Gavriil Stiharul

Poarta RaiuluiVersuri

Gavriil STIHARUL, Poarta RaiuluiIlustraţia copertei: Mănăstirea Sfânta Ana Rohia-MaramureşLulu Edition eBook (PDF)ISBN: 978-1-312-59203-2Copyright © 2014 Gavriil StiharulAll rights reserved/ Toate drepturile rezervate.

Gavriil Stiharul

Poarta Raiului

Versuri

2014

CUPRINS

Epitaf 1Poarta Raiului 2Rugăciune către ingerul păzitor 4Ascultă cum cânta Biserica Vie ! 5Rugăciune bisericească ce se spune la necazuri şi supărări, în stihuri 8Rugăciunea Sfântului Ciprian, în stihuri 10Crăciun sfânt 15E iaraşi Crăciunul 16Rugăciunea Prodromiţa, în stihuri 18Drumeţ pe cărarea rugăciunii 22Rugăciune pentru ocrotire 23Ocrotire 25Înviere la dumnezeiasca liturghie bizantină 26Nebănuite stihuri, cuvânt de colindă 28Rugăciune la timp de boală, în stihuri 30Stihuitorii lui Hristos 33Haideţi să mai credem în Iisus Hristos! 35Sfânta dreptmăritoare 37Cuviosului 38Mai cred copiii noştri într-o minune? 40Noapte sfântă 42Dulcea mea veşnicie 43

1

EPITAF

Mamei mele, in memoriam

Există mâine când între două zilesemn neînţeles se pune într-o carte,când intre veşnicia dintre filese cerne privegherea de o noapte.

Exista mâine după fiecare fulgsmuls din carnea păsării în agonie,există mâine după brazdele de plug,există mâine în grânele ce-nvie.

Căci mai tare decât greierii seriise aud amintirile tăcuteşi mai aprins decât soarele veriise văd semnele zilei ne’ncepute.

2

POARTA RAIULUI

Motto: „Sus, la Poarta Raiului,

Poarta Raiului, Paşte turma Tatălui,

turma Tatălui…“ (Colind românesc)

Poate că am ostenit să plâng un iad,Sodome şi Gomore de-amar,Pe Samsoni şi Caini, pe îngerii ce cad,străine locuri, chipuri de coşmar.

Mă vreau acum la mine-acasăloc de verdeaţă, loc minunat,unde Biserica e încă mireasăşi Iisus Hristos e cel înviat.

Căci eu sunt din ţara de brazi şi de har,eu sunt din turma Tatălui,drumul meu nu fu-n zadar,căci am bătut la Poarta Raiului.

3

Eu sunt din ţara cu mucenici,cu voievozi mărturisind credinţa,de-a pururi paşii mei rămân aici,căci am gustat din miere-n suferinţă.

Eu sunt din ţara de neuitate datini,cu sfinţi sihaştri în posturi priveghind,cu icoane biruind balaurişi Brâncoveni în moarte aţipind.

Eu sunt din ţara fără de hotare,fără oprelişti către infinit,sunt pravoslavnic, căci la altare,cu foc pe buze m-am spovedit.

Eu sunt din ţara de holde şi minuni,cu ploi sfinţite şi rouă miruind,eu i-am văzut pe Îngeri în furtuni,pe Dumnezeu pe nori de aur odihnind.

Poate am ostenit să plâng un iad,Sodome şi Gomore de amar,eu ştiu un loc mai verde ca un jad…Eu sunt din ţara de brazi şi de har.

4

RUGĂCIUNE CĂTRE ÎNGERUL PĂZITOR

Păzitorul meu din cerurile sfinte,O smerită rugă zboară spre Părinte,cu aripile frânte zboară spre Părinte.

Cerul e departe, zarea nesfârşită,aripile-s frânte, vlaga mi-e sleită,Tu întinde mâna, vlaga mi-e sleită.

Puternicul uliu în jur se roteşte,Ghearele-s cuţite, pliscu-i ca un cleşte,Tu întinde mâna, pliscu-i ca un cleşte.

Duhurile negre o vor prăbuşită,Tu întinde mâna, ruga mea smerităLa Iisus s-ajungă, ruga mea smerită.

5

ASCULTĂ CUM CÂNTĂ BISERICA VIE !

Copilule, crescut la cântece de noaptemugind de patimi, hulă şi trufie,în ritmuri bacante şi-n vorbe desfrânate…Ascultă cum cânta Biserica Vie !

Cântă Biserica dis-de-dimineaţă,salută voios, mulţumeşte creştin…Auzi cum urcă versul către Viaţăşi ziua începe cu pace de-amin.

Ascultă cum cânta creştinul şi-adastă :cânta tinereşte omul pe ogor,legănând pruncul, tânăra nevastădă slavă lui Hristos pentru fecior.

Cântă Biserica în marea săptămânăprin chilii şi case curate.Tineri şi bătrâni cântă împreună,dau slavă lui Hristos pentru toate.

Dă slavă fecioara pentru curăţie,dă slavă nevasta zămislitoare,mulţumeşte mireasa pentru cununie,mulţumeşte feciorul pentru îndreptare.

6

Dă slavă brutarul pentru aluatuldin care pâinea se va plămădi.Mulţumeşte seara acasă bărbatulpentru cina cea bună şi pentru copii.

Cântă zidarul, dând temeliabisericii noi, cu turla-n azur.Voinţa lui se prinde de piatră,mortarul fluid se-ncheagă împrejur.

El cântă un cântec de dor şi de slavă,Nervul si braţul vânjos vibrează-ncordat.Inima, în ritmul poeziei suave,Transformă ideea în beton armat.

Dimineaţa, în atelier, tâmplarulcânta, punându-se inimos pe treabă.El Domnului mulţumeşte şi harulcoboară în ale lui mâini degrabă.

Minune! S-a oprit mirat. Priveşte :din lemnul inform ivitu-s-a perfectun lucru util. Dulgherul slăveştepe Domnul Iisus, lemnar din Nazaret.

7

Auzi pe cizmar cum cânta-n bucurie,lucrează cu sârg, cu suflet şi nesaţ,mâna-i aleargă într-o simfonie,Hristos e pe buze şi duhul e-n braţ.

Dau slavă cinstita preoţime,pentru slujba Liturghiei sfinţite,şi cea întru Hristos diaconimepentru darurile bineprimite.

Auzi cum cântă Biserica Bizantină,apostolească, vie, ocrotitoare…Cântă poporul ei răsfăţat de lumină,de lina lumină a Slavei biruitoare.

Copilule, crescut la cântece de noaptemugind de patimi, hulă şi trufie,în ritmuri bacante şi vorbe desfrânate…Ascultă cum cântă Biserica Vie!

8

RUGĂCIUNE BISERICEASCĂ CE SE SPUNE LA NECAZURI ŞI SUPĂRĂRI, ÎN STIHURI

Doamne, vifor de supărări şi necazuri,Doamne, puhoaie de ape şi talazuri,vin acum puhoaie de ape şi talazuri.

Doamne, au intrat până în sufletul meu,Dar nădejdea e la Tine, al meu Dumnezeu,la Tine scap şi mă rog al meu Dumnezeu.

Tu ştii răul care bântuie sufletul meu,pe Tine Te rog acum, al meu Dumnezeu,căci scăparea e la Tine, al meu Dumnezeu.

La Tine perii capului meu sunt număraţi,prin Tine cei vrăjmaşi ai mei sunt îndepărtaţi,prin Tine scap de cei vrăjmaşi ce-s îndepărtaţi.

Pe Tine Te rog să depărtezi orice rău,ispite pierzătoare din sufletul meu,care vor acum pieirea sufletului meu.

9

Ajută-mă să le biruiesc pe toate,risipeşte ispitele nenumărate,ce acum mă învăluie nenumărate.

Căci, Tu eşti, Hristoase, Izbăvitorul meu,scăparea mea eşti Hristoase Dumnezeu,Ţie slavă Îţi înălţam, Hristoase Dumnezeu.

Ţie slavă Îţi înalţ şi Ţie mă închin,slavă Tatălui şi slavă Fiului, amin,slavă şi Sfântului Duh, amin.

10

RUGĂCIUNEA SFÂNTULUI CIPRIAN, ÎN STIHURI

Stăpâne Doamne al nostru Iisuse Hristoase,Ziditorul tuturor celor frumoase,Chivernisitorul celor frumoase…

Împăratul împăraţilor nemărginit,Tu, Doamne al domnilor, fii pururea slăvit,slavă Ţie mare, fii pururea slăvit.

Tu, Ce în lumina nepătrunsă locuieşti,Tu, Care slăvit şi vrednic dăinuieşti,în lumina neapropiată dăinuieşti…

Acum, pentru rugăciunile robului Tău,îndepărtează lucrările celui rău,depărtează viclenia demonului rău.

Revarsă ploaie bună peste tot pământul,fă să rodească la bună vreme câmpul,cu ploaie bună fă să rodească câmpul.

11

Copacii şi viile să dea rodul bun,dezleagă pântecele femeilor acum,de nerodire pântecele femeilor acum.

Când dezlegate vor fi acestea toatede legăturile cele fermecate,dezleagă şi celelalte de cele fermecate.

Pe robul Tău ce cu credinţa se roagăcu toţi cei ai casei, Tu îl dezleagă ,de legăturile satanei Tu îl dezleagă:

De cele ale potrivnicilor puteri,de legăturile vrăjmaşilor dureri,de legăturile farmecelor dureri.

Doamne al părinţilor noştri Dumnezeu,împiedică toată lucrarea celui rău,lucrarea vrăjmaşă a demonului rău.

Tu la farmece şi vrăji dai dezlegare,Tu, ce dezlegi de satanicească lucrareşi distrugi toată a vicleanului lucrare…

12

Ce, prin pomenirea Sfântului Tău Nume,dezlegi satanicească lucrare în lume,distrugi a lui vicleană lucrare în lume…

Pe robul Tău ce cu credinţa se roagăde legăturile satanei îl dezleagă,de legăturile celui rău îl dezleagă.

Dezleagă-l de e legat în cer sau pe pământ,cu piele de animale fără de cuvânt,sălbăticiunile cele fără de cuvânt.

Dezleagă de e legat cu fier, piatră sau lemn,cu scriere, sânge de om sau cu alt semn,cu sânge de pasăre, peşte sau alt semn.

Dezleagă de e legat prin necurăţiesau în alt chip prin vreo blestemăţie,din altă parte prin vreo blestemăţie.

Dezleagă de-au venit din mări sau furtuni,din morminte sau alt loc sau din genunisau în alt chip s-au abătut de prin genuni.

13

Dezleagă de au venit prin unghii sau gheare,prin păsări, prin şerpi sau din locuri murdare,din pământ al morţilor sau din locuri murdare.

Dezleagă de-au venit prin bolduri şi ace,dezleagă pentru totdeauna şi desface,acum cu puterea Ta, Doamne, desface.

Dumnezeule, Care le cunoşti pe toate,dezleagă şi sfarmă cele blestemate,lucrările magiei cele blestemate.

Pe robul Tău ce cu credinţă Te cinsteştecu toţi cei ai casei ai lui Tu îl păzeştede vrăjmaşul ce pururi unelteşte.

Păzeşte această casă de vrăji şi de năluci,fă-i cinstitei şi de viaţă făcătoarei cruciloc în această casă, cinstitei Tale cruci.

Zdrobeşte cu însemnarea ei pe cel viclean,depărtează lucrarea celui duşmande la robul Tău, lucrarea celui duşman.

14

Pe robul Tău ce cu credinţa se roagă,cu toţi cei ai casei ai lui Tu îl dezleagăde toate farmecele, Tu îl dezleagă:

De demonul de amiază şi de mânia,de tot blestemul, boală şi lăcomia,de invidia şi de nemilostivirea…

De farmece, clevetire şi mândrie,de neputinţă neînduplecare şi prostie,de cruzime, nedreptate şi trufie…

De rătăciri şi greşalele ştiute,de lucrări şi greşalele neştiute,de păcate şi greşalele neştiute.

Iată, Numelui Tău Sfânt eu mă închin,că binecuvântat eşti acum şi în veci, amin.Binecuvântat eşti, Doamne, în veci, amin.

15

CRĂCIUN SFÂNT

În noaptea adâncă se rostogoleşte luna,în candele, amurgul se-ntoarce aprins,la Poarte Raiului aud cum bate mânalui Moş Crăciun, hoinar cu părul nins.

Prin beznă, vine uşor şi se duce…Bolta podoabe de stele îşi pune,se tulbură somnul Pruncului dulcedin braţele Mamei preasfinte şi bune.

Blând, Micuţul întinde o mână,magii uimiţi se-ntorc în Scriptură,El mută hotarul de vis şi de apeIordanului nostru din bătătură.

16

E IARAŞI CRĂCIUNUL

Merg copii prin ţarăsă colinde iară,prin nămeţi şi frig,pentru un covrig.

E iaraşi Crăciunul,se naşte Preabunul,îmi bate-n poartăomenirea toată.

Nu mai am merindesă le dau, Părinte,nu mai am nimic,nici măcar un pic.

Îmi ceri viaţă measă le-o dau de Stea,câte-o mică parteîn loc de bucate.

17

Luaţi în loc de pâinecâte-o rugăciuneşi în loc de banivă mai dau din ani.

Tot ce am primiteste împărţit -ei îmi cer, îmi cerDoamne, lerui ler.

Îmi ceri să Te daula cei ce nu au -Doamne, fără Tine,nu e mântuire.

Îmi bate-n poartăomenirea toată.Ei îmi cer, îmi cerDoamne, lerui ler.

18

RUGĂCIUNEA PRODROMIŢA, ÎN STIHURI

O, fecioară preacurată de-a pururi sfinţită,Tu, podoaba prodromiţilor nebiruită,Laudă închinătorilor nebiruită…

Sfântul Petru Athonitul aflat-a prin tinecă-i ales Muntele Athos să ţi se închine,loc ales Muntele Athos să ţi se închine.

Sfântul Petru Athonitul aflata-a uimitcă-i ales Muntele Athos şi-i afierosit,pentru cei cuvioşi monahi afierosit.

Icoana ta nelucrată de mâini pământeşti,hotărât-ai Sfântului Munte să o dăruieşti,împăcarea cu Dumnezeu să o dăruieşti.

Izvor de praznic şi mântuire e a ta icoană,prin ea, cununi ne dăruieşti, o, tu fără prihană,cununi după vrednicie, o, tu fără prihană

19

Haruri dăruieşti celor ce te slăvesc şi te cinstesc,cei care cu credinţă şi nădejde te măresc,nu pier nicidecum cei care cu nădejde te măresc.

Tu, din negura patimilor mântuieşte-ne,şi din necurăţia noastră, curăţeşte-ne,o, tu, preacurată fecioară, curăţeşte-ne.

Tu, a noastră păzitoare neadormită,Robilor tăi, chipul feţei tale preacinstită,dat-ai lor chipul feţei tale preacinstită.

Tu, degrabă, ne întâmpini pe cei ce te chemăm,chipul tău luminos, mulţumind îl sărutăm,cu dragoste închinându-ne îl sărutăm.

Arată-ţi milele tale, Sfântă Născătoare,primeşte cererile de folos şi a noastră strigare,ale robilor tăi cereri şi a noastră strigare.

Depărtează al patimilor nor din zare,izbăveşte-ne de ispite şi vătămare,de trupeasca şi sufleteasca vătămare.

20

Fii a mărturisirii noastre mijlocitoare,ajută-i pe cei ce cu dragoste arzătoare,se închină ţie cu dragoste arzătoare.

Chipului tău nefăcut de mână omeneascăi se închină cei ce ştiu să te cinstească,înfricoşatele minuni ştiu să le cinstească.

O, pavăză tare a clerului bisericesc,tu, stăpână a celor din cinul monahicesc,acoperământul cinului monahicesc…

Miluieşte şi mântuieşte pe ortodocşi,cu rugăciunile tale pe Părinţii cuvioşi,pe diaconi şi popor şi pe cei cuvioşi…

Pe credincioşi şi pe Părinţii prodromiţice la icoana ta se-nchină pururea smeriţi,la icoana ta făcătoare de minuni smeriţi.

Ocroteşte-i şi cată cu a ta milostivirespre noi şi învredniceşte-ne de iubire,pentru Hristos, învredniceşte-ne de iubire.

21

Ca toţi creştinii în locaşurile cereştisă se desfăteze şi cu Hristos pe vecisă vieţuiască în desfătare cu Hristos pe veci.

Cercetează-ne, maică de fii, iubitoare,pe robii tăi cu mila ta, sfânta apărătoare,pe noi cu darul tău, sfânta apărătoare.

Dăruieşte mântuire tuturor şi har deplinşi tămăduire celor neputincioşi, amin,linişte celor înviforaţi, în veci, amin.

22

DRUMEŢ PE CĂRAREA RUGĂCIUNII

Zorile sunt cumpăna din privegheriCând minunile n-au înfăţişare.Atunci speranţa minte, sfinţii sunt păreri:Ascultă plânsul spicelor-fecioare!

Nu-i dat oricui să treacă prin trezvie –cine poartă azi povara minţii?Spune-mi să-nfrânez pofta de trufieîn locul unde cad îngerii şi sfinţii!

Cât de uşor urcă seva bucurieiîn frunzişul inimilor nepătate.Căderea e-aproape. Semnele curvieise-arată-n paşii smintelii ne’nfrânate.

Numai smerit de setea de pustiemai pot la masă să mai stau cu sfinţii;spune-mi să-nfrânez pofta de trufie,cum s-au priceput bunii şi părinţii!

23

RUGĂCIUNE PENTRU OCROTIRE

Tu, cinstită cruce,lemnule preadulce,pavăza credinţei,arma biruinţei,vino azi pe calesă-ţi dau închinarecu dreapta la frunte,spre plete cărunte,cu dreapta la stelesă culeg din ele,să semăn cu viseogoare întinse.Şi vino, minune,să-ţi spun rugăciunesă o duci la Domnul,când biruie somnul.

Tu, pom ce-nfloreşteşi în mine creşte,şi nu treci prin toamnădezbrăcat de haină,pom ce veşnic arde,îmbrăcat în roade,ce-n cuiburi cununăcântările suna,lemn ales de Domnulsă-mi biruie somnul,mai vino înfloritcu nopţi de mai sfinţit,chip de iasomie,floare de Marie.

24

Tu, cinstită cruce,lemnule preadulce,către ceruri scară,palmele-mi coboarăşi iarăşi se suieprin cristice cuie.La capăt de pătimiceru-i chin şi lacrimişi plânge Fecioarăcă uscată-i vara,şi udă pământulşi lemnul preasfântulîi soarbe durerea,se-ntoarce putereaşi care putereca o mângâieresă fie cu tineprin Domnul, creştine!Amin.

25

OCROTIRE

Maica Domnului, maica dorului,pentru cântare, pentru lucrare,lucrare cerească în vie domnească,nouă încredinţată din mila de Tată.

Curge pe pământ Cuvântul cel sfânt,precum o ploaie de stele-n văpaie,biruieşte somnul şi vino la Domnul,El îţi dă odihnă, rănile-ţi alină.

Harul să învingă, răul să se stingă,lacrima să pice, focul să ridicesă aprindă dorul către-nalt Păstorul,cel blând şi smerit, de lemn răstignit.

Biruie împietrirea, vino la iubirealui Hristos Dumnezeu, înalt Arhiereu,inima să-ţi cânte, să binecuvântepe cel Împărat, de Paşti înviat.

Maica Domnului, maica dorului,scoală-te creştine, mâna să se-nchine,mătănii să bată pentru cea curată,sfânta dorului, Maica Domnului.

26

ÎNVIERE LA DUMNEZEIASCA LITURGHIE BIZANTINĂ

Din cerul de lavă scânteie un fulger,s-aşază peste beznă îndurarea.Cu chip neprihănit, palid, un îngerpogoară-o stea pe-un muc de lumânare.

Se-mprăştie bezna cum se ridică-o ceaţă,scânteia astrului aprinde încăperea:oh, Doamne, ce lumină şi dulceaţătransfigurează tainic chipul şi durerea!…

În patima Ta, Doamne, ceru-i mai aproape,sufletul e prohod şi întrebare,mir îmi adastă în gânduri şi pleoape,când lacrimi picură din lumânare.

Trupul Tău, Hristoase, poposind în moarte,sub giulgiu odihneşte, cu cântări preasfinte.Pleoapa Maicii Tale din icoană se zbatecu aripi de porumbiţe istovite.

27

Îngerul bun îmi scutură durereala dumnezeiasca strajă, spre dimineaţă.S-aprind în altar lumini. E Învierea,lanuri de mâini se-ntind să ia Viaţă.

Hristos a înviat! Fii fără frică!…Troparele învierii se toarnă în lumină.Moartea e-nvinsă. E Sfânta Duminică.E Dumnezeiasca Liturghie Bizantină.

28

NEBĂNUITE STIHURI, CUVÂNT DE COLINDĂ

Nebănuite stihuri, cuvânt de colindă,îţi vin acum în casă cu blagoslovire…Deschide, deschide uşa frate creştine,priveşte cum ard în flăcări de iubire.

Din Scriptura preadulce, silabele caldeîn rime coboară, tremură şi sunăcând cerul îşi scutură petalele albeşi ninge prin ţară cu raze de lună.

Când Îngeri păşesc pe căi neumblateşi heruvimii tămâiază înalt,când harul sfânt tremură şi ardeşi-n stihuri pogoară mireasma de nard

.Versul cel dulce duios cântă şi-alină,din ochii Presfintei o lacrimă cade,mâna smerită la icoane se-nchină,pe nori albi de stele Părintele şade

.

29

Priveşte cum ard şi pornesc spre tinenebănuite stihuri de iubire…Deschide, deschide uşa creştine,bate în suflet cuvânt de Psaltire.

30

RUGĂCIUNE LA TIMP DE BOALĂ, ÎN STIHURI

Sfântă mare muceniţă a lui Hristos,Sfântă Filoftee, ruga cu folossă ne fie fie nouă. Ruga cu folos.

Pomeneşte a noastră suferinţă,genunchii ni-s plecaţi. Cu umilinţăne rugăm ţie.Cu tăcută umilinţă.

Pomeneşte a noastră suferinţă de-amar,pomeneşte neputinţa şi zbaterea-n zadar,a firii omeneşti zbatere-n zadar.

Ca într-o mreajă firea ne este prinsă,fără scăpare şi de-ntristare cuprinsă,firea noastră omenească de-ntristare cuprinsă.

Fără Dumnezeu şi a lui milostiviresufletul ni-i osândit şi nu-i mântuire,pe veci osândit şi fără mântuire.

31

Te rugăm pe tine,mijloceşte pentru noica Cel Preaputernic să ne scape din nevoi,din boli,neputinţă şi crâncene nevoi.

El însuşi te-a trimis prin aceste părţi,preamărindu-te să ne aperi de răutăţi,să ne păzeşti de toate cele răutăţi.

Sfântă Filoftee, muceniţă a lui Hristos,priveşte la al bătrânilor plâns dureros,la cele lacrimi de plâns dureros.

Ia aminte la suspinele maicilor,apleacă-te spre cererea pruncilor,spre cererea nevinovată a pruncilor.

Ştim, Sfântă muceniţă, că pentru păcatepătimim toate cele necurmate,durerile şi lacrimile necurmate.

Boli, sărăcie, de la vrăjmaşi prigoniri,neploaie la vreme şi atâtea ispitiri,atâtea necurmate rele şi ispitiri.

32

Pentru toate cădem la a ta milă,fă să nu pătimească şi cei fără de vină,din pricina noastră cei fără de vină.

Milostiveşte-te şi roagă-te lui Dumnezeu,roagă-te pentru noi ca să-ţi strigăm mereu :Bucură-te fecioară !Să-ţi strigăm mereu.

Căci, Sfântă Filoftee, noi te fericim,mare muceniţă, bucură-te,amin.Acum şi pururea, bucură-te,amin.

33

STIHUITORII LUI HRISTOS

Sunt trist, bolnav sau poate surdde ploaia de cuvinte grele,din vorbele drăceşti, urlând,din cântecele rele.

Eu vin la voi, stihuri sfinte,Din cântări şi rugăciune,care-n zilele cumplitemi-aţi fost pâine şi minune.

La voi, rapsozi ai lui Hristosce aţi postit cu rânduială –ne-aţi dat în dar cuvânt frumos,cum l-aţi trudit cu osteneală.

La icoana ta mă-nchin,lucrătorule cel darnic,vine vremea, drag creştin,să te pomenim la praznic.

Stihurile tale bunele-am păstrat în scoarţe groase,m-au tămăduit de lumeşi de amăgiri întoarse.

34

Bunule, cu dulce grai,ca un sfânt din Pateric,să te odihneşti în Raicu slavă de mucenic.

35

HAIDEŢI SĂ MAI CREDEM ÎN IISUS HRISTOS!

Horoscoape astăzi ne îndrumă sorţii,cina rugăciunii este tot mai rară,prin televizoare îşi arată colţiidiavolul ce urlă tragic ca o fiară.

Neştiut de nimeni merge-n veşnicieun copil al străzii fără lumânare,soboare de îngeri îi ţin tovărăşieşi-l înaripează spre cereşti altare.

Un sărman mănâncă supa lui creştină,pe piept, el îşi face crucea preasfântă,din puţina pâine opreşte puţinăpentru un câine frate cu privirea mută.

Ţintuit de-o cruce zgâriată-n perete,satanişti sălbatici pe el se răzbună –îl batjocoresc lovindu-l cu sete,cu înjurături de Hristos şi mumă.

Câte un tâlhar intră-n puşcărie –gând de răzbunare pentru cel ştiut,o măicuţă simplă dă o liturghiepentru pomenirea fiului pierdut.

36

Părăsiţi de rude, merg spre loc de-odihnăbătrâni din azile, oameni fără soartă,doar Sfânta Fecioară din cer mai suspinăşi un preot le citeşte fără plată

.Cărturarii, în letopiseţe,cată disperaţi poveţe creştine:sfinţii de demult ne spun cu blândeţesă avem răbdare, căci va fi un mâine.

Ca o prorocire ne îmbărbăteazămâna lor întinsă, gândul lor frumos –ca nădejdea noastră să rămână trează:haideţi să mai credem în Iisus Hristos!

37

SFÂNTA DREPTMĂRITOARE

Cât de fragilă bucurie îmi aduce vremea,în fântâna adâncă mi-a fost dat să-mi scald privirea.Maică, apa ta e bună, din piept stins-a durerea,păcatul iertat a fost, venit-a mântuirea.

Ca fiu risipitor de taine azi mă-ntorc suflet amar,mai sărac în Dumnezeu, dar tu, maică, ai pregătitpâinea caldă, masa plină, curcubeul în ştergarşi viţelul Tatălui păşunat în Nesfârşit.

Niciodată casa nu mi-a fost mai albă, mai frumoasă,ca într-o sărbătoare mare fu gătită-n neprihană.Cu odaia-mpodobită: flori de aur şi iarbă grasă,dulcea casă mă aşteaptă cu Fecioara în icoană.

Ochii mei din prea-ntristare sunt în lacrimi şi mai ard,apele cele amare pe obraji îmi curg fierbinţi,dar tu mă-ntăreşti acuma cu mireasma cea de nard,cu tăria cea din îngeri, cu răbdarea cea din sfinţi.

Maică, tu, nepământească, veşnică mult primitoare,cu îngerească strălucire în cernitul tău veşmânt,lan de raze izvrorăşte din icoane. În altare,peste daruri neîntinate se pogoară Duhul Sfânt.

38

CUVIOSULUI

Vârtejul înnoirii şterge,şi rău, şi bine , şi frumos,căci viaţa merge înainte,şi depărtarea de Hristos.

Dorm sihaştrii-n cimitire,Lumea nu-i mai pomeneşte,un monah, la mănăstire,un pomelnic le citeşte.

Crucile de pe mormânturiputrezesc de vreme rea,de ploi reci şi aspre vânturistinsu-li-s-a candela.

Dorm azi, într-un loc uitat,moaştele de cuvios,el în viaţă a purtatcrucea grea a lui Hristos.

39

Ca pe oameni din beţiesă-i întoarcă la credinţă,a dat vot de sărăcieşi pe sine jertfă vie.

A purtat straie de sfinţi,nevoindu-se stingherşi, în nopţile fierbinţi,a băut roua din cer.

Doar un mormânt părăsitfost-a moştenirea sa,sufletului ostenitdatu-i-s-a liniştea.

Dar eu ştiu c-a fost chematcătre alte zări mai bune –din loc verde, înmiresmat,ne-ntăreşte-n rugăciune.

40

MAI CRED COPIII NOŞTRI ÎNTR-O MINUNE?

Veacul disperării perfid şi mişelrenaşte dumnezei cu pântec de-oţel,eresuri străine poleite-n cuvintecoboară-n suflet şi-n minte.

Vopsiţi în roşu, mânjiţi pe braţe şi dinţipe stadioane hippy-i dau concerteîn stranii ritualuri. Se numesc chiar sfinţicu aura lor strâmbă prelinsă peste plete.

Un bărbos guru de-apartamentşi-a convins ciracii, extaz şi încântare,învăţând pe ei că ar fi un instrumentdivin, Mesia în chip de reîncarnare.

Doamne, ispitele ne zguduie tăria,căci veacul e-ntors spre alta menire !E hippy-ul un sfânt? E-un guru Mesia?Sunt ale lor fraze mesaj de mântuire?

41

Privirea mi-o întorc către Răstignitşi sufletul o clipa se ridică.Văd patru cuie şi un Hristos smerit,ce patima o-ndură din dragoste de oameni.

Văd spinii Lui şi-o înviere careva fi a noastră şi Raiul în mine creşte,cum creşte Liturghia în Altare,când preotul solemn împărtăşeşte.

Văd o mână mică, sfioasă şi albă,bătând mătănii la icoana poleităa Sfintei Fecioare. O rugăciune caldăse murmură cuvioasă şi smerită.

Mai cred copiii Tăi în Altare şi minuni,în Maica Sfântă şi Pruncu-i de la sân,în holdele sfinţite, în datini şi-n goruni,în naşterea Ta, Doamne, din staulul cu fân?

42

NOAPTE SFÂNTĂ

Să-mi pun smerit sărutul pe-a Ta icoană,pe răstignirea Ta de moarte omorâtoare:să-Ţi sorb iubirea şi să-mi fie hranăşi rugăciunii să dau aripi de cocoare.

Se cutremură stihiile-n zareşi bat în lemnul crucii plin de praf,ca-n toaca din preasfânta Vinere Mare,când lacrimi curg pe Sfântul Epitaf.

Eu vin la Tine cu povara-n spate,Iisuse al meu cu chipul din icoană,păşeşti pe moartea care ne despartecu învierea ta din fiecare rană.

Osteneşte vâsla închisă între pleoape…Slova aţipeşte în Psaltire,mă visez cu Tine mergător pe ape,când luna păşeşte pe valul subţire.

43

DULCEA MEA VEŞNICIE

Vai, ce luptă se dă-n minecând trupul este pe moarte!…Să-l miluiască … n-are cine…Vai, cât plânge şi se zbate! …

Irmosul ecou bate-n veac,mi se vesteşte-n parastas…Un gol străin şi fără leacse adânceşte ceas de ceas.

Ca frunza toamna coborî-voiîn goliciunea de-început,fără straie scumpe, moi,şi podoabe de-mprumut.

Dar eu ştiu că, într-o zi sfinţită,lumina se va-ntoarce-n pleoape,porumbiţă împodobită,ram de măslin pe ape.

Voi trage puteri din slava curată,sorbi-voi puhoaie de zări,ochiul mirat va creşte roată,îmbrăţişat de mii de culori.

44

Atingerea pleoapei, uşoară,în ritmul zborului rar,vesti-va în lumea realăcurcubeul Tău de har.

Eu … ridicat din beznă şi somnla viaţa plămădită sus!Eu ridicat … dincolo de om,prin jertfa Ta, Bunule Iisus!

Mai ştiu că, -n ziua cea mare,împodobi-mă-vei din neştiutcu straie sfinte, cu slavă mare…Unde e, moarte, goliciunea din mormant?

45

46