Hyperion 1 2 3 2010

  • View
    527

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

"De fapt al cincilea an de poetici a început din mai 2009, pentru că atunci am aniversat împlinirea a 4 ani de la lansarea evenimentului. O dată cu ediția 117 a poeticilor am închiat un al doilea concept al evenimentului.Din 2005 până în iunie 2009 poeticile cotidianului s-au întâmplat sub genericul literaturi înmișcar...e, un concept care a reținut tendințele și accentele puse de scriitori în chiar momentul în care lucrurile nu erau decise încă pentru creația lor. Am avut câte un sezon de întâlniri ianuarie- iunie și câte unul octombrie-decembrie în fiecare an. La Praga, în septembrie 2009, am lansat sezonul 10 (sau X) al evenimentului cu un concept nou: republica poetica. În acest caz am avut invitați 2 sau mai mulți autori la fiecare ediție și fiecare dintre invitați a putut să citească nu numai din textele proprii ci și din textele care i-au influențat. În 2010, ne găsiți în Other Side cu o seară Eminescu non stop pe 14 ianuarie dar și cu un concept original: Poetici relaționale." de la Hyperion (1,2,3-2010 la pag 28-29)http://www.facebook.com/event.php?eid=331657000016&index=1

Text of Hyperion 1 2 3 2010

  • YPERIONR e v i s t d e c u l t u r A n u l 2 8 N u m r u l 1 - 2 - 3 / 2 0 1 0 ( 1 8 9 - 1 9 0 - 1 9 1 )

    HYPE

    RION

    Rev

    ist

    de

    cultu

    r

    Anu

    l 28

    Num

    rul

    1-2

    -3 /

    2010

    (189

    -190

    -191

    )

    Eminescu in aeternum:pp 92-118

    Dorin Tudoran - Premiul Naional de PoezieMihai Eminescu pe anul 2009

    Copil fiind, Mihai nu era deloc sociabil, ci mai degrab timid, stingherit de prezena unor eventuale tovarii cu ceilali fii ai stenilor, cu att mai mult cu ct apucturile lor i erau strine, aa c Mihai umbla mai mult singur i dup bunul su plac, iubind libertatea mai mult dect orice pe lume, simindu-se n largul su, cutnd mai degrab compania monegilor care i povesteau n timp de iarn, inndu-l pe genunchi, poveti fantastice despre zne mbrcate n aur i lumin, care duc limpedea lor via n palate de cristal. Nimic nu se compar cu starea de libertate a copilului. Poate c e singura dat cnd copilul vorba lui Kant e propriul lui stpn. Ceea ce Dilthey spunea despre Shakespeare este valabil i pentru poetul nostru: el se identifica cu tot ce vedea n afara lui; poate i de aceea i venea greu s accepte morala comun a cminarului. Asta pe de o parte. Pe de alt parte, instinctul poetic se trezise n el n aa msur, nct era urmrit de visul unei insule paradisiace [] acoperind condiia adamic de naintea cderii din Paradis.

    Valentin Coereanu

    n acest numr semneaz:Dorin Tudoran Mircea Martin Varujan Vosganian Bogdan G. Stoian Florentina Tonia Gellu Dorian Andra Rotaru Adrian Alui Gheorghe Remus Valeriu Giorgioni Rzvan upa Nora Iuga Daniela Petroel

    Antonio Patra Constantin Arcu Petru Prvescu Mircea A. Diaconu Liviu Georgescu Theodor Damian Nicolae Coande Simona-Grazia Dima

    Liviu Pendefunda Dinu Olrau Robert Mndroiu Medeea Iancu George Serediuc Cristina optelea Marius Surleac Dan Stanca Dan Alexe Adrian G. Romil Luca Dinulescu Felix Nicolau Andrei Aurel Lucian Alecsa Valentin Coereanu Constantin Buiciuc Ion Zubacu

    Dumitru iganiuc Emanuela Ilie George Bajenaru Adrian Dinu Rachieru Maria M. Cassian Smaranda Pintilei Constantin Coereanu

    Ana Florescu Ionel Savitescu Jean-Claude Carriere Umberto Eco Gustavo Adolfo Becquer Drago Cojocaru Geo Vasile Marino Piazzolla

    Leo Butnaru Leons Briedis Igor Terentev Gunter Kunert Andrei Zanca Robert Pinsky Claudiu Komartin Al. Cistelecan Leonte Ivanov Paul Aretzu Dan Pera Marius Chelaru Constantin Coroiu Luca Piu

    Mircea Oprea Cornel Dumitriu Vasile Spiridon Victor Teianu Corneliu Popel Dan Brudacu

  • For Brands srl Str. Teiul Doamnei Nr. 6, Bl. 22, Et. 5, Ap. 20, Sector 2, Bucureti Punct de lucru: Str. Cpt. Av. Alexandru Serbanescu, Nr. 33-35,

    Bl. 20E, Sc.2, Et.1, Ap. 27, Sector 1, Bucureti Tel.: (+40) 21 233 41 12, (+40) 21 233 41 13 (+40) 21 688 66 13

    Fax: (+40) 21 233 41 03, (+40) 21 688 66 13 e-mail:office@forbrands.ro

    Redactor ef: Gellu DorianRedactori efi adjunci: Lucian Alecsa, Nicolae Corlat

    Secretar de redacie: Vlad ScutelnicuRedactori: Elena Pricopie, Andra Rotaru, Ciprian Manolache

    Redactori asociai: Valentin Coereanu, Pompiliu Crciunescu, Valy Ceia, Mihaela Aniului,Ana Florescu, Liliana Grecu (grafic)

    Colegiul de redacie: Anton Admu, Adrian Alui Gheorghe, Leo Butnaru,Mircea A. Diaconu, Constantin Iftime, Emanoil Marcu, Antonio Patra,

    Petru Prvescu, Doina Ruti, Vasile Spiridon, Dumitru iganiuc, Matei ViniecDocumentarist: Dora Corlat

    Culegere/distribuie: Cornelia TurcanTehnoredactor: Ciprian Boariu

    REDACIAPietonal Transilvaniei 3, Botoani

    Telefon/Fax: 0231-536322, 0231-517602, 0722-243633, 0746-760418E-mail: m.ipotesti@gmail.com, doriangellu@yahoo.com, lucianalecsa2006@yahoo.com

    hyperion.botosani@yahoo.com

    ISSN: 1453-7354

    Revista apare cu sprijinul Consiliului Judeean BotoaniPreedinte: Mihai buleac

    Sub egida Memorialului Ipoteti - Centrul Naional de Studii Mihai EminescuDirector: Milu Jijie

    Editor: Fundaia Cultural Hyperion - Caiete botonene BotoaniPreedinte: Gellu Dorian

    Revist membr APLER i ARPE

    YPERION

    SPONSORI SPONSORI SPONSORI SPONSORI SPONSORI SPONSORI SPONSORI

    Coperta 4Pictur de Corneliu Dumitriu

    Sponsorul Premiului Naional de Poezie Mihai Eminescu

    ediia a XIX-a

    Partemeri media:

  • Accente HYPERION 1

    S Se tot spune, cu diverse ocazii, mai ales cnd spiritele sunt aprin-se de anumite datorii ale memoriei fa de naintai, c oraul Botoani nu are ce vinde mai nimic n afara culturii. i nu este deloc departe de adevr acest lucru. Dar ca s vnd i altceva, ar trebui s-i fac vandabil tradiia cultural, destul de bogat, dar lsat ntr-o lentoare a mersului ei, la cheremul unor factori de decizie care de cele mai multe ori nu au pe ce pune mna pentru a salva aparenele unei civiliti normale.Am mai scris aici despre ce s-ar putea face, lund ca baz

    patrimoniul deja existent. Dac tot s-a intrat cu centrul vechi al oraului n reparaii, descoperindu-se i urme mult mai vechi de vieuire spiritual pe aceste locuri dect atestarea documentar, n-ar fi deloc ru s se gseasc resurse i pentru o alt perspecti-v dect aceea a consolidrii unor cldiri i a vruirii lor, ca apoi s fie lsate iari pe mna unor demolatori care au locuit n ele fr s aib minima responsabilitate c se adpostesc ntr-un spaiu patrimonial care trebuie ngrijit i pstrat. Situl arhitec-tonic medieval Botoani, nu numai prin ceea ce a demonstrat Eugenia Greceanu prin cartea ei, dar i prin realitatea vzut cu ochiul liber, ar putea deveni arealul unui complex turistic-cultu-ral unic n Romnia. Cldiri cu o arhitectur, dac nu ieit din comun, mcar unicat, spaii de dezvoltare a unor activiti atrac-tive, de la galerii de art la anticariate, magazine de antichiti, sli de concerte, cluburi de art, agenii turistice, evident pe ln-g mereu invocatul de mine Muzeu Naional Mihai Eminescu, care s devin un muzeu naional al poeziei, n cldirea ce se afl pe locul n care a fost casa n care s-a nscut Mihai Eminescu, n imediata vecintate a Bisericii Uspenia, n care a fost botezat po-etul iat doar cteva puncte forte de la care se poate pleca. Cu generozitatea spaiilor, n acea cldire, de lng Uspenia, nce-pnd cu subsolurile, ar funciona foarte bine un punct muzeistic sub form de galerie a laureailor Premiului Naional de Poezie Mihai Eminescu, cu figuri de ceart n mrime natural a poe-ilor laureai, informaii la zi despre acetia, manuscrise, cri cu autografe, fotografii, albume foto, video, referine critice etc., iar la parter, dup un releveu al camerelor, s funcioneze un spa-iu dedicat memoriei lui Eminescu, prin redarea, n imagine sau n hologram, a casei n care s-a nscut poetul, refcut dup documentele vremii, cu atmosfera de atunci, continuat cu un

    spaiu dedicat familiei, biografiei poetului, fotografii de epoc i manuscrise eminesciene n copie sau original, urmate de o sal a tuturor ediiilor Eminescu, de la cea din 1883, realizat de Ma-iorescu, la ultima ediie posibil, de asemenea cu o sal n care s se afle toate crile importante scrise despre opera eminesci-an i tot ce cere un astfel de demers memorialistic, apoi la etaj, printr-un spaiu de intrare din exterior, s se realizeze un muzeu de art, cu extindere n spatele cldirii, spre curtea Confeciei, printr-o cldire modern, n care s se gzduiasc o filial, de ce nu?!, a Muzeului de art Modern Guggenheim din New York. Un astfel de complex muzeistic ar strni, negreit, un interes de-osebit pentru aceast zon.

    ns doar att nu este de ajuns. Cum centrul vechi ofer acum surprizele arheologice de care am amintit, acest lucru ar nsemna un nou punct de atracie, pe lng altul, modern, de inspiraie vienez, realizat n parcarea din faa MODAROM-ului, n completare cu piaa cu statuia dedicat maiorului Ignat, i anume un turn asemntor cu cel din Piaa San Marco, nalt de 50 metri, din care s se poat vedea panorama ntregului ora.

    De asemenea, parcul din spatele Bibliotecii Judeene s devi-n Parcul Poeziei, n care un numr de sculpturi ce s reprezinte pe cei mai importani poei romni, n edere pe bnci pe care se pot aeza vizitatorii, ar putea deveni un alt punct de atracie turistic, unicat i acesta n ar. n continuarea acestei imagini, Pietonalul Unirii s devin Pietonalul Poeziei, prin inserarea n dale, de la Rapsodia pn n bulevard, a tuturor numelor poe-ilor romni de la Dosoftei pn n zilele noastre. De-a lungul acestuia, n spaiul din faa Hotelului Maria, s fie aezate stative din bronz n care s se gseasc, n 24 foi de alam, fa-verso, n format A3, inserate chipurile, fie bio-bibliografice i o selecie din poemele poeilor laureai ai Premiului Naional de Poezie Mihai Eminescu, iar spre muzeu, n squarul din fa, o statuie a lui Eminescu, cu inscripia poeziei Od (n metru antic).

    Doar aceast schi sumar ar putea crea imaginea unui ora al poeziei, aa cum ar merita s fie Botoanii, oraul care l-a dat Romniei i lumii pe Eminescu. Ar fi un exemplu de cinstire a poetului i poeziei. Apoi toate acestea legate cu Memorialul Ipo-teti, care ar uma s devin un punct important de agrement, ar crea o miz turistic unic n Romnia.

    Gellu DORIAN

    CUM AR TREBUI S ARATE ORAUL POEZIEI

    ACCENTEA

  • 2 HYPERION Eveniment

    n ziua de 15 ianuarie 2010, n sala de spectacole a Tea-trului Mihai Eminescu din Botoani, a avut loc Gala de de-cernare a Premiului Naional de Poezie Mihai Eminescu pe 2009, pentru Opera Omnia i Opera Prima, eveniment orga-nizat de Primria Municipiului Botoani i Fundaia Cultural Hyperion Botoani. Juriul pentru Opera Omnia, format din Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Al. Clinescu, Ion Pop i Cornel Ungureanu, n urma nominalizrilor (poeii Ion Mir-cea, Dorin Tudoran, Nicolae Prelipceanu, Vasile Vlad i Dinu Flmnd) a decis ca Premiul Naional de Poezie Mihai Emi-nescu pe anul 2009 s revin poetului DORIN TUDORAN.