Click here to load reader
View
1.232
Download
3
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Clima si standardele de mediu
Citation preview
Clima si standardele de mediuClima si standardele de mediu
Roxana Bojariu Roxana Bojariu (1)(1) si Ecaterina Ion-Bordei si Ecaterina Ion-Bordei (2)(2)
(1)(1) Administratia Nationala de MeteorologieAdministratia Nationala de Meteorologie(2)(2) Universitatea EcologicaUniversitatea Ecologica
Sumarul prezentăriiSumarul prezentării
clima – variabilitate şi schimbare;clima – variabilitate şi schimbare; schimbarea actuală a climei şi schimbarea actuală a climei şi
problemele de mediu;problemele de mediu; standardele ISO legate de schimbarea standardele ISO legate de schimbarea
climei;climei; monitorizarea schimbării climei;monitorizarea schimbării climei; cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi
comunicarea cu privire la efectele asupra comunicarea cu privire la efectele asupra mediului;mediului;
promovarea bunelor practici de management şi promovarea bunelor practici de management şi de proiectare pentru mediu;de proiectare pentru mediu;
deschiderea de pieţe globale pentru reducerea deschiderea de pieţe globale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi schimburile emisiilor de gaze cu efect de seră şi schimburile de emisii, precum şi pentru tehnologiile de de emisii, precum şi pentru tehnologiile de eficacitate energetică. eficacitate energetică.
Căi evolutive in AntropocenCăi evolutive in Antropocen
““InIn Antropocen populatia umana a crescut de 10 ori, ajungand la peste 6 Antropocen populatia umana a crescut de 10 ori, ajungand la peste 6 miliarde. In cateva generatii, societatea umana a consumat o cantitate de miliarde. In cateva generatii, societatea umana a consumat o cantitate de combustibili fosili generata in geosistem in cateva sute de milioane de ani. combustibili fosili generata in geosistem in cateva sute de milioane de ani.
““To assign a more specific date to the onset of the 'anthropocene" seems somewhat To assign a more specific date to the onset of the 'anthropocene" seems somewhat arbitrary, but we propose the latter part of the 18th century. […] we choose this date arbitrary, but we propose the latter part of the 18th century. […] we choose this date because, during the past two centuries, the global effects of human activities have because, during the past two centuries, the global effects of human activities have become clearly noticeable. Such a starting date also coincides with James Watt's become clearly noticeable. Such a starting date also coincides with James Watt's invention of the steam engine in 1784.[…] Unless there is a global catastrophe – a invention of the steam engine in 1784.[…] Unless there is a global catastrophe – a meteorite impact, a world war or a pandemic – mankind will remain a major meteorite impact, a world war or a pandemic – mankind will remain a major environmental force for many millennia.” environmental force for many millennia.”
Paul J. Crutzen & Eugene F. Stoermer (2000)Paul J. Crutzen & Eugene F. Stoermer (2000)
Sursa: IPCC,2007Sursa: IPCC,2007
Clima – variabilitate şi schimbareClima – variabilitate şi schimbare
Date de la Climate Monitoring and Diagnostics Lab., NOAA., SUA Date inainte de 1973 de la C. Keeling, Scripps Inst. Oceanogr., SUA
Modificarea compozitiei atmosferice: COModificarea compozitiei atmosferice: CO22
Mauna Loa, HawaiiMauna Loa, Hawaii
Trenberth si colaboratorii, IPCC, 2007
Dinamica cresterii temperaturii medii globale
150 0.0450.012100 0.0740.018
50 0.1280.026 25 0.1770.052
Primii cei mai caldurosi ani din sirul de observatii:
1998,2005,2003,2002,2004,2006, 2001,1997,1995,1999,1990,2000
Perioda RataPerioda Rata
Ani Ani /deceniu/deceniu
Temperatura medie globala
Trenberth si colaboratorii, WG I IPCC, 2007
Media anualaTendinta liniara
Seria netezita
Interval de incredere
Dif
ere
nta
in
grd
. C
fata
de 1
96
1-
19
90
Indicele Palmer de severitate a secetei
Dupa Dai et al.,2004Dupa Dai et al.,2004Sursa: WG I IPCC, 2007Sursa: WG I IPCC, 2007
Val de caldura inVal de caldura invara 2003,vara 2003,Europa:Europa:
Frecventa valurilor de caldura creste: un exemplu
Tendinta+fluctuatii?Tendinta+fluctuatii?
Anomaliile temperaturii de vara (iunie-iulie) in Europa Centrala, fata de referinta 1961-1990
Temperatura maxima zilnica (vara) in grd. C
Fre
cven
ta
Sursa: WG I IPCC, 2007Sursa: WG I IPCC, 2007
Schimbarea climeiSchimbarea climei
““Semnalul incalzirii Semnalul incalzirii globale este globale este neechivoc asa cum neechivoc asa cum apare din apare din observatiile care observatiile care indica cresterea indica cresterea temperaturii aerului temperaturii aerului si a oceanelor, si a oceanelor, topirea pe scara topirea pe scara larga a zapezii si larga a zapezii si ghetii si cresterea ghetii si cresterea nivelulii mediu al nivelulii mediu al oceanului planetar.”oceanului planetar.”
Sursa: Sursa: WG I, IPCC, 2007WG I, IPCC, 2007
Schimbarea actuala a climei - Antropocen
Proiecţiile schimbǎrii în câmpul de precipitaţii Proiecţiile schimbǎrii în câmpul de precipitaţii pentru deceniul 2091-2100 faţǎ de deceniul pentru deceniul 2091-2100 faţǎ de deceniul 1991-2000 pentru iarnǎ (stânga) si varǎ 1991-2000 pentru iarnǎ (stânga) si varǎ (dreapta). (Dupǎ Raportul al IV-lea al IPCC, (dreapta). (Dupǎ Raportul al IV-lea al IPCC, 2007)2007)
Sursa: WG I IPCC, 2007Sursa: WG I IPCC, 2007
PROIECŢII ALE SUMEI LUNARE A CANTITĂŢII DE PROIECŢII ALE SUMEI LUNARE A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII DIN ROMÂNIA PENTRU SECOLULUI PRECIPITAŢII DIN ROMÂNIA PENTRU SECOLULUI XXI ÎN CONDIŢIILE SCENARIULUI A1B XXI ÎN CONDIŢIILE SCENARIULUI A1B
-25
-20
-15
-10
-5
0
5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna anului
Sch
imb
area
in
pre
cip
itai
i (%
)Diferenţa mediilor ansamblurilor Diferenţa mediilor ansamblurilor multimodel (16 membri) multimodel (16 membri) corespunzătoare intervalelor 2061-corespunzătoare intervalelor 2061-2090 şi 1961-1990, în cazul mediei 2090 şi 1961-1990, în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul lunare, mediatǎ pentru teritoriul României a ratei zilnice a cantităţii României a ratei zilnice a cantităţii de precipitaţii (în %). de precipitaţii (în %).
0
0.5
1
1.5
2
2.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna anului
Med
iile
mu
ltia
nsa
mb
lu (
in m
m/z
i)
Mediile ansamblurilor multimodel Mediile ansamblurilor multimodel (16 membri) corespunzătoare (16 membri) corespunzătoare intervalelor 2061-2090 (portocaliu) intervalelor 2061-2090 (portocaliu) şi 1961-1990 (albastru), în cazul şi 1961-1990 (albastru), în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei zilnice a teritoriul României, a ratei zilnice a cantităţii de precipitaţii (în mm/zi).cantităţii de precipitaţii (în mm/zi).
Securitate Securitate energeticaenergetica
DezvoltareDezvoltaredurabiladurabila
Schimbarea Schimbarea climeiclimei
Schimbarea actuală a climei şi problemele de mediuSchimbarea actuală a climei şi problemele de mediu
Proiectii in viitor - impact si adaptareProiectii in viitor - impact si adaptare
Sursa: WG II IPCC, 2007Sursa: WG II IPCC, 2007
Reducerea efectelor schimbarii climeiReducerea efectelor schimbarii climei
Sursa: WG III IPCC, 2007Sursa: WG III IPCC, 2007
Monitorizarea schimbării climeiMonitorizarea schimbării climei
Comitetul tehnic ISO/TC 211 elaborează Comitetul tehnic ISO/TC 211 elaborează standarde referitoare la informarea standarde referitoare la informarea geografică şi geomatică. ISO geografică şi geomatică. ISO colaborează, de asemenea, cu colaborează, de asemenea, cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), precum Alimentaţie şi Agricultură (FAO), precum şi cu Organizaţia Meteorologică şi cu Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) pentru a elabora alte Mondială (OMM) pentru a elabora alte standarde pentru măsurarea variabilelor standarde pentru măsurarea variabilelor esenţiale care se referă la climă, esenţiale care se referă la climă, permiţând caracterizarea efectelor permiţând caracterizarea efectelor schimbării climei.schimbării climei.
Cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de Cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi comunicarea cu privire la efectele seră şi comunicarea cu privire la efectele asupra mediuluiasupra mediului
Standardul ISO 14064 apare de acum înainte Standardul ISO 14064 apare de acum înainte ca referenţialul internaţional pe care se ca referenţialul internaţional pe care se bazează programele de reducere a emisiilor de bazează programele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi programele gaze cu efect de seră, precum şi programele de schimb de drepturi de emitere.de schimb de drepturi de emitere.
ISO a elaborat standarde pentru a se asigura ISO a elaborat standarde pentru a se asigura bunele practici în stabilirea declaraţiilor şi bunele practici în stabilirea declaraţiilor şi comunicărilor de mediu. Este vorba mai ales comunicărilor de mediu. Este vorba mai ales de ISO 14020 (etichete şi declaraţii de mediu), de ISO 14020 (etichete şi declaraţii de mediu), de ISO 14063 (comunicare de mediu) şi de ISO de ISO 14063 (comunicare de mediu) şi de ISO 21930 (declaraţie de mediu a produselor de 21930 (declaraţie de mediu a produselor de construcţii).construcţii).
Promovarea bunelor practici de Promovarea bunelor practici de management şi de proiectare pentru mediumanagement şi de proiectare pentru mediu
Standardele din familia ISO 14000, referitoare la Standardele din familia ISO 14000, referitoare la managementul de mediu, elaborate de comitetul tehnic managementul de mediu, elaborate de comitetul tehnic ISO/TC 207, sunt stabilite ca referenţiale mondiale pentru ISO/TC 207, sunt stabilite ca referenţiale mondiale pentru bunele practici în acest domeniu.bunele practici în acest domeniu.
Standardul ISO 14001, care furnizează cerinţele pentru Standardul ISO 14001, care furnizează cerinţele pentru sistemele de management de mediu, contribuie la obiectivele sistemele de management de mediu, contribuie la obiectivele oricărui organism care caută să îşi desfăşoare activitatea în oricărui organism care caută să îşi desfăşoare activitatea în condiţiile unui mediu durabil. La sfârşitul lui 2007, peste 154 condiţiile unui mediu durabil. La sfârşitul lui 2007, peste 154 000 de certificate de conformitate cu standardul ISO 14001 000 de certificate de conformitate cu standardul ISO 14001 fuseseră acordate unor organisme şi întreprinderi din fuseseră acordate unor organisme şi întreprinderi din domeniul privat şi public, în peste 148 de state.domeniul privat şi public, în peste 148 de state.
Familia ISO 14000 cuprinde instrumente de sprijin pentru Familia ISO 14000 cuprinde instrumente de sprijin pentru managementul de mediu şi proiectarea produselor şi managementul de mediu şi proiectarea produselor şi serviciilor care respectă mediul, mai ales ISO 14004 (linii serviciilor care respectă mediul, mai ales ISO 14004 (linii directoare pentru sisteme de management de mediu), ISO directoare pentru sisteme de management de mediu), ISO 14040 (analiza ciclului de viaţă) şi Ghidul ISO 64 (probleme de 14040 (analiza ciclului de viaţă) şi Ghidul ISO 64 (probleme de mediu în standardele de produs).mediu în standardele de produs).
Deschiderea de pieţe globale pentru reducerea Deschiderea de pieţe globale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi schimburile de emisiilor de gaze cu efect de seră şi schimburile de emisii, precum şi pentru tehnologiile de eficacitate emisii, precum şi pentru tehnologiile de eficacitate energeticăenergetică
Standardele internaţionale pot aduce contribuţii esenţiale la realizarea Standardele internaţionale pot aduce contribuţii esenţiale la realizarea potenţialului de măsuri de eficacitate energetică, bazate pe potenţialului de măsuri de eficacitate energetică, bazate pe tehnologiile şi bunele practici existente, precum şi pentru difuzarea tehnologiile şi bunele practici existente, precum şi pentru difuzarea tehnologiilor inovatoare – în mod deosebit în domeniul energiilor tehnologiilor inovatoare – în mod deosebit în domeniul energiilor regenerabile şi al celor fără amprentă de carbon.regenerabile şi al celor fără amprentă de carbon.
În cazul tehnologiilor inovatoare, standardele permit reducerea În cazul tehnologiilor inovatoare, standardele permit reducerea termenului de introducere pe piaţă a produselor şi serviciilor bazate pe termenului de introducere pe piaţă a produselor şi serviciilor bazate pe aceste tehnologii, crearea unui interes mondial şi dezvoltarea unei aceste tehnologii, crearea unui interes mondial şi dezvoltarea unei mase critice de elemente de sprijin pentru asigurarea reuşitei mase critice de elemente de sprijin pentru asigurarea reuşitei economice a acestor tehnologii.economice a acestor tehnologii.
ISO a elaborat deja standarde care au un impact asupra schimbării ISO a elaborat deja standarde care au un impact asupra schimbării climei pentru domenii precum: proiectarea mediului construit, climei pentru domenii precum: proiectarea mediului construit, eficacitatea energetică a clădirilor şi durabilitatea în construcţii, eficacitatea energetică a clădirilor şi durabilitatea în construcţii, sistemele inteligente de transport, energia solară, energia nucleară şi sistemele inteligente de transport, energia solară, energia nucleară şi tehnologiile hidrogenului.tehnologiile hidrogenului.
Poziţia activă a ISO cu privire la problemele energiei şi schimbării Poziţia activă a ISO cu privire la problemele energiei şi schimbării climei s-a tradus prin lansarea lucrărilor ISO cu privire la sistemele de climei s-a tradus prin lansarea lucrărilor ISO cu privire la sistemele de management al energiei (viitorul standard 50001) şi examinarea de management al energiei (viitorul standard 50001) şi examinarea de noi posibilităţi în domeniul eficacităţii energetice şi al energiilor noi posibilităţi în domeniul eficacităţii energetice şi al energiilor regenerabile.regenerabile.
Incertitudini
Mai multaincredere
19901990
19921992
19951995
19971997
20012001
20052005
20072007
20092009
20202020
Primul Raport IPCCPrimul Raport IPCC
Al II-lea Raport IPCCAl II-lea Raport IPCC
Al III-lea Raport IPCCAl III-lea Raport IPCC
Al IV-lea Raport IPCCAl IV-lea Raport IPCC
Vă multumim!Vă multumim!