (35 - 20) + 125 – (160 –

100) = 980

28

- Plăţi pentru salarii (Ch. cu personal - ∆Datorii salariale) = 375

- Plăţi pentru alte ch. de exploatare = Alte ch. de exploatare - ∆Alte datorii = 25 + 40 – (35 - 25) = 55

- Plăţi pentru dobânzi (Ch. Privind dobânzile - ∆Dobânzi de plată) = 120

- Plăţi pentru impozitul pe profit = 30

c) Cash-flow-ul din activitatea de investiţii

Cuprinde încasări/plăţi legate de vânzarea/cumpărarea de active imobilizate (necorporale,

corporale şi financiare) precum şi încasări provenind din deţinerea de imobilizări financiare (venituri

din interese de participare, venituri din dobânzi).

CF investiţii = 10 + 5 – 435 = - 420

Venituri Financiare = 10

+ Profitul din cedarea activelor = 20 – 15 = 5

- ∆Active imobilizate (val. brută) = 625 – 320 + (145 - 15) = 435

d) Cash-flow-ul din activitatea de finanţare

Cuprinde încasări/plăţi legate de atragerea şi rambursarea surselor de finanţare

(majorare/reducere de capital social, atragerea/rambursarea de credite), inclusiv plăţile pentru

remunerarea acestora (plata dividendelor5).

CF finanţare = 195 – 140 + 135 = 190

∆Capital social – Dividende + ∆Datorii cu scadenţă > 1 an

Sau

∆Capitaluri proprii = 720 – 525 = 195

- PN = 140

+ ∆ Datorii cu scadenţă > 1 an = 440 – 305 = 135

e) Cash-flow-ul total (CF)

CF = CF exploatare + CF investiţii + CF finanţare

30 = 260 + (- 420) + 190

5 Plata dobânzilor este atribuită cash-flow-ului de exploatare.

29

Aplicaţia 2.

O întreprindere prezintă următorul bilanţ contabil aferent exerciţiului financiar N (mii lei):


Active imobilizate

Active circulante

- Stocuri

- Creanţe


- Casa şi conturi la bănci

Ch. înregistrate în avans

1.575

435

215

120

25

75

20

1.615

485

255

115

50

65

10

Capitaluri proprii


Datorii cu scadenţă < 1 an


- Furnizori

- Datorii fiscale şi sociale

Venituri înregistrate în avans

920

800

295

40

175

80

15

1010

825

275

10

200

65

0

TOTAL 2.030 2.110 TOTAL 2.030 2.110

Din contul de profit şi pierdere al aceluiaşi exerciţiu financiar au fost extrase următoarele informaţii

(mii lei):

• cifra de afaceri = 3.800;

• venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital = 20;



• cheltuieli privind prestaţiile externe = 700;

• cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 375;

• cheltuieli cu amortizarea şi ajustări de valoare privind imobilizările = 115;

• cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital = 30;

• venituri din interese de participare = 10;

• cheltuieli privind dobânzile = 80;

• cota de impozit pe profit = 16 %.

Cerinţe:

a) determinaţi cash-flow-ul disponibil total, după origine;

b) determinaţi cash-flow-ul disponibil total, după destinaţie.

30

Rezolvare:

a) Determinarea CFD după origine:

După origine, cash-flow-ul disponibil reprezintă diferenţa dintre cash-flow-ul de gestiune al

întreprinderii şi creşterea ei economică.

CFD = CF gestiune – Creşterea economică = 472,2 – 230 = 242,2 mii lei

CF gestiune = PN + Amortizare, ajustări de valoare şi provizioane + Ch. dobânzi =

= EBIT – Impozit pe profit + Ajustări de valoare şi ajustări privind provizioanele =

= 277,2 + 115 + 80 = 410 – 52,8 + 115 = 472,2 mii lei

Creşterea economică = ∆AE în valoarea brută = ∆AI + ∆ACR nete (∆FR) =

= 155 + 75 = 230 mii u.m. > 0

∆AI = AI1 – AI0 + Amortizare şi ajustări de valoare privind imobilizarile =

= 1.615 – 1.575 + 115 = 155 > 0 → au avut loc, în cursul exerciţiului N, investiţii în activele

imobilizate ale întreprinderii, peste nivelul investiţiilor de menţinere (date de mărimea cheltuielilor cu

amortizarea şi a ajustărilor de valoare privind imobilizările).

∆ACR nete = 220 – 145 = 75 > 0 → întreprinderea a investit în creşterea capitalului de lucru net.

Creşterea economică a întreprinderii este pozitivă, ceea ce înseamna o creştere a activului ei

economic. Investiţiile pentru creşterea economică a întreprinderii necesită resurse. În acest exemplu,

creşterea economică, de 230 mii lei, poate fi acoperită din resursele proprii interne ale întreprinderii (de

472,2 = CF gestiune).

Deoarece, în acest exemplu, CF gestiune > Creşterea economică, rezultă un cash-flow disponibil

total pozitiv, ce va fi alocat (repartizat), pentru acţionari şi / sau creditori.

b) Determinarea CFD după destinaţie:

După destinaţie, cash-flow-ul disponibil se determină ca sumă a cash-flow-urilor cuvenite

acţionarilor (CFD pentru acţionari) şi creditorilor (CFD pentru creditori).

CFD = CFD acţionari + CFD creditori = 187,2 + 55 = 242,2 mii u.m.

31

CFD acţionari = Dividende - ∆Capital social = Dividende - ∆CPR (exclusiv PN reinvestit) =

= Dividende – (CPR1 – PN reinvestit – CPR0) =

= Dividende + PN reinvestit – (CPR1 – CPR0) = PN - ∆CPR

Presupunem că 75% din profitul net va fi reinvestit iar diferenţa va fi repartizată pentru

dividende. Atunci:

CFD acţionari = 69,3 – (1.010 – 207,9 – 920) = 187,2 mii u.m. > 0

sau

CFD acţionari = 277,2 – (1.010 - 920) = 187,2 mii u.m.

iar

CFD creditori = Ch. dobânzi - ∆DAT > 1 an = 80 – (825 - 800) = 55 mii u.m.

3. 3. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor

Studiul de caz nr.1. Din bilanţul şi contul de profit şi pierdere al exerciţiului N s-au reţinut următoarele informaţii (mii lei):

ACTIV N-1 N PASIV N-1 N

Active imobilizate 1.900 1.700 Capitaluri proprii 1.075 1.300

Datorii financiare 1.250 1.875Active circulante 500 1.750

Datorii de exploatare 75 275

Cifra de afaceri a fost 5.090, cheltuielile de exploatare monetare 3.978, cheltuielile cu amortizarea 127,

cheltuielile cu dobânzile 375, iar cota de impozit pe profit 16%. Determinaţi şi interpretaţi următorii indicatori:

cash-flow disponibil la nivelul întreprinderii (CFD), cash-flow disponibil pentru acţionari (CF acţ) şi cash-flow

disponibil pentru creditori (CF cr).


Pentru societatea ALFA cunoaşteţi următoarele informaţii din bilanţul de la 31.12.N (lei): ACTIV N-1 N CAPITALURI PROPRII + N-1 N

32

DATORII

Active imobilizate

Active circulante

- Stocuri

- Creanţe

- Investiţii financiare

pe termen scurt

- Casa şi conturi la

bănci

Cheltuieli înregistrate în

avans

5.300

31.500

12.500

15.000

700

3.300

500

4.600

40.400

13.200

25.000

700

1.500

300

Capitaluri proprii

Provizioane

Datorii pe termen lung

Datorii de exploatare

Credite bancare curente


3.800

1.500

10.000

17.000

4.000

1.000

7.700

1.700

12.500

19.000

2.900

1.500

Total 37.300 45.300 Total 37.300 45.300

Din contul de profit şi pierdere aferent aceleiaşi perioade reţinem:

• cifra de afaceri = 17.215.;

• cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile = 7.000;




• cheltuieli cu amortizarea şi ajustări de valoare privind imobilizările = 1.150;



Se cer:

a) Cash-flow-ul de gestiune şi cash-flow-ul de exploatare;

b) Cash-flow-ul disponibil calculat atât după originea sa, cât şi în funcţie de destinaţiile sale.

Confruntaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute.



3.2.1.

33


DIGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABILITĂŢII.

SISTEMUL RATELOR FINANCIARE

Cuprins



4.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind rentabilitatea întreprinderii




Cuvinte cheie: efort, efect, rate de rentabilitate, rata de rentabilitate economică, rata de rentabilitate

financiară, rata dobânzii, levier, efect de levier, rate de marja, rate de rotaţie, rate de structură

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil:

să definească conceptul de rentabilitate şi va cunoaşte modalităţile de cuantificare a acesteia;

să determine şi să interpreteze diferite rate de rentabilitate, în special rentabilitatea comercială,

rata dobânzii, rentabilitatea financiară şi rentabilitatea economică, pe baza datelor din situaţiile

financiare;

să recunoască modul de determinare al ratele de rotaţie şi de structură;

să înţeleagă şi să utilizeze corect noţiunile de efort şi efect, precum şi importanţa acestor noţiuni

la caracterizarea stării de rentabilitate a întreprinderii;

să calculeze şi să explice importanţa determinării efectului de levier;

să facă diferenţa între noţiunile de levier şi efect de levier;

să cuantifice rentabilitatea întreprinderii şi să propună soluţii cu privire la creşterea acesteia;

34


4. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind rentabilitatea întreprinderii


Activ economic (AE) Active imob. + ACRnete = Cap. proprii + Dat. cu scadenţă > 1 an

Active circulante nete (ACRnete) Active circulante (ACR) – Datorii cu scadenţă < 1 an (DCR)

Rata rentabilităţii economice (Rec) a)

0

11

0

11 ImRe

AEDobPN

AEpozitEBIT

c+

=−

=

b) Rec ca medie ponderată:

0

0

0

0 1**Re

AEanDAT

RdobAE

CPRRfinc

>+=

Rata rentabilităţii financiare (Rfin) a)

0

1

CPRPN

Rfin =

b) Rfin cu evidenţierea efectului de levier:

0

01*)(ReRe

CPRanDAT

RdobccRfin>

−+=

Rata dobânzii (Rdob)

0

1

1.

anDATdobanziCh

Rdob>

=

Efectul de levier financiar cRfin

CPRanDAT

Rdobc Re1

*)(Re0

0 −=>

−

35


Aplicaţia 1.

O întreprindere prezintă următorul bilanţ aferent exerciţiului financiar N (mii lei):


Active imobilizate

Active circulante

- Stocuri

- Creanţe

- Investiţii fin. pe termen scurt


Cheltuieli.. înregistrate în avans

1.575

435

215

120

25

75

20

1.615

485

255

115

50

65

10

Capitaluri proprii


Datorii cu scadenţă < 1 an


- Furnizori

- Datorii fiscale şi sociale


920

800

295

40

175

80

15

1010

825

275

10

200

65

0

TOTAL 2.030 2.110 TOTAL 2.030 2.110

Din contul de profit şi pierdere al aceluiaşi exerciţiu financiar se cunosc următoarele informaţii

(mii lei):

• cifra de afaceri = 3.800 mil.u.m.;






• cheltuieli cu amortizarea şi ajustări de valoare privind imobilizările = 115;


• venituri din interese de participare = 10;

• cheltuieli privind dobânzile = 80;


Să se determine şi să se interpreteze:

a) rata rentabilităţii economice (Rec), rata rentabilităţii financiare (Rfin), rata dobânzii (Rdob);

b) rentabilitatea economică, ca medie ponderată;

c) levierul şi efectul de levier financiar al îndatorării;

36

d) descompunerea factorială a ratelor de rentabilitate (Rec şi Rfin) pe factori de influenţă, conform

sistemului “du Pont”;

Rezolvare:

Bilanţul pe baza căruia vom calcula ratele de rentabilitate arată, sintetic, astfel:

AE = AI + ACRnete = CPR + DAT > 1an, unde:

AE - activ economic

AI - active imobilizate

ACRnete / DCRnete – active / datorii curente nete = (ACR + Ch. în avans) – (DAT < 1 an + Ven.

înreg. în avans)

ACR – active circulante

DAT < 1 an – datorii cu scadenţă mai mică de 1 an ( DCR )

DAT > 1 an - datorii cu scadenţă mai mare de 1 an

CPR – capitaluri proprii

Rfin

Rec

Rdob

Bilanţul economic arată astfel:


AI

ACR nete

1.575

145

1.615

220

Capitaluri proprii


920

800

1010

825

Total activ (AE) 1.720 1.835 Total capitaluri 1.720 1.835

a) Rata rentabilităţii economice

- Se determină ca raport între rezultatul înainte de dobânzi şi impozit pe profit (EBIT), sau o altă formă

de rezultat din exploatare (RE, net de impozit pe profit) şi activul economic al întreprinderii.

CPR

IMOB

ACRnete

DAT > 1 an

37

- Reprezintă rata rentabilităţii globale aferentă exploatării tuturor activelor, indiferent de modul de

finanţare al acestora (capitaluri proprii sau datorii pe termen lung); altfel spus, reprezintă rentabilitatea

ansamblului capitalurilor investite în întreprindere în scop profitabil, atât proprii cât şi împrumutate.

0

11

0

11 ImRe

AEDobPN

AEpozitEBIT

c+

=−

=

EBIT1 = (3.800 + 20 + 10) – (1.000 + 1.200 + 700 + 375 +30 + 115) = 410

EBT1 = EBIT1 – Ch. dobânzi = 410 – 80 = 330

Impozit pe profit1 = 0,16 * EBT1 = 0,16 * 330 = 52,8

PN1 = EBT 1 - Impozit pe profit1 = 330 – 52,8 = 277,2

Deci:

2076,0720.1

2,357720.1

802,277720.1

8,52410Re ==+

=−

=c (20,76 %)

Rata rentabilităţii financiare – exprimă rata de rentabilitate ce-i remunerează pe acţionari, în calitate

de proprietari, care investesc în întreprindere capitaluri proprii (capital social iniţial şi aporturi

ulterioare de capital, la care se adaugă celelalte acumulari sub formă de: profit reinvestit, rezultat

reportat, prime de capital, rezerve legale şi celelalte rezerve şi rezerve din reevaluare).

3013,0920

2,277

0

1 ===CPRPN

Rfin (30,13 %)

Rata dobânzii – exprimă rentabilitatea din punctul de vedere al creditorilor, care pun la dispoziţia

întreprinderii capitaluri împrumutate (pe o perioada mai mare de un an) şi sunt remuneraţi prin dobânzi.

1,080080

1.

0

1 ==>

=anDAT

dobanziChRdob (10 %)

b) Rentabilitatea economică detrminată ca medie ponderată

Având în vedere faptul că Rec reprezintă rentabilitatea globală a capitalurilor investite în

întreprindere, proprii şi împrumutate, iar fiecăreia dintre aceste componente de capital îi corespunde o

38

rată de rentabilitate specifică (Rfin pentru CPR şi Rdob pentru DAT > 1 an), atunci Rec poate fi scrisă

ca medie a celor două rate de rentabilitate specifice, ponderate cu proporţia în care întreprinderea se

finanţaează prin capitaluri proprii, respectiv prin capitaluri împrumutate. Astfel:

%76,20720.1

800*%10720.1

920*%13,301

**Re0

0

0

0 =+=>

+=AE

anDATRdob

AECPR

Rfinc

c) Rata rentabilităţii financiare şi efectul de levier financiar:

Pornind de la relaţia de mai sus, Rfin poate fi scrisă astfel:

0

01*)(ReRe

CPRanDAT

RdobccRfin>

−+=

Levierul (L)

Efectul de levier al îndatorării

Efectul de levier = %36,9920800*%)10%76,20(

1*)(Re

0

0 =−=>

−CPR

anDATRdobc

= Rfin – Rec = 30,13% - 20,76%

Situaţii posibile:

- Când Rec > Rdob, efectul îndatorării asupra Rfin este pozitiv, favorabil, iar creşterea gradului

de îndatorare duce la creşterea Rfin, dar doar atât timp cât Rec > Rdob;

- Punctul maxim până la care întreprinderea se poate îndatora este cel la care Rec = Rdob. Ca

urmare, efectul de levier este nul iar Rfin = Rec;

- Când Rec < Rdob, efectul de levier este negativ, nefavorabil, iar Rfin < Rec.

d) Descompunerea ratelor de rentabilitate, pe factori de influenţă, conform sistemului “du Pont”

Acest sistem de descompunere permite identificarea de căi pentru îmbunataţirea a ratelor de

rentabilitate, prin intermediul factorilor de influenţă, cantitativi şi calitativi.

Descompunerea ratei Rec:

39

209,2*094,0720.1800.3*

800.32,357*

ImImRe

0

1

1

11

0

11 ==−

=−

=AECA

CApozitEBIT

AEpozitEBIT

c = 0,2076

Rec = Rata marjei (factor cantitativ) * Rata rotaţiei AE (factor calitativ)

Rata rentabilităţii economice de 20,76% se obţine în condiţiile unei rate de marjă de 9,4% şi a

unei rate de rotaţie a activului economic într-un an, prin cifra de afaceri anuală, de 2,209 rotaţii / an.

Descompunerea ratei Rfin:

3013,08696,1*209,2*0729,0920720.1*

720.1800.3*

800.32,277**

0

0

0

1

1

1

0

1 =====CPRAE

AECA

CAPN

CPRPN

Rfin

Rfin = Rata marjei nete (f. cantitativ) * Rata rotaţiei AE (f. calitativ) * Rata de structură a capitalurilor

(f. calitativ)

Rata rentabilităţii financiare poate fi explicată printr-o rată a marjei nete de 7,29%, printr-o rată

de rotaţie a activului economic de 2,209 rotaţii / an şi printr-o rată de structura a capitalurilor de

1,8696.



Pentru societatea ALFA cunoaşteţi următoarele informaţii din bilanţul de la 31.12.N (lei): ACTIV N-1 N CAPITALURI PROPRII +

DATORII

N-1 N

Active imobilizate brute

Active circulante

- Stocuri

- Creanţe

- Investiţii financiare

pe termen scurt

- Casa şi conturi la

bănci

Cheltuieli înregistrate în

avans

5.300

31.500

12.500

15.000

700

3.300

500

4.600

40.400

13.200

25.000

700

1.500

300

Capital propriu

Provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli


Datorii de exploatare

Credite bancare curente


3.800

1.500

10.000

17.000

4.000

1.000

7.700

1.700

12.500

19.000

2.900

1.500

Total 37.300 45.300 Total 37.300 45.300

40

Din contul de profit şi pierdere aferent aceleiaşi perioade reţinem:

• cifra de afaceri = 15.515.;


• ch. cu materii prime şi materiale consumabile = 7.000;

• ch. cu personalul = 3.200;

• ch. privind prestaţiile externe = 700;

• ch. cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 375;

• cheltuieli cu amortizarea şi ajustările de valoare privind imobilizările = 900;


• venituri din interese de participare = 1.000;



Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de rentabilitate comercială, economică şi financiară.

Studiul de caz nr. 2

Cu active economice de 100.000 lei la începutul anului, finanţate în proporţie de 60% din capitaluri proprii şi

restul din datorii financiare, contractate la o rată medie de dobândă de 10%, s-a obţinut în exerciţiul financiar

analizat un rezultat înainte de dobânzi şi de impozit pe profit de 10.600 lei. Cunoscând cota de impozit pe profit

de 16% şi rata inflaţiei de 15%, să se calculeze rata reală a rentabilităţii financiare, rata reală a rentabilităţii

economice, precum şi efectul de levier.



4.2.1.

41


SISTEMUL RATELOR FINANCIARE.

DIGNOSTICUL FINANCIAR AL RISCULUI

Cuprins



5.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind diagnosticul financiar al riscului




Cuvinte cheie: cheltuieli fixe, cheltuieli variabile, prag de rentabilitate, producţia la prag, cifra de

afaceri la prag, prag de rentabilitate de exploatare, prag de rentabilitate global, coeficient al efectului de

levier de exploatare, coeficient al efectului de levier financiar, coeficient al efectului de levier

combinat, rate de lichiditate, rate de solvabilitate

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:

• înţeleagă noţiunea de risc şi modalităţile de măsurare a riscului întreprinderii ;

• identifice cheltuielile fixe şi variabile de la nivelul întreprinderii, în funcţie de activitatea

desfăşurată de către aceasta;

• definească şi va putea exemplifica noţiunea de prag de rentabilitate ;

• calculeze şi să definească atât volumul producţiei la prag, cât şi cifra de afaceri la prag ;

• definescă şi să determine, prin mai multe metode, coeficientul efectului de levier de exploatare

(CELE), coeficientul efectului de levier financiar (CELF) şi coeficientul efectului de levier

combinat (CELC);

• calculeze şi să interpreteze ratele de lichiditate şi solvabilitate.

42


5. 2. 1 Indicatori şi relaţii de calcul privind diagnosticul financiar al riscului


Producţia la prag (Qprag) cvup

CFQprag−

=

Cifra de afaceri la prag (CA prag) v

CFCAprag−

=1

CA prag de exploatare (%)

exp1

expMCV

lCFv

lCF=

−

CA prag global (%)

.expMCV

dobanziChlCF +

Marja relativă asupra ch.

Variabile (MCV(%%)) 100*100*

**)(100*100*

pvp

QpQvp

CACVCA

CAMCV −

=−

=−

=

Coeficientul efectului de levier de

exploatare (eRE/CA , CELE) 0

0

//CACARERE

ΔΔ =

0

0

REMCV =

PRCACACA−0

0

Coeficientul efectului de levier

financiar (eRC/RE , CELF) 0

0

//RERERCRC

ΔΔ =

DobRERE

RCRE

−=

0

0

0

0

Coeficientul efectului de levier

combinat (eRC/CA , CELC) 0

0

//CACARCRC

ΔΔ =

0

0

RCMCV =

PRGCACACA−0

0

Rata lichidităţii curente (engl.

Current ratio, Rcurentă) DCRACR

Rata lichidităţii rapide (engl. quick

ratio / testul acid, Rimediată) DCRStocuriACR −

Rata lichidităţii imediate (engl.

cash ratio, Rrapidă) DCRitatiDisponibiltsfinInvestitii

DCRCreanteStocuriACR +

=−− __

Profitul net pe acţiune (earnings

per share) actiuniNrPNEPS

.=

43

Dividenul pe acţiune (dividend per

share) actiuniNrDividendeDPS

.=

Multiplicatorul capitalizării

bursiere (price earnings ratio) EPSbursierCursPER _

=


Aplicaţia 1.

O întreprindere produce şi comercializează un singur tip de produs. In exerciţiul N, întreprinderea a

realizat o cifra de afaceri de 1.172.500 lei, în urma producerii şi vânzării unei producţii fizice într-un

volum de 23.450 bucăţi. Costul variabil unitar a fost de 30 lei. Cheltuielile fixe de exploatare ale

întreprinderii au înregistrat un nivel total de 188.000 lei. Cheltuielile privind dobânzile aferente

exerciţiului N au fost de 12.000 lei. Să se determine:

a) producţia la prag la nivelul exploatării;

b) cifra de afaceri la pragul de rentabilitate al exploatării;

c) cifra de afaceri la pragul de rentabilitate global;

d) producţia fizică necesară pentru a obţine un profit din exploatare egal cu 650.000 lei;

e) coeficientul efectului de levier al exploatării;

f) coeficientul efectului de levier financiar;

g) coeficientul efectului de levier combinat.

Rezolvare:

a) Producţia la prag

La pragul de rentabilitate avem următoarea egalitate:

CA = CT = CV + CF totale (pragul de rentabilitate global, pentru care rezultatul curent este nul) şi

CA = CT = CV + CF expl (pragul de rentabilitate al exploatării, pentru care rezultatul expl. este nul)

Mai departe:

p*Q = cvu*Q + CF expl iar RE (rezultatul din exploatare) = 0

44

Rezultă: 400.93050

000.188exp=

−=

−=

cvuplCFQprag bucăţi

Unde:

CA = cifra de afaceri, CT = costuri totale, CV = cheltuieli variabile totale, CF expl= cheltuieli fixe de

exploatare, CF totale = ch. fixe totale = Cf expl + CF financiare (cf. dobânzi), Q = producţia fizică, p =

preţ de vânzare, cvu = cost variabil unitar iar (p – cvu) = marja unitara asupra costului variabil (în

mărime absolută).

b) Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate al exploatării

Vom rescrie relaţia de la punctul anterior, exprimând costurile variabile în mărime relativă (ca procent

din cifra de afaceri). Astfel, la pragul de rentabilitate (al exploatarii) vom avea:

000.4706,01

000.1881

expRe =

−=

−=

vlCFCA xplP lei

6,05030

===p

cvuv sau 6,0500.172.1450.23*30

===CACVv şi semnifică ponderea costului variabil în preţ (a

costurilor variabile totale în cifra de afaceri)

c) Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate global

000.5006,01

000.12000.1881

=−+

=−

=v

CFtotaleCAPRglobal lei

d) MCV = CA – CV (marja asupra costurilor variabile totale, în mărime absolută)

Totodată MCV = CF + RE deoarece:

CA-

CV

= MCV

- CFexpl

= RE

MCV = 188.000 + 650.000 = 838.000 iar MCV (%) = 40%

Rezultă: 000.095.24,0000.838

(%)===

MCVMCVCA u.m.

45

e) Coeficientul efectului de levier al exploatării (CELE) măsoară elasticitatea rezultatului din

exploatare la modificarea cifrei de afaceri:

669,1000.470500.172.1

500.172.1exp_0

0 =−

=−

=lCApragCA

CACELE

Dacă CA creşte/scade cu 1%, RE creşte/scade cu 1,7%

Dacă CA creşte/scade cu 10%, RE creşte/scade cu 17%

f) Coeficientul efectului de levier financiar (CELF)

0446,1000.12000.281

000.281

0

0

0

0 =−

=−

==DobRE

RERCRE

CELF

RE0 = 000.188)6,01(*500.172.1 −− = 281.000 lei

g) Coeficientul efectului de levier combinat (CELC)

7434,1000.500500.172.1

500.172.1exp_0

0 =−

=−

=lCApragCA

CACELC

Sau CELC = CELE * CELF = 1,669 * 1,0446 = 1,7434

Arată sensibilitatea rezultatului curent la modificarea cifrei de afaceri cu un punct procentual.

Aplicaţia 2.

Să se calculeze pragul de rentabilitate în unităţi fizice şi valorice pentru o întreprindere ce produce şi

comercializează un singur tip de produs, în următoarele condiţii:

- preţ de vânzare unitar = 7,2 u.m.

- cost variabil unitar = 5,76 u.m.

- ch. fixe totale = 137.952 u.m.

Rezolvare:

- Pragul de rentabilitate în unităţi fizice:

800.9576,52,7

952.137=

−=

−=

vpCFQPR bucăţi

46

- Pragul de rentabilitate în unităţi valorice:

CAPR = QPR * p = 95.800 * 7,2 = 689.760 u.m.

Sau:

CA

- CV (cheltuieli variabile totale)

= MCV (marja asupra cheltuielilor variabile)

- CF (cheltuieli fixe totale)

= RC (rezultat curent)

MCV = CF + RC

MCV(%) – marja asupra cheltuielilor variabile (in %)

p – preţul de vânzare unitar

v – costul variabil unitar

Q – volumul producţiei

MCV(%) = %20100*2,7

76,52,7100* =−

=−p

vp

CAPR = 760.68920

100*952.137(%)

==MCV

CF u.m.



O întreprindere realizează în exerciţiul financiar N o cifra de afaceri în sumă de 25.500 mii lei,

în condiţiile unor cheltuieli variabile de 16.320 mii lei şi a unor cheltuieli fixe de exploatare de 2.700

mii lei. Cunoscând faptul că întreprinderea are contractate credite în sumă de 12.500 mii lei la o rata a

dobânzii de 11%, să se determine cifra de afaceri pentru care rezultatul curent este nul.


47

Pentru o întreprindere se cunosc următoarele informaţii financiare (mii lei) extrase din bilanţul

contabil şi din contul de profit si pierdere:

Bilanţ:


Active imobilizate

Active circulante

- Stocuri

- Clienţi



410

430

130

220

10

70

560

470

180

165

15

110

Capitaluri proprii


Datorii curente

380

320

140

550

375

105

TOTAL 840 1.030 TOTAL 840 1.030

Cont de profit si pierdere:

• cifra de afaceri (CA) = 1.048

• cheltuieli de exploatare monetare = 700

• cheltuieli privind amortizarea şi provizioanele = 150

• cheltuieli privind dobânzile = 48

• cota de impozit pe profit = 16 %

Alte informaţii financiare:

• cursul bursier (la 31 decembrie N) = 2,5 u.m. / acţiune

• numărul de acţiuni = 200 mii acţiuni

• 80% din profit se distribuie sub formă de dividende

Să se determine şi să se interpreteze:

a) Ratele de lichiditate;

c) Ratele valorii de piaţă.



5.2.1.

48


PLANIFICAREA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII.

PLANIFICAREA ACTIVELOR ŞI PASIVELOR CIRCULANTE

Cuprins



6.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind planificarea financiară a întreprinderii




Cuvinte cheie: ciclu de exploatare, active circulante, viteză de rotaţie, durată de rotaţie, număr de

rotaţii, planificarea activelor circulante, perioadă curentă, an de plan, sold planificat, accelerarea vitezei

de rotaţie, încetinirea vitezei de rotaţie, creştere sustenabilă, necesar suplimentar de capitaluri, vânzări

previzionate, achiziţii previzionate, sold previzionat clienţi, sold previzionat furnizori, flux de

trezorerie previzionat, sold previzionat trezorerie


previzioneze indicatorii financiari prin metoda normativă şi prin metoda procent din vânzări;

fundamenteze necesarul de finanţare a ciclului de exploatare şi sursele pentru acoperirea

acestuia;

realizeze previziunea stocului optim;

facă distincţie între operaţiuni cu/fără impact asupra trezoreriei;

identifice sursele şi destinaţiile încasărilor/plăţilor întreprinderii;

opereze mai bine cu principiul contabil al independenţei exerciţiului;

aplice mecanismul de acoperire al soldului negativ al trezoreriei, respectiv, de fructificare a

soldului pozitiv al acesteia.

49


6. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind planificarea financiară a întreprinderii Indicatori Relaţii de calcul

Durata de rotaţie a elementelor

de activ (A) sau de datorie (D)

(Drot)

360*)(CA

DADrot =

Număr de rotaţii (Nr. rot.) )(

360_DA

CADrot

rotNr ==

Soldul mediu al elementelor de

activ (A) sau de datorie (D)

( )(DA )

2)( SfSiDA +=

Durata de rotaţie a activelor

circulante (DrotACR) 360*

CAACRDrot ACR =

Mărimea planificată anuală a

ACR (ACRpl) CApl

DrotACRpl ACR *

360=

Mărimea planificată

trimestrială a ACR (ACRpl/trim) trimCApl

DrottrimACRpl ACR _*

90_ =

Stocul optim (Sopt)

d

a

TxcNxc2

N = necesarul anual de aprovizionat

ca = costul fix unitar pentru pregătirea unei noi aprovizionări

T = intervalul de timp considerat pentru reglementarea stocului

(1 an / 360 zile)

cd = costul de depozitare pe unitatea de stoc în unitatea de timp

Numărul de aprovizionări

(Nr. aprov.) optSN

Intervalul mediu între două

aprovizionări (i) NxTSopt

Necesarul de finanţare a

ciclului de exploatare (NFCE –

1) Metoda vitezei de rotaţie în funcţie de costurile exploatării

50

trimestrial), folosind metodele

sintetice 090

xDrPplNec TRIMTRIM =

PplTRIM = producţia în cost complet previzionată trimestrial

Dr0 = durata de rotaţie din perioada de bază, ajustată cu

influenţele previzibile din anul de plan (accelerare / încetinire)

2) Metoda vitezei de rotaţie în funcţie de activele circulante la 1000

lei producţie

000.14000.1/ xxACPpl

Nec TRIMTRIM =

PplTRIM = producţia în cost complet previzionată trimestrial

AC/1.000 = coeficientul “active circulante la 1.000 lei producţie”,

ajustat cu influenţele previzibile din anul de plan

(creştere / reducere)

3) Metoda vitezei de rotaţie în funcţie de cifra de afaceri

090xRcCAplNec TRIM

TRIM =

CAplTRIM = cifra de afaceri planificată trimestrial

Rc0 = rata de rotaţie (cinetică) din perioada de bază, ajustată cu

influenţele previzibile din anul de plan (accelerare / încetinire)


Aplicaţia 1.

Pentru o întreprindere se cunosc următoarele informaţii referitoare la exerciţiul financiar N:

- cifra de afaceri = 25.000 mil. lei;

- solduri bilanţiere (mil. lei):

Element Sold iniţial Sold final

Active circulante (total) 12.500 15.800

Stocuri 6.250 6.750

Creanţe 4.600 6.300

51

Casa şi conturi la bănci 1.650 2.750

Pentru exerciţiul următor s-a estimat creşterea cifrei de afaceri cu 15%.

Să se determine necesarul de finanţat al activelor circulante:

a) pentru exerciţiul următor (N+1), conform metodei normative;

b) pentru exerciţiul următor (N+1), conform metodei procent din vânzări;

c) pentru trimestrul I al exerciţiului următor, ştiind că cifra de afaceri planificată pentru această

perioadă este de 7.500 mil. lei;

d) trimestrial, ştiind că cifra de afaceri anuală planificată pentru exerciţiul N+1 se va realiza

urniform pe trimestre;

e) pentru exerciţiul următor, în condiţiile în care se estimează accelerarea vitezei de rotaţie cu 15

zile;

f) pentru exerciţiul următor, în condiţiile în care se estimează încetinirea vitezei de rotaţie cu 20

zile;

Rezolvare:

a) Necesarul anual de finanţare a activelor circulante (ACRpl) – metoda normativă

Pentru exerciţiul N:

76,203360*000.25150.14360*

000.252

800.15500.12

==

+

=ACRDrot zile

Pentru exerciţiul N+1:

5,272.1615,1*000.25*360

76,203==ACRpl mil. lei

b) Necesarul anual de finanţare a activelor circulante (ACRpl) – metoda % din cifra de afaceri

În condiţiile menţinerii constante a ritmului reînnoirii activelor circulante se va constata creşterea

necesarului de finanţat a ACR cu acelaşi procent cu care creşte CA, ca urmare a menţinerii constante a

proporţiei dintre mărimea ACR şi CA, pentru ambele perioade. Astfel:

5,272.1615,1*150.14%* ==Δ= CAACRACRpl N mil. u.m. deoarece

pl

pl

N

N

CAACR

CAACR

====15,1*000.25

5,272.16566,0000.25150.14

52

Practic, în acest caz, ajungem la acelaşi rezultat ca şi prin metoda normativă.

c) Necesarul trimestrial de finanţare a activelor circulante (ACRpl trim)

Relaţia CAplDrot

ACRpl ACR *360

= folosită pentru determinarea necesarului anual de finanţare

poate fi ajustată şi aplicată pentru determinarea necesarului de finanţare aferent unei fracţiuni de an. În

astfel de cazuri se va utiliza CA planificată pentru fracţiunea respectivă precum şi durata în zile a

acesteia. Cel mai adesea se utilizează trimestrul, durata sa fiind de 90 de zile. Vom avea, în acest caz

(pentru trimestrul I al anului de plan):

67,976.16500.7*90

72,203_*90

_ === trimCAplDrot

trimIACRpl ACR mil. u.m.

d) Necesarul trimestrial de finanţare a activelor circulante (ACRpl trim)

În acest caz, deoarece CA se va repartiza uniform pe trimestre, necesarul trimestrial de finanţare

va fi constant, astfel:

31,269.164

15,1*000.25*90

72,203_ ==trimACRpl mil .u.m.

e) Necesarul anual de finanţare a activelor circulante (ACRpl)

Dacă viteza de rotaţie se accelerează cu 15 zile, ea devine 203,76 – 15 = 188,76 zile iar necesarul

de finanţat va fi, în aceste condiţii:

58,074.1515,1*000.25*360

76,188==ACRpl mil. u.m. < 16.272,5 mil.u.m. (punctul a)), ceea ce

f) Necesarul anual de finanţare a activelor circulante (ACRpl)

Dacă viteza de rotaţie încetineşte cu 20 zile, ea devine 203,76 + 20 = 223,76 zile iar necesarul de

finanţat va fi, de data aceasta:

72,869.1715,1*000.25*360

76,223==ACRpl mil. u.m. > 16.272,5 mil.u.m. (punctul a)), ceea ce

înseamnă că reînnoirea mai lentă a activelor circulante determină creşterea nevoii de finanţare a ciclului

de exploatare.

53

Aplicaţia 2.

O întreprindere se aprovizionează cu materii prime în vederea fabricării unui produs. Cantitatea

necesară pentru un an de zile (N) este de 45.900 kg. Costul pregătirii (lansării) unei comenzi de

aprovizionare (ca) este de 2.445 mii lei iar costul de stocare al unui kg pe zi este de 0,5 mii lei. Să se

determine stocul optim, numărul optim de aprovizionări şi intervalul mediu între două aprovizionări.

Rezolvare:

Stocul optim se determină din următoarea relaţie:

Sopt = 67,116.15,0360

445.2900.4522==

xxx

TxcNxc

d

a kg

În condiţiile unui necesar anual de aprovizionat de 45.900 kg, numărul optim de aprovizionări va fi de:

10,4167,116.1

900.45==N aprovizionări iar

Intervalul mediu între două aprovizionări va fi de:

76,8900.45

36067.116.1==

xi zile

Aplicaţia 3.

Societatea ALFA a previzionat următorele valori ale vânzărilor şi cumpărărilor pentru

trimestrul I al anului de previziune (mii lei):

Ianuarie Februarie Martie

Vânzări 5.000 4.400 3.500

Cumpărări 4.100 3.900 3.300

Încasările de la clienţi sunt eşalonate astfel: 15% în luna vânzării, 60% în luna următoare

vânzării, iar restul în luna a doua de la vânzare. Datoriile către furnizori se achită 50% în luna

următoare aprovizionării, iar restul în luna a doua de la aprovizionare. Societatea plăteşte lunar salarii

54

în valoare de 700 mii lei, chirii în sumă de 100 mii lei şi înregistrează cheltuieli cu amortizarea în

valoare de 150 mii lei.

În bilanţul exerciţiului încheiat regăsim următoarele solduri: soldul trezoreriei = 670 mii lei;

soldul clienţilor = 2.000 mii lei, încasabili în luna ianuarie; soldul furnizorilor = 1.700 mii lei, plătibili

50% în luna ianuarie şi restul în luna februarie.

Determinaţi soldul trezoreriei la sfârşitul lunii martie.

Rezolvare:

Încasări Ianuarie Februarie Martie Sold final

Încasare sold iniţial clienţi (2.000)

Vânzări lunare planificate:

- Ianuarie (5.000)

- Februarie (4.400)

- Martie (3.500)

2.000

750

-

-

-

3.000

660

-

-

1.250

2.640

525

-

-

1.100

2.975

Total încasari vânzări (exploatare) 2.750 3.660 4.415 4.075

TOTAL ÎNCASĂRI 2.750 3.660 4.415 (1)

Plăţi Ianuarie Februarie Martie Sold final

Plată sold iniţial furnizori (1.700)

Achiziţii lunare planificate:

- Ianuarie (4.100)

- Februarie (3.900)

- Martie (3.300)

850

-

-

-

850

2.050

-

-

-

2.050

1.950

-

-

-

1.950

3.300

Total plăţi furnizori 850 2.900 4.000 5.250

Alte plăţi de exploatare planificate:

- salarii

- chirii

700

100

700

100

700

100

Total plăţi de exploatare 1.650 3.700 4.800

TOTAL PLĂŢI 1.650 3.700 4.800 (2)

FLUX NET DE NUMERAR (1) –

(2)

1.100 - 40 - 385 (3)

55

Sold iniţial disponibilităţi 670 1.770 1.730 (4)

Sold final disponibilităţi = (3) + (4) 1.770 1.730 1.345


Studiul de caz nr.1

Societatea BETA a previzionat următorele valori ale vânzărilor şi cumpărărilor pentru

trimestrul I al anului de previziune (mii lei):

Ianuarie Februarie Martie

Vânzări 2.000 2.400 2.200

Cumpărări 1.800 1.900 2.300

Încasările de la clienţi sunt eşalonate astfel: 55% în luna vânzării, iar restul în luna următoare

vânzării. Datoriile către furnizori se achită 40% în luna următoare aprovizionării, iar restul în luna a

doua de la aprovizionare. Societatea plăteşte lunar salarii în valoare de 500 mii lei şi înregistrează

cheltuieli cu amortizarea în valoare de 100 mii lei.

Din bilanţul exerciţiului încheiat reţinem următoarele solduri: soldul trezoreriei = 550 mii lei;

soldul clienţilor = 1.000 mii lei, încasabili în luna ianuarie; soldul furnizorilor = 700 mii lei, plătibili

40% în luna ianuarie şi restul în luna februarie.

Determinaţi soldul final al trezoreriei aferent lunii martie (mii lei).


Folosind datele de la studiul de caz nr. 1, să se recalculeze soldul previzionat al trezoreriei

întreprinderii la sfârşitul lunii martie, în condiţiile în care, la începutul fiecărei luni, soldul pozitiv este

plasat la o rată a dobânzii de 21% pe an, iar soldul negativ este acoperit prin contractarea de credite de

trezorerie la o rată a dobânzii de 27% pe an.

56


Pentru o cifră de afaceri anuală de 2.000 mii. lei, principalii indicatori de echilibru financiar

înregistrează următoarele mărimi exprimate în număr de zile (rate cinetice) de recuperare prin cifra de

afaceri: fondul de rulment (FR) = 115,2 zile; nevoia de fond de rulment (NFR) = 80,1 zile. În aceste

condiţii, să se determine echivalentul indicatorilor financiari în mărimi absolute.



6.2.1.

57


DECIZIA DE INVESTIŢII ŞI

DE FINANŢARE PE TERMEN LUNG

Cuprins



7.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind decizia de investiţii şi de finanţare pe

termen lung


7.2.2.1 Decizia de investiţii

7.2.2.2. Decizia de finanţare



Cuvinte cheie privind decizia de investiţii: investiţie, cost iniţial al investiţiei, fluxuri de numerar

generate de investiţie, actualizare, capitalizare, valoarea în timp a banilor, rată de actualizare, cost de

oportunitate, valoare reziduală, durata de viaţă a investiţiei, valoare actualizată, valoare actualizată

netă, rata internă de rentabilitate, rata internă de rentabilitate modificată, termen de recuperare

neactualizat, termen de recuperare actualizat, indice de profitabilitate

Cuvinte cheie privind decizia de finanţare: surse de finanţare, surse proprii, surse împrumutate,

majorare/reducere de capital social, valoare nominală, preţ de emisiune, curs bursier, valoare de piaţă,

drept de emisiune, drept de atribuire, raport de emisiune, rată/amortisment, anuitate, dobândă,

economie fiscală

58

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea temei privind decizia de investiţii, studentul va fi

capabil să:

definească noţiunea de investiţie şi să enumere indicatorii de evaluare a proiectelor de

investiţii;

definească şi să calculeze valoarea actuală netă (VAN), precum şi să enumere elementele

utilizate în calculul acesteia;

definească şi să calculeze rata internă de rentabilitate (RIR), rata internă de rentabilitate

modificată (RIRM), termenul de recuperare (TR) şi indicele de profitabilitate (IP);

aplice corect formulele de calcul ale indicatorilor de evaluare a proiectelor de investiţii,

rezolvând un set de probleme;

indice, în funcţie de valorile obţinute ale indicatorilor, dacă un proiect de investiţii merită sau

nu să fie adoptat;

descrie şi să utilizeze corect noţiunile privind investiţiile.

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea temei privind decizia de finanţare, studentul va

fi capabil să:

identifice şi să definească sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii;

întocmească un tablou de rambursare al unui împrumut;

identifice avantajele şi dezavantajele fiecărei modalităţi de rambursare;

definească şi să determine valoarea drepturilor de atribuire şi a celor de subscriere;

interpreteze impactul drepturilor de subscriere şi a celor de atribuire asupra acţionarilor, vechi şi

a celor noi;

59


7. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind decizia de investiţii

şi de finanţare pe termen lung


CF mediu anual actualizat (CFact/an)

CFact/an = n

)1(VRk)(1CF1

n t-

t∑=

−+++n

t

nk

Termenul mediu de recuperare (TR) TR =

act/an

0

CFI

Valoarea actuală netă (VAN) VAN = ∑

= +

n

tt

t

kCF

1 )1( + nk)1(

VR n

+ - I0

Indicele de profitabilitate (IP)

IP = 0

1t

t

I)1(k)(1

CF∑= +

++

n

tn

n

kVR

= 1 + 0I

VAN

Rata internă de rentabilitate (RIR) RIR = k pentru care VAN = 0

şi se obţine din ecuaţia:

∑= +

n

tt

t

RIRCF

1 )1( + nRIR)1(

VR n

+ - I0 = 0

Primă de emisiune PE – VN

Capitalizare bursieră (CB) N*C0

Curs bursier teoretic / Valoare de piaţă teoretică

(Ct) nNPEnCN

Ct ++∗

=*0

Valoarea teoretică a unui drept de subscriere

(DS)

DS = C0 – Ct (când CPEVN ≤≤ )

Valoarea teoretică a unui drept de atribuire (DA) DA = C0 – Ct (când PE = 0)

Amortisment (a) nS

a 0=

Anuitate (A) n

d

d

rrS

A −+−=

)1(1*0

60

Elemente:

Costul iniţial al investiţiei (I0) = investiţia netă actualizată la momentul zero

k – rata de actualizare

n – durata de viaţă a investiţiei

CFt – intrările nete de trezorerie ale perioadei t; t = n,1

VRn – valoarea reziduală

VN – valoarea nominală

PE – preţul de emisiune

C0 – curs bursier/valoare de piaţă a unei acţiuni, înainte de majorarea capitalului

Ct – curs bursier/valoare de piaţă teoretic(ă) a unei acţiuni, după majorarea capitalului

N – număr de acţiuni existente înainte de majorarea de capital

n- număr de acţiuni nou emise

DS – valoarea teoretică a unui drept de subscriere

DA – valoarea teoretică a unui drept de atribuire

S0 – valoarea creditului

rd – rata dobânzii

n – maturitatea împrumutului, nt ,1=


7. 2. 2. 1 Decizia de investiţii

Aplicaţia 1.

Care este valoarea prezentă (PV) a unor fluxuri de numerar (CF) de 150 EUR obţinute anual,

pentru o perioadă de timp foarte mare, tinzând către infinit, dacă rata de actualizare folosită în calculele

de evaluare este de 15% (k)?

Rezolvare:

PV = Σ CFt / (1+k)t , nt ,1= ; n→∞; CFt = constant = 150 EUR

61

PV = Σ 150 / 1,15t , nt ,1= ; n→∞

PV = 150/1,15 + 150/1,152 + 150/1,153 + .........

PV = 150/1,15 * ( 1+ 1/1,15 + 1/1,152 + .........)

PV = 150/1,15 * [ (1 – 1/1,15n ) / (1 – 1/1,15)], n→∞ ⇒ 1/1,15n→0

PV = 150/1,15 * [ 1/ (0,15/1,15)]

PV = 150/0,15

PV = 1000 EUR

Aplicaţia 2.

Un proiect de investiţii de 7000 u.m. (I0) va degaja fluxuri de trezorerie viitoare de 2000 lei, în

primul an, 3000 lei în anul al doilea, 4000 lei în anul al treilea şi o valoare reziduală (VR) de 3000 lei.

Rata de actualizare (k) stabilită la nivelul ratei minime de rentabilitate (după impozitare) cerută de

investitori este de 20%. Evaluaţi proiectul de investiţii având în vedere următoarele criterii:

a) valoare actuală netă (VAN);

b) rată internă de rentabilitate (RIR);

c) termen de recuperare (TR);

d) indice de profitabilitate (IP).

Rezolvare:

a) Valoarea actuală netă

VAN = ∑= +

n

tt

t

kCF

1 )1( + nk)1(

VR n

+ - I0

VAN = 2,1

2000 + 22,13000 + 32,1

4000 + 32,13000 - 7000

VAN = 800,926 u.m.

VAN > 0 ⇒ proiectul merită adoptat, deoarece din fluxurile viitoare actualizate se recuperează

integral investiţia actualizată şi se obţine şi un câştig suplimentar.

62

b) Rata internă de rentabilitate

VAN = 0 => I0 = ∑= +

n

tt

t

RIRCF

1 )1( + nRIR)1(

VR n

+

7000 = )1(

2000RIR+

+ 2)1(3000

RIR+ + 3)1(

4000RIR+

+ 3)1(3000

RIR+

Pt. RIR1 = 25% ⇒ VAN1 = 104 u.m.

Pt. RIR2 = 27% ⇒ VAN2 = - 148 u.m.

RIRRIR −=

− 27,0148

25,0104

⇒

RIR = 25,83%

RIR > k, proiectul merită să fie adoptat, deoarece oferă o rată internă de rentabilitate superioară

ratei de rentabilitate cerută de investitori.

c) Termenul de recuperare

CFact/an = n

k)(1CF1

t-t∑

=

+n

t ⇒ CFact/an = n

)1(VR k)(1CF1

n t-

t∑=

−+++n

t

nk =

31,26003

926,78003

2,130004000

1,23000

1,22000 32

==

+++

u.m. / an

TR = act/an

0

CFI

= TR = 69,22600,31

7000= ani

TR este mai mic decât durata de viaţă a proiectului, deci investiţia se recuperează într-o perioadă

mai mică de 3 ani, aşadar proiectul este acceptabil şi prin prisma acestui criteriu.

d) Indicele de profitabilitate

63

IP = 0

1t

t

I)1(k)(1

CF∑= +

++

n

tn

n

kVR

= 1 + 0I

VAN

IP = 1 + 7000

926,800 ⇒ IP = 1,11

IP > 1 ⇒ proiectul poate fi adoptat.

7. 2. 2. 2. Decizia de finanţare

Aplicaţia 1.1

Pentru o întreprindere, constituită ca societate comercială pe acţiuni, se cunosc următoarele

informaţii:

• valoarea capitalului social este de 3.000.000 lei, constituit dintr-un număr de 3.000 de acţiuni cu

o valoare nominală de 1.000 lei;

• rezervele societăţii sunt în sumă de 1.500.000 lei;

• cursul bursier (valoarea de piaţă) a unei acţiuni este de 1.700 lei.

Majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni contra numerar. În situaţia în care AGA

extraordinară hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea a 1.500 de acţiuni la preţul de

emisiune de 1.250 lei, să se determine:

a) cursul bursier teoretic;

b) valoarea teoretică a unui drept de subscriere;

c) preţul plătit de un acţionar vechi pentru o acţiune nouă;

d) preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune nouă;

e) situaţia capitalului (averii) unui acţionar vechi ce deţine un număr de 7 acţiuni.

Rezolvare:

a) Cursul bursier teoretic, după majorarea de capital social, reprezintă media ponderată a valorii

nominale şi a preţului de emisiune, astfel:

64

00 700.1550.1

500.1000.3250.1*500.1700.1*000.3*

CnN

PEnCNCt =<=

++

=++∗

=

N*C0 = CB – reprezintă capitalizarea bursieră, adică valoarea de piaţă totală a acţiunilor societăţii

Se constată reducerea valorii de piaţă a unei acţiuni, după operaţiunea de majorare a capitalului

social, ca urmare a faptului că preţul de emisiune trebuie să se încadreze într-un interval, astfel:

CPEVN ≤≤

b) Valoarea teoretică a unui drept de subscriere:

DS = C0 – Ct = 1.700 – 1.550 = 150 u.m. sau, simplificat:

150500.1000.3

500.1*)250.1700.1(*)

0( =

+−=

+−=

nN

nPECDS u.m./actiune

c) Datorita drepturilor preferentiale de subscriere, acţionarii vechi pot cumpăra acţiuni din noua

emisiune la preţul de emisiune (1.250 lei), în cadrul termenului hotărât de AGA, dar cu o condiţie, şi

anume: aceştia trebuie să facă dovada ca deţin, pentru fiecare acţiune nouă pe care doresc să o

cumpere, un număr de drepturi de subscriere egal cu raportul de emisiune, NDS. În acest exemplu,

2==nNN DS ceea ce înseamnă că pentru fiecare două acţiuni vechi se emite o acţiune nouă iar pentru a

cumpăra o acţiune nouă la preţul de emisiune un acţionar vechi trebuie să posede 2 DS-uri.

d) Un acţionar nou, dat fiind că nu deţine cele 2 DS-uri va trebui să le achiziţioneze de pe piaţă, astfel

încât preţul plătit de acesta va fi egal cu:

PE + NDS * DS = 1.250 + 2*150 = 1.550 lei. / acţiune = Ct

Asadar, preţul plătit de un acţionar nou este egal chiar cu valoarea teoretică a acţiunii după

majorarea de capital. În felul acesta, noii acţionari nu sunt avantajaţi faţă de vechii acţionari, care

suferă o pierdere, compensată prin acordarea de DS-uri.

65

e) Vom analiza situaţia averii unui acţionar ce deţine un număr de 7 acţiuni vechi, pentru care

primeşte 7 DS-uri iar valoarea averii sale iniţiale este de 7 * 1.700 = 11.900 lei.

El are la dispoziţie două opţiuni:

1. Foloseşte DS-urile pentru a cumpăra acţiuni la PE:

- cumpără 3 acţiuni noi, folosind 6 din cele 7 DS-uri, pentru care plăteşte 381.250 = 3.750 lei

- vinde DS-ul rămas pentru care încasează 1 * 150 = 150 lei

- deţine 10 acţiuni care valorează 10 * 1.550 = 15.500 lei

Averea finală = 15.500 – 3.750 + 150 = 11.900 lei

2. Vinde toate cele 7 DS-uri:

- încasează contravaloarea DS-urilor vândute: 7 * 150 = 1.050 lei

- deţine în continuare 7 acţiuni care valorează acum: 7 * 1.550 = 10.850 lei

Averea finală: 10.850 + 1.050 = 11.900 lei

Aplicaţia 1.2.

Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor. În situaţia în care AGA extraordinară

hotărăşte majorarea capitalului social prin încorporarea a 1.000.000 lei din rezervele societăţii, să se

determine:


b) valoarea teoretică a unui drept de atribuire;

c) preţul plătit de un acţionar vechi pentru o acţiune veche;

d) preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune nouă;

e) situaţia capitalului (averii) unui acţionar vechi ce deţine un număr de 8 acţiuni.

Rezolvare:

a) Încorporarea rezervelor societăţii în capitalul social presupune distribuirea gratuită (PE = 0) de

acţiuni noi. Valoarea teoretică a unei acţiuni va fi:

00 700.1275.1

000.1000.30*000.1700.1*000.3*

CnN

PEnCNCt =<=

++

=++∗

=

66

b) Valoarea teoretică a unui drept de atribuire:

DS = C0 – Ct = 1.700 – 1.275 = 425 u.m.

c) Un acţionar vechi va primi gratuit o acţiune nouă cu condiţia să deţină un număr de DA-uri egal cu

raportul 3==nNN DA .

d) Un acţionar nou trebuie să achiziţioneze de pe piaţă cele 3 DA-uri, acestea putând avea calitatea de

titluri negociabile pentru care va plăti 3 * 425 = 1.275 lei, adică exact Ct.

e) Analiza situaţiei averii unui acţionar ce deţine un număr de 7 acţiuni vechi, pentru care primeşte 7

DA-uri iar valoarea averii sale iniţiale este de 8 * 1.700 = 13.600 lei.

El are la dispoziţie două opţiuni:

1. Foloseşte DA-urile pentru a cumpăra acţiuni la PE:

- primeşte gratuit 2 acţiuni noi, folosind 6 din cele 8 DA-uri

- vinde cele 2 DA-uri rămase pentru care încasează 2 * 425 = 850 lei

- deţine 10 acţiuni care valorează 10 * 1.275 = 12.750 lei

Averea finală = 12.750 + 850 = 13.600 lei

2. Vinde toate cele 8 DA-uri:

- încasează contravaloarea DS-urilor vândute: 8 * 425 = 3.400 lei

- deţine în continuare 8 acţiuni care valorează acum: 8 * 1.275 = 10.200 lei

Averea finală: 10.200 + 3.400 = 13.600 lei

Aplicaţia 2.

Să se întocmească tabloul de rambursare pentru un împrumut în valoare de 24.000 lei,

contractat la o rată a dobânzii de 15%, pe o perioadă de 6 ani, pentru cele trei modalităţi de rambursare:

a) Rambursare prin amortismente constante;

b) Rambursare prin anuităţi constante;

67

c) Rambursare integrală la sfârşitul perioadei.

Rezolvare:

a) Rambursare prin amortismente constante

An Valoarea rămasă a împrumutului (Srt) Dobânda (Dt) Amortisment (a) Anuitatea (At)

1 24000 3600 4000 7600

2 20000 3000 4000 7000

3 16000 2400 4000 6400

4 12000 1800 4000 5800

5 8000 1200 4000 5200

6 4000 600 4000 4600

12600 24000 36600

Această modalitate de rambursare presupune rambursarea periodică (anuală, în acest exemplu) a

unei parţi (amortisment) constante din valoarea împrumutului. Relaţiile de calcul sunt următoarele:

nS

a 0=

dtt rSrD *=

aSrSr tt −= −1

aDA tt +=

b) Rambursare prin anuităţi constante

An Valoarea rămasă a împrumutului (Srt) Dobânda (Dt) Amortisment (at) Anuitatea (A)

1 24000,0 3600,0 2741,7 6341,7

2 21258,3 3188,7 3153,0 6341,7

3 18105,3 2715,8 3625,9 6341,7

4 14479,4 2171,9 4169,8 6341,7

5 10309,7 1546,4 4795,3 6341,7

6 5514,4 827,2 5514,5 6341,7

14050,1 24000,1 38050,2

68

Rambursarea prin anuităţi constante presupune plata periodică (anuală, în acest exemplu) a unei

sume constante (anuitatea) care conţine o parte de amortisment (crescătoare) şi o parte de dobândă

(descrescătoare), ambele fiind variabile. Relaţiile de calcul sunt:

nd

d

rrS

A −+−=

)1(1*0

dtt rSrD *=

ttt aSrSr −= −1

tt DAa −=

c) Rambursare integrală la sfârşitul perioadei

An Valoarea rămasă a împrumutului (Srt) Dobânda (D) Amortisment (at) Anuitatea (At)

1 24000,0 3600,0 0,0 3600,0

2 24000,0 3600,0 0,0 3600,0

3 24000,0 3600,0 0,0 3600,0

4 24000,0 3600,0 0,0 3600,0

5 24000,0 3600,0 0,0 3600,0

6 24000,0 3600,0 24000,0 27600,0

21600,0 24000,0 45600,0

În cazul rambursării la sfârşitul perioadei, întreagă sumă este rambursată în ultimul an iar pe parcursul

perioadei se plăteşte doar dobânda, la întreaga valoare a împrumutului. În acest caz, relaţiile de calcul

sunt:

drSrD *0=

at = 0, )1(,1 −= nt , iar an = V0

0SrSrt =

DaA tt +=

69



Un proiect de investiţii, al cărui cost iniţial este de 77.000 u.m, degajă următoarele fluxuri de

numerar pe durata sa de viaţă de 5 ani:

CF1 CF2 CF3 CF4 CF5

30.000 u.m. 27.000 u.m. 39.000 u.m. 0 u.m. 33.000 u.m.

Să se determine valoarea actuală netă (VAN), rata internă de rentabilitate (RIR), termenul de

recuperare (TR) şi indicele de profitabilitate (IP), ştiind că valoarea reziduală a proiectului este de

11.000 u.m., iar rata de actualizare este de 11%.


O întreprindere vizează realizarea unei investiţii de extindere a activităţii în sumă de 10.700 mii

euro. Investiţia are are o durată de viaţă economică estimată la 5 ani, fiind amortizată liniar. La sfârşitul

duratei de funcţionare aceasta va putea fi revândută la un preţ de 150 mii euro. Se estimează că

proiectul de investiţii va genera venituri suplimentare de 11.000 mii euro în anul 1, 12.000 mii euro în

anul 2, 15.000 mii euro în anul 3, 11.000 mii euro în anul 4 şi, respectiv 25.000 mii euro în anul 5.

Plăţile estimate a fi efectuate sunt de 7.200 mii euro pentru anul 1, 6.600 mii euro pentru anul 2, 7.000

mii euro pentru anul 3, 5.000 mii euro pentru anul 4 şi 15.000 mii euro pentru anul 5.

Ştiind că rentabilitatea minimă sperată de acţionari (rata de actualizare) este de 17%, iar cota de

impozit pe profit este de 16%, evaluaţi rentabilitatea proiectului de investiţii, având în vedere

următoarele criterii bazate pe actualizare: VAN, IP, RIR, TR.


Un agent economic achiziţionează un mijloc fix în sumă de 9.000 euro., cu o durată de viaţă de

3 ani şi o valoare reziduală de 1.700 euro. Prin punerea în funcţiune a investiţiei, se înregistrează

următoarele rezultate comparative (euro.):

70

Explicaţii Vechea structură

(fără investiţie)

Noua structură

(cu investiţie)

Venituri din exploatare 25.000 37.000

Cheltuieli pentru exploatare plătibile 15.000 19.000

Amortizări calculate 5.700 8.700

Dobânzi de plată 800 1.500

Active circulante nete (ACRnete) 694 1.027

Cunoscând cota de impozit pe profit de 16% şi considerând cash-flow-urile anuale constante şi

rată de actualizare de 13%, să se determine valoarea actualizată netă a proiectului de investiţii.


Pentru o întreprindere, constituită ca societate comercială pe acţiuni, se cunosc următoarele

informaţii:

- capitalul social, 6.400.000 lei, constituit din acţiuni cu o valoare nominală egală cu 1.000 lei;

- rezervele societăţii sunt în sumă de 1.000.000 lei;

- capitalizarea bursieră a societăţii este egală cu 13.440.000 lei.

A) În situaţia în care AGA extraordinară hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea a 1.600

de acţiuni cu o primă de emisiune de 500 lei/acţiune, să se determine:


b) valoarea teoretică a unui drept de subscriere;

c) preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune nouă;

d) situaţia capitalului (averii) unui acţionar vechi ce deţine un număr de 10 acţiuni.

B) În situaţia în care AGA extraordinară hotărăşte majorarea capitalului social prin încorporarea a

800.000 lei din rezervele societăţii, să se determine:


b) valoarea teoretică a unui drept de atribuire;

c) preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune nouă;

d) situaţia capitalului (averii) unui acţionar vechi ce deţine un număr de 10 acţiuni.

71


Să se întocmească tabloul de rambursare al unui împrumut în valoare de 15.000 lei, contractat la

o rată a dobânzii de 20%, pe o perioadă de 5 ani, cu rambursare prin amortismente constante, respectiv,

prin anuităţi constante.



7.2.1.

72

8. Bibliografie

Brealey R.A., Myers S.C., Allen, F., Principles of Corporate Finance, McGraw-Hill Irwin,

Eighth Edition, 2006

Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M., Management financiar, Ed. Economică,

Bucureşti, 2003

Halpern, P., Weston, F., Brigham, E., Finanţe manageriale, Ed. Economică, Bucureşti,

1998

Ross, S., Westerfield, R., Jaffe, J., Corporate Finance, Irwin / McGraw-Hill Co., fifth

edition, 1999

Stancu, I., Finanţe, ed. a IV-a, partea a IV-a, Ed. Economică, Bucureşti, 2007

Vintilă, G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

2010

Economy & Finance

Gestiunea financiara a intreprinderii