View
0
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Centenarul George Co�bu c Cronica desfdşurdrii sărbătoririi a 100 de ant
de la naştere (1866 - 1966) OCTAVIAN RULEANU
Omenirea conştientă îşi cinsteşte eroi i . Sărbătorirea lor e un omagiu adus geniului uman, care elin timpuri străvechi a luptat pentru mai bine, spre progres ş i desăvîrşire. O tra d iţie, cu un consens unanim, s-a încetăţenit în v iaţa popoa relor prin sărbători rea, în fiecare an, la recomandarc'a Organizaţiei Naţiuni lor Unite pentru Educaţie, Stiinţă ş i Cultură - UNESCO a celor mai ilustre şi proeminente personalităţi universale din toate clomc'niile de activitate, cu ocazia împliniri i unui număr de ani aniversare. Pc agendă apar mereu şi renumiti cărturari , oameni de ştiinţă, scri itor i �i artişti români.
ln 1 966, printre alti vestiţi sărbătoriţi a apărut şi numele lui George Coşbuc , cu ocazia ccntenarului naşterii ( 20 septembrie 1 866) . 1n Republica Socialistă România, fenomenul aniversar este de mult un act ele supremă cinstire patriotică. Sărbătoriri le devin festivităţi pe plan naţional, In care i a parte întrc�JU l popor. Constituirea unui Comitet naţional pe ţară pentru stabilirea programului a însemnat aprecierea integrală a valorii operei unuia el in marii poeţi ai neamului .
lncă din primăvara anului 1 966 s-a inaugurat la rad io o ediţ ie săptămînală Coşbuc, la care au luat cuvîntul persona-l ităţi marcante ale culturi i , vorbind de omul Coşbuc şi opera sa perenă. S-a intensificat munca ele editare a operei coşbuciene în tiraje ele masă ş i în ediţii bibl iofile. fntre 1 5-20
299
www.cimec.ro
septembrie au avut loc "Zilele George Coşbuc". ln aceste zile s-au desfăşurat numeroase manifestări cultural-artistice . conferinţe, simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifi ce· . programe l iterare, rPcitaluri din versurile poetului, expozitii etc.
Toate aceste manifestări au fost încununate de grandioasele festivităţi desfăşurate pe Jocuri le natale ale poetului la Năsăud ş i Coşbuc (Horclou ) , atunci în raionul Năsăua. şi la Cluj , centrul regiuni i .
Pana cronicarului va înregistra evenimentele pornind de la baştină. V a coborî apoi l a Cluj si va călători în Capitală şi-n restul ţării consemnînd - în linii mari - şi c ît va putea tot ce-a vibrat în semn ele sărbătoare pentru evocarea poetului.
D r u m u r i l e c u r g s p r e X ă s ă u d
La Năsăud, din iniţiativa şi sub conducerea Comitetului raional P.C.R., Sfatul popular raional prin Comitetul raional pentru cultură şi artă au alcătuit un Colectiv ele pregătire şi or�Janizare a sărbători r i i centenarului Coşbuc, cu sarcini concrete de realizări.
Pe l inie administrativ-gospodărească pe prim plan stătea reamenajarea localului şi mobilierului muzeului memorial Coşbuc, precum şi refacerea morii , prin achiziţionarea unei mori asemănătoare. ln vederea popularizării momentului festiv s-au emis în perioada centenarului o marcă poştală cu efigia lui Coşbuc, două stampile comemorative care s-au apl icat pe i lustratele, volumele şi publicaţiile difuzate în timpul serbărilor. S-a realizat şi o insignă î n bronz. De asemenea, o serie de obiecte de artizanat cu fotografii şi inscriptii comemorative. Comitetu l raional de cultură şi artă în colaborare cu Subfiliala S.S.I .F. au pregătit o serie de conferinţe pe tema vieţi i şi operei poetului Coşbuc, prezentate pe timpul veri i în principalele localităţi d in raion. Bibl iotecile căminelor culturale comunale au fost îmbogăţitc cu volume şi materiale adecvate momentului. Pentru real izarea unui program artistic festiv , demn de măreţia ş i semnificaţia evenimentului, între 30 iulie şi 1 4 august s-a desfăşurat în raion concursul "Dialog pe plaiuri năsăudene", care a urmărit selecţionarea celor mai bune formaţii în vederea marelui spectacol. Au fost întreceri de coruri , solişti . d ansatori, de obiceiuri de nuntă, seceriş. Astfel s-a putut a l ege ce-a fost mai bun şi mai expresiv.
O atenţie deosebită s-a acordat organizării la Muzeul năsăudean a unei expoziţii , prin grij a praf. Alexandru Giur-
300 www.cimec.ro
giuca, directorul muzeului ş i praf. Ion Rusu, directorul Ar� h ivelor Statului , fil iala Năsăud, cu concursul muzeografulm Virgil Teodorescu de la Arhivele Statului din Bucu reşti. S-au mai reorganizat şi îmbunătăţit şi expoziţi ile permanente de la Arhivele Statului.
lncă din iunie Radiodifuziunea română a realizat la
liceul G. Coşbuc un concurs "Cine ştie cîştigă" cu tema
"Coşbuc pe meleagurile năsăudene". Au participat elevi d in clasele a X-a B şi a X-a C, pregătiţi în acest scop rle profesorii Octavian Ruleanu şi Oti l ia Tatay. Difuzarea concursului s-a făcut la Radio în zilel<' Coşbuc.
S u b s e m n u l z i l e l o r f i e r b i n ţ i
Incepind de vineri 16 septembrie dimineaţa, Năsăudul era in freamăt de sărbătoare. Oaspeţi dragi, sosiţi din toate colţurile ţării dădeau oraşului un aspect inedit. Standuri de cărţ: îmbiau lumea la praznic intelectual. Se cumpărau i lustrate cu vederi locale, obiecte de artizanat, volume de, şi despre Coşbuc, ziare locale şi centrale, reviste închinate evenimentului . Străzile se animau treptat.
Ora 16, la Muzeul năsăudeon. Un public masiv umplea g rădina şi culoarele. ln holul clădiri i i storice a muzeului -cu pardoseala d in calupuri pătrate de lemn ca pe nemuri Podul Mogoşoaiei d in Bucureşti - simţea! umbrele străbunilor. Un cadru etnografic adecvat te transporta în trecut. La desch iderea expoziţiei au fost de faţă prim"secretarul Comitetului raional P.C.R., preşedintele Sfatului popular rai onal . şefi de institu ţii şi întreprinderi locale, oaspeţi şi un mare număr de oameni ai muncii . Inaugurarea se face prin cuvîntul prof . Ion Rusu, directorul Arh ivelor Statului Năsăucl, iar prezentarea exponatelor prin muzeograful V irgi ' Teodorescu. Cele trei săl i s înt neîncăpătoare. In prima te întîmpină atmosfera copilărit' i coşbuc iene, cu Hordoul pitit între dealuri . cu Săl ăuţa jucăuşă, casa părintească - astăzi muzeu -, părinţi , oameni ai satului , Năsăuclul patriahal a l acelor vremuri , şcoala unele a învăţat, colegi i , profesor i i , apoi Cluj ul ş i Sibiul vremii tribunistc. Sala a doua te transportă în mediul satului românesc cîntat atît ele expresiv şi sincer în opera poetului. Dăm peste m ateria le deosebi te , docu mente famil ia le , opera creatoare, traduceri , ediţi i rare, activ i tat<'a ele cultural izator a l mas<> lor , pentru ca în cea de a tre ia încăpere să pătrundem cu p ioşenie, deoarece gră-iesc aminti ri le . Pi ese ilustrative dau g las preţu i r i i poetulu i d e către cei dragi ai lui , ele oameni i vremii , de popularitatea ele eate s -a bucurat. Şi dacă · în v r<'niuri uitate poetul îşi du-
301 www.cimec.ro
rea cal\ arul unei înwozitoare drame familiale , as tăzi suferinţa i s-a transformat în apoteoza ce-i aduce un popo r întreg trezit l a lumina vieţii atît de mult visatc de el . Exponatele cuprinzînd în mare parte piese originale au provenit elin ciepozitcle Arhivelor Statului , a Muzeului Peelago�J ic elin Bucureşti şi ele la colectionari particulari.
To t vineri 16 septembrie. ln Aula liceului începe l a ora 1 7,30, sesiunea ş tiinţifică festivă organ izată ele Societo tea dt: Stiinte Istorice şi Filologice din Republica Sociolis tă România (S.S.I .F . ). Sala imensă, înaltă ca o cupolă ele catedrala poartă pe fundal un panou uriaş de cul oarea cerului, avînd la mij loc ch ipul zîmbitor al centenarului sărbătorit, cu inscriptii le de riqoare. Participă oaspeţi marcanti din Capitala şi din ţară, personal i tăţi reprezentativ e din conducerea dl partid şi de s tat, membri ai societăţi i , oameni de şti inţă şi cul tură, cadre cliclacticc din invăţămintul superior, l iceal ş i 9encral . n umeroşi admi ratori ai poeziei. Cuvîntul de desc hidere îl rosteşte conf. univ . Emil Boldon, elin Bucureşti , secretar general a l S. S.I .F. In alocuţiunea sa a evocat personalitatea sărbători tului şi a transmis participanţi lor salutul Societăţii şi al Ministerulu i l nvăţămîntului. Conducînd lucrăr i le ses iunii a dat cuvîntul prim-s('cretarului Comitetu lui rai onal P.C.R. , care a arătat gri ja partidului şi a statului pentru cinstirea măreţelor figuri ale poporului român ; urează bun VPnit tuturor oaspeţi lor. Tov. praf. univ. dr. docent .Stehw Poscu, membru corespondent a l Academiei R.S.R., î n cî teva simţite vorbe exprimă omagiul pe care Filiala region ală Cluj a S.S.I .F. o aduce sărbătoritului .
S-au prezentat u rmătoarele comunicări : praf. univ. G.C . . Vicolescu (Bucureşti ) - Locul lu i Coşbuc în l iteratura română ; praf. Ion .)erdeanu (Cluj ) - Idealul un ităţii naţionale în creatia lui G. Coşbuc ; conf. univ . Alexandru Husar ( l aşi) - Cul tura lui George Coşbuc ; prof. univ. Augus tin Z. N . Pop (Piteşti ) - Con tributii bio�J rafice ; conf. univ. Ion Aposlol Popescu (T�J · Mureş) - G. Coşbuc şi folclorul Năsăudului .
Sîmbătă 1 7 septembrie - ora 9. Continuarea lucrăr i lor sesiunii . Au condus lucrări le , în prima parte prof. Ocl avian Ruleanu, preşedintele subfi l ialei S.S.I.F. Năsăud, iar în înch eiere praf. univ . dr. docent Ştefan Pascu, preşedintele fil ialei C lu j a S .S.I .F. Au sustinut comunicări : praf. univ . l or' Chiţimin (Bucureşti) - Bocetu l românesc în interpretarea lui George Coşbuc ; praf. univ. dr . docent Govril Istrate ( Iaşi) - Vocabularul poezi('i lui Coşbuc ; praf. d irector Grigore Găzdac (Năsăud) - Aspecte ale d antologiei coşbuciene ; prof. Onisim Filipoiu (Cluj ) - Comentatorii critici ai lu i
302 www.cimec.ro
Coşbuc în anii ucemoet ; prof. univ. S.E. Demetriun (B�c�rC'şti) - Traducerile lui Coşbuc din l iteratura sanscnta ; Const. Crişon şi Victor Crăciun (Bucureşti) - George Coş buc - preludii la universalitate.
Asistenţa a urmărit expum'ri le cu o deosebită a ten ţiP ş i cu deplină satisfacţie pentru rea la lor valoare �tiinţifică ş i distinsa lor ţinută l iterară. O park elin aceste comunicări . avînd în plus pe cea a prof . univ. Gunil Scridon (Cluj ) -Natura în poezia lui George Coşbuc, au fost ţinute apoi şi l a Sibiu ( al ături d e altele) î n cadrul unt'i alte sesiuni ştiinţifice organizate tot d (' S.S.I .F.
ln ziua de s imbătă s-au mai desfăşurat şi a lt(' manifestări. La ora 1 2 s-au dezvelit două plăci comemorative pe casele unde a locuit temporar poetu l . lina la Sîng0orz-Băi . alta pe casa Ang0linei Pop, sora poetului , în Feldru, undC' poposea rccreativ vara Coşbuc. După-amiază la ora 1 7 a avut loc la cinematograf, în faţa unei săli arh ipline un spectacol dC' gală, pri lejuit de premiera filmului clccumentar George Co.�buc - cîntăreţul pămîn tului românesc. A fost o emoţionantă evocare în culori a vietii şi operei lui George Coşbuc rC'alizată ele studioul Al. Sahia . Dintn' creatorii filmului au luat parte regizorul Pompiliu Gîlmeunu �i scenaristul Govril Scridon. Alţi oaspeţi şi parti cipanţi au vizitat expoziţia de la Muzeu, unde au putut vedea şi expoziţia permanentă el<> etnografie, apoi pe cea privind istor icul Regim0ntului ai l i -lea ele graniţă, precum şi expoziţia de qrafică pC' tem(' coş-bucienC' într-o m anieră nouă şi surprizătoarC' a pictorului năsăuclean Nichifor Someşan. Mulţi admiratori s-au pcrinclat şi la C'XponatelC' ele grafică a](' lui 'J 'o th Desideriu şi Emil Neamţu cu asp0cte năsăudenC' ; de asC'metwa şi la cea dC' fotografii sugestive a doctorului Emil Seli.�ccmH din Clu j , cu imagini grăitoare de pe meleagu rile some<;; <'ne. N-a fost uita nici muzeul memorial Liviu R<'breanu elin Prislop ( cartier năsăudean) , unde' s-au oprit numero�i v izitatori cărora le-a fost gh ici evocator muzeograful 1\ lihui ,\ lortin. Seara , în sala mare a l iceului nr. 2, l a ora � o . un public 0ntuziast şi emoţionat asculta cu admi ratie ek'vată Concertul festiv prezC'ntat ele Orchestw simfonică ct Filarmonicii de sicL i din Cluj.
In program, Rapsodia I şi a I I -a ele Enescu. Artistul emerit Ştefan Ruha a interpr0tat la vioară cu o rară subti li tate , .Bal ada" lui Ciprian Porumbescu. In înch eiere' , , .Trei dansuri româneşti" de Theodor Rogalsch i . A fost o seară de ncuitată trăire artistică.
303 www.cimec.ro
D e l a H o r d o u p o r n e s c z v o a r e l c
Şi se întorc acolo întru slava celui plecat, dar Yeşnic prezent.
Duminică 18 septembrie 1 966. Drumurile spre comuna natală a lui George Coşbuc sînt în freamăt. O mare de oameni se tălăzueşte spre ţintă. Maşinile se opresc în Salva. Numai unele răzbat pe valea Săl ăuţei în sus. Hordoul e în tinută de gală. Respiră pretutindeni un aer de măreţie. A coborît ele undeva ele sus umbra nepieritoare a bardului şi şi-a presărat eroi i pe întreg ruprinsu l zării . Satul şi natura e o imensă scenă. Dea luri le şi străzile gem de lume. Derorul e din basme. Festivităţile au loc în aer l iber, în curtea şcolii , pe un fund al scenic impozant. La ora 1 2 au început să sune tulnirele. Moment solemn. Zumzetul mulţimii a amuţit. Serbările au început. Cuvîntul introductiv î l ţine vicepreşedintele Statului popular raional. Salută pe cei veniţi la praznic, evocînd memoria sărbătoritulu i de-un neam întreg. Cuvinte calde de preţuire are pentru oaspeţi; dragi , reprezentanţi autorizaţi ai conducerii de partid ş i de stat. Se află alături prieteni distinşi , sosiţi ele peste h otare să c instească, împreună cu noi, un om şi o operă mereu actuală. Printre aceştia , trei valoroşi poeţi. Iată-1 pe poetul italian Eli o Filippo Ace rocca. Vorbirea sa melodioasă sună vibr ant în conştiinţe şi parcă foarte apropiată ele înţelegerea noastră. Reţinem aprecierea sa : "Aici unde arborii rodesc oameni, memoria lui Coşbuc rămîne ca o rădăcină odîncă în sufle tul poporului şi se ramifică pes te toată lumeo. Se nasc şi sînt sărbătoriţi poeţi şi în oile ţări, dar românii ştiu să-i facă nemmitori. Coşbuc, prin dumneovoastră, este o perso· nali tate a familiei uma·ne" . . .
Am ascultat cu aceeaşi emoţie cele spuse de poetul Mateja Matevski elin Iugosl avia. Reprezentant al poporului vecin şi prieten dumneasa afirma : "Opem lui Coşbuc, prin valoarea şi originali tatea ei, ct devenit un bun o/ tu tmor popoarelor, un sol al vieţii, luptei, nspimţiilor şi sentimentelor popowlui român" . . .
Franţa a grăit întru cinstire' prin poetul ei Max Roquet te. Accentele patetice ale expuneri i demonstrau nu numai admiraţia unui popor amic, dar ş i armonia l imbii ce suna melodic în spiritul doihelor şi cîntecelor noastre. Am înregistrat din cele spuse : "Un mare poet nu este în truchiparea unui om, ci oglinda propriuhli popor. Ceea ce războte din poezia lui Coşbuc şi din ode,·ărata poezie dintotdeauna este caracterul invincibil al vieţii, vraja iubirii, ormo odevdrului şi certitudinea speranţelor" . . .
: 304 www.cimec.ro
Spectacolul omagia! susţinut de formaţiile artistice de amatori din raionul Năsăud a cuprins în partea întîi transpunerea scenică a poemului . ,Nunta Zamfir i i" , cu o prezentare a obiceiurilor locale, c întece ş i l iduri pc versuri coşbuciene, poezii . dansuri locale. Textul prezentării programului a fost alcătuit de prof. Vi orcl Pălăgeşiu şi Dumitru Nistor, iar lectura lui au făcut-o Maria Pop şi Dumitru Nistor.
Montaju l literar-muzical-coreg rafi e . ,Nunta Zamfirei" a însemnat o participare masivă a satului într-o totală conto pire la măreţ ia ceremoniei matrimoniale. Peste trei sute de c ăl ăreţi , mulţime de fec i ori şi fete de crai, au coborît de pe dealuri ca dintr-un gigantic amfiteatru şi s-au desfăşurat într-un alai impresionant, în pasul măsurat al ritmului tradiţ ional. Mireasa, Ana Ti ron ele 1 6 ani , b londă ca visurile poetului , frumoasă în tot, păşea sfioasă a lături ele mirele e ! Aurel Cira, un Viorel c-an i maginaţia poporulu i . Strigături şi j ocuri , lăutari cu arcuşul ascuţit şi trepiclant, urări ş i voie bună au electrizat mulţimea prezentă, pr in grandoarea de simbol a unui popor într<'g ieşit la praznic.
Atmosfera festivă a momentului e compktată prin acordurile cîntecelor corur i lor reunite din comunele Maieru, Sînqeorz-Băi. Feldru, llva Mare, Rcbri şoara şi Ca�a ele cultu ră Năsăud , cu acompaniamcntul orchestrei si mfonice a Fi larmonicii de stat din Cluj şi sub bagheta clirijorului profesor Cornel Pop. Se intonează V irlus Romana, Mama ( armonizare de Aristotel Cruceanu) , Pocnind din bici ( tot de A. C ruceanu) , La oglindă (autor Timot<.'i Popovic i - solistă, Maria Pop) şi Glorios Part id ( compozitor Mi rcea Ncaqu ) . D in versu rile lu i Coşbuc se şi recită Ispita (Aniţa Cormoş) , Duşmancele ( Viorica Isip) şi Deccbol către popor (Gavrilă Ştiopu ) . Cunoscuţii trişcaşi elin Leşu, laureaţi în multe întrecei ' republicane, prezintă o suită ele melod i i populare sub conducerea lui badea George Mihăiese, iar apreciata cîntăreaţă populară Maria Precup din Leşu demonstrează, într-un fel unic, frumuseţea u nui c întec năsăudcan. Taraqoti stul Dumitni Fărcaş, acompaniat de orchestra populară a Casei de cultură a studenţilor . ,Gheorghe Gheorgh iu-Dej " din Clu j a executat în măiestria-i cunoscută melodii populare româneşti. lntîia parte a spectacolului se încheie cu o suită de dansuri locale executate de formaţiile din Coşbuc, Casa de cultură Năsăud şi Sîngeorz-Băi.
In partea a doua a programului publ icul a înreqistrat în continuare sentimentul dragostei neştirbite faţă d'e v aloarea c întului şi folclorului românesc atît de variat. Corul Ca-sei de cu ltură Năsăud a interpretat Numai una, armonizare de Celestin Cherebeţiu, sol ist Vasile Boldor , apoi Noapte
2 0 - ,.Arhiva Someşană" 305 www.cimec.ro
de vară, compozitc r şi diri jor prof. Emil Catarig. Piesa Subţi rica din vecini de Constantin Zamfi r a fost c întată de corul din Feldru. S-au mai recitat poeziile Nebuna (Dăni l ă Pop) şi Doina ( Gina Pau) . Taraful elin Sîn9eorz-Băi acompaniază pc Mădălina Bulţa care interpretează un cîntec popular. Ion Şorecău din Sîngeorz-Băi la clarinet şi Ioan Ciobotaru la vioară interpretează fiecare cîte un cîntec popular. Dansurile populare executate de formaţiile din Lunea I lvei, Telciu şi Chiuza au fost bine apreciate şi ele. Festivalul artistic s-a încheiat prin intonarea c întecului Ţară bogată în frumu-8eţi ele Radu Paladi, interpretat de corurile reunife.
Era spre ora 1 4. Cerul , puţin voalat voia probabil să-şi re\·erse şi e l lacrimile recunoştinţei. Dar n-a făcut-o decît într-un tîrziu , discret, fără oprelişti pentru lumea îndreptată spre casa natală a poetului , unde doreau să se închine în faţa exponatelor încărcate de timpuri apuse. Alţi i o luau P ' ' ', .cărările ce duc l a moară" să vadă locul unde mama îşi aştepta fiul , sub pavăza unor plopi ce trăiesc , în parte, şi astăzi.
Hordoul devenise un stup viu, în actiune. Se prelungeau bucuriile participanţi lor la ospăţul sărbătoresc. . ,A fost atîta chiu ş i cînt" ! . . . Satul era un semn al trăiniciei v ieţi i ce nu moare şi al cinstir i i ca ofrandă adusă nemuritorilor. Toată după-amiaza Coşbucul şi Năsăuclul au devenit tribune a l .-> veseliei şi bunei dispoziţii c reate de ansamblurile artistice prin programele lor emise încontinuu. Mii de vizitatori au trecut cu gravitate şi interes alte case memoriale, muzee, expoziţii şi instituţii . Multe scrii de absolvenţi ai liceulu�_ năsăudean s-au revăzut emoţi onant prin sita ani lor scurşi. . . Ecoul festivităţi lor a dăinuit m ult în noapte şi dincolo de ca.
Ş i l a C l u j v i b r e a z ă i n i m i l e
Clujul reprezintă inima Transi lvaniei. In sensul propriu al cuvîntului şi mai puţin în cel metaforic. Era pe-atunci -
in 1 966 - centru regional de care aparţinea raionul Năsăud. Dar Clujul rămîne şi oraşul studenţiei lui Coşbuc. D('c i t ră i rea lui alături de evenimentul comemorat s e exp l i că din plin . Grăitor în acest sens este numărul festi\· al Tribunei din 1 5 septembrie. Poate cel mai legat periodic ele momentul rinsti ri i . Celelalte reviste cl u jene , Steaua şi Utunk încă au fost la înălţime. Ziarele regionale Făclia şi Igazsag s-au făcut ecoul permanent la pregăti rea, susţinerea şi relatarea prograffi(' ]or bogate legate ele centenar.
Clu jul ne-a dat şi două acţiuni re\·elatori i . V ineri 1 6 septembrie l a ora 1 2 a a\'Ut loc desch iderea expozitiei co mcmorative în sala Bibl iotecii centrale unh·ersitare. Au ros-
306 www.cimec.ro
tit cuvinte omagiale Constantin Negulescu, directorul Bibliotecii ş i Dumitm Mircea, redactorul-şef a l revistei Tribuna. Expoziţia cuprinde contribuţia universităţii c lujene la prezentarea unor vestigii caracteristice şederii lu i Coşbul la Cluj . Sînt expuse volume cu operele poetului , în original şi traduceri , reviste şi ziare din trecut la care a colaborat, fotografi i . i lustratii şi a l te materiale iconografie<', facsimile. ediţ i i rare şi festive, partituri muzicale pe texte de Coşbuc, amintiri ale contemporanilor. Printre lucrările documentarP se remarcă şi prima bibliografie ştiinţifică închinată lui Coşbuc, realizată de cercetători i cluj eni , prof. univ. Gavri l Scridon şi Ion Domşa, de l a Biblioteca centrală universitară.
Sîmbătă 1 7 septembrie, ora 18 în sala Teatrului Naţional s-a desfăşurat Adunarea festivă de sărbătorire a C<'ntenarului Coşbuc. Au participat, în afară ck' conducătorii de partid şi de stat, o serie de oaspeţi el in Capitală , reprezentanţi ai instituţi i lor culturale centrale. De peste h otare au onorat cu prezenţa lor Robert Coffin, preşedintele Pcnclubului scriitorilor belgieni şi Ryshard Dobrowolski, poet polonez, traducătorul în polonă a l lui Arghezi. Adunarea a fost deschisă şi condusă de acad. Constontin Daicoviciu. Au vorbit mişcător şi competent despre opera lui Geor�Je Coşbuc scriitor i i Eugen Jebeleanu, Aurel Rău şi Kiss Jena. Deosebit de călduroase au fost aprecierile celor eloi scriitori s trăini . După adunare a urmat un ales program artistic susţinut de actori ai Teatrului Naţional şi ai Teatru lui maghiar ele stat elin Cluj . corul şi solişti ai OpC'rei ele stat, orche� · şi soliştii ele muzică populară ai Fi larmonicii de stat Cluj Ansamblul fo lclor ic a l rC'�J iunii Braşov .
P e i n t i n s u l p a t r i e i a c e e a ş i c i n s t i r e
Dintre multiplele manif0stări comemorative elin ţară ne vom opri în primul r înd la cele elin Capitală, unele i s-a el at evPnimentului o mare importanţă. Astfel, joi 15 septembrie,
Academia R.S.R. a ţinut o Sesiune de comunicări ştiinţ ifice preziclată ele preşedintele ('i acad. 1'1iron Nicolescu car<' a şi desch is lucrăr i le' , cinstincl de la cel mai înalt for cultural pe marele poet Geor�w Coşbuc, fost membru a l Acackm iei. Au susţinut comunicări ck un necontestat nivel ştiinţific : acad. Mihai Beniuc - Geor0e Coşbuc - poet al poporului ; .Şerban Cioculescu, membru corespondent - Idealul eroic al poeziei lui George Coşbuc ; Alexandrt 1 Bo/aci, membru corespondent - Opera ele traducător a lui George Coşbuc , acad. Al Philippide - Coşbuc şi s0ntimentul naturii .
Filiala Bucureşti a Societăţi i ch� Şti inţe I storice ş i Fi lo l oqice a o rg an i zat duminică 1 8 septembrie la l i c e u l " G('o rql'
307 www.cimec.ro
Coşbuc" un simpozion. S-au ţinut comunicări festive de că·· tre cadre universitare şi cercetători ştiinţifici, după care a urmat un montaj l iterar-muzical prezentat de elevii liceului.
1'1arţi 20 septembrie la amiazi , în sala mică a Palatului Republicii s-a deschis expoziţia "George Coşbuc", organizată de Muzeul l iteraturii române în cadrul manifestărilor centenarului. Din partea Comitetului naţional pentru sărbătorire, scriitorul Ion Pas, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor a rostit cuvîntul de deschidere. Sînt expuse în mod cronologic fotografii, facsimile , coperte de reviste cu opere ale poetului. scrisori originale, ediţii princeps, reviste şi cărţi din literatura străină adnotate de poet, ediţii elin operele sale tipărite în ultimul timp, precum şi obiecte ce au aparţinut poetului.
In aceeaşi zi de marţi , sub auspiciile Comitetului naţional de sărbătorire s-a ţinut la Teatrul de Operă şi Balet u festivitate consacrată împlinirii a 1 00 de ani de la naşterea poetului. Au parti cipat şi oaspeţi de peste hotare. Şi-au exprimat admiraţi a faţă de omul şi opera poetului : Pompiliu 1'1acovei, preşedintele Comitetului ele stat pentru cultură ş' artă, acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Ion Dadu Bălan, critic literar , acad. V ictor Eftimiu cu evo-cări de amintiri , Berdî Kerbabaev, preşedintele Uniunii Scriitoril or d in R.S.S. Turkmenă ş i sec retar al conducer i i Uniunii Scriitorilor Sovietici , praf. Wilhelm Szabo, poet din Austria. Festivitatea s-a încheiat cu un spectacol l i terar-muzical-coregrafie prezentat de actori ai unor teatre bucureştene.
La Sibiu, Filiala S.S.I .F. în colaborare cu Comitetul orăşenesc de cultură şi artă au organizat duminică 1 8 septembrie o sesiune ştiinţifică festivă cu şapte comunicări . Tot în acea zi s-a deschis o expoziţie omagia lă în sălile bibliotecii orăşeneşti . S-au expus valoroase documente l i terare, edit i i rare, manuscrise, fotografi i cu urme ale şederii lui Coşbuc la Sibiu. Pentru posteritate a rămas o placă dezvel i tă acum care are u rmătorul conţinut : "In aces t loc a fosf clădirea în care a functionat redacţia gazetei " Tribuna", printre redac torii căreia se afla între anii 1 887-1 889 marele poet român George Coşbuc".
Vom mai încresta la acest loc şi amplele manifestări comemorative din regiunea Ploieşti, unde duminică 18 septembrie s-au adunat la ele în toate localităţi 'e săteşti pe5tP patruzeci de mii de oameni ai muncii. La Palatul culturii din
Ploieşti şi la Casele de cultură au fost prezentate expuneri, simpozioane, medalioane şi seri literare despre viata şi activitatea poetului.
308 www.cimec.ro
Pretutindeni , pe întreg cuprinsul patriei , .Zilele George Coşbuc" au pri lej uit momente solemne, rememorări evocatoare, semne ale cinstirii largi de care se bucură trecutul glorios al ţării, tradiţia progresistă, perpetuată pînă astăzi şi sporită în epoca social ismului biruitor.
A N E X E
1. CREAŢIA COŞBUCIANA VORBEŞTE OAMENILOR
A. Ediţii comemorative din opera lui Coşbuc
G. Coşbuc - V ersuri alese - E.L. , 280 pagini , ediţie bibliofi lă , cuprinde 37 poezii ; G. Coşbuc : Antologie sanscritd, E.L. , 1 52 pagini, volum îngrij it de S.E. Demetrian ; G. Coş buc Fire de tort, Cîn tece de vitejie, E.L. , B.p .t. , 2 volume, prefaţă de Mircea Tomuş ; G. Coşbuc : Homer - Odiseea, traducere, ediţie îngrij ită de I . Sfetea şi Şt. Cazimir , prefaţă Şt. Cazimir, coperta şi i lustraţi i le Ludovic Bard6cz, 2 vol . E .P .L . 1 966.
B. Interpretări ale operei
a) Studii despre Coşbuc - culegere de comunicări şi studiî omagiale alcătuită de Cornel Săteanu şi apărută prin grij a S.S.I .F. Filiala Cluj şi a Comitetului regional de cultur ă şi artă. Semnează : Ş tefan Pascu - ln loc de prefaţă ; Gavril Scridon - Cronologia v ieţii ş i operei lui George Coşbuc ; Onisim Filipoi - George Coşbuc şi Virtus Romana Rediviva. Gavril Scridon - Anii de studenţie ai lui George Coşbuc ; V asile Scurtu - I tinerar coşbucian prin Transilvania ; Dumitru Pop - Concepţia folcloristică a lui George Coşbuc - tradiţiile ei iluministe ; V asile V oia - George Coşbuc şi poeţii germani din secolul al XIX-lea ; Alia şi Onufrie V inţeler - Fatma lui George Coşbuc şi Fatma lui K. Hategurov ; Grigore Găzdac - Aspecte ale dantologiei coşbuciene ; Pompiliu Dumitraşcu - Contribuţii la studiul l imbii şi al sti lului operei poetice a lui George Coşbuc ; Cornel Săteanu - Derivarea cu prefixe şi sufixe în poezia lui George Coşbuc ; Alexandru Cristureanu - Contribuţii la studierea onomasticii operei lui George Coşbuc ; Rafila Tri teanu
- George Coşbuc - educator al maselor şi autor de manuale şcolare.
309 www.cimec.ro
b) Limbă şi literatură - voi. XI - 1 966, publicaţie a S.S.I.F. din R.S.R. Centenarul Coşbuc. Semnează studii ş i comunicări : I.D. Bălan - G. Coşbuc, un moment nou în evoluţia poeziei româneşti ; Sanda Odaie-Veriş - G. Coşbuc, redactor ş i îndrumător de reviste ; 1. Pătraşcu - G. Coşbuc despre Dante şi despre a dversarii literari ai acestuia ; Alexandru Toşa - Frecventa tipurilor de rimă în poezfa lui Coşbuc ; George Manciu ş i Silvia Rogobete - Un aspect a l sintaxei poetice la Coşbuc, simetri a ; Alexandru Bojin -Procedee stilistice în poezia lui George Coşbuc ; Ştefanic Golopenţia - Structura artistică a poeziei . ,Vara" ; 1.C. Chiţimia - Bocetul românesc în interpretarea lui George Coşbuc ; Horia Barbu Oprişan - Influenţa dramaturgiei folclorice ; Gheorghe Pop - Rolul instructiv-educativ al unei memorabile excursi i ; C. Dima-Drăgan - George Coşbuc, referendar la Casa Şcoalelor ; Graţian Jucan - Coşbuc şi Caragiale ; 1 . Negoescu - Note la o ediţie G. Coşbuc ; Augustin Z. N. Pop - Două teze inedite ale lui George Coşbuc ; S.E. Demetrian - Literatura indiană î n poezia lui George Coşbuc.
c) G. Coşbuc văzut de contemporani - E.P.L., 304 pagini. Antologie alcătuită de Al. Husar ş i Georgeta Dulgheru.
d) Dumitru Micu - George Coşbuc - micromoncgrafie. Editura Tineretului 1 966.
2. ZILELE COŞBUC PE CALEA Ui'o'DELOR
A. LA RADIO
Luni 1 2 septembrie 1 966 - Amintirile c aselor : Hordou, prefaţă la o aniversare, prezintă Victor Frunză (pr . li, ora 1 0, 1 5) ; miercuri 14 sept. - Ediţie radiofonică George Coşbuc : . ,Coşbuc despre literatură" , prezintă Victor Crăciun (pr. I , ora 2 1 ,05) ; joi 15 sept. - Actualitatea literară : Ediţii George Coşbuc. Opera lui Coşbuc peste hotare (pr. l i , ord 10, 1 5) ; Antologie poetică George Coşbuc (pr . I, ora 2 1 .05) ; vineri 1 6 sept. - Concurs cu tema George Coşbuc. (pr. I L o r a 1 9,30) . Concurează elevi din el. a X-a B ş i C el e la l iceul . ,George Coşbuc" din Năsăud. Examinator prof. Nicolae Saf tu - partea I ; sîmbătă 1 7 sep. - Cronica literară : Volumul antologic . ,Coşbuc, văzut de contemporani" (pr. I I , ora 1 7,45) ; duminică 18 sept. - Teatru radiofonic pentru şcolari : . , George Coşbuc ; cop ilăria şi tinereţea poetului " . Scenariu de Florin Şipoş (pr. II. ora 8,40) ; Moment poetic : Coşbuciene (pr. I I , ora 22,30) ; luni 1 9 sept. - Prietenii mei, scriitorii : George Coşbuc, amintiri de Victor Eftimiu , Sulta-
3 1 0 www.cimec.ro
na Haliţă, Emil Ştefănuţiu, Emil Sîngeorzan (pr. I I , ora 1 O, 1 5 ; marţi 20 sept. - Aspecte de l a serbările centenarului la Cluj , Năsăud şi Coşbuc ( Hordou) (pr. I , ora 21 ,05) ; miercuri 21 sept. - Ediţie radiofonică : "Arta lui George Coşbuc" ; colaborează Vladimir Streinu şi prof. univ. dr. Gavril Istrate (pr. l, ora 2 1 ,05) ; joi 22 sept. - Actualitatea literară : Aspecte de la manifestările prilejuite de centenarul George Coşbuc în Capitală (pr. II, ora 1 0, 1 5) ; vineri 23 sept. - Drumeţii veseli - partea a Il-a a concursului cu tema George Coşbuc (pr. II , ora 1 9,30) ; sîmbătă 24 sept. Revista literară radio (pr. I , ora 1 1 , 20) , număr închinat lui George Coşbuc. Sumar nr. 1 3 : Sesiunea de comunicări a Academiei R.S.R Vorbesc : acad. Al. Philippide, acad. Mihai Beniuc, Al. Balaci şi Şerban Cioc1 1lescu. - Ritmuri coşbuciene ; - Cronica ideii or : Originalitatea structurii liricii coşbuciene de V ladi· mir Streinu ; - Ediţii Coşbuc, prezintă George Ivaşcu ; -Masă rotundă cu oaspeţi de peste hotare participanţi la centenarul George Coşbuc ; - Universul românesc în poezia lui Coşbuc ele Valeriu Râpeanu ; - Amintiri despre Georgf' Coşbuc. La microfon Leon Bancu din Năsăud ; - Coşbuc peste hotare, prezintă V ictor Crăciun şi Constantin Crişan ; - Revista revistelor : Omagiu poetului ; - Eugen Jebeleonu, Blocnotcs.
B. LA TELEVIZIUNE
Sîmbătă 1 7 septembrie 1 966, ora 22, 1 5 : Poeţi şi compozitori. Melodii inspirate din l i r i c a lui Coşbuc. Interpretează: Io lancla Mărculescu, Teodora Lucaciu , Al exandru Grozuţă, Virginia Gudzic h i evici , Valentin Loghin, un �Jrup co ral ş i o formaţi e instrumcntală condusă de Nicu Stănescu ; - duminică 18 sept., ora 1 0,30 : Emisiune pentru sate. Din cuprins : "Geo rcJe Coşbuc " , fi lm real izat clP studi o u l ele Tel eviziune ; - s î mbătă 24 sept . , ora 1 8 - Emisiune pentru c o pi i şi tineretul şco l ar . Mărturii despre Georqe Coşbuc, -"Cicoarea" , ecranizare după poezia lui Coşbuc.
3. GRAIUL ZIARELOR
A. Preocupări constante
Scînteia, anul 36, nr. 709 1 , 4 septembrie l 96G : Com i tetul naţional pentru sărbătorirea contenarul u i Georqe Coş-buc ; nr. 7095, 8 sept. : Mihai Florea - Pc plaiuri le natal e
a le rapsoclului ; nr. 7098 , 1 1 sept. : Ion Dodu Bălan - Rap
soei a l poporului român ; nr. 7 1 0 1 , 14 sept . : Zaharia Stoncu
- Coşbuc ; nr. 7 1 02, 1 5 sept : prof. univ. dr . Constantin Ci o·
3 1 1 www.cimec.ro
pmga - Oglindă a vieţii poporului ; Şerban Cioculescu -Artistul ; Grigore Haght - Coşbuc şi tînăra generaţie poetică ; nr. 7 1 03, 1 6 sept. : prof. dr. docent G.C. Nicolescu -Locul lui Coşbuc în l iteratura română ; Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Academiei din 1 5 septembrie, unde au vorbit acad. Miron Nicolescu , acad. Mihai Beniuc, Şerban Cioculescu, Alex. Balaci ş i acad. Al . Philippide ; nr. 7 1 04, 1 7 sept. : acad. Al. Philippide - Coşbuc şi sentimentu l naturii ; nr. 7 1 05, 1 8 sept. : Teodor Virgolici - Evocînd istoria poporului român ; nr. 7 1 06, 1 9 sept. : Mihai Florea - La "Nunta Zamfirei " ; nr. 7 107, 20 sept. : Valeriu Râpeanu - "Badea Gheorghe" ; nr. 7 1 08, 21 sept. : " 1 00 de ani de la naşterea lui George Coşbuc", Festivitatea de la Teatrul de Operă şi Balet.
Făclia, anul 2 1 , nr. 6 1 76, 1 0 septembrie 1 966 : cont. univ . Dumi tru Pop - Concepţia folclorică a poetului ; nr. 6 1 72 , 13 sept. : Ioan Chindriş - "Virtus romana" ; nr. 6 1 79, 1 4 sept. : cont. univ. Dumitru Pop - Valorificări ş i mărturisiri ; n r. 6 1 80, 1 5 sept. : Programul manifestări lor consacrate centenarului George Coşbuc ; Teodor Tanco - Veniţi cu noi la 0Jăsăud ; nr. 61 8 1 , 1 6 sept : Ioan Bota şi Teodor Tanco -:-\ăsăudul îşi primeşte oaspeţi i ; nr . 6 1 82, 1 7 sept. : Ioan Batu ş i Teodor T(JnCO - Meleaguri năsăudene în sărbătoare ; nr. 6 1 83, 18 sept. : Centenarul George Coşbuc, Adunarea festi ' ă de l a Teatrul Naţional , Expoziţia comemorativă ; o pagină închinată lui Coşbuc ; semnează : Dumitru Mircea -Poet şi cetăţean ; Teodor Ghiţan - Convorbi r i cu contemporanii poetului ; Vasile Scurtu - I tinerar prin Transilvania ; Ioan Oarcăşu - Exigenţele măiestriei ; nr. 6 1 84, 20 sept. : Ioan Ba ta, Ilie Călian şi Ion Arcaş - Balada cinstiril
lgazsag, anul 27, nr. 222, 20 sept. : Kozma Eliza - Coş .. buc- centenarium, Havasi kiirtok Zamfira lakodalmaban h ivtak Coşbucfalvara a nepet.
B. Inchinare memoriei
Agricultura socialistă, anul 4, nr. 36, 8 septembrie 1 966 : Dragoş V icol - Centenarul George Coşbuc.
Albina, 69, nr. 976, 8 sept. : S. Albu - Colaborator l a "Albina" ; Mihai Beniuc - George Coşbuc, poet a l poporului ; Victor Eftimiu - Amintiri ; 1. Peltz - Badea Gheorghe : nr. 978,i 22 sept. : Chebal Georgescu - "Izvor eşti şi ţintă a tot ce scriu" - firul doinei în poezia lui Coşbuc ; R. /arai -Zilele lui George Coşbuc pe meleagurile năsăudene ; 1 . Radu - "Nunta Zamfirei " (La Hordou, satul natal al poetului) ; S tela Triteanu - George Coşbuc , educator al maselor.
312 www.cimec.ro
C r i ş a n a (Oradea) , anul 2 1 , nr . 221 , 20 sept. : Gh. Catarig - Pe plaiuri năsudene.
E 1 6 r e, anul 20, nr. 5867, 1 4 sept. : Boloni Sandor - A kăltă szulăfăldjE'm - George Coşbuc centenarium : nr. 5868 1 5 sept. : Kanyadi Sandor - Versein tanultam forditani ( Interju) : G. C. Nicolescu - Faladatunk a telj es eletmu kritikai kiadasa ( Interj u) : Szemler Perene - A szazeves kăltf\ - George Coşbuc centenarium : nr. 5872, 20 sept. : Bolăm Sdndor, - Gyăngyfiizerek a hegyek valain- George Coşbuc centenarium : nr. 5874, 22 sept. : - ( Festivitatea de la Teatrul ele Operă şi Balet) : nr. 5870 , 1 7 sept. : (Sesiunea de l a Academic) .
F ci k l y a (Oradea) , anul 2 1 , nr. 217 , 1 5 sep t : George Coşbuc 1 866-1 966 : Messzer Ldszlo - A kăltă centenariuma : Ioan Şarba - A roman parasztsag kăltoj e es a bi hari tajak : Gheorghe Catarig - A szulăfăld kăszăntăje : f\1. E. - Coşbuc- magyarul, "Făldet adj ! " , forditasa Jozsef Attila .
G a z e t a c o o p e r a ţ i e i, anul 1 7, nr . 39 , 16 sept. : Teodor Balş - Un mare creator : George Coşbuc.
G a z e t a î n v ă ţ ă m î n t u l u i, anul 1 8 , nr. 864. 1 6 sept. : Elena Piru - Omul şi opera, (şi î n Tcmiigyi Ojsag, nr 1 O , nr. 33, 20 sept.) : Petre Puşcaşu - Coşbuc şi şcoala, (şi în Taniigyi Ujsag, numărul menţionat) .
I f j ti m 1 1 n k a s, anul 1 0, nr. 38, 22 sept. : - A szazeves Coşbuc : Liviu Rebreanu - Reszl et egy Coşbuc emleket meitata beszedebăl : George Coşbuc - Level Szebenbol ( 1 887, sept. 6) : Cseke Gcibor - Orăkăsk : Aradi J6zsef - Szobor, amcly szemunkbe nez.
M u n c a, anul 22, nr. 5854, 6 sept. : Gheorghe Tomozei - In Hordoul lui Coşbuc : nr. 5858, 10 sept. : Victor Eftimiu -L-am cunoscut pe Coşbuc ; nr. 5860, 1 3 sept. : Dumitru Pop De la izvoarele vii ale universului folcloric; nr. 586 1 , 1 4 sepL I. D. Bălan - Sentimentul viu al trecutului i storic : nr . 5862, 1 5 sept. : D. I. Suchianu - Poezie cinematografică : centenarul George Coşbuc : nr. 5865, 18 sept. : Gavril Scridon -Clasic al poeziei româneşti : nr. 5866, 20 sept. : Şerban Cioculescu - "Sînt inimă-n inima neamului meu" : Georg<' Ioan - Manifestări peste hotare : Ion Oarcăsu - Nunta Zamfirei : Zaharia Slancu - Poetul care a fost şi al meu.
M u n k d s e l e t, nr. 49 1 , 1 7 sept. : Szdsz Janos George Coşbuc : Gh. Cătană - George Coşbuc es magyar fordit6i .
N e u e r W e g, anul 1 8, nr. 5393, 3 sept. : Elisabeth Axmann - Heute und gestern in der Dichtung - Ich und wir
- Coşbuc 1 00 : - Gesundheit, neues Lebcn, Fruhl ing . . .
3 1 3 www.cimec.ro
Ausspruche liber George Coşbuc ; nr. 5405, 1 7 sept. : - Coş buc and die Weltli teratur - Divina Comedie seine bedeutendste Nachdichtung ; nr. 5404, 1 6 sept. : ( Sesiunea de l a Academie) .
P r a v d a, anul 23 nr. 2736, 7 sept. : N. Popovici - U pesnikovom rodnom mestu. Zavicaina mesta Georgea Koj buka ; nr. 274 1 , 1 8 sept. : C. Miok - Povodom stododişniţe roghenia pesnica Georgea Kojbuka ; nr. 2742, 21 sept. : N Popovici - George Kojbuk i sveţka knij evnost ; nr. 274:�, 23 sept. : C.C. Klisura - Dah priroda Kojbukovim stihoviam ; N. Popovici - Publiţisticka delanost G. Kojbuka.
R o m â n i a 1 i b e r ă, anul 24, nr. 6806, 4 sept. : AL Căprariu - Poetul cetăţean şi patriot ; Viorica Nişcov - A sluj i poporul ; Vasile Tomescu - Pe versuri de Coşbuc ; nr. 68 1 3, 13 sept. : Elena Piru - Tălmăcitor din literatura universală ; nr. 68 14, 14 sept. : V asile Rebreanu - Magul ocrotit de stele ; nr. 68 1 5, 15 sept. : Ion Pas - Poetul ţărănimii, nr. 68 1 7, 1 7 sept. : Ion Oarcăsu - Rapsodul ; nr. 68 1 8 , 1 3 sept. : Demo.s tene Botez - O poezie a dragostei pentru popor.
S c i n t e i a p i o n i e r u l u i, anul 1 7 , nr. 36, 7 sept. : Marta Cuibu� - Suflet în sufletul neamului.
S c i n t e i a t i n e r e t u l u i, anl)l 22, nr. 5383, 8 sept. ; C.D. Gherea - Despre Coşbuc ; Ovidiu Papadima - Vocile istoriei ; Augustin Z.N. Pop - Tribun al poporului ; M. Ungureanu - Prolo9 la lectură ; nr. 5389, 16 sept. : Augusti[l Z.N. Pop - Amintirea poetului ; nr. 539 1 , 1 8 sept. : Victor Eftimiu - Respectul unei generaţii ; nr. 5392, 20 sept. : Ioan Rusu - Spectacol popular pe plaiuri năsăudene.
4. REVISTELE IN HAINA DE SARBATOARE
A. Numere festive
Tribuna ( Cluj ) , anul 1 0, nr. 37 ( 502 ) , 1 5 septembrie 1 966: Editorial - Mihai Beniuc - Deschizător de drum ; acad. Victor Eitimiu - . ,George Coşbuc 1 866-1 966" ; Liviu Rebream z - Din discursul rostit la 20 iunie 1 926, cu pri le j u l d ezvelir i i bustului Coşbuc l a liceul din Năsăud ; Eleno SiaJ • - Coşbuc şi Eminescu ; Conslon tin Cub /eşan - Coşbuc şi monografia satulu i ; George Coşbuc - Fra�J mente cli.n . ,Comentariu la Divina Comedie" ; Al. Husar - Anii de şcoal il ai poetulu i ; Ion Oarcăsu - Vizionaru l ; Ion Apostol Po-
pescu - Geneza . ,Nunţi i Zamfiri i " ; fv1ircea Popo - A necdoticul popul ar în poezi a lui Coşbuc ; Nae Antonescu
Coşbuc şi problemele limbii l i terare ; Octavian Ruleanu -
314 www.cimec.ro
Motive năsăudene ; Nicolae Dogaru - Coşbuc la Tismana ; Dan Smântânescu - George Coşbuc la Sibiu - Mărturiile unor scrisori inedite ; Ion V . Boeriu - O monografie puţin cunoscută.
Steaua (Cluj ) , anul 1 7, nr. 9, septembrie : Radu Bra teş -Popasuri la Blaj ; Victor lancll - Compoziţia pe origini a l ex icului coşbucian ; Eugeniu Sperantia - Orizontul poetului ; Mircea V aida - Coşbuc ş i l iteratura sanscrită ; D. V atamaniuc - Student la Cluj .
Amfiteatru, anul 1 , nr. 9, septembrie : Radu Bomeanu - Poetul ; Marin Mincu - Idile ; Dana Dumitriu - Balade.
Astra, anul 1 , nr. 4, septembrie , supliment : A. P. Bănuj - Aşa cum l-am cunoscut ; Simion Bărbulescu - ln faţa contemporani lor ş i a posterităţi i ; Ion D. Topolog - Direcţii stil istice ; Florin Marcll - Elemente regionale şi populare ; Pimen Constantinescu - I talienist ş i dantolog ; Emil Manu - Ultimii ani ai lui Coşbuc.
Ateneu, anul 3, nr. 10, octombrie : Şt. Cuciureanu Exeget al lui Dante ; M. Fotea - Publicistica ; JVI. Cosmescu - Proza ; Traian Can temir - Principii ale et ici i populare ; Al. Husar - Centenarul Coşbuc.
Contemporanul, nr. 37 ( 1 040) , 16 sept. : George Iva.şcu -Coşbuc ; Constantin Crişan şi Victor Crăciun - George Coşbuc - preludii la universali tate ; George Munteanu - Geor�Je Coşbuc ş i condiţia poeziei ; L iteratură. Despre Coşbu�. Citate din : T. Maiorescu, G . Ibrăileanu] C. Dobro�JeanuGherea, Gala Galaction. Octavian Goga, L. Rebreanu, N. Iorga, Pompiliu Constantinescu, G. Căl inescu, Perpessic ius, Vladimir Streinu.
Cronica, anul 1 , nr. 3 1 , 10 sept. : Constantin Ooprago - Natura în p oezia l u i Coşbuc ; l.D. Costea - Un glas pentru secol ; Graţian Jucan - Coşbuc ş i patriotismul popular.
Familia, anul 2 ( 1 02) , nr. 9 ( 1 3) , septembrie : Ion Negoiţescu - George Coşbuc azi ; Ion fuga - Badea George ( reportaj ) ; Gheorghe Grigurcl l - Poezia lu i Coşbuc ; Gh. Bulgăr - Coşbuc văzut de Slavici ; Morin Bucur - Cl imat şi esenţe ; 1VJihai V în turache - Patriotismul poeziei lui Coş-· buc ; Emanoil Enghel - Coşbuc şi "Fami l ia" ; I. Cremer -·
- Păreri despre creaţia artistică . Gazeta literară, anul 13 , nr. 36 ( 1 23) , 8 sept. : Ovidiu Pa
padima - "Sînt suflet în sufletul neamului meu" ; Al. Piru - George Coşbuc şi l i teratura universală ; D. V a tcmwniuc
- Inedit : I. Slavici către Maiorescu despre Coşbuc ( scri-soare) ; D. Păcurariu - Un echi l ibru ele natură clasică ; nr .
315 www.cimec.ro
37 ( 724) , 1 5 sept. : Tudor Arghezi - Tabletă Coşbuc ; Vladimir Streinu - Coşbuc şi istoria l irismului românesc ; Un colocviu cu tema "Coşbuc citit astăzi" ; răspunde : Valeriu Râp eanu , Ştefan Aug. Doinaş, Al. Săndulescu ; Constandina Brew - Inedite, Coşbuc - fişier , corespondenţă de famil ie ş i cu scriitorii ; Octav Şuluţiu - Iubirea la ţară ( fragmente dintr-un studiu despre Coşbuc, cu un cuvînt înainte de Horia Bratu ) ; Edgcrr Papu - Coşbuc traducător.
laşul literar, anul 1 7, nr. 9, septembrie : Al. Husar -Coşbuc printre contemporani ; Graţian Jucan - Coşbuc şi Caragiale ; Dan Măm zcă - Motivul trecutului în poezia lu' Coşbuc ; l. Simionică - George Coşbuc, maestru al poeziei ; Lucian V alea - Coşbuc in aeternum.
lgaz Szo, anul 1 4, 9 septembrie : David Gyula - George Coşbuc a magyar irodalomban ; Oliih Tibor - Ki a nepet szereti. Szaz eYe sziiletett Coşbuc : Coşbuc a roman irodalom tărtenetben (Tăreclekek ertekelesekbăl) : G . Bogdan-Duită, Alexandru Dima, C. Dobrogeanu-Gherea, Ion Breazu, G. Cal inescu, Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, Gavril Istrate, Dumitru Micu, Al . Duţu, Tudor Vianu. Osszeal itotta es forditotta. Engel Kciroly ; George Coşbuc - az ember es a kolto. 1 . Coşbuc ănmagar6l. 2. Kortarsak vallomasai , emlekezesei . -Osszeallitotta es forditotta : Tolnai Gyorgy ; - Coşbuc -magyarul. Kănyveszeti aclalek - 1 866-1 966. Osszeallitotta Rethy A ndor.
Korunk, anul 25, nr. 9, septembrie : George Coşbuc -Provincial izmusok iroink miiveiben. V eress Zoltdn forditasa ; Engel Karoly - Coşbuc es Madach ; Jdnos Kadar - A kol to es a taj (Coşbuc szul6falu j aban) .
Luceafărul, anul 9, nr. 37 ( 228) , 1 0 sept. : Alexandw Andriţoiu - Coşbuc ; Vic tor Crăciun - Caracterul dramatic al operei lui George Coşbuc ; Ovidiu Papadima - Limpezi mile izvorului ; Petronela Negoşanu - Prin laboratorul poe -tului ( inedite) ; nr . 38 ( 229) , 1 7 sept. : V ladimir Streinu -Coşbuc, gînduri comemorative ; Grigore Popa - FuncţiuneCl comunitară a poeziei lui Coşbuc : Augustin Z.N. Pop - Coşbuc în călătorie, - scrisori inedite ; Al. Husar - Coşbucomul ; Teodor Vîrgolici - Coşbuc la . ,Vatra" .
Ramuri, anul 3, nr. 1 0 ( 27) . 1 5 sept. : - Cadran aniversar : Ovidiu Ghidirmic - Poezia lui George Coşbuc ; p rof. Ion Pătraşcu - Coşbuc în Oltenia.
Utunk, anul 2 1 , nr. 37, 1 6 sept. : David Gyula - Az europainepiesseg zarokăve ( George Coşbuc kălteszeterăl) : Engel Kciroly - A kij6zanita coşbuci derii ; Hatvanket eve tortent (Az elsă Coşbuc forditasaikrol) : Oldh Tibor - A Dante- fordit6 (Coşbuc) ; Gavril Scridon - Coşbuc.
316
www.cimec.ro
Viaţa românească, mul 1 9, nr . 9, septembrie : Al. Piru Poezia lui George Coşbuc ; Octav Şuluţiu - Fragment<:!
dintr-o monografie George Coşbuc ; Vasile Netea - Din relaţiile lui George Coşbuc cu Titu Maiorescu ; Ion Bălu -Proiectul unei epopei populare ; D. V a tamaniuc - G. Coşbuc la "Tribuna" din Sibiu ; Adrian Iliescu - . ,Balade şi idile" în momentul apariţiei ; Ion Georgescu - . ,Noi vrem pămînt" - ecouri la noi ş i la al ţ i i ; Alexandru Duţu - . ,Atquc nos" - Coşbuc şi literatura universală ; Şerban Cioculescu
Coşbuciana.
B. Omagiu poetului
C o 1 o c v i i , anul l, nr. 3, septembrie 1 966 : I. D. Bălan ·- Coşbuc-elev ; C r o n i c a , anul 1 , nr. 32, 1 7 sept. : Gavril lstra te - Vocabularul lui Coşbuc ; D o 1 g o z 6 N 6, nr. 9, sept : George Coşbuc (centenarium) , Baroii Pal, Janky Bela; P e m e i a , nr. 9, sept. : Zoe Dumitrescu-Buşulenga - Coşbuc şi poezia de dragoste ; F 1 a c ă r a , anul 1 5, nr . 36, 3 sept. : I. D. Bălan - 1 00 ele ani de la naşterea lui George Coşbuc - poet naţional şi popul ar ; G a z e t o 1 i t e r a r ă, anul 13 , nr. 35, 1 sept. : Mihai Lungianu - Badea Gheorghe Coşb1• c , aduceri aminte ; Aurel Mortin - George Coşbuc ; nr . 38, 22 sept. : Alex. Balaci - Opera de traducător a lui George Coşbuc ; Zaharia Stancu - Coşbuc ; nr. 4 1 , 1 3 octombrie : D. Panaitescu-Perpessicius - Lecturi intermitente ( XII ) - Despre creaţia lui George Coşbuc ; K ă n y v t ci r i S z e m 1 e, anul 1 0, nr. 2 - 1 966 : Rethy Andor - A 1 00 eves George Coşbu c - magyarv l ; L 11 c e o f ă r u l ; anul 9 nr. 36, 3 sept. : Liviu Călin - Coşbuc ; nr. 40, 1 octombrie : Gico Iu teş - Elogiu prieteniei ( Impresii ale oaspeţilor Centenarului) ; nr. 47, 1 1 noiembrie : N. Crevedia - George Coşbuc - poet national ; L 11 p t a d e c 1 a s ă, anul 46, nr. 9. sept. : Mihai Beniuc - George Coşbuc, poet al poporului ; M a g a z i n anul 1 0, nr. 47, 1 7 sept. : Laurenţiu Oanea -Din tinereţea poetului ; nr . 468, 24 sept. Victor Eftimiu -Amintiri literare ; P e n t r u P a t r i c, nr. 8-1 966 : Ion Husu
- George Coşbuc, mărturii despre începuturile l iterare ;
R e v i s t a A r h i v e 1 o r, anul 9, nr . 2 - 1 966 ; Ion Ruw - Expoziţia , .George Coşbuc" ; R e v i s t a b i b 1 i o t e c il o r, anul 1 9, nr. 8, august. : Corneliu Dima-Drăgan
Poetul George Coşbuc şi problemele culturalizării poporului (Contribuţii documentare) ; nr. 9, sept. : Dumitru Copilin
- Coşbuc în literaturile străine ( Interferenţe europene) . Profiluri ; R o m a n i a n r e v i e w, anul 20, nr. 3-1 966 :
311 www.cimec.ro
Leon Baconsky - George Coşbuc the translator ; R o m a n i a t o d a y, nr. 9, sept. : Nicolae Moraru - George Coşbuc. From the UNESCO calendar. ( Apare ş i în ediţiile in l imbile franceză, germană, şi spaniolă ale aceleaşi reviste) . S ă t e c1 n c a, nr. 9, sept. Tita Chiper - "Sînt suflet în sufletul neamului meu" ; Ovidiu Papadima - George Coşbuc ; T e a t r u l, anul 1 O, nr. 9, sept. : Victor Crăciun George Coşbuc şi arta dramatică ; T o m i s, nr. 3, sept . : Em. Ş tefănescu - Destinul poeziei Coşbuciene ; T r i b u n a, anui 1 0, nr . 34, 25 august: Titus Bălaşa - George Coşbuc în O lte · nia; nr. 35, 1 sept. : V istian Goia - George Coşbuc şi l i teratura pentru copi i ; Constantin Răzvan - George Coşbuc şi muzica; nr. 36, 8 sept. : l. Negoiţescu - Cîteva versuri din "Paradis". Anticipînd centenarul Coşbuc ; nr . 38, 22 sept. : N. Lascu - Coşbuc şi literatura greco-romană ; Dumitru I'1ircea - La Coşbuc ; nr. 39, 29 sept. : Grigore Căzdac - Uccnicia folclorică a lui Coşbuc ; U j E 1 e t, anul 9, nr. 1 7 , sept. : OJQh Tibor - Coşbuc-tol Coşbuc-ig. A kolto szii letesenek 1 00. evforcluloj ara ; U r ." i c a, anul 1 8, nr. 1 6, 31 august : -Actualitatea umoristică a lui Coşbuc ; U t 1 1 n k, anul 2 1 , nr. 38, 23 sept. : Lang Gusztav - Halott tar�Jyak , elo emlekck (Coşbuc sziilofalujaban) ; V i o ţ o m i 1 i t CI r ă. anul 20, nr. 9, sept : Constan tin Cubleşan - George Coşbuc ( 1 866---1 966) ; Horia Oprescu - Inimă-n inima neamului ; V i a ţ o r o m â n e a s c ă, anul 1 9, nr. 1 1 , noiembrie : Emil Manu - George Coşbuc şi scriitorii tineri.
5. DOCUMENTARI
Cuvîntări ţinute
l O N R U S U, şeful Filialei Arhivelor Statului Năsăud, la deschiderea expoziţiei de la Muzeul năsăudean î n ziua de 16 septembrie:
Ţara întreagă în zi lele acestea sărbătoreşte cu entuziasm pe marele poet George Coşbuc, unul dintre cei mai ele seam2 reprezentanţi a i culturii şi l iteraturii române.
Partidul Comunist Român a ridicat la rangul de princi
piu, de datorie de onoare cinstirea cuvenită mari lor înaintaşi care au contribuit prin l upta şi activitatea lor însufleţită l a făurirea naţiunii române ş i a culturii ei.
După cum S<' ştie, George Coşbuc s-a născut în ac0st pămînt al Năsăuclului , în comuna Horclou (azi Coşbuc) , şcoala e lementară a urmat-o la Sal\·a , în satul natal şi Tclciu , iar şcoala secundară la l iceul din localitate, care astă7 i î i poartă cu mîndr ie numele.
3 1 8 www.cimec.ro
Partea cea mai frumoasă a vietii a trăit-o în acest ţ inut şi cea dintîi uimire poetică în faţa naturi i şi a vieţ i i tot aic i a simţit-o. Aici la Năsăud şi-a desluşit în suflet cele dintîi <:hemări spre lumea celor aleşi ş i cele dintîi imnuri închinate naturi i şi ţ ărănimi i obidite aici îşi au obîrşia. Primele impresii de v iaţă i -au fost oferite de această populaţie de munteni, 1n luptă necurmată împotriva asupriri i naţionale ş i sociale. C ea dintîi şcoală l iterară a făcut-o în sînul societăţii de lectur ă , ,Virtus Romana Rediviva", care prin însăşi denumirea ei , plină de adînci semnificaţi i , va fi îndemnat pe tinerii învăţăcei la luptă pentru o viaţă mai bună, pentru mai multă dreptate.
In timpul copilăriei şi adolescenţei a asimilat în toata fiinţa sa istoria frămîntată a ţ inutului năsăudean, plină de faptele de v itej ie ale grănicer i lor , de luptele perscvercnte şi pline de hotărîre împotriva puteri i habsbur�J icc, pentru drepturi politice şi sociale şi pentru înfiinţarea de şcoli româneşti ca ş i năzuinţelc spre o viaţă mai bună a intre�ju l u i nostru popor. Aşadar Coşbuc este l egat prin mii de fire de pămîntul acestui ţ inut ş i de locuitori i l u i pe care i -a iubi t ş i i-a cîntat <:u atîta ardoare.
Scri itorul Liviu Rebreanu, fiu şi C'l a l acestui ţinut, vorbind despre Coşbuc, mărturisea: "In casa noastră însă Coşbuc a fost mereu prezent, sufletul lui, amintirile lui, opera lui . lnvăţător, rînd pe rînd în diferite comune someşene, tatal meu n-G înceta t n iciodată, în mijlocul tutwor greutăţilor care-I copleşeau, să pomenească pe Coşbuc cu o dmgoste duioGsă, să-I urmărească de departe pe drumul plin de spini oi gloriei".
Parafrazîncl pc Liv iu Rebreanu, p utem spmw azi că Î il Ţara Năsăudului , cum i se spune î n documente acestu i vechi tinut românesc , Coşbuc este mereu p rezent, sufl e tu l l u i , amintirea lu i , opera lu i . . ,Badea Gc'orq e" , cum î l nu meşte fami l iar poporul el e' pe aceste melea�J U r i , ş i astăzi întrea�Ja ţară , t r ă ieşte aievea a i c i în sufl ct<'l e copi i l o r , î n 'i C'tea d C' viak a t i n e rC't u l u i ş i în înţele p c i un ea c<' lor b ă t r î n i . Este i ubi t , c u noscut şi înţc, les a i ci mai m u l t c a o r i unde i n l u me. S<' cad e .
deci , ca şi a i c i . şi m a i ales aic i . pc' m e l t•aqu r i le l u i nata l C' sâ-i aducem prinos de• recunoşt inţă cu p r i l e j u l îm p l i n i r i i a 1 00 de
ani ele l a naşterea sa, pentru m i nunata m oşte n i re spi ritua l a
lăsată p o p o r u l u i d i n sînul c ă ru i a s-a n ăscut.
P r i ntre numeroasC'le m a n i fc•stă r i orqani zatc în ci nstea
cel u i carC' va r ă m îne \"cş n i c î n inima popo rului român se înseri<' şi această t>xpoz i ţie ele d ocu mente pe ca rC' o d es c h i dem
acum, or�Janizată de A r h i vele Statu l u i ş i Muz<' u l d i n Ioca l itatt! .
3 1 !J www.cimec.ro
Piesele expuse, documente, fotografi i , publicaţii , manuale şcolare ne evocă fiinţa fizică şi morală a marelui poet şi uimitoarea zestre spirituală pe care ne-a transmis-o. Rînd pe r înd, ni se înfăţişează copilăria scrii torului , r oadele la înva ·
ţătură la şcolile de aici şi întreaga sa v iaţă şi activitate surprinsă în momentele ei caracteristice prin tot ce e\·ocă urmele poetului ş i ecoul vieti i ş i operei sale în conştiinţa noastră.
Cu aceste cuvinte declar, dragi tovarăşi , deschisă expoziţ ia comemorativă consacrată poetului urînd reprezentanţil or organelor de partid ş i de stat, oamenilor de cultură ş i artă prezenţi şi tuturor oaspeţilor un călduros bun venit pe pămîntul de unde a plecat poetul nostru George Coşbuc.
6. PE MERIDIANELE LUMII
Prof. univ. C H A R L E S C A JV[ P R O U X din Mars ilia (Frctnta), apreciat scriitor şi critic Jiterctr c1 publicat in revis ta L e s L e t t r e s f r a n c; a i s e s, nr. 1 164 din 5- 1 1 ianuarie 1 967, pag. 1 1 , mmătorul semnifica tiv articol, pe care îl reproducem în traducere :
G E O R G E C O Ş B U C
George Coşbuc, născut acum o sută de ani este cunoscut mai puţin în Franţa, ceea ce nu e o piedică să fie un mare poet ş i un mare scriitor care trebuie citit alături de Eminescu ş i L. Rebreanu. Coşbuc a fost un poet mare a cărui inspiratie este prin esenţă epică şi, în acelaşi timp, un traducător neobosit care a îmbogăţit cultura românească cu un mare numar de opere ale l iteraturi i universale, transpuse în sti lul viguros ş i limba de obîrşie a rapsodului transilvănean.
Dacă în Franţa e mai puţin cunoscut decît alţi poeti ş i scriitori români, e pentru că întreaga sa cultură se spnJ llld pe folclorul ţări i sale; e pentru că în Franţa, la Paris , mai întîi şi apoi în provincie, folclorul, deşi se bucură uneori de un succes l ăudabil din cauza p itorescului său, totuşi . . i nteligenţia" noastră crede că are ambiţii mult mai înalte de realizat.
Tradiţia l iteraturii franceze începînd cu secolu l al XVII-lea, este prin esenţă pariziană, fie că e aceea a Curţii, a oraşului , fie că e a cercuri lor moderne mai mult sau mai puţin intelectualiste. Nici chiar romantismul n-a reuşit să se elibereze cu totul de aşa ceva.
Se înţelege de ce elita scrii torilor noştri n-a putut să simtă niciodată cu adevărat profunzimea umană a folcloru-
320 www.cimec.ro
l u i din care ea nu reţine cu plăcere docît aspectele cele mai generale. La Paris, folclorul nu este decît o curiozi tate locală. Pentru George Coşbuc, cl ragost0a de folclorul ţării sale se confunda cu gustul pentru J iteraturi le universale; la baza u neia şi alteia e l a s imţit totdeauna pwzenţa conştii nţei ele s ine a umanului celui mai intim - note dominante ale veritabilului folclor. E tocmai ceea ce explică prezenţa, alătur i de operele originale, a traduceri lor sau adaptărilor ele opcr(' germane, latine, greceşti ş i h incluse, la care Coşbuc a lucra t toată viaţa.
Dragostea pentru folclor considerată ca însăşi ori9ine a omului, explică specificul operei poetice a lui Coşbuc. Aceas. tă operă îndepărtează exaltarea eulu i , ca necunoscîncl 0 1egia sentimentală, hrănindu-se din di screţie şi sobrietate, fără a excl.udc cîtuşi de puţin l irismul.
C întînd sau făcînd să cînte oameni i din ţară , c întecul poetului evocă propriul său uni vers. Simţindu-se, să zi cem, o rganic le9at de eroii săi, de lumea în care ei trăiesc, cîntecul poetu lui î l exprimă pE' el însuşi , căci sentimentele sale s înt sentimontele poporului său :
"Sîn t inimă-n inima neamului mez z Şi-i cînt şi durerea şi ura" . . . . ,
proclamă Coşbuc. Natura pe care o iubeşte, soarele pe care-I adoră de-a
lungul primăverilor şi verilor sale, dragostea pe care o c întă b ăieţ i i la stînă şi fetele la seceriş, este natura, soarele, dragostea pe care întregul popor le c întă şi le îndrăgeşte.
Genul propriu lui Coşbuc c acela care-I transpune la e. popeea ce se cîntă, ce se declamă în mijlocul poporului . Opera sa neglijează adesea imaginea preţioasă în favoarea trainicilor expresii populare. Chiar ş i . ,Idilele" s înt mici şi veritabile drame scrise pentru a fi rccitate în public , şi poezii ca . . Duşmancele", . ,Pe lîngă boi" , . ,Scara", au cunoscut mari succese în ansamblurile coralc populare. Epopeea nu poate fi separată de viaţa real ă, drama şi satira o fac să trăiască tot aşa de bine ca şi exaltarea lirică. Poet al ţăranilor ţări i sale, - pentru că ţăranii erau atunci adevăratul popor al României , - poetul epic nu poate să nu simtă suferinţele lor , să
nu trăiască durerile lor şi să nu lupte pentru ferici rea lor. Coşbuc fuse<;e prin însuşi destinul şi fiinţa sa bardul revoltei ţăranilor contra orînduiri i sociale ş i a unor vremuri în care poporul nu era nimic. Celebrul său poem .,Noi vrem pămînt",
avu un foarte mare răsunet atît în România cît şi în străinătate. Tradus în Franţa, Belgia, Spania, el deveni popular prin-
ZI - , .Arhiva Some.�and" 321 www.cimec.ro
tre ţăranii din Catalonia. Poemele de inspiraţie socială ale lui Coşbuc l -au situat în primul rînd al pot• ţ i lor profeţ i de obîrşie ardelenească, cum sînt : Andrei Murcşanu, Octa\' ian Goga sau Mihai Beniuc . . .
Virtutea unor astfel de poeme estt• tot aşa de puternică şi azi cu toate schimbări le survenitl•; sentimentele, pe care le evocă, depăşesc istoria pentru a ajunge la om. De aceea, dacă Coşbuc a dat României o poezie cu caracter în acelaşi timp naţional şi popular, el a transmis tuturor oamcnilor comoara unei inspiraţii comune în care omul social sc recunoaşte în omul eliberat de sine.
Pe acest poet, întreaga Românie a vrut să-1 cinstcascb. intr-o manifestaţie populară care a avut loc în satul natal al lui Coşbuc. Statul ş i poporul erau prezenţi la această apoteoză a centenarului naşter i i poetul ui. Imensul publ ic care se înghesuie în vale, venit uneori ele la mari depărtări , ca ş i delegaţi i le din 14 ţări străine, partic ipă cu toţi i la sărbătoarea populară care evoca într-un montaj muzical , artistic şi l iterar , .Nunta Zamfi rei".
Mai bine de o mic de artişti amator i , compatrioţi ai lui Coşbuc recitară din versurile poetului ş i interpretară melodii inspirate din poemele lui . Nu poţi să nu te gîndeşti la manifestaţiile aşa zise populare care se desfăşoară uneori la noi mă gîndesc la sărbătoarea din Cassis pentru centenarul Calendal de Mis tral. Şi mă gîndesc la acestea c r r milă. Unde vedem noi eli ta scriitorilor, organele de conducere ale statului, unlndu-se cu populaţia întreagă pentru o celebra pe cei mai mori poeţi? . ( sublinierca noastră) .
Vorbim ele o cultură populară; însă ce facem cu adevărat? Distribu im Premii , ş i eu nu o zic cu r ăutate. Dar manifestaţi i ca aceea din satul Hordou. azi Coşbuc, ar face cu s ig uranţă de mi i şi mii de ori mai mult pentru cultură şi l iter atură.
Fără îndoială , multe lucruri elin opera lui Coşbuc nu mai sînt la modă astăzi. Totuşi , fericiţi români i , care ştiu să regăsească, dincolo ele deşerturile adunate de vremuri , izvoarele' ce hrănesc poporul lor. Epopeea la ei arc totdeauna sensul �i valoarea sa.
* Marţi, 27 .septembrie 1 966, la Sinaia a avut loc o Con-
ferinţă de presă cu oaspeţii de pes te hotare, veniţi din 14 ţări să cinstească şi ei centenarul Coşbuc. Au participat reprezen
tanţi autorizaţi ai presei politice şi literare române. Impre
siile oaspeţilor despre România şi festivi tăţi le-a aduna t G i c a
322 www.cimec.ro
l u t e ş în articolul "Elogiu prieteniei", publicat în revista 6, Luceafăwl", nr. 40 din 1 octombrie. Redăm extrase din ele:
W o 1 f g a n g J o h o, romancier german : . . . . ,M-au impresionat mii le de oameni care au venit din toate părţile. din toate satele vecine, la sărbătoarea din satul lui Coşbuc. A fost o participare spontană . La Cluj am văzut marele tiraj '(le ediţi i Coşbuc. Şi m i-am spus! i ată secretul întregii culturi. <:are pleacă din popor ş i se întoarce în popor. Incerc să traduc în germană "Sînt suflet în sufletul neamului meu". M-a impresionat popularitatea poetului . Ca ş i colegul meu polonez, am fost în urmă cu zece ani în România . Nu numai nivelul de viaţă a crescut, ci ş i conştiinţa poporului a trăit o mare transformare".
G e z a l\1 o 1 n a r , romancier magh iar : . . . "Am venit in România să-1 sărbătorim pe Coşbuc. Coşbuc a început să fie tradus în Ungaria încă elin 1 905. Dar am venit nu numai pentru centenar . Ne-a adus frumuseţea acestei ţări , ospitalitatea ei . . . Dealurile, satele elin ju r au înflorit de portul pitoresc. Portul lui Coşbuc" . . .
Academicicm V i t t o r i o S o r a n i, praf. univ. de psihologie din Ital ia : . . . "Sînt fericit că mă pot exprima in l imba română. Am trăit în România pînă la 19 ani. Tatăl meu era florentin. M-am întors după foar te mulţi ani , acum . . . Am 9ăsit o RomRnie completamente nouă, neimaginată. Aţi făcut enorm. M-aţi înspăimîntat! Spectacolul din satul lui Coşbuc nu l-am văzut nicăieri, cu inefabila nuntire a Zamfirei. Sînteţi o ţară de eroi şi poeţi ." . . .
B e r d i K e r b n b o e v, secretar al Uniunii scriitorilor sovietic i : . . . "Mă aflu într-o s ituaţie de şcolar! Am acumulat o sumă de impres i i puternice. Ce să povestesc mai întîi ! Ediţia poezi ilor lui Coşbuc şi-a aflat drum spre inima cititorilor sovietici. Cei mai buni traducători a i noştri au căutat să redea strălucirea versuri lor . L-am cunoscut pe Coşbuc prin ac0astă ediţie . Dar era o cunoaştNe pr in carte. Dar acum 1 -am cunoscut din nou, cunoscîndu-i ţara şi poporul " .
323 www.cimec.ro
Recommended