REPUBLICA MOLDOVA ARE TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR EUROPEANFișa nr. 1:

Ştiaţi că...

Papa Sixtus al IV-lea, în urma victoriei în bătălia cu turcii de la Podul Înalt (10 ianua-rie 1475), îl numea pe dom-nitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, „atletul lui Christos” („Athleta Christi”).

În scrisoarea adresată lui Aron Vodă, Papa Clement al VIII-lea făcea referiri la lati-nitatea românilor: „Sunteţi urmaşi ai latinilor şi italie-nilor şi, desigur, doriţi şi voi gloria strămoşilor voştri.

Omul cel mai instruit de la curtea ţarului Moscovei, Alexei Mihailovici, era spă-tarul moldovean Nicolae Milescu, poreclit „Cârnul”, primul ambasador al Rusiei la Pekin.

Petre Kuniţki, primul rector al Seminarului Teologic din Basarabia, scria: „Oraşul Chişinău este cel mai potrivit pentru reşedinţa ocârmuirii regionale sau guberniale şi pe motivul că el se găseşte în mijlocul regiunii şi este mai populat decât celelalte oraşe de aici. În el, ca şi în oraşele Bălţi şi Făleşti, se fac iarmaroace mari, unde en-grosiştii cumpără cirezi mari de boi şi de cai şi o mulţime de piei şi de lână, şi le expor-tă cu mare folos în ţinuturile austriace şi nemţeşti”.

Basarabia reprezintă cel mai răsăritean spaţiu al latinității.

Ca poziţie geopolitică şi moşte-nire istorică, Republica Moldova se înscrie în categoria statelor din Estul Europei şi, de aici, de-curge, evident, particularitatea procesului de apropiere politi-că, economică şi socială de Uni-unea Europeană.

Moldova face parte în mod na-tural din Europa. Rădăcinile noastre culturale sunt euro-pene, limba noastră este de origine europeană și istoria noastră este europeană.

Pe teritoriul Republicii Moldo-va există deosebit de multe monumente istorico-arheolo-gice (circa opt mii), a căror va-loare cultural-istorică se înscrie în contextul valorilor general umane europene.

Legăturile ţării noastre cu Euro-pa există încă din Evul Mediu. Cele două părţi erau unite de un obiectiv comun: lupta împotri-va expansiunii otomane.

Cea mai simplă definiție a istoriei - știința despre trecut, care justifică esența ei, deoarece, doar studiind trecutul, putem aprecia înțelegerea prezentului.

În 1812, ca rezultat al Tratatului de pace ruso-turc de la Bucu-reşti, partea de est a Moldovei, situată între râurile Prut şi Nistru, cu numele Basarabia, a fost ane-xată la Imperiul Rus, fiind guber-nie rusească până în anul 1918.

În 1918, organul suprem al pu-terii de stat din Basarabia, Sfatul Ţării, ia decizia unirii ţinutului cu România, stare ce durează până în anul 1940, când, drept rezul-tat al pactului Ribbentrop-Mo-lotov din 1939, este anexat de către Uniunea Sovietică.

Ca unitate teritorială în compo-nenţa URSS, a funcţionat până în ultimul deceniu al secolului XX.

La 27 august 1991, Republica Moldova devine stat indepen-dent şi suveran.

La 2 martie 1992, Republi-ca Moldova devine membru al Națiunilor Unite, fiind ulterior recunoscută de peste 180 de state ale lumii, având în prezent relații diplomatice cu peste 150 dintre ele.

Nu există nicio îndoială că Moldova aparține Europei și că deja împărtășește o cultură, o lim-bă și o istorie comună cu Uniunea Europeană. Aparțineți marii familii europene de națiuni. ...Dacă veți menține viteza și veți intensifica profunzimea reformelor sunt convins că alege-rea voastră europeană va aduce rezultate.

José Manuel Durão Barroso, Președintele Comisiei Europene (2004-2014)

Ştiaţi că...

Printre cele mai importan-te Convenții ale Consiliului Europei la care Republica Moldova este parte:

Convenția europeană a Drepturilor Omului;

Carta Socială Europea-nă;

Convenția culturală eu-ropeană;

Carta europeană a auto-nomiei locale;

Convenția europeană pentru prevenirea tor-turii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;

Convenția europeană privind combaterea tra-ficului de ființe umane.

Republica Moldova a sem-nat, prima dintre statele CSI, la Bruxelles, Planul de Acţiuni cu UE, recomandat pentru implementare în ca-drul celei de-a VII-a reuniuni a Consiliului de Cooperare Republica Moldova-Uniu-nea Europeană.

Republica Moldova a deve-nit prima ţară din vecinăta-tea estică a Uniunii Europe-ne ai cărei cetăţeni nu mai au nevoie de vize pentru a intra pe teritoriul UE.

În Preambulul său, Acordul de Asociere recunoaște că Republica Moldo-va, fiind o țară europeană, are o istorie comună și împărtășește valori comune cu statele membre și se angajează să pună în aplicare și să pro-moveze aceste valori, care reprezintă o sursă de inspirație pentru alege-rea europeană a Republicii Moldova.

Potrivit Acordului de Asociere dintre RM și UE, Părțile își reafirmă angaja-mentul față de principiile de respectare a suveranității, a integrității teri-toriale, a inviolabilității frontierelor și a independenței, stabilite în Carta Organizației Națiunilor Unite și în Actul final de la Helsinki din 1975 al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și față de promovarea acestor principii în relațiile lor bilaterale și multilaterale.

Republica Moldova este primul stat din componența CSI care devine membru al Consiliului Europei, cea mai importantă organizație politică pan-europeană. La 13 iulie 1995, Republica Moldova a semnat Statutul Consiliului Europei şi Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel intrând în marea familie eu-ropeană şi acceptând valorile fundamentale ale acesteia: drepturile omului, democrația şi statul de drept. De atunci, țara noastră a semnat peste 100 de trata-te ale CoE, dintre care peste 80 sunt implementate în mod efectiv.Republica Moldova este membru cu drepturi depline al următoarelor organizații: Organizația Națiunilor Unite (ONU) Consiliul Europei (CoE) Organizația pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) Inițiativa Central-europeană (ICE) Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) Consiliul Regional de Cooperare (RCC) Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN) Organizația pentru Democrație şi Dezvoltare Economică (GUAM)

Relaţiile Republicii Moldova cu UE au debutat după 27 august 1991, fiind regle-mentate de Acordul de Parteneriat şi Cooperare între UE şi RM (APC) (1998) şi de un Plan de Acțiuni (2005) pentru îndeplinirea prevederilor APC. Strategia eu-ropeană a Republicii Moldova pentru perioada 2007-2013 avea la bază Politica Europeană de Vecinătate, APC UE-RM şi Planul de Acţiuni.În ianuarie 2010 sunt lansate negocierile privind Acordul de Asociere. La 29 no-iembrie 2013, Republica Moldova a parafat, iar la 27 iunie 2014 a semnat textul Acordului de Asociere.În martie 2010, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline în ca-drul Comunităţii Energetice, asigurând astfel securitatea energetică a țării.În iunie 2010 a început dialogul RM-UE pe marginea regimului de vize. La 28 aprilie 2014, cetăţenii Moldovei au obţinut liberalizarea regimului de vize.În 2012 este semnat Acordul privind spațiul aerian comun între Republica Mol-dova şi UE, ce oferă racordarea la standardele de securitate şi siguranță aeronau-tică, precum şi diminuarea prețurilor pentru călătorii.În 2014 Republica Moldova se asociază la două programe comunitare: Programul european pentru cercetare-inovare Orizont 2020 (H2020) şi Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (COSME). Aceste programe oferă acces la fonduri suplimentare şi vor avea efecte benefice asupra punerii în aplicare a AA, inclusiv ZLSAC.

Subiecte pentru discuţie:

Cum percepeți nivelul democrației din ţară? Vă puteți exercita în mod liber și deplin principalele drepturi și libertăţi? Ce contribuție are Moldova la dezvoltarea civilizației? Influențe externe asupra teritoriului Republicii Moldova

INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu

PARCURSUL EUROPEAN AL REPUBLICII MOLDOVA: REALIZĂRI ȘI PROVOCĂRIFișa nr. 2:

Ştiaţi că...

Asistența UE pentru Repu-blica Moldova în perioada 2007-2013 a constituit 561 mil. €.

Republica Moldova ar pu-tea primi în 2014-2017 asis-tenţă financiară din partea Uniunii Europene de până la 410 mil. euro.

Parcursul european înseam-nă modernizare, nu geopo-litică. Ne dorim relații bune cu Rusia la fel cum ne dorim relații bune cu UE.

Integrarea europeană va duce la identificarea şi ocu-parea celor mai avantajoa-se modele şi nişe, care vor asigura participarea eco-nomiei naționale la crearea produsului mondial şi la re-partizarea venitului mondi-al.

PEV are drept scop aduce-rea Europei şi vecinilor săi mai aproape, sprijinirea reformelor politice şi eco-nomice în şaisprezece țări vecine, ca un mijloc de pro-movare a păcii, stabilității şi prosperității economice în întreaga regiune. Acesta este conceput pentru a ac-centua relațiile bilaterale dintre UE şi fiecare țară ve-cină.

Parteneriatul Estic este prin-cipalul cadru politic pentru relațiile UE-Moldova. Acesta reprezintă dimensiunea es-tică a Politicii Europene de Vecinătate.

Integrarea europeană este un proiect de mo-dernizare, care presupune reforme economice, juridice, sociale și administrative. Populația Republicii Moldova nu mai poate trăi ca în Evul Mediu, aplicând legile cu aproximație, ea este demnă de alte condiții.Modernizarea și europenizarea sunt o alegere de dezvoltare a civilizației, de evoluție spre o viață mai bună, standarde mai ridicate, cum sunt cele de care beneficiază cetățenii europeni.

Avantajele Instrumentului Eu-ropean de Vecinătate (IEV): Asistența acordată vecinilor de-vine mai flexibilă şi mai rapidă, aplicând principiul „mai mult – pentru mai mult”. În plus, IEV încurajează legături mai strânse între UE şi țările partenere, pen-tru a permite cetățenilor lor să participe la programe interne de succes ale UE, cum ar fi mobili-tatea studenților, programe pen-tru tineret sau de sprijin pentru societatea civilă. O atenție deo-

sebită este acordată angajamen-telor față de societatea civilă.

Acest instrument de finanțare, care răspunde relațiilor în evoluție dintre UE şi țările parte-nere, asigură procesul de demo-cratizare şi îmbunătățeşte dez-voltarea economică şi socială în vecinătatea imediată a UE, spri-jinind astfel procesul de reformă deja efectuat de țările partenere.

Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost for-mal lansate odată cu semnarea Acordului de Cooperare şi Parte-neriat, la 28 noiembrie 1994, in-trat în vigoare la 1 iulie 1998 pen-tru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prolongării.

În mai 2004, Republica Moldova a fost inclusă în Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a UE.

Planul de Acţiuni RM-UE a fost semnat la 22 februarie 2005, pen-tru o perioadă de 3 ani.

Strategia europeană a Republicii Moldova pentru perioada 2007-2013, adoptată de către Comisia Europeană la 7 martie 2007, avea la bază Politica Europeană de Ve-cinătate, Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-RM şi Planul de Acţiuni. Politica europeană de ve-cinătate (PEV) este susținută de o asistență financiară substanțială a UE, furnizată sub formă de gran-turi prin intermediul Instrumen-tului European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP). În perioada 2014-2020, PEV este susținută financiar prin Instrumentul Euro-pean de Vecinătate (IEV).

„Nu coalizăm state, ci unim oameni”, afirma Jean Monnet în 1952

INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu

Ştiaţi că...

IEV are 16 state partenere: IEV Sud - Algeria, Egipt, Is-rael, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria (tem-porar suspendate), Tunisia şi IEV Est - Armenia, Azer-baidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina.

Pentru perioada financiară 2014-2020, IEV are un bu-get de 15,4 miliarde € pen-tru întreaga vecinătate.

Suma totală convenită pentru pachetul UE pentru relații externe este de 51,419 milioane € pentru perioada 2014-2020.

Vecinătatea este susținută şi de alte instrumente:

Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului;

Instrumentul de Coope-rare pentru Securitatea Nucleară;

Instrumentul de Stabili-tate;

Instrumentul pentru Asis-tenţă Micro-Financiară;

Instrumentul pentru Aju-tor Umanitar,

precum şi de programe tema-tice ale Instrumentului de Coo-perare pentru Dezvoltare.

Acordul de Asociere va permite racordarea sistemelor politic și econo-mic al Republicii Moldova în conformitate cu valorile europene, stan-dardele și reglementările Uniunii Europene, va reduce barierele în calea comerțului între UE și Republica Moldova, contribuind astfel la creșterea economiei noastre și la îmbunătăţirea cadrului legal în domeniul mediu-lui, sănătăţii, securităţii și a sistemului nostru judiciar, care vor cores-punde legislaţiei europene.

Cooperarea RM cu UE nu se face în detrimentul relațiilor cu alți parte-neri, nu presupune ostilitate față de vecini.

Cetățenii RM doresc să aibă relații bune atât cu Rusia, cât și cu UE. Toți vecinii și partenerii noștri vor beneficia din punct de vedere economic și politic, fiind alături de o Moldovă mai puternică și mai prosperă.

Pe lângă IEV, Republica Moldova poate participa şi la alte instrumente şi programe tematice.

În ianuarie 2010 au fost lansate negocierile RM şi UE privind Acordul de Asociere, iar odată cu ele începe o perioadă foarte fructuoasă în relațiile RM cu UE, fiind semnate o serie de acorduri şi memorandumuri.

În martie 2010 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi de-pline în cadrul Comunităţii Energetice, asigurând astfel securitatea energetică a țării.

În iunie 2010 a început dialogul RM-UE pe marginea regimului de vize. La 28 aprilie 2014 cetăţenii Moldovei au obţinut liberalizarea re-gimului de vize.

În 2012 este semnat Acordul privind spațiul aerian comun între Repu-blica Moldova şi UE.

În 2014 Republica Moldova se asociază la două programe comunitare: Programul european pentru cercetare-inovare Orizont 2020 (H2020) şi Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (COSME).

În octombrie 2014 este aprobat Planul Naţional de Acţiuni (PNA) pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru 2014-2016, document ce reprezintă instrumentul de bază pentru moni-torizarea procesului de integrare europeană în următorii 3 ani. PNA pentru implementarea AA pentru 2014-2016 include acţiunile nece-sare a fi realizate de către instituţiile responsabile conform fiecărui ar-ticol/prevedere, precum şi anexe ale AA, inclusiv a părţii privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător.

Subiecte pentru discuţie:

Republica Moldova între Est și Vest.Ce își doresc cetățenii Republica Moldova?Ce fel de reforme ne dorim și pentru ce ?Cât suntem de informați despre itinerarul european al Republicii Moldova?

IDENTITATE NAȚIONALĂ ȘI TRADIȚII PĂSTRATEFișa nr. 3:

În spaţiul european, Republica Moldova

îşi va afirma cu tărie identitatea naţională.

Ştiaţi că...

UE recunoaşte “identitatea

şi contribuţia specifică” a

bisericilor la viaţa Europei

şi respectă “statutul pe care

legislaţia naţională îl confe-

ră bisericilor sau asociaţiilor

religioase” – relaţia dintre

biserică şi stat sau tipurile

de cooperare sunt la latitu-

dinea legilor naţionale ale

membrilor UE (nu există

model unic şi impus).

Limba, cultura, istoria, tradi-

ţiile unui stat european sunt

parte a patrimoniului cultu-

ral european şi universal şi

sunt protejate şi promova-

te prin diverse programe şi

proiecte europene.

Atunci când vorbim de identitate culturală, ne gândim îndeosebi la limbă, cultură, patrimoniu cultu-ral, la tradiţii şi la religie.

Niciunul dintre acestea nu a că-pătat însă un caracter de unifor-mitate, nu a fost acceptat în una-nimitate de statele membre sau de cele care îşi doresc cu ardoare integrarea în Uniunea Europeană. Există o limbă europeană? Nu! Şi probabil nici nu va exista prea cu-rând una.

La fel şi în cazul culturii, al tradiţi-ilor ori al religiilor.

Spaţiul european este unul al na-ţiunilor. Europa este şi continuă să fie un proiect al cetăţenilor ei. În acest context, cetăţenii Republicii Moldova trebuie să fie pregătiţi să contribuie la acest proiect.

Aceasta nu înseamnă însă să-şi piardă identitatea, să imite ori să copieze ceea ce există la alţii. A te integra într-un sistem este, fără urmă de îndoială, un mare avantaj, dar păstrarea identităţii este nu doar o obligaţie, ci chiar singura şansă de supravieţuire a individualităţii. UE susţine acest lucru prin toate acţiunile sale.

„Când mă aflu în Italia mă simt milanez, când mă aflu în Europa mă simt italian,

iar când mă aflu în America mă simt european”. Umberto Eco

Republica Moldova nu va renunța la valorile sau tradițiile proprii şi nici nu i se va cere acest lucru.

În spațiul european, Republica Moldova îşi va afirma cu tărie identitatea națională, îşi va pro-mova cu mândrie cultura şi valo-rile, îşi va respecta convingerile religioase.

A fi moldovean nu este contrar faptului de a fi european.

Vrem să fim o parte integrantă a unei uniuni de idei politice, eco-nomice, culturale şi sociale, care se numeşte Uniunea Europeană;

Identitatea europeană înseamnă, în acelaşi timp, conştiinţa unei di-versităţi şi a multiculturalismului, un spaţiu în care filonul naţional se poate manifesta firesc, în care fiecare spiritualitate îmbogăţeşte patrimoniul european.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu

Ştiaţi că...

Aderarea la UE nu înseam-nă renunțarea la propriile tradiţii şi cultură. Italienii au rămas italieni, polonezii – polonezi, chiar dacă sunt membri ai UE. Fiecare țară membră a putut să-şi păs-treze limba națională şi credința.

Nu vom renunţa la valorile sau tradițiile noastre, mai ales că acest lucru niciodată nu ni se va cere. Dimpotrivă, sloganul Uniunii Europene este „Unitate în diversitate”.

În UE toţi cetăţenii au drep-tul la împărtăşirea oricărei confesiuni – creştin-orto-doxă (Grecia, România, Bulgaria), catolică (Polonia, Ungaria, Italia ş.a.), protes-tantă (Germania, Suedia, Norvegia ş.a.), anglicană (Marea Britanie).

Credinţa e în sufletul omului şi nu e dictată de UE!

Uniunea Europeană respectă valorile culturale ale Moldo-vei, iar Acordul de Asociere nu doar că le recunoaște, dar va contribui la protejarea acestora. În mod special, Acordul de Asociere, similar Tratatului UE, nu impune nicio schimbare ce ține de practica religioasă.

Convingerile religioase țin de sfera privatului și prin definiție nu pot constitui un subiect în care statul ar putea interveni; fiecare cetățean, reieșind din propria voință, este liber să practice religia pe care și-o alege. Uniunea Europeană res-pectă diversitatea religioasă și promovează toleranța și dia-logul reciproc dintre religii.

Subiecte pentru discuţie:

Cum îşi manifestă diaspora tradiţiile în statele europene?Proiectele culturale comune realizate în parteneriat cu statele europene.Bucătăria moldovenească le-ar plăcea europenilor?

Sloganul UE este„Unitate în diversitate”

Ne purtăm identitatea proprie, indiferent în ce spaţiu ne-am afla, pentru că Europa s-a dezvoltat ca o unitate culturală, un spaţiu al interconexiunilor, al multitudinii de tradiţii şi culturi, iar diversita-tea culturală este premisă şi rezultat al proiectului european.

Integrarea europeană se realizează cu respectul identităţii spiritua-le şi culturale specifice fiecărui popor, fiecărei tradiţii locale.

Integrarea europeană nu va avea un efect negativ asupra actualu-lui nivel de suveranitate al Moldovei, ci, din contra, va fi un proces stimulator pentru consolidarea suveranităţii țării.

Tradiţiile, cultura, portul popular, bucătăria, limba fiecărei etnii fac parte din patrimoniul european, sunt protejate şi promovate prin programe de schimburi interculturale.

Familia tradițională este fundamentul valorilor şi moralei creştine, care vor fi apărate şi respectate necondiționat acum şi în viitor.

Legea Familiei nu ține de competența UE. Toate țările UE îşi dezvol-tă propriul cadru legislativ în ceea ce priveşte relațiile de familie, în baza propriilor valori, tradiții şi culturi.

UE nu cere Moldovei să dezvolte legislația pentru a proteja cetățenii de discriminare. Aceasta este o cerință din cadrul Planu-lui de Acțiuni pentru Liberalizarea Regimului de Vize. Legea anti-discriminare asigură tratamentul egal al tuturor cetățenilor, inclu-siv al celor ce aparțin minorităților. Aceasta protejează drepturile existente ale cetățenilor, de exemplu de a se bucura de un loc de muncă în care nu există discriminare.

INTEGRARE – ÎN PERSPECTIVĂ, MODERNIZARE – ÎN PREZENTFișa nr. 4:

Economia Republicii Moldova are nevoie de

o revigorare generală și dinamizare continuă.

UE poate oferi mijloacele necesare și nu doar cele

financiare.

Ştiaţi că...

Acum 23 de ani, Moldova împărtăşea aceleaşi pro-bleme, dar şi acelaşi nivel scăzut de trai cu Polonia, România şi Slovacia sau cu Țările Baltice. Aveam acelaşi punct de pornire…, iar as-tăzi, standardele de viață din aceste țări sunt de câ-teva ori mai înalte decât la noi.

Principalii donatori euro-peni în Republica Moldova sunt: UE, Banca Europeană de Investiții, BERD, Austria, Danemarca, Germania, Re-publica Cehă, Slovacia, Sue-dia.

Asistența bilaterală UE în Moldova, în cadrul Instru-mentului European de Veci-nătate (ENI), a crescut consi-derabil, de la 40 milioane de euro în 2007 la 131 milioane de euro în 2014.

Salariul mediu al unui cetă-ţean ceh este de 700 de euro, al unui cetăţean grec – de 1000 de euro, al unui cetă-ţean francez este de 2000 de euro.

După admiterea în UE, Po-lonia este modelul reuşitei datorate UE. O ţară de 38 de mil. de locuitori a generat o transformare ce nu ar fi fost posibilă doar prin forţele sale proprii.

După integrarea în UE, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de două ori în Slova-cia şi Polonia!

În prezent, accentul este plasat pe europenizarea Republicii Moldova în toate domeniile, care presupune îmbunătățirea calității vieții, un ni-vel ridicat de cultură politică, eradi-carea corupției, accesul la servicii de educație şi sănătate moderne şi calitative.

Apropierea de UE va stimula eco-nomia, generând o creştere între 3,2%-5,4% pe an. Cele 28 de țări ale UE reprezintă o piaţă de desfacere enormă, pentru mai mult de 500 de milioane de consumatori. Către

ea sunt îndreptate, în prezent, pes-te 50% din exporturile Moldovei.

Principala preocupare în prezent trebuie să rămână drumul către prosperitate, stabilitate, servicii şi standarde sociale mai înalte pen-tru cetăţenii Republicii Moldova. De ce avem nevoie de reforme? Reformele nu sunt un scop în sine, ci un instrument şi reprezintă cea mai sigură cale de pregătire a so-cietăţii pentru stabilitate şi pros-peritate.

Drumuri mai bune, salarii europene, investiții și locuri de muncă – toate sunt condiționate de o economie puternică și le vom avea în UE.

Integrarea europeană este cea mai bună modalitate de atransforma Republica Moldova.

În perioada anilor 2007-2013, apro-ximativ 40 de miliarde de euro au fost alocate de către UE statelor membre pentru dezvoltarea reţe-lelor de drumuri, iar 6 miliarde au fost direcţionate către statele terţe.

Potrivit Memorandumului de înţe-legere privind suportul oferit Repu-blicii Moldova, sprijinul UE pentru tara noastră va constitui aproxima-tiv 410 milioane de euro în peri-oada 2014-2017. Această asistenţă va merge prioritar pentru reforma administraţiei publice, dezvoltarea agricolă şi rurală, reforma poliţiei şi managementul frontierei şi va

contribui în continuare la asocierea politică şi integrarea economică cu UE în cadrul inițiativei Partene-riatului estic.

Începând cu 1 septembrie 2014, au intrat în vigoare Prevederile Acordului de Asociere UE-Republica Moldova.

Aplicarea provizorie survine până la ratificarea de către statele membre ale UE a Acordului de Asociere (AA).

AA conține, de asemenea, un Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cu-prinzător, care include prevederi, menite să contribuie la integrarea graduală a Moldovei pe piața UE. INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu

MODERNIZAREAÎN CÂTEVA CIFRE

În anul 2014 pentru moder-nizarea instituţiilor preşco-lare din Republica Moldova, România a oferit un ajutor financiar nerambursabil în sumă de 20 mil. de euro. Din aceşti bani vor fi repara-te grădiniţe în peste 800 de localităţi din toate cele 32 de raioane ale republicii, pre-cum şi din Găgăuzia, şi din municipiile Chişinău şi Bălţi.

9 mil. de euro pentru inde-pendenţa energetică, 144 de instituţii de învăţământ dotate cu sisteme autonome de încălzire pe bază de bio-masă. Asistența bilaterală UE în Moldova, în cadrul instru-mentului European de Veci-nătate (ENI), a crescut de la 40 milioane de euro în 2007 la 131 milioane de euro în 2014.

40 mil. de euro pentru reno-varea instituţiilor de învăţă-mânt.

117 oficii medicale din ra-ioanele Moldovei au fost mo-dernizate.

800 km de drum au fost re-parate din banii UE şi altor donatori.

9,5 mil. de euro, acordați de UE pentru susținerea măsuri-lor de promovare a încrederii.

Ce așteaptă cetățenii de la asocierea cu UE?

– consolidarea suveranității țării, acceptând Moldova în cali-tate de membru liber, egal și prosper al familiei europene;

– consolidarea ca societate – nu prin uniformizare, ci prin for-tificarea drepturilor tuturor – fie că vorbim româna sau rusa, fie că suntem găgăuzi, ucraineni sau bulgari;

– integrare culturală, și astfel păstrarea tradițiilor;

– consolidarea democrației, lichidarea corupției și edificarea instituțiilor care să servească întru binele tuturor, nu doar al unora;

– creșterea economiei, aducând investiții, locuri de muncă și șanse de dezvoltare pentru toți.

Subiecte pentru discuţie:

Ce ne împiedică să percepem schimbarea acum ?Cum vedeți aportul personal la modernizarea și schimbarea în bine a Moldovei?Dorim, dar putem să ajungem în dezvoltare foste tări sovietice care acum sunt mem-

bre ale UE?Cum credeți putem avea și noi o economie puternică, drumuri mai bune, salarii euro-

pene, investiții și locuri de muncă?

Acordul de Asociere este un acord, fundamentat pe o abordare inovativă prin care sunt stabilite acțiuni comune şi proceduri speciale de coopera-re. Cooperarea bilaterală este realizată inclusiv prin programele în deru-lare, care includ acțiuni în următoarele domenii prioritare:

Justiție: UE contribuie la construirea unui sistem al justiției indepen-dent, transparent şi profesionist, capabil să contribuie eficient pentru existența unui stat de drept şi protecția drepturilor omului.

Consolidarea capacităților: mai multe programe sprijină negocierile şi implementarea noilor relații contractuale cu UE (Acordul de Asociere, DCFTA, Dialogul privind Liberalizarea regimului de Vize), folosind instru-mentul de Consolidare a Capacității Instituționale (CIB).

Sănătate: prin sprijinirea implementării strategiei de sănătate din Mol-dova, UE are ca scop îmbunătățirea accesului şi calității serviciilor medi-cale publice pentru populația Republicii Moldova.

Energie: UE contribuie la implementarea strategiei naționale în sectorul energetic. Proiectele finanțate de UE, cum ar fi „Energie şi Biomasă”, asi-gură o producție de energie mai sigură şi mai durabilă, prin promovarea utilizării surselor locale de energie regenerabilă, şi anume biomasă din deşeuri agricole.

Zonele rurale: UE promovează dezvoltarea economică durabilă a zone-lor rurale prin acordarea de sprijin sectoarelor IMM şi dezvoltării regio-nale.

Măsuri de consolidare a încrederii: UE sprijină şi facilitează soluționarea paşnică a conflictului transnistrean, prin asigurarea dezvoltării economi-ce şi sociale a comunităților locale, prin implicarea autorităților locale, organizațiilor societății civile şi a altor părți interesate şi creşterea încre-derii dintre ambele maluri ale râului.

ACORDUL DE ASOCIEREFișa nr. 5:

„Ratificarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova reprezintă o re­alizare majoră pentru poporul aces­tei țări, ce îşi doreşte să beneficieze de aceleaşi valori, securitate şi pros­peritate, ca şi noi. Acordul de Asocie­re este o etapă importantă pe calea Moldovei către UE”.Johannes Hahn, Comisarul European

pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere

Ştiaţi că...

Toate ţările, inclusiv din fos-tul bloc socialist, care au dezvoltat relaţii strânse cu UE la începutul anilor '90, inclusiv prin Acordurile de Asociere, au avut de bene-ficiat. Graţie cooperării cu UE, au reuşit să-şi dezvolte puternic economia, rezultat ce a determinat şi accederea lor în calitate de membre ale UE.

Obiectivul politicii externe a UE este de a asigura se-curitatea, stabilitatea, de-mocraţia şi respectul pentru drepturile omului – nu doar în imediata sa vecinătate, dar şi în alte puncte sensibi-le în jurul lumii. Principalul său instrument este „pute-rea necomprimabilă”, care presupune misiuni de obser-vare a alegerilor, asistenţă umanitară şi ajutor pentru dezvoltare.

Acordul reprezintă o bază pentru dezvoltarea relaţiilor UE-Moldova fără a încuraja expres, dar şi fără a limita posibilele evoluţii în apro-fundarea nivelului de inte-grare a Republicii Moldova în spaţiul comunitar în sen-sul art. 49 din Tratatul Uniu-nii Europene.

Acordul de Asociere va per-mite exportul textilelor, vi-nurilor, fructelor sau legu-melor fără taxe vamale ori cu taxe mai mici, care vor fi eliminate treptat.

Acordul de Asociere (AA) este un document ambiţios, o veritabilă agendă de reformare, bazată pe un program amplu de armoniza-re a legislației țării, care:

– oferă

asociere politică şi integrare eco-nomică, în baza valorilor comune, un nivel net superior procesului de integrare europeană, un fun-dament necesar pentru moderni-zarea țării, dezvoltare şi creştere economică;

– conţine

prevederi cu caracter obligatoriu, norme regulatorii şi angajamente

de cooperare mai extinse decât cele din acordurile tradiţionale, fi-ind cuprinzător şi acoperind toa-te sectoarele de interes. Energia, transportul, mediul, industria sau educația sunt doar câteva dintre ele;

– prevede

independenţa şi transparenţa justiţiei, măsuri eficiente de pre-venire a corupţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, a serviciilor de sănătate, a învăţământului şi a in-frastructurii, construirea drumu-rilor, respectarea şi promovarea drepturilor omului.

Simţiţi nevoia de o bună guvernare, de o economie de piaţă și de o dezvoltare durabilă?

Implementarea AA ne-o poate oferi!

Pentru Republica Moldova, Acor-dul de Asociere este o agendă de reformare, bazată pe un program amplu de armonizare a legislației țării noastre cu normele Uniunii Europene.

Acordul de Asociere se concen-trează pe susținerea reforme-lor-cheie şi pe dezvoltarea şi creşterea economică.

AA prevede cooperarea în circa 25 de sectoare precum energie, transport, mediu, industrie, dez-voltarea IMM, protecție socială şi a consumatorului, egalitate de drepturi, educație, cercetare/inovații, cooperare culturală etc. şi urmăreşte armonizarea gra-duală a legislației şi normelor noastre interne la acquis-ul UE, dar şi la normele şi standardele internaționale. INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu

Repere cronologice:

Parafarea – 29 noiem-brie 2013, la Vilnius

Aprobarea Agendei de Aso-ciere – 26 iunie 2014, Bruxel-les

Semnarea – 27 iunie 2014, la Bruxelles

Ratificarea de Parlamentul RM – 2 iulie 2014, Chişinău

Intrarea provizorie în vigoa-re – 1 septembrie 2014

Adoptarea Planului Națio-nal de Acțiune – 7 octom-brie 2014

Ratificarea de Parlamen-tul European – 13 noiem-brie 2014, Bruxelles

Pentru a intra în vigoare, este necesar ca AA să fie ra-tificat de către Parlamentele naționale ale tuturor state-lor membre ale UE.

Semnarea Acordului de asociere cu UE de către RM nu afectează în niciun fel suveranitatea Republicii Moldova. Din contra, susţinerea de către UE a procesului de reformare și modernizare va consolida suveranitatea ţării.

Acordul de Asociere prevede cooperarea politică și politica exter-nă și de securitate, consolidarea justiţiei, libertății și securității, Cooperarea Sectorială și Economică, crearea unei Zone de Comerț Liber, Aprofundat și Cuprinzător, cooperare financiară.

Asocierea politică va asigura consolidarea democraţiei şi a statului de drept, respectul pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale, buna guvernare, economia de piaţă şi dezvoltarea durabilă.

AA promovează respectul pentru principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale, al independenţei statului şi inviolabilităţii hotarelor.

Acordul de Asociere va fi aplicat pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Regiunea transnistreană va beneficia în egală măsură de toate avanta-jele acestui Acord, ceea ce va determina o intensificare a relaţiilor de cooperare.

Doar pentru dezvoltarea şi implementarea proiectelor în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, Uniunea Europeană va oferi 120 de milioane de euro. Adiţional, Guvernul Suediei va oferi Republicii Mol-dova 100 milioane de euro în următorii şapte ani (2014-2021), iar Polonia – un grant în valoare de 12 milioane de euro pentru imple-mentarea reformelor prevăzute de către Acordul de Asociere cu UE. Aceasta este doar o mică parte din ajutorul financiar pe care îl va pri-mi Republica Moldova din partea UE.

Cu toate acestea, asistenţa financiară oferită de către UE, dar şi de către anumite state membre ale UE, atât înainte de semnarea AA, cât şi de-a lungul implementării acestui Acord, nu va acoperi integral costurile tu-turor reformelor.

Odată cu semnarea AA şi ratificarea lui de către Parlamentul Republi-cii Moldova şi de către Parlamentul European, dialogul politic capătă valențe profunde. AA prevede menţinerea unui dialog politic perma-nent, care va fi instituţionalizat şi se va desfăşura în cadrul Consiliului de Asociere, creat în temeiul articolului 434 al AA şi de comun acord în cadrul reuniunilor regulate dintre reprezentanţii UE şi ai Republicii Moldova la nivel ministerial.

Subiecte pentru discuţie:

Care sunt avantajele şi dezavantajele AA pentru Republica Moldova? Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE versus Acordul cu Uniunea

Vamală. Care sunt alternativele Acordului de Asociere?

Scopul AA nu este de a realiza reforme în locul Republicii Mol-dova, dar de a asista Republica Moldova în dezvoltarea capa-cităţilor proprii de implementare și consolidare a reformelor.

ZONA DE LIBER SCHIMBAPROFUNDAT ȘI CUPRINZĂTORFișa nr. 6:

ZLSAC oferă reguli stricte, dar previzibile şi clare!

Doreşti să poți munci ghidat de reguli, dar nu de loialitatea politică?

Doreşti să consumi produse calitative şi sigure?

Doreşti o economie performantă, cu salarii decente, la noi acasă?

Intră și tu în cursa europeană!

Ştiaţi că...

UE este unul dintre cei mai importanţi actori în domeniul comercial şi cooperează pen-tru asigurarea unui comerţ internaţional deschis şi regle-mentat în cadrul organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Pentru UE, comerţul cu RM constituie 0,03% din volumul total al comerţului, iar pentru RM acest procent este de pes-te 50%. Prin urmare, este total greşit să vorbeşti despre “câşti-gul UE” în acest caz.

În prezent, întreprinderile mici şi mijlocii din R. Moldova ge-nerează 30% din PIB, dar noi tindem să ajungem la nivelul țărilor înalt dezvoltate, unde această cifră se ridică la 70%.

AA cu R. Moldova merge mult mai departe decât formele clasice de integrare econo-mică, care oferă nu numai oportunități îmbunătățite de comerț şi investiții, dar, de ase-menea, asistență în reformele legate de comerț, cu scopul de a contribui la redresarea şi creşterea economică şi la o mai bună integrare a econo-miei moldoveneşti cu piețele internaționale.

Produsele agricole moldo ve-neşti vor deveni mai atractive pe piața UE, datorită eliminării taxelor de import în valoare de 43 mil. euro pentru produsele agricole de bază şi 3 mil. euro pentru produsele agricole pre-lucrate.

Prin ”Zonă de comerţ liber” se înţelege un grup de două sau mai multe teritorii vamale, între care taxele vamale sau alte reglementări de comerţ restrictive sunt eliminate.

Instituirea ZLSAC are menirea să devină principalul stimulent al dezvoltării economice, prin ridicarea capacităţii R. Moldova la nive-lul standardelor UE în domeniul comerţului internaţional, atât din punctul de vedere al legislaţiei, cât şi al relaţiilor cu partenerii inter-naţionali.

Aderarea la Zona de Liber Schimb (ZLSAC)

are un efect pozitiv asupra economiei ţării: o creştere econo-mică între 3,2% şi 5,4% pe an. Cu Uniunea Vamală creşterea economică ar scădea cu 4%.

reduce taxele vamale pentru produsele moldoveneşti, ceea ce le va face mai ieftine pentru piața UE şi va stimula exporturile moldoveneşti. Per total, acestea vor creşte cu circa 11-12%, iar importurile – cu 6-7%.

înseamnă mai multe locuri de muncă. Sporirea investițiilor în capacitățile de producție va rezulta în creşterea productivității muncii şi în sporirea cu circa 4,5-6,5 la sută a salariilor.

va scădea nivelul prețurilor pentru consumatori, cu rate cu-prinse între 2% pentru medicamente şi 10% pentru produsele alimentare.

Mediul de afaceri se va îmbunătăți esențial ca rezultat al unui spec-tru vast de reforme instituționale şi structurale ce vor ameliora condițiile de afaceri din ţară. Efectul va fi creşterea investițiilor atât interne, cât şi externe, inclusiv în sectoarele strategic importante, cum ar fi energetic, financiar şi transporturi.

Agricultura şi producția de alimente reprezintă elemente esențiale ale economiei şi societății noastre. În toate cele 28 de state membre ale UE există aproximativ 12 milioane de agricultori şi alte 4 milioa-ne de persoane care lucrează în sectorul alimentar. Sectorul agricol şi alimentar oferă, împreună, 7% din totalul locurilor de muncă şi generează 6% din produsul intern brut al UE. INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu

Ştiaţi că...

În perioada 2010-2014, Uni-unea Europeană a acordat Moldovei 72 mil. euro, fon-duri care au fost utilizate pentru a deschide noi afaceri la sate, pentru a iniţia tinerii în domeniul antreprenoriatu-lui, pentru a-i motiva pe mol-dovenii de peste hotare să investească în localităţile lor de baştină sau pentru a oferi credite preferenţiale.

Prin Programul Național pri-vind acreditarea economică a tinerilor au fost create pes-te 280 de afaceri, prin inter-mediul organizației ODIMM au fost acordate 75 de cre-dite pentru alte tipuri de business, iar prin Programul PARE au fost create peste 120 de afaceri.

Printr-un nou program ENPARD, începând cu 2015, UE va aloca Moldovei 64 mil. euro pentru modernizarea agriculturii şi dezvoltarea ru-rală. UE a oferit ajutor pentru pregătirea acestui program şi pentru formarea specialiştilor de la Agenţia de Intervenții şi Plăţi pentru Agricultură, care vor gestiona banii europeni.

Potrivit prevederilor AA, vor fi create „condiții prielnice pentru îmbunătățirea relațiilor economice și comerciale, obiectivul final fiind integrarea treptată a Republicii Moldova în cadrul pieței interne a UE, astfel cum se prevede în prezentul acord, inclusiv prin instituirea unei zone de liber schimb aprofundat și cuprinzător, ceea ce va permite realizarea unei apropieri le-gislative și a liberalizării accesului la piață cu implicații majo-re, în conformitate cu drepturile și obligațiile care decurg din statutul de membru al OMC al părților și cu aplicarea transpa-rentă a acestor drepturi și obligații”.

Subiecte pentru discuţie:

Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător – ești pregătit pentru comerț cu UE?

Cum poți exporta producția în UE ?

Eşti agricultor? Vrei să expor­tezi producția în UE? Atunci

investeşte în calitate, ambalaj, depozitare etc.!

Și nu uita ­ poți deja accesa fonduri europene!

ZLSAC prevede măsuri de cooperare UE-RM în ceea ce priveşte acce-sul bunurilor pe piață; măsuri de protecție a comerțului; reducerea obstacolelor tehnice; măsuri sanitare şi fitosanitare; facilitarea proce-durilor vamale şi a comerțului; prestarea serviciilor şi comerțul elec-tronic; plățile curente şi circulația capitalului; achizițiile publice; pro-prietatea intelectuală; concurența; comerțul cu energia; transparența; comerțul şi dezvoltarea durabilă; soluționarea litigiilor; armonizarea legislativă.

Pentru toate aceste domenii, UE are o politică de susținere, inclusiv financiară, dar vor exista şi reguli în legătură cu producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, dar şi a regimului de import al produselor ecologice din ţări terțe.

Politica agrară europeană prevede asigurarea unui standard de viață pentru agricultori, stabilizarea piețelor, aprovizionarea consumatori-lor la prețuri rezonabile şi modernizarea infrastructurii agricole. Noul rol al populației din zonele rurale din spațiul UE este de a asigura un nivel determinat al activității economice în fiecare zonă şi de a prote-ja diversitatea peisajului rural european.

Şi agricultorii moldoveni încep să beneficieze de avantajele integrării pe piața europeană şi modernizării infrastructurii rurale.

UE susține financiar inițierea de noi afaceri în sectorul agroalimentar, prin crearea de incubatoare de afaceri. Prin transfer de tehnologii şi experiență, UE ajută la modernizarea sectorului agroalimentar şi ridi-carea standardelor de calitate la nivelul celor europene.

Afacerile inițiate din banii alocați de Uniunea Europeană reprezintă un succes şi sunt nişte paşi importanți pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

CULTURA – EXPRESIE AIDENTITĂȚIIFișa nr. 7:

Cultura reprezintă întregul complex de elemente distinctive spirituale, materiale, intelectuale și emoționale ce caracterizează o societate sau un grup social.

Cultura include nu numai artele și literatura, ci și modul de viață, drepturile fundamentale ale omului, sistemele de valori, tradiții și credințe.

Ştiaţi că...

Cultura este expresia identității

(individuale, de grup, regio-

nale, naționale etc.) şi miză a

diversității şi diferenței, valori

esențiale, care trebuie asuma-

te şi susținute prin demersuri şi

programe pro-active.

Cultura este un factor al

calității vieții; orice evaluare a

standardelor de calitate a vieții

individului, a colectivității şi

a societăților trebuie să ia în

considerare acest indicator.

Cultura contribuie la structura-

rea societății şi a personalității

umane.

Republica Moldova a semnat

Convenția culturală europea-

nă la 24 mai 1994, înainte de

aderarea la Consiliul Europei.

Prin această acţiune, Republi-

ca Moldova şi-a demonstrat

ataşamentul faţă de valorile

europene reafirmând opțiunea

sa europeană.

Apropierea culturală a RM de

UE prin participarea la pro-

gramele culturale existente va

deschide mai multe oportuni-

tăţi de schimb de experienţă cu

statele de pe continentul Euro-

pean şi va facilita şi intensifica

contactul dintre persoane.

Cultura este un instrument puter-nic de comunicare a valorilor şi de promovare a obiectivelor de inte-res public, care este mai larg decât simpla creare a plusvalorii.

Aflată la confluența dintre sfera economică şi cea politică, care sunt considerate principalele elemente ale integrării europene, cultura re-prezintă o dimensiune-cheie supli-mentară.

Aceasta creează nu doar bogăție, dar contribuie şi la incluziunea socială, la o mai bună educație, la creşterea încrederii în forțele pro-prii şi a mândriei de a aparține unei comunități istorice.

Activitatea Uniunii Europene în domeniul culturii completează politica culturală a statelor mem-bre în diferite domenii: protecția patrimoniului cultural european, cooperarea între instituțiile cultu-rale din diferite țări şi promovarea mobilității celor care lucrează în domenii creative. Sectorului cultural i se aplică anumi-te dispoziții ale tratatelor care nu fac referire în mod explicit la cultură.UE se angajează să dezvolte un rol cultural nou şi activ al Europei în ca-drul relațiilor internaționale, precum şi să integreze dimensiunea culturală ca un element vital în raporturile sale cu țările şi regiunile partenere.

Cultura este inima și sufletul democrației

Obiectivele politicii culturale: stimularea dialogului intercultural; întărirea mobilității transfrontaliere a artiştilor şi a celor care lucrea-

ză în sectorul cultural, precum şi circulația operelor de artă în afara granițelor statelor membre;

promovarea culturii – catalizator al creativității; educație, cercetare/inovații, cooperare.

UE a lansat un nou program în domeniile cultural şi cel al audiovizualu-lui pentru perioada 2014-2020 – Europa creativă. La acesta, începând cu 2015, va participa şi Republica Moldova. Europa Creativă va include un program intersectorial, având la bază două constituente:

1) garanție financiară, gestionată de Fondul European de Investiții, pentru ca împrumuturile bancare să devină mai accesibile pentru micii operatori;

2) finanțare pentru a sprijini studiile, analizele şi o mai bună colectare a datelor pentru a îmbunătăți dovezile în sprijinul elaborării de politici. INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu

Ştiaţi că...

Programul Europa creativă spriji-nă: inițiativele sectorului Cultură,

cele care promovează coopera-rea transfrontalieră, platforme, rețele, traducerea literară;

inițiative ale sectorului audiovi-zual, care promovează dezvol-tarea, distribuția sau accesul la opere audiovizuale;

o rețea intersectorială, inclusiv un instrument de garantare şi politică transnațională;

În calitate de stat membru al Consiliului Europei din 1995, Republica Moldova participă, direct sau indirect, la mai multe proiecte şi programe culturale de talie europeană: Eurovision; Rutele culturale europene; Compendium; Noaptea muzeelor; Zilele europene ale patrimo-

niului; Ziua europeană a Limbilor

etc. Ai visat vreodată să accesezi

cărti vechi şi rare ascunse în arhivele bibliotecilor naţionale şi, în mod normal, inaccesibile publicului larg?

Ţi-ai dorit vreodată să obţii o copie a unei cărţi vechi, care nu se mai edi-tează? Aceste vise pot deveni acum realitate. O mare varietate de cărţi, de la cele găzduite de bibliotecile naţionale din toată Europa şi până la alte lu-crări digitale provenind de la institu-ţii culturale, inclusiv picturi, muzică, hărţi, manuscrise, ziare sau chiar vase antice au fost puse într-o for-mă digitală şi sunt accesibile astfel doar la un simplu click, în Biblioteca digitală Europeană.

În conformitate cu prevederile AA, Republica Moldova și UE vor coopera în domeniul culturii, în special prin:

- Dezvoltarea dialogului intercultural prin participarea reprezentanților din domeniul culturii și societății civile din UE și Republica Moldova;

- Promovarea industriei audiovizualului și încurajarea coproducțiilor în sfera cinematografiei și televiziunii;

- Instruirea profesioniștilor din domeniul mass-mediei, precum și susținerea agențiilor mass-media din RM, pentru a consolida independența, profesionalismul și legăturile acestora cu mass-me-dia din UE, în conformitate cu standardele Consiliului Europei și cu Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diverstății for-melor de expresie culturală din 2005 etc.

Europa creativă sprijină cinematografia europeană şi sectoarele culturale şi creative, permițându-le să-şi sporească contribuția la crearea de locuri de muncă şi la dezvoltare economică. Artiştii şi profesioniştii din domeni-ile cultural şi audiovizual, precum şi organizațiile artistice, din domeniile artelor frumoase, al publicisticii, filmului, televiziunii, muzicii, artelor in-terdisciplinare, patrimoniului şi din industria jocurilor video vor fi printre principalii beneficiari cu un buget de 1,46 miliarde de euro pentru urmă-torii şapte ani (cu 9% mai mult decât nivelul actual).

Acest program-cadru va oferi „o poartă de intrare simplă, uşor de recunos-cut şi uşor accesibilă pentru profesioniştii din domeniul cultural şi cel cre-ativ european” şi „va permite realizarea de sinergii şi contribuții încrucişate între diferitele sectoare culturale şi creative”.

Republica Moldova participă şi la Programul pentru Cultură 2011-2015 al Parteneriatului Estic (estimat la o valoare de 12 mil. euro), scopul căruia este să ajute ţările partenere în reforma politicii culturale la nivel guverna-mental, precum şi îmbunătăţirea capacităţilor profesionaliste ale operato-rilor culturali din regiune.

Aceasta urmăreşte să consolideze şi să promoveze legăturile culturale re-gionale şi dialogul dintre instituţiile publice, organizaţiile societăţii civile şi instituţiile academice în cadrul regiunii Parteneriatului Estic, precum şi între UE şi reţelele culturale PEV din ţările estice şi să fortifice rolul culturii în dezvoltarea durabilă a regiunii, drept forţă motrice pentru reforme, pro-movarea toleranţei şi coeziunii sociale.

Prin instituțiile sale culturale, Republica Moldova îşi integrează colecţiile în Biblioteca digitală Europeană, oferind astfel cercetătorilor ştiinţifici din tară, dar şi celor de peste hotare, posibilitatea de a avea acces la o gamă largă de opţiuni de cercetare, în combinaţie cu o bază de metadate de înaltă calitate şi un index central, ceea ce le dă posibilitatea să detecteze cu o mare rapiditate conţinutul de care au nevoie şi să-şi rafineze rezulta-tele căutărilor pe baza unor criterii multiple.

Subiecte pentru discuţie:

Importanța culturii pentru modernizarea Republicii Moldova. În ce măsură sunteți interesat de cultura altor popoare europene? Care ar fi proiectele culturale la care a-ți dori să participaţi? Cum ar putea influența cultura creșterea economică? Meșteșugurile și arta populară – impactul economic și cultural.

CALITATE ȘI COMPETENŢĂ EUROPEANĂ ÎN EDUCAŢIEFișa nr. 8:

A învăţa înseamnă mai mult decât a sta în clasă, mai mult

decât a reţine informaţii.

A învăţa înseamnă a trăi.

Ştiaţi că...

Analfabetismul nu doar distru-

ge vieţi, dar reprezintă şi un cost

enorm pentru societate? Acesta

este estimat la peste 500 de mi-

liarde de euro pe an şi asta doar

în ţările dezvoltate.

Politicile din domeniul sportu-

lui au fost incluse în Tratatul de

la Lisabona (2009) ca un nou

domeniu de competenţă al UE.

În anul 2014, România a oferit

pentru modernizarea institu-

ţiilor preşcolare din Republica

Moldova un ajutor financiar

nerambursabil în valoare de

20 mil. de euro. Din aceşti bani

au fost şi mai urmează a fi re-

parate grădiniţele în 800 de

localităţi din toate cele 32 de

raioane ale republicii. Acest

efort de modernizare a insti-

tuţiilor preşcolare va schimba

realităţile din satele şi oraşele

Moldovei şi le va oferi copiilor

şansa la o educaţie de calitate.

Uniunea Europeană a adoptat o abordare amplă şi cuprinzătoare a procesului de învăţare, care in-clude o gamă întreagă de metode şi medii diferite de învăţare, de exemplu învăţarea non-formală, formală şi pe tot parcursul vieţii.

UE sprijină cooperarea instituţiilor de învăţământ superior din întrea-ga lume, în vederea dezvoltării şi modernizării instituţiilor de învă-ţământ superior din ţările parte-nere.

Instituţiile partenere pot fi alese atât din ţările învecinate (Balcanii Occidentali şi Rusia), precum şi din regiuni din Asia, America Latină şi Africa.

Studiile calificate sunt, cu siguran-ţă, cea mai sigură cale de a obţine un loc de muncă. Mulţi angajatori se străduiesc din răsputeri să gă-sească lucrători calificaţi. Studiile europene oferă oportunităţi spo-rite de angajare. Prin educaţie şi formare europeană, va fi redus de-ficitul de competenţe.

„A trăi înseamnă a învăţa. Când te-ai oprit de învăţat, ai murit.”Tom Clancy

Fiecare ţară din UE este responsa-bilă de propriul sistem de educa-ţie şi formare profesională, însă UE ajută statele membre să-şi stabi-lească obiective comune şi să facă schimb de bune practici.

Programul Uniunii Europene dedi-cat educaţiei, formării, tineretului şi sportului, Erasmus+, îşi propu-ne în mod special să reducă şoma-jul în rândul tinerilor, să stimuleze perspectivele profesionale şi dez-voltarea personală a tinerilor, să dezvolte competenţele de care este nevoie pe piaţa muncii şi în societatea de azi şi de mâine şi să le sporească astfel şansele de angajare. Pentru perioada 2014-2020, UE investeşte 14,7 miliarde

de euro în noul său program Eras-mus+.

Acesta va intregra şapte dintre programele actuale: Învăţare pe tot parcursul vieţii, Tineret în ac-ţiune, Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink şi cel pentru coopera-re cu ţările industrializate. Pentru prima dată va fi susținut şi sportul.

Fiind un program integrat, Eras-mus+ oferă mai multe posibili-tăţi de cooperare între sectoarele educaţiei, formării, tineretului şi sportului. Totodată, propune con-diţii de participare şi de finanţare simplificate faţă de programele precedente.

Ştiaţi că...

Începând cu 2004, tinerii din RM au obținut, anual, 5-10 burse de Masterat în centre universitare europene. Începând cu 2007, în cadrul Programului Erasmus Mundus, peste 180 de tineri moldoveni beneficiază de burse de scurtă durată. Doar în 2013, în 11 universități din țară au fost implementate 15 proiecte.

Începând cu 1994, în cadrul Pro-gramului Tempus, instituțiile de învțământ din RM au imple-mentat circa 74 de proiecte în valoare de 16 mil. euro.

Programul eTwinning vizea-ză învăţământul preuniversitar şi se axează pe formarea unui mediu online destinat formării continue a profesorilor şi des-făşurării proiectelor educaţio-nale comune. La acest proiect au participat până acum 79 de şcoli, 166 de profesori fiind înre-gistraţi în platforma programu-lui. Până în prezent, în cadrul acestui program au fost desfă-şurate 36 de proiecte didactice.

Cooperarea RM cu Consiliul Eu-ropei în domeniul educației vi-zează proiecte privind:

cetățenia democratică;

Procesul de la Bologna;

predarea istoriei;

renovarea curriculei şcolare;

politica lingvistică;

Guvernarea învățământului superior etc.

Potrivit Acordului de Asociere, Republica Moldova și UE vor coopera în domeniile politicilor de tineret și promovarea studiului pe durata vieţii. Accentul va fi pus pe învăţământul superior, menit să creeze oportuni-tăţi pentru crearea locurilor de muncă și pentru creșterea economică. Acţiunile principale vor viza, printre altele:- Modernizarea sistemelor de educaţie și instruire, sporind calitatea,

relevanţa și accesul;- Consolidarea cooperării academice la nivel internaţional, a partici-

pării în programele de cooperare ale UE, creșterea mobilităţii studen-ţilor și cadrelor didactice;

- Crearea unui cadru naţional de calificare pentru îmbunătăţirea nive-lului de transparenţă și recunoașterea în spaţiul european a califică-rilor și competenţelor;

- Creșterea performanţelor, a calităţii și atractivităţii educaţiei și for-mării profesionale prin întărirea cooperării la nivel european.

În fazele anterioare ale Programelor UE, Republica Moldova a benefici-at de mai multe proiecte, printre care programul Tempus (modernizarea învățământului superior), Erasmus Mundus (cooperare şi mobilitate univer-sitară), Jean Monnet.

În prezent, tinerii din Republica Moldova vor putea beneficia de burse eu-ropene de studii în egală măsură cu cei din Uniunea Europeană. Programul Erasmus+, finanţat de Comisia Europeană, se va desfăşura în perioada 2014-2020 şi va fi disponibil inclusiv pentru cele şase ţări ale Parteneriatului Estic: Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina.

Republica Moldova, precum şi alte ţări din Parteneriatul Estic, sunt eligibile pentru câteva acţiuni ale noului Program Erasmus+ şi anume Programul Jean Monnet şi cel de Masterate Comune. Programul Jean Monnet oferă oportuni-tate instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova de a beneficia de proiecte specializate în studii europene pentru promovarea sistemului de predare şi cercetare. Prin Proiecte Comune de Masterat, universităţile din Re-publica Moldova vor deveni parte la diverse consorţii ale instituţiilor de învă-ţământ superior din Europa, care vor oferi Masterate Comune.

Tinerii vor putea primi granturi pentru studii de masterat, iar doctoranzii vor beneficia de o nouă bursă pentru cercetători - Marie Sklodowska Curie. Stu-denţii vor beneficia de o bursă considerabilă, transport, cazare şi asigurare medicală.

Totodată, Erasmus+ are drept beneficiari nu doar tinerii, dar şi profesorii, şi educatorii. Instituţiile de învăţământ superior vor avea noi perspective pen-tru susţinerea şi promovarea mobilităţii academice. Este important că vor apărea noi oportunităţi pentru cadrele didactice care vor putea primi sub-venţii pentru activitatea de predare de la instituţiile partenere.

Republica Moldova este deja eligibilă şi la alte acţiuni ale Programului Eras-mus+, care corespunde obiectivelor Acordului de Asociere cu UE.

Subiecte pentru discuţie:

Cine are rolul cel mai important în procesul de educaţie şi formare, guvernele, şcolile, profesorii sau părinţii?

Dar care este rolul dumneavoastră? În ce măsură puteţi decide unde, când şi ce să învăţaţi? Ați fi interesați să urmați un program Erasmus+ ?

INFORMAȚII SUPLIMENTARE www.infoeuropa.md • www.coe.int • www.europa.eu • www.eur-lex.europa.eu