SCURT ISTORIC AL EFR

Etimologic, spirometria (lat: spirare= a respira) inseamna masurarea respiratiei.

Se poate atribui paternitatea conceptului lui Lavoisier care, impreuna cu Seguin, a utilizat pentru prima data echivalentul unui spirometru pentru masurarea consumului de O2 la om (1789).

SCURT ISTORIC AL EFR

A devenit clasica atribuirea paternitatii spirometriei moderne lui John Hutchinson , medic englez nascut in 1811 la Newcastle si mort in 1861 in Insulele Fidji.Asistent la Brompton Hospital din Londra a publicat intre 1844 si 1846 doua articole remarcabile in Lancet descriind un instrument de masurare a “capacitatii plamanilor”.

Se pare ca este o eroare istorica pentru ca prima publicatie ce raporteaza masuratori de volume pulmonare ar fi o comunicare efectuata de dr Bourgery pe 23 ianuarie 1843 la Academia de stiinte din Paris

In 1947 ,Robert Tiffeneau doteaza spirometria cu un concept major:VEMS

METODE DE INVESTIGARE

• A.Teste de ventilatie pulmonara

• B.Teste de perfuzie pulmonara

• C.Testele schimbului gazos

TESTELE VENTILATIEI PULMONARE masoara;

1.Functia de pompa aspiro-respingatoare a ansamblului plaman-cutie toracica -volume si capacitati( definesc dimensiuni statice ale pompei) -debite de aer (definesc cinetica, performantele pompei)

2.Proprietatile mecanice ale plamanului si cutiei toracice -teste de elasticitate -teste de rezistenta la fluxul de aer

3.Distributia intrapulmonara a aerului inspirat( efectul fiind homeostazia compozitiei aerului alveolar) : scintigrafie de ventilatie

4.Testarea reglarii ventilatiei

5.Determinarea presiunilor musculare (muschii sunt organele efectoare ale ventilatiei)

C.TESTELE DE SCHIMB GAZOS( aduc informatii globale despre functia pulmonara)

• 1.Testul transferului gazos prin MAC :TL CO

• 2.Analiza gazelor sanguine in repaus

• 3.Testarea la efort

INDICATII GENERALE ALE EFR

1.Diagnosticarea unui tip de anomalie : ventilatorie, de transfer , circulatorie

2.Cuantificarea severitatii disfunctiei

3.Supravegherea eficientei unor masuri preventive sau curative

4.Masurarea tipului de raspuns la teste bronhomotorii

5.Evaluarea preoperatorie

DIAGNOSTICAREA UNEI ANOMALII RESPIRATORII

• -La un subiect la care este suspectata o afectiune respiratorie, pe baza unor elemente clinice ,imagistice, biologice

• -In conditiile existentei unei afectiuni extratoracice susceptibile de a avea un rasunet respirator

• -Antecedente personale sau familiale

• -Existenta de factori de risc exogeni –de mediu• -fumat• -medicamentosi• (cu potential toxic pe aparatul respirator)

CUANTIFICAREA SEVERITATII DISFUNCTIEI RESPIRATORII

• -Cuantificarea severitatii instantanee cu initierea si ghidarea unui tratament medicamentos

• Stabilirea prognosticului unei afectiuni

• -Stabilirea gradului de handicap al unei afectiuni respiratorii cronice

• -Stabilirea capacitatii de munca

MASURAREA BRONHOMOTRICITATII

• -Teste brobhodilatatoare la cei cu DVO

• -Teste de provocare bronsica

5.EVALUAREA PREOPERATORIE

• -Rasunetul anesteziei generale si a interventiei chirurgicale pe functia pulmonara(amputare functionala permanenta in exerezele pulmonare sau tranzitorie in alte tipuri de interventii functie de calea de abord).

• -Frecventa crescuta a complicatiilor respiratorii la cei cu afectiuni cronice bronhopulmonare ( frecventa este variabila functie de tipul de interventie)

• -Posibilitatea prevenirii aparitiilor complicatiilor la bolnavii cu risc prin capacitatea EFR de a identifica si trata acesti bolnavi

METODE SI TEHNICI DE EFR

-SPIROMETRIA-PLETISMOGRAFIA

-TRANSFER GAZOS PRIN MAC-GAZE SANGHINE-TESTE DE EFORT

SPIROMETRIA

• -Metoda de electie in determinarea volumelor pulmonare mobilizabile: CVL ,CVF si debite ventilatorii fortate expiratorii: VEMS, PEF, MEF 50, MEF 25 FEF 25-75 sau inspiratorii :VIMS, PIF, MIF

• -Urmata de teste de bronhodilatatie in caz de DVO

• -Prima treapta in EFR

• -Nu poate determina volume pulmonare nemobilizabile deci este incapabila sa defineasca restrictia

SPIROMETRIA INDICATII

1.Participa la dg unei afectiuni respiratorii

2.Rasunet pe ventilatie a unei afectiuni extrarespiratorii

3.Preventie si depistare (tabagism cumulativ >20 PA )

4.Preoperator

5.Supravegherea unui tratament

ATS/ERS 2005 CI EFR

-Absolute: IMA mai recent de o luna

-Relative: - durere toracica sau abdominala, indiferent de cauza

- durere bucala sau faciala exacerbata de piesa buc.

-IUE

-confuzia mentala sau dementa

PLETISMOGRAFIA

• -Metoda de electie pentru determinarea : • -volumelor pulmonare statice :CRF, VR, CPT• -rezistenta la flux in caile aeriene :Raw, Gaw, sGaw

• INDICATII

• CONTRAINDICATII

TESTE DE BRONHODILATATIEINDICATII

-Se realizeaza ca urmare a unei spirometrii sau pletismografii ce evidentiaza o DVO pentru evidentierea componentei bronhospastice a acelei obstructii

-Dupa un test pozitiv de provocare bronsica

-Pentru alegerea unui BD si supravegherea unui tratament BD in astm

-Pentru relevarea unei componente spastice bronsice induse de inflamatie intr-un astm tratat fara CS (dupa testul de CS)

-Este inutila repetarea acestui test cu ocazia fiecarei spirograme in supravegherea BPOC care nu au prezentat reversibilitate la teste anterioare

TESTE DE BRONHODILATATIECONTRAINDICATII

•

• ‘

-Se utilizeaza BDSA (beta 2 mimetice sau AC) inhalatorii

-Optima pentru marii obstructivi sau la copii folosirea spacer-ului sau nebulizarii

-contraindicatii- intoleranta cunoscuta cu:palpitatii, tulburari de ritm

-tireotoxicoza

-ICC

-administrare concomitenta de glicozizi cardiotonoci

-HTA severa ,necontrolata de medicatie

-diabet zaharat

-glaucom, adenom de prostata

Risc minimal la utilizarea singulara pentru TBD

TESTUL DE PROVOCARE BRONSICA

• Pune in evidenta existenta unei HRB nespecifice ce este capacitatea muschiului neted bronsic de a se contracta ca raspuns la un stimul: -farmacologic (histamina, metacolina administrate in doze care nu au nici un efect la normal)

• -agent fizic (solutii hipo sau hiperosmolare, effort fizic, aer rece)

• TPB la metacolina foloseste doze crescatoare de aerosol de metacolina pana la o doza maxim admisibila.Obtinerea unui bronhospasm (evidentiabil spirometric sau pletismografic ) cu o doza cumulata din acest interval semnifica pozitivitatea testului.

TESTAREA LA EFORT

• Testul la efort este o explorare integrata a functiilor pulmonara , cardio-circulatorie si musculara in conditia in care organismul face apel la rezervele fiecarui sistem in parte.

• Obiectivele testarii la effort:

-stabilirea sau precizarea diagnosticului

-obictivarea unor simptme (dispnee)

-determinarea mecanismului de limitare a tolerantei la effort: ventilator ( obstructiv / restrictiv ) , cardio-circulator, muscular

-evaluarea severitatii unui handicap functional

-evaluarea evolutiei bolii, evaluarea unui efect terapeutic

-individualizarea unui reantrenament la effort

-aprecierea riscului preoperator, mai ales la interventii pe torace

CONTRAINDICATIILE TESTARII LA EFORT

• 1.Absolute : - cardiace : IMA recent; angor instabil; ICC; miocardite , pericardite acute; HTA severa fara raspuns la tratament; SA stransa; anevrism disecant;

-pulmonare : VEMS < 30% din prezis insuficienta pulmonara cu Pa02< 40 mm Hg si

PaCO2 >70 mm Hg -afectiuni febrile acute

2.Relative : -cardiace :BAV grad II / III ; tahicardie in repaus >.120 b/min; aritmii atriale/ventriculare rapide; maladie valvulara aortica; anomalii ale ECG in repaus

-tulburari electrolitice severe , tulb neurologice ce impiedica adaptarea la effort, epilepsie; afectiuni ortopedice

-afectiuni tromboembolice ( inclusiv pulmonare) -astm bronsic care nu raspunde la tratament -

SIMBOLURI UNITATI DE MASURA

SIMBOLURI PRIMARE C concentratia ( unui gaz in sange)

P presiunea

Q volum de sange

Q debit de sange( volum de sange in unitatea

de timp)

S saturatie

V volumul unui gaz

V debitul unui gaz ( volum de gaz in unitatea

de timp)

SIMBOLURI UNITATI DE MASURA

• SIMBOLURI SECUNDARE PT FAZA GAZOASA

A alveolar

B atmosferic ( barometric)

D spatiu mort ( dead space)

E expir

I inspir

L plaman ( lung)

T curent ( tidal)

SI MBOLURI UNITATI DE MASURA

SIMBOLURI SECUNDARE PT FAZA SANGUINA

a arterial

c capilar

i ideal

v venos

v venos amestecat

UNITATI DE MASURA

Pentru volum : ml ; litri

Pentru presiune : mm Hg ; torr ( echivalent cu mm Hg)

K Pa =7,5 mm Hg

MIC DICTIONAR DE EFR

ATPS

(ambient temperature and barometric pressure) = conditiile de masurare a unui gaz; temp, presiune barometrica si saturatie in vapori de apa)

BE / EB exces de baze

BHR /HRB hiperreactivitate bronsica

BMI (body mass index) / IMC

BP (Blood pressure) / PA / TA mm Hg 100 mm Hg =13.33 KPa

BSA (body surface area / SC

BTPS

(body temperature and barometric pressure , satureted with water vapore)

C complianta l/KPa

MIC DICTIONAR EFR

CF / FC frecventa cardiaca batai / minut

CI / IC index cardiac litri / minut

Co (cardiac output) / DC litri / minut

Cv (closing volume) / VF volum de inchidere litri

CVP / PVC (presiune venoasa centrala) mm Hg / K Pa

CxO2 continut in oxigen (x=a;c;v;v)

Δ (A-a)O2 diferenta alveolo-arteriala de O2

Δ (a-v)O2 diferenta arterio-venoasa de O2

E elastanta

EIA / AIE astm indus de effort

ERV / VRE / VER volum expirator de rezerva

EVC / CVE capacitate vitala expiratorie

MIC DICTIONAR EFR

FEF 25-75 (forced mid-expiratory flow) / MEF 25-75

(debit expirator fortat median intre 25 si 75% CVF)

FEFV – curve / CDVF

FET (forced respiratory time) / TEF

FEV1 / VEMS

FEV0.5 ; FEV6

FEV1 / CV (indice Tiffeneau)

FEV1 / CVF

FIF (forced inspitarory flow) / DIF debit inspirator fortat

FiO2 ; FeO2 concentratia fractionata de O2 in E , I

FRC / CRF

FVC / CVF (CVI sau CVL ; CVF poate fi mai mic decat CVL in DVO)

MIC DICTIONAR EFR

G conductanta

IC / CI capacitate inspiratorie

IRV / VIR volum inspirator de rezerva

IVC / CVI

K coeficient de transfer KCO

MEF25 / DEM25

MEF50 / DEM50

MEF25-75 / DEM25-75 debite expiratorii maximale

(MMEF) (DEMM)

MIF / DIM debit inspirator maximal

PAP / PAP presiunea in artera pulmonara

MIC DICTIONAR EFR

PC20 / PC20 concentratia de bronhoconstrictor ce determina scaderea

VEMS cu 20%

PD20 / PD20 doza de BC ce determina scaderea cu 20%

PEF (peak expiratory flow) / DEP

PIF

PVR / RVP rezistenta vasculara pulmonara

Q volum sangvin

Qc (cardiac output) / DC

QoL / QdV calitatea vietii

R rezistanta

Raw (airway resistance) / RVa

RV / VR volumul rezidual

MIC DICTIONAR EFR

SVC (slow vital capacity) / CVL

SxO2 ; CO2 saturatia hemoglobinei in O2 ; CO2 TE timp expirator ; TI timp inspirator TGV (thoracic gas volume) / VGIT TL (factor de transfer gazos) TLCO TL / VA (K) coeficient de transfer TLC / CPT TV (tidal) / VT volum curent VA ventilatie alveolara VA / Q raport V/Q VD ventilatia spatiului mort Z impedanta