SFATUL ŢĂRII DECLARĂ: “UNIREA CU ŢARA-MAMĂ!”

27 martie 1918

Realizare: Doina Fleştor

Sfatul Țării a fost parlamentul temporar al Basarabiei după

destrămarea Imperiului Rus (octombrie 1917 – ianuarie 1918), iar după

proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti, a fost organul

legislativ al noii republici (ianuarie – martie 1918), care avea să

proclame Unirea cu Regatul României în 1918.

Prima şedință a Sfatului Țării a avut loc la 21 noiembrie/4 decembrie

1917 şi a fost ales ca preşedinte Ion Inculeț. Pe 27 martie, Sfatul Țării a

votat în favoarea Unirii cu România... (Sursa: după Sfatul Țării, Wikipedia). În

această expoziție punem la dispoziția cititorului titluri de carte despre

câțiva membri ai Sfatului Țării, dar şi alte surse despre evenimentul

Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918

Colesnic, Iurie. Pantelimon Halippa: Apostolul Unirii. ─ Chişinău, 2006. ─ 140 p.

În această carte autorul prezintă un omagiu Preşedintelui primului legislativ basarabean (Sfatul Ţării), publicistului şi omului politic, Pantelimon Halippa. Cititorul va găsi, în acest volum, o descriere genealogică a neamului Halippa, precum şi alte detalii referitoare la studiile şi activitatea politică a lui Pantelimon Halippa, dosarele arestării şi procesele-verbale ale interogatoriilor. Un document interesant pentru cei care vor să cunoască adevărata istorie a Basarabiei.

Constantin, Ion., Negrei, Ion. Pantelimon Halippa, Apostol al Basarabiei. ─ Chişinău, 2013. ─ 735 p.

Un alt volum dedicat aceleeaşi personalităţi, Pantelimon Halippa, semnat de alţi doi autori, care relevă autenticitatea omului politic, care a fost şi rămâne a fi, Pantelimon Halippa, un veritabil apostol al cauzei românilor basarabeni. Acest volum a fost tipărit cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Botoşani.

Halippa, Pantelimon. Testament pentru urmaşi. ─ Chişinău, 1991. ─ 176 p.

Această carte reprezintă o analiză concludentă a stării sociale în Basarabia de după 1812 şi este un document veridic al evenimentelor de pînă şi după 1918. Autorii reînvie cu lux de amănunte panorama mişcării de eliberare naţională din acest ţinut aşezat în calea tuturor relelor, evocate prin mărturii şi documente activitatea ,,Sfatului Țării” în contextul atmosferei de înaltă tensiune din acea vreme. Cartea constitue un manual de învăţătură, un avertismentşi un testament de veghe pentru generaţiile viitoare.

Inculeţ, Ion. O revoluţie trăită. ─ Chişinău, 1994. ─ 176 p.

Această carte reprezintă o analiză concludentă a stării sociale în Basarabia de după 1812 şi este un document veridic al evenimentelor de pînă şi după 1918. Autorul reînvie, cu lux de amănunte, panorama mişcării de eliberare naţională din acest ţinut, aşezat în calea tuturor relelor. Este evocată prin mărturii şi documente activitatea ,,Sfatului Țării”, în contextul atmosferei de înaltă tensiune din acea vreme. Cartea constitue un manual de învăţătură, un avertismentşi un testament de veghe pentru generaţiile viitoare.

Ghibu, Onisifor. Trei ani pe frontul Basarabean. ─ Bucureşti, 1996. ─ 223 p.

Onisifor Ghibu, personalitate deosebită în cultura noastră, un luptător aprig pentru Unirea Basarabiei cu România, se avântă într-o luptă aprigă cu incultura, promovând cu multă insistenţă educaţia de calitate. Patriotul basarabean a contribut enorm la dezvoltarea învăţământului din Basarabia, în special, în perioada interbelică, acţionând în favoarea deschiderii mai multor şcoli, activând personal în calitate de profesor şi om politic.

Ghibu, Onisifor. În vîltoarea revoluţiei ruseşti. Îsemnări din Basarabia anului 1917. ─ Bucureşti, 1993. ─ 222 p.

O altă carte document, semnată de patriotul Onisifor Ghibu, un volum de însemnări cuprinse în care întrevedem aprecierea moldovenilor basarabeni în lupta pentru unire cu ţara de la 1917.

Ghibu, Onisifor. Unitatea Românească şi chestiunea Basarabiei. ─ Bucureşti, 1995. ─ 256 p.

“Fraţi iubiţi! În lupta voastră sfântă spre cultură, să nu vă pierdeţi nici o singură clipă nădejdea în biruinţa binelui şi a adevărului. Dacă, la un moment dat, veţi întâlni în calea voastră piedici,f ie din partea străinilor, fie din partea fiilor rătăciţi şi orbiţi de răutate din sânul vostru chiar...” astfel, se adresează patriotul basarabean confraţilor săi care îşi doresc unirea cu ţara-mamă.

Roşca, Nuţu. Basarabia şi ministrul întregitor Daniel Ciugureanu. ─ Chişinău, 2010. ─ 272 p.Răsfoind acest volum veţi descoperi o personalitate notorie, ministrul integritor, Daniel Ciugureanu, care, în cadrul întâlnirilor cu oficialii români, a prezentat şi a susţinut mereu planul unirii Basarabiei cu România. Principiile sale au fost acceptate de reprezentanţii României şi, astfel, în ziua de 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat unirea Basarabiei cu România.

Deputatul în Sfatul Țării, Andrei Găină – unificator de ţară. ─ Chişinău, 2013 ─ 184 p.

Andrei Găină, fost deputat în primul Parlament liber al Basarabiei, "Sfatul Țării" în anii 1917-1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. De ocupaţie era agricultor. A fost soldat în Armata ţaristă pe fronturile primului război mondial. Apoi a fost primar la Chiţcanii Vechi în anii imediat următori Unirii din 1918. Mai detaliat despre activitatea fostului deputat în Sfatul Țării veţi afla, răsfoind această carte.

Gîantâc, Ion. Gheorghe Mare gospodar şi deputat. ─ Galaţi, 1999. ─ 36 p.

Născut în 1885 în Slobozia Mare, Judeţul Ismail, fiu de plugar, basarabeanul Gheorghe Mare a absolvit Școala de Viticultură cu menţiune. A primit mai multe posturi pentru slujbă, însă toate în Rusia, dar el nu vroia sa facă nici un pas în afara Basarabiei. În 1906 se angajează în calitate de profesor la Școala de Agricultură din comuna Purcari, judeţul Cetatea Albă, iar în mai 1918 este numit director al şcolii. Profesorul, deputatul de Cetatea Albă, Gheorghe Mare, a votat, în 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România.

Ciobanu, Constantin Gh. Viaţa consacrătă Basarabiei. ─ Chişinău, 2009. ─ 176 p.

Activitatea social-politică a lui Constantin Mimi s-a desfăşurat în trei perioade distincte: a) perioada ţaristă în care şi-a făcut studiile, a activitat pe tărâm social dar şi în calitate de Guvernator al Basarabiei; b) perioada autonomiei Basarabiei şi Unirii cu România - perioadă în care s-a dedicat în mare parte moşiei sale de la Bulboaca; c) în cea de-a treia perioadă s-a manifestat ca funcţionar în cadrul administraţiei româneşti centrale, activând în calitate de director în cadrul Băncii Naţionale Române. Merită de cunoscut şi rolul acestei personalităţi, promotor al Unirii Basarabiei cu Țara.

O pagină din istoria Basarabiei. Sfatul Țării (1917-1918) ─ Chişinău, 2004. ─ 287 p.

Avem în faţă o ediţie îngrijită de istoricii Ion Negrei şi Dinu Poştarencu despre membrii Sfatului Țării. În acest volum cititorul va găsi informaţii despre deschiderea Sfatului Țării, declaraţia din 2 decembrie 1917, originea şi alcătuirea organului legislativ, relaţiile basarabenilor cu românii de pretutindeni la 1917 şi alte documente. Vă invităm s-o deschideţi şi să citiţi.